Sunteți pe pagina 1din 22

VALUAREA COPILULUI CU

DIZABILITATI





Conceptul de dizabilitate
Termenul central utilizat in legislatia si practica romaneasca
curenta este cel de "handicap". Pe locul secund, ca sfera de frecventa si
utilizare este termenul "deficienta". Ambii termeni sunt acoperiti prin
definitii in texte legale si au circulatie in toate ariile relevante: protectia
copilului, educatie si sanatate.
Conceptele de cerinte sau nevoi educationale! speciale circula fara
o definitie legala certa si au acoperire pe arii mai restranse " dupa caz,
protectia copilului sau educatie.
#n literatura de specialitate, in diverse rapoarte si studii a inceput sa
fie utilizat si promovat termenul "dizabilitate" " ca substitut, de regula,
pentru handicap, termen care tinde a fi inlocuit $%$u&'&(e in
terminologia internationala, de exemplu in )egulile standard din (**+ si
Clasificarea #nternationala a ,unctionarii, -izabilitatii si .anatatii,
adoptata de Adunarea /ondiala a .anatatii din &''(.
0tilizarea sintagmei "copii cu dizabilitati" se foloseste in prezent
cu intentia de:
(. a recunoaste conceptul promovat de Clasificarea 1rganizatiei
/ondiale a .anatatii, in sensul ca nu orice deficienta determina
aparitia handicapului si nu in orice conditii " in sensul de limitari de
activitate si capacitate! si2sau restrictii de participare si de
performanta!3
&. a introduce conceptul de dizabilitate, care circula de4a destul de
frecvent si in )omania, si de a acoperi ambii termeni "deficienta" si
"handicap".
-izabilitatea face parte din experienta umana, fiind o dimensiune a
umanitatii. 5a este cea mai puternica provocare la acceptare a diversitatii
pentru ca limitele sale sunt foarte fluide. #n categoria persoanelor cu
dizabilitati poate intra oricine, in orice moment, ca urmare a unor
impre4urari nefericite, cum sunt unele boli si accidentele.
.arcina evaluarii copiilor cu dizabilitati nu este una usoara. )olul
evaluatorului este sa stie exact ce este dizabilitatea, care sunt
consecintele sale, dar si s"o recunoasca ca experienta unica, ca o
dimensiune a diversitatii umane. 6umai astfel se poate aprecia corect
daca serviciile si programele de interventie si spri4in pe care le propune
si le evalueaza raspund necesitatilor celor carora le sunt adresate.
5valuarea trebuie sa se realizeze intr"un cadru empatic si de pe
pozitii de compatibilitate culturala cu beneficiarii ei. Aceasta presupune
facilitarea accesului persoanelor cu dizabilitati si participarea acestora si
a reprezentantilor legali la toate nivelurile evaluarii. Parteneriatul in
evaluare este esential3 parintii au dreptul sa fie consultati, sa participe la
luarea deciziilor consecutive evaluarii, sa cunoasca planurile si
programele de interventie si progresele pe care le realizeaza copilul.
5valuarea este un act de mare responsabilitate pentru toti factorii
implicati: copii, parinti, specialisti evaluatori. -e aceea, nu este lipsit de
importanta sa notam existenta unor atitudini gresite, discriminatorii in
abordarea evaluarii, care trebuie evitate:
a) 5valuarea orientata spre descoperirea unei dizabilitati a copilului, din
perspectiva predominant medicala, defectologica sau psihologica.
#n practica evaluarii, adesea, singurele instrumente de care dispun
evaluatorii sunt testele psihologice si cele medicale de laborator si
paraclinice si, in consecinta, dificultatile cu care se confrunta copilul la
un moment dat sunt atribuite exclusiv unor disfunctii somatice sau
psihice, ignorandu"se posibilitatea inducerii lor pe cale educationala3 de
exemplu, lipsa de stimulare, metode pedagogice gresite.
b) 5valuarea conceputa ca diagnoza sau redusa doar la valentele sale
diagnostice.
5valuarea nu inseamna numai diagnoza, constatare, clasificare si nu este
o eticheta, uneori definitiva, pe un destin. Cunoastem copiii pentru a le
intelege si stimula dezvoltarea prin interventii adecvate si nu pentru a"i
eticheta.
c) 5valuarea tardiva.
.e resimte acut nevoia unor instrumente de identificare a decala4elor in
dezvoltarea copilului, de tip screening, cat mai devreme posibil, care sa
evalueze principalii parametri ai dezvoltarii si sa dea posibilitatea
specialistilor, educatorilor si parintilor sa intervina pe segmente cu
deficit de dezvoltare cat mai timpuriu. Trebuie promovate activ
depistarea precoce si interventia timpurie.
d) 5valuarea partinitoare, in raport cu statutul economico"social al
familiei copilului cu dizabilitati, fiind semnalate cazuri de evaluare
incorecta a copiilor proveniti din medii defavorizate.
e) .tilul inadecvat al unora dintre evaluatori in administrarea
instrumentelor de investigare, cum ar fi: asumarea rolului de persoana
inaccesibila, 4udecator si arbitru al destinului copilului, nu se admite
accesul parintilor la evaluare3 nu se motiveaza suficient copilul in
vederea anihilarii inhibitiilor, inerente situatiei de evaluare3 atitudini
manipulatorii3 timp redus de evaluare.

Principiile ealuarii copilului cu dizabilitati!

I" 5valuarea trebuie sa fie subordonata I#TERE$ULUI
$UPERIOR al copilului " cresterea nivelului de "functionalitate",
de implicare activa in planul vietii individuale si sociale.
II" 5valuarea trebuie axata pe potentialul de dezvoltare a copilului.
III" 5valuarea necesita o abordare CO%PLE&A si CO%PLETA a
elementelor relevante sanatate, nivel de instructie si educatie, grad
de adaptare psiho"sociala, situatie economica s.a.! precum si a
interactiunii dintre acestea.
IV" 5valuarea trebuie sa fie U#ITARA, sa urmareasca si sa opereze
cu aceleasi obiective, criterii, metodologii, pentru toti copiii.
V" 5valuarea trebuie sa aiba un caracter %ULTIDI%E#$IO#AL,
altfel spus sa determine nivelul actual de dezvoltare, pentru a oferi
un pronostic si recomandari privind dezvoltarea viitoare a
copilului, in integralitatea sa.
VI" 5valuarea presupune o %U#CA I# EC'IPA, cu participarea
activa si responsabilizarea tuturor specialistilor implicati
psihologi, medici, pedagogi, profesori, educatori, sociologi,
asistenti sociali, logopezi etc.!.
VII" 5valuarea se bazeaza pe un PARTE#ERIAT autentic cu
beneficiarii directi ai acestei activitati: copilul si persoanele care il
au in ocrotire.

Ealuarea ( proces continuu si co)ple*
)eforma din protectia copilului, educatie si sanatate atinge in
desfasurarea ei si domeniul evaluarii copiilor. Trebuie reconsiderat actul
evaluarii, din perspectiva necesitatii includerii si a unor grupuri
vulnerabile de copii in actiunea evaluativa.
5valuarea trebuie privita ca un proces complex, continuu, dinamic,
de cunoastere si estimare cantitativa si calitativa a particularitatilor
dezvoltarii si a capacitatii de invatare a copilului.
5valuarea presupune colectarea de informatii complete,
interpretarea de date, punerea si rezolvarea de probleme in scopul
orientarii deciziei si interventiei.
5valuarea este o parte dintr"un proces si nu un demers ulterior si
exterior diverselor tipuri de interventii: educationale, de protectie, de
tratament si recuperare etc. -emersul evaluativ nu se rezuma la o
activitate constatativa, ci investigheaza potentialul de dezvoltare si
invatare si sugereaza programe ameliorativ"formative pe anumite paliere
de dezvoltare.
5valuarea statica, in care se punea accent pe ceea ce poate face
efectiv copilul, pe abilitatile pe care le are la un moment dat si nu pe
capacitatile sale de dezvoltare, a fost inlocuita cu evaluarea dinamica,
prin care se estimeaza potentialul de invatare in scopul folosirii lui ca
suport in formarea abilitatilor necesare dezvoltarii plenare a copilului.
Probele si testele de evaluare nu mai au drept obiectiv evidentierea
deficientei si a bloca4elor pe care aceasta le determina in dezvoltare, ci
determinarea abilitatilor si a disponibilitatilor imediate pentru
dezvoltare. 1 asemenea abordare exclude definitiv teza +caracterului
irecuperabil+ al copilului cu dizabilitati.
5valuarea stabileste elementele pozitive din dezvoltarea copilului,
care vor constitui punctul de plecare in activitatea de recuperare.
5valuarea fara masuri de interventie este un nonsens. .istemul de
interventie in care este cuprins copilul cu dizabilitati trebuie sa cuprinda
obligatoriu urmatorii pasi: identificare " diagnoza " orientare " masuri si
servicii de interventie de exemplu recuperare si reabilitare! si suport "
reevaluare " integrare si includere sociala.
#n consecinta, evaluarea este un proces continuu, de planificare si
programare care orienteaza elaborarea planului de servicii personalizate
si programele de interventii personalizate.
5valuarea parametrica implica utilizarea unor teste sau probe. #nsa
evaluarea trebuie sa includa si observatia directa si sistematica, istoricul
dezvoltarii copilului anamneza!, date socio"culturale, analiza produselor
activitatii, analiza erorilor, analiza de sarcini, inventarele de abilitati,
chestionare, interviul, dialogul cu parintii etc. Aceste metode de evaluare
permit monitorizarea copilului in contexte naturale de viata, iar
informatiile culese prin intermediul lor ne ofera o adevarata "harta" a
evolutiei copilului si a comportamentelor sale in domenii fundamentale,
precum relatiile cu activitatea si cu mediul, relatiile cu ceilalti, relatiile
cu sine.
-emersul evaluativ in cazul copiilor cu dizabilitati parcurge
urmatoarele mari etape:
," Ealuare initiala " constatativa, ale carei obiective sunt:
identificarea, inventarierea, clasificarea, diagnosticarea3
stabilirea nivelului de performante sau potentialul actual al
copilului3
estimarea2prognoza dezvoltarii ulterioare, bazata pe potentialul
individual si integrat al copilului3
stabilirea incadrarii: pe grad sau nivel educational etc.3
stabilirea parametrilor programului de interventie personalizata.
-" Ealuarea .or)atia este un tip de evaluare continua care
evidentiaza nivelul potential al dezvoltarii si urmareste initierea
unor programe de antrenament a operatiilor mintale. 5a nu este
centrata pe deficit, ci evidentiaza ceea ce stie si ce poate copilul, ce
deprinderi si abilitati are intr"o anumita etapa a dezvoltarii sale.
/" Ealuarea .inala are ca obiective:
5stimarea eficacitatii interventiei sau a programului3
/odificarea planului sau a programului, in raport de constatari3
)eevaluarea copilului si reconsiderarea deciziei.
5valuarea trebuie sa fie complexa si sa evite formalismul.
5valuarea complexa presupune o abordare multidisciplinara " medicala,
psihologica, pedagogica si sociala " complementara, uneori inter"
institutionala, iar din analiza si sinteza tuturor datelor rezultate reies si
trebuie sa se propuna solutii de orientare a copiilor catre serviciile
adecvate.

Tipuri de abordari ale ealuarii
#n definirea indicatorilor care structureaza tipul de evaluare a
nevoilor si progreselor in dezvoltarea copilului exista trei abordari
ma4ore: abordarea prin raportare la standarde, abordarea prin raportare la
criterii si abordarea prin raportarea la individ.
," Ealuarea prin raportare la standarde sau nor)e
Aceasta masoara performantele unui copil intr"o anume arie de
dezvoltare, pornind de la un standard stabilit prin testarea unui esantion
reprezentativ pentru copii. ,iecare copil evaluat este comparat cu
standardul aplicat, de regula cu puncta4ul mediu, si astfel se poate
determina performanta particulara a copilului respectiv. 0n exemplu
ilustrativ de masurare a performantelor pe baza unor standarde
prestabilite este coeficientul de inteligenta.
Pentru a include in evaluare si alte perspective asupra dezvoltarii
individuale a fiecarui copil de exemplu, perspectiva holistica!,
specialistii apeleaza din ce in ce mai mult la acele abordari care nu se
mai bazeaza exclusiv pe teste si raportare la standarde. ."a pus problema
daca, prin definitie, acest tip de abordare, prin comparatie cu
performante standard, nu conduce de fapt la etichetarea copiilor cu
dizabilitati ca fiind copii cu deficiente sau anomalii si daca nu reproduce
stereotipurile culturale ale dizabilitatii.
#n concluzie, evaluarile prin raportare la standarde sunt adecvate
pentru a compara un anume copil cu un grup standard, prestabilit, cu
scopul de a determina o intarziere sau o neconcordanta fata de
respectivul standard. -e asemenea, aceste masuratori sunt adecvate si
pentru a determina alegerea spri4inului si a serviciilor necesare.
-" Ealuarea prin raportare la criterii
Aceasta este utilizata pentru a determina punctele forte si punctele
slabe ale unui copil, nu prin a"l compara cu alti copii, ci prin raportare la
un set de deprinderi prestabilite si validate, presupuse a fi esentiale
pentru dezvoltarea plenara a copilului. Avanta4ul acestor abordari consta
in utilitatea lor ca instrumente de documentare a progresului realizat de
copil, stabilind eficienta interventiilor si pregatind terenul pentru
insusirea unor deprinderi ulterioare. 0n exemplu al acestui tip de
abordare il constituie evaluarea prin raportare la curriculum. Aceasta
foloseste obiectivele curriculare ca baza de evaluare, respectiv ce anume
se preda la clasa. Accentul se pune, in cea mai mare masura, pe
deprinderile de studiu teoretic si de citit. Astfel, activitatile curriculare
functioneaza ca obiective ale instructiei, precum si ca evaluari care
privesc stadiul si progresul.
-esi testele prin raportare la criterii nu compara copiii cu nici un
standard, ci stabilesc deprinderi si comportamente"tinta, pe care copiii
urmeaza sa le realizeze, se creeaza, totusi, ca si in cazul evaluarii prin
raportare la standarde, aceeasi dilema: stabilirea de criterii sau norme de
dezvoltare care nu permit masurarea unui proces de dezvoltare
individual, unic si divers.
#n concluzie, evaluarile prin raportare la criterii sunt adecvate
pentru evaluarea punctelor forte si a deprinderilor unui copil, precum si
pentru identificarea nevoilor acestuia. Pot a4uta la elaborarea planului de
servicii personalizat, precum si a diverselor planuri de interventie
personalizate.
/" Ealuarea prin raportare la indiid
Aceasta masoara progresul copilului pe parcursul procesului sau
unic de dezvoltare si invatare. 5valuarile pornesc de la a recunoaste ca
orice copil se modeleaza prin interactiunea dintre aspectele biologice si
cele de mediu, precum si prin ceea ce asteapta ceilalti de la viata si
viitorul sau. 5valuarile se fac in contextul particular de viata si in functie
de calitatile unice ale copilului. 6u se urmareste numai simpla evaluare
a copilului, ci si calitatea relatiilor acestuia cu ceilalti, modul in care
dezvoltarea sa este influentata si modelata de familie, scoala, servicii de
spri4in, comunitate, precum si de valorile culturale, legile si politicile
sociale dominante.
-esi acest tip de abordare ofera posibilitati de depasire a dilemelor
ridicate de cele expuse anterior, chiar si acestea pot fi restrictive, daca
setul initial de obiective este stabilit prin raportare la standarde sau la
criterii si nu la abilitatile si potentialul unic al copilului. #nsa, daca aceste
obiective se stabilesc pentru fiecare copil in parte, se va putea determina
in ce masura interventiile a4uta copilul sa"si dezvolte potentialul
individual, spri4ina a4ustarea interventiilor pentru a satisface cel mai bine
necesitatile acelui copil.
Totodata se poate face o analiza a puncta4elor individuale pentru a
stabili unde se situeaza fiecare individ sau subgrup de indivizi,
comparativ cu restul copiilor evaluati. #n acest fel, se pot identifica si
corecta problemele sistematice care ii aduc pe unii copii sau grupuri de
copii in dezavanta4.
-e asemenea, evaluarile prin raportare la individ sunt adecvate
pentru implicarea familiei in luarea deciziei privind necesitatea, tipul si
eficienta interventiei si modul in care familia este multumita de
respectiva interventie, cat si pentru imbunatatirea comunicarii cu parintii
si a colaborarii cu profesionistii.

In concluzie0 ealuarea are )ultiple si dierse obiectie0 toate
insa cu scopul .inal al includerii sociale a copilului cu dizabilitati!
" Pentru a stabili cele mai potrivite servicii de terapie, educatie si
recuperare3
" Pentru a acorda drepturile si serviciile necesare, potrivit legislatiei
in vigoare3
" Pentru a stabili compatibilitatea intre cerintele speciale ale
copilului si profilul asistentului personal3
" Pentru a stabili cerintele educative speciale ale copilului cu
dizabilitati3
" Pentru a decide ce tip de servicii de asistenta sociala necesita o
persoana: in mediu deschis sau in institutie3
" Pentru a organiza mediul de viata din institutiile de protectie
sociala, tinand cont de aspecte psihologice si compatibilitati s.a.3
" Pentru a spri4ini pregatirea profesionala si pentru a gasi un loc de
munca in comunitatea locala pentru adolescentii cu dizabilitati, ale
caror incapacitati nu au nici o relevanta in raport cu exigentele
locului de munca respectiv3
" Pentru a stabili progresele efectuate in recuperare, educatie3
" Pentru a evalua eficienta serviciilor, strategiilor, metodelor,
fenomenelor si procedurilor si pentru a le ameliora3
" Pentru a produce informatii pentru administratie, pentru anga4atii
serviciilor sociale si de educatie s.a.7
Propus de:
Prof. 6egrila 8ictoria 9 .coala cu clasele #"8### 6r.&, Caracal
#nv. Anghel Cristiana #rina 9 .coala cu clasele #"8### 6r.&, Caracal
5volutia societ:tii, ritmul intens al transform:rilor din toate domeniile impun ca nivelul
cerin;elor la care o persoan: trebuie s: fac: fa;: pentru a"<i exercita propriile drepturi <i
responsabilit:;i ce decurg din acestea pentru a se adapta la parametrii optimi, s: fie din ce in ce
mai crescut.
Ca fiin;: social:, omul este dependent de ceilalti oameni. Aceast: dependen;: =nseamn: de fapt,
a4utor, posibilitatea de a comunica si coopera. Acest lucru d: na<tere la sentimentul de
apartenen;: <i solidaritate uman:, precum <i la sentimentul de securitate a individului.
>coala incluziv: este cea care r:spunde acestor nevoi. Aici au acces to;i copiii unei
comunit:;i,indiferent de mediul de provenien;:, =n care sunt integra;i =ntr"o form: sau alta <i
copiii cu C5., unde programul activit:;ilor didactice are la baz: un curriculum specific <i
unde participarea personalului didactic la activit:;ile educative se bazeaz: pe un parteneriat activ
=ntre profesor, profesor de spri4in 2 suport, speciali<ti =n educa;ie special: <i p:rin;i.
Pornind de la premiza c: fiecare copil are particularit:;i, interese, abilit:;i <i necesit:;i de
=nv:;are unice, toate drepturile sale referitoare la educa;ie trebuie realizate =ntr"o manier: care s:
conduc: la o integrare social: <i o dezvoltare individual: c?t se poate de complete, incluz?nd
dezvoltarea sa cultural: <i spiritual:.
#ntegrarea <colar: se refer: =n esen;: la integrarea =n structurile =nv:;:m?ntului de mas: a copiilor
cu cerin;e speciale =n educa;ie copii cu deficien;e senzoriale , fizice , intelectuale sau de limba4,
defavoriza;i socio"economic <i cultural , copii din centrele de a<isten;: <i ocrotire , copii cu
u<oare tulbur:ri psiho"afectice <i comportamentale , copii infecta;i cu virusul @#8 , etc. ! pentru
a oferi un climat favorabil dezvolt:rii armonioase <i c?t mai echilibrate a personalit:;ii acestora.
#ntegrarea copiilor cu cerin;e educative speciale =n colectivul unei clase este una dintre cele mai
dificile sarcini psihopedagogice , datorit: diverselor probleme pe care le ridic: aceasta , cum ar fi
: posibilit:;ile de dezvoltare , efectele asupra colegilor de clas: , condi;ii diferite de organizare a
orelor , evaluare diferen;iat:.
-e multe ori , integrarea educa;ional: este considerat: =ncheiat: atunci c?nd copilul cu cerin;e
educative speciale a fost transferat din <coala special: =n cea de mas:.Anscrierea copilului cu
deficien;e =n catalogul clasei <i a<ezarea lui =n banc: al:turi de un copil normal nu determin:
automat acceptarea sa ca membru valoros <i dezirabil al colectivit:;ii <colare.
Termenul B incluziv 7 reflect: capacitatea unui grup de a forma o unitate a membrilor s:i ,
indiferent dac: ace<tia sunt normali sau deficien;i.Antr"un astfel de colectiv , nu persoana cu
nevoi speciale este datoare s: se adapteze la cerin;ele grupului , ci grupul =nsu<i trebuie s:
g:seasc: acea manier: adecvat: de a deveni accesibil individului cu deficien;e.7 Cu c?t cineva
este mai greoi <i mai pu;in dotat de la natur: , cu at?t mai mult are nevoie de a4utor.. 7 -idactica
/agna , Cap .#C !.
>coala incluziv: reprezint: un pas mai departe =n procesul de atenuare <i eliminare a barierelor
educa;ionale dintre copiii obi<nui;i <i cei cu diverse dizabilit:;i.Paradigma <colii incluzive
propune ca no;iunea de B curriculum standardizat 7 s: fie abandonat: =n favoarea unui
curriculum centrat pe elevi , care s: valorifice poten;ialul s:u de =nv:;are , nu s: r:spund:
anumitor obiective <i scopuri generale , astfel =nc?t elevul s: aib: satisfac;ia c: =nva;: pentru
propriul s:u interes./etodele active"participative utilizate =n practica instructive"educativ:
permit elevului satisfacerea cerin;elor educa;ionale prin efort personal <i =n colaborare cu
colegii.Aceste metode stimuleaz: interesul pentru cunoa<tere , faciliteaz: contactul cu realitatea
=ncon4ur:toare , sporind gradul de socializare al elevilor.An contextual educa;iei integrate , aceste
metode stimuleaz: <i dezvolt: =nv:;area prin cooperare..unt favorizate astfel cunoa<terea
reciproc: dintre elevi , =n;elegerea <i acceptarea reciproc: , precum <i integrarea copiilor cu
cerin;e educative speciale =n colectivul <colii.
-in categoria copiilor cu nevoi speciale fac parte at?t copiii cu deficien;e propriu"zise la care
,cerin;ele sunt multiple ,c?t <i copiii f:r: deficien;e, dar care prezint: manifest:ri stabile de
inadaptare la exigen;ele <colii.-eci ,din aceast: categorie fac parte:
" copii cu deficien;e senzoriale: vizuale,auditive,locomotorii,etc.3
" copii cu deficien;e mintale3
" copii cu tulbur:ri afective3
" copii cu tulbur:ri de =nv:;are.
#ntegrarea copiilor cu nevoi speciale se bazeaz: pe c?teva principii,unul din
acestea fiind legalitatea <anselor de instruire <i educa;ie. Aceasta presupune asigurarea tuturor
oportunit:;ilor si condi;iilor resurse materiale,umane,dar mai ales pedagogice! pentru
dezvoltarea normal:,liber: <i complet: a fiec:rui copil , eliminarea obstacolelor de natur: s:
introduc: disfunc:ii =n acest domeniu.
Pentru integrarea copiilor cu tulbur:ri de =nv:;are se impune elaborarea unui plan de interven;ie
individualizat,=n cadrul c:ruia, folosirea unor modalit:;i eficiente de adaptare curricular: 4oac:
un rol esen;ial. Acest plan de interven;ie individualizat cuprinde urm:toarele componenete:
" evaluare si reevaluare3
" stabilirea obiectivelor 3
" selectarea metodelor si activit:;ilor folosite =n interven;ie3
" stabilirea institu;iilor <i echipelor interdisciplinare participante 3
" colaborarea cu familia elevului3
5valuarea copiilor permite ob;inerea unor informa;ii relevante despre ei din
diverse domenii .
.e pot constata printr"o serie de tulbur:ri de =nv:;are <i dificult:;i de citire" scriere.
Da =nceputul <colarit:;ii ,=nv:;:torul utilizeaz: metode variate pentru evaluarea gradului de
cunoa<tere de c:tre elevi a literelor , cifrelor , eventual a cuvintelor tip:rite .
,iecare dintre strategiile de evaluare alese de c:tre =nv:;:tor poate oferi informa;ii utile
6oi propunem un set de exerci;ii si strategii utile care s: vin: =n spri4inul lucrului cu copiii cu
dificult:;i =n formarea deprinderilor de exprimare oral: .,:r: preten;ia ca aceste strategii s:
devin: ,, re;ete B infailibile, ofer: ni<te instrumente alternative de lucru cu copiii ce necesit:
spri4in suplimentar =n deprinderea exprim:rii. Eine=n;eles ,acestea pot fi aplicate cu copiii
recuperabili , cu deficien;e moderate, care pot recupera terenul pierdut .
5ficien;a lor cre<te dac: sunt aplicate individual sau pe grupuri mici de elevi.
6e"am oprit =n mod deosebit asupra dificult:;ii de =nsu<ire a exprim:rii orale, consider?nd"o
achizi;ie fundamental: pentru evolu;ia ulterioar: a elevilor.
(.#ncursiunea =ntr"o carte pornind de la ilustra;ii .
Aceasta este o modalitate de a prezenta copilului o poveste 2 povestire
,,plimb?ndu"l printre primele pagini ale c:r;ii <i vorbindu"i despre ilustra;ii .
Acest exerci;iu provoac: curiozitatea copilului oferindu"i motiva;ia =nv:;:rii
cititului <i a exprim:rii orale.
&.Citirea ini;ial:
Anv:;:torul va citi elevului cu voce tare un text scurt indic?ndu"i cu degetul
fiecare cuv?nt.Copilul urm:re<te <i el fiecare cuv?nt . 5xerci;iul are un rol important =n formarea
c?mpului de citire.
+. Citirea cu ecou
.e va citi un r?nd dintr"un text , sau un paragraf , indic?nd fiecare cuv?nt . #mediat, ,elevul
cite<te acela<i r?nd sau acela<i paragraf ,, =n ecou B.
$. Citirea murmurat:
.e cite<te o propozi;ie , apoi elevul va citi aceea<i propozi;ie , =ncet , =n ritmul s:u propriu.
%. Citirea cu partener
An aceast: strategie se parcurg mai mul;i pa<i :
" se cite<te o propozi;ie de c:tre =nv:;:tor , elevul o cite<te pe urm:toarea <i a<a
mai departe p?na la sf?r<itul textului . )ecitind apoi textul tot =n pereche cu =nv:;:torul , elevul
are posibilitatea s: parcurg: <i acele propozi;ii pe care ini;ial le"a citit =nv:;:torul .
Citirea =n pereche se poate realiza <i de c:tre doi elevi.
" Anv:;:torul cite<te o propozi;ie , elevul cite<te dou: propozi;ii. Fradat , elevul va citi din ce =n
ce mai mult propozi;ii p?na va reu<i s: citeasc: singur textul , f:r: partener. 5levul este ascultat
<i spri4init dac: este nevoie.
G.)ecitirea
.e cere elevilor s: citeasc: la prima vedere un text scurt =n timp de dou: minute.
-up: cele dou: minute se num:r: cuvintele citite de elevi prin efort propriu <i se =nregistreaz:
=ntr"o fi<:.5levul va citi apoi acela<i text tot =n dou: minute ..e =nregistreaz: num:rul de cuvinte
citite de aceast: dat: <i se compar: diferen;ele .
H. .tudiul cuvintelor
Aceste activit:;i sau 4ocuri sunt folosite pentru a"i a4uta pe elevi s:"<i =nsu<easc: principiile
ortografice elementare.An func;ie de nivelul de cunoa<tere a cuvintelor copiii pot selecta
cuvintele dup: prima liter: , familii de cuvinte , cuvinte care rimeaz: , sinonime , antonime sau
pot participa la exerci;ii " 4oc careuri , 4ocul silabelor, etc!.
Pe 4etoane sunt scrise mai multe cuvinte =n fun;ie de 4ocul ales se pot forma perechi de
sinonime,antonime ,substantive proprii ,se pot a<eza =n coloane dup: num:rul de silabe.5levul
cite<te de fiecare dat: cuvintele alese.0neori inten;ionat , =nv:;:torul poate a<eza un cuv?nt =ntr"o
coloan: nepotrivit: . -ac: elevul remarc: gre<eala o corecteaz: <i cite<te corect cuv?ntul
,prime<te un punct.-ac: alege gre<it cuv?ntul sau =l cite<te gre<it =nv:;:torul prime<te un
punct.Da sf?r<it se calculeaz: scorul .C?nd c?<tig:,
satisfac;ia elevului este mare.
I. Joc pentru memorie <i concentrare
.e a<eaza (& 4etoane pe care sunt scrise cuvinte 9 pereche cu fa;a =n 4os .Pe r?nd, =nv:;:torul <i
elevul =ntorc c?te un cuv?nt .-ac: cele dou: cuvinte se potrivesc sunt scoase din 4oc .-ac: nu
formeaz: o pereche se =ntorc cu fa;a =n 4os , p:str?ndu"<i aceea<i pozi;ie pe mas:.Participan;ii la
4oc trebuie s: re;in: cuvintele <i pozi;ia lor pentru a le putea g:si perechea .,iecare pereche g:sit:
aduce participantului un punct .
*..ortarea cuvintelor =n vitez:
.unt =mpr:<tiate =n fa;a elevului 4etoane cu cuvinte ..e alege un cuv?nt 9 titlu
de c:tre =nv:;:tor. 5levul este cronometrat pentru a vedea c?t de repede g:se<te cartona<ele ce
formeaz: familia cuv?ntului 9 titlu .Jocul se reia dup: un timp pentru a verifica dac: elevul <i"a
=mbun:t:;it scorul ini;ial.
('. Abordarea limba4 " experien;:
.e pot alc:tui cu copiii texte scurte pe o anumit: tem:. Tema poate fi sugerat: printr"o
imagine,discu;ie. Da =nceput copiii sunt =ncura4a;i s: scrie f:r: contabilizarea riguroas: a
gre<elilor de ortografie ap:rute, acestea urm?nd s: se corecteze =mpreun: cu elevul . Da fiecare
dou: s:ptam?ni copilul va fi a4utat s: recitesc:, s:"<i rescrie sau s:"<i copieze corect p:r;ile
favorite din ceea ce a scris. An final se urm:re<te ob;inerea unor texte proprii corect elaborate.
(&. Citire <i scriere 9 =nv:;area asistat: la calculator .
An cazul unor dificult:;i u<oare =n =nv:;are programele speciale <i sintetizatoarele
de voce pot constitui spri4in real pentru elevii cu cerin;e speciale =n =nv:;are . Prin aceste
mi4loace , elevii pot corecta vorbirea <i scrierea ,ortografia , pronun;ia <i auzul fonematic..pre
exemplu pe elevii cu deficien;e auditive ,un computer cu un program adecvat =i poate a4uta 9
asista =n primirea , re;inerea unei secven;e de informa;ii <i =n aplicarea lor .An cazul dificult:;ilor
tactile <i motorii , elevii incapabili s: scrie lizibil ,s: plaseze un text pe o linie ,elevii cu
dificult:;i =n a culege 2 ordona informa;ii etc. pot reduce aceste dificult:;i prin intermediul
computerelor ,deoarece programele procesate vocal controleaz: textul <i ofer: asisten;: =n citirea
coloanelor sau <irurilor.
Acestea sunt doar unele dintre modalit:;ile prin care elevii cu dificult:ti de exprimare pot fi
a4uta;i s: le dep:<easc:. An cadrul sesiunilor de preg:tire este indicat: introducerea unor activit:;i
de relaxare lecturarea unor c:r;i ce pot produce bucurie copiilor <i stimularea pentru lectur: !
sau de cunoa<tere <i autocunoa<tere : m: desenez pe mine , copacul vesel , copacul trist , Chi; "
Chi; este nelini<tit , sau alte 4ocuri care s: a4ute copilul s: se destind:.
Copii cu nevoi educa;ionale speciale trebuie trata;i la fel ca <i ceilal;i copii , dar =n acela<i timp
trebuie s: se ;in: seama de limit:rile impuse de dizabilit:;ile lor specifice. ,iecare dintre ei are
dreptul de a"i fi acceptate diferen;ele individuale , de a"i fi =ncura4at: independen;a <i
responsabilitatea , de a"<i fixa propriile sarcini <i scopuri , de a avea aspira;ii =nalte , dar realiste ,
de a fi =ncura4at =n cursul =nv:;:rii <i de a fi evaluat =n mod pozitiv apreciere =n caz de succes
sau critic: de tip constructiv =n caz de e<ec !.
#maginea real: a ceea ce =nseamn: >C1ADA P56T)0 T1K# trebuie promovat: , iar elevii ,
p:rin;ii <i cadrele didactice din <colile de mas: trebuie convin<i de necesiatatea <i avanta4ele
integr:rii acestor copii =n sistemul obi<nuit de =nv:;:m?nt pentru c: =nv:;?nd =mpreun: , copiii
=nva;: s: tr:iasc: =mpreun:.
)eferinte :
"LLL)evista Anv:;:m?ntul primar , nr.("+ , &''G , 5ditura /iniped
"LLL)evista Anb:;:m?ntul primar , nr.$ , &''G , 5ditura /iniped
Constantin Cuco< 9 Pedagogie , 5ditura Polirom , #a<i , &'''
#on )adu 9 Psihologia educa;iei <i dezvolt:rii , 5ditura Academiei , Eucure<ti , (*I+
#on )adu 9 Psihologia <colar: , 5ditura >tiin;ific: , Eucure<ti , (*H$
Alois Fhergut 9 Psihopedagogia persoanelor cu cerin;e speciale , 5ditura Polirom , Eucure<ti , &''G
.ursa imaginii : freeschoolclipart.com
A lucra pentru copil, a duce pana la capat munca abositoare de a"l salva, inseamna a cuceri taina
umanitatii.
,iecare cadru didactic pus in ipostaza de a avea in colectivitatea sa un copil cu dizabilitati
actionaza in urma unei reflectii indelugate. 0n punct important al interventiei cadrelor didactice
il reprezinta colaborarea cu parintii si consilierea acestora, implicarea lor directa in lucrul efectiv
cu copiii, nu doar in calitate de observatori ci si de participanti activi.
.a fii parinte este experienta cea mai dificila, solicianta si generatoare de satisfactii pe care o
ofera viata .
Parintii sunt fundamentul familiei si avem nevoie de informatii despre rolul de parinte pntru a fii
parinti buni.
-eseori parintii in devenire precum si cei ce sunt de4a parinti au parer
i gresite despre cum va fi rolul de parinte. #deile lor pot sa fie naive, romantice sau gresite
datorita lipsei de informatii. Conceptiile gresite pot include notiuni ca oboseala, izolarea, lipsa
timpului liber, schimbarea prietenilor, sentimentele contradictorii, relatiile tensionate in cadrul
cuplului, sentimentul neimplinirii, sau lipsa de organizare.
Cadrele didactice ar trebui sa ii a4ute pe parintii copiilor cu dizabilitati sa se ingri4easca de ei
insisi pentru a se ingri4i mai bine de copiii lor. Cand sunt relaxati, echilibrati si se simt bine le
este mult mai usor sa isi vada copiii ca fiind oameni. Abilitatile lor de rezolvarea problemelor
sunt mai ascutite si sunt mai putin tentati sa considere comportamentul copiilor lor ca pe un
afront personal sau ca o reflectare a faptului ca sunt parinti ,, buni,, sau ,,rai,, .Cadrele didactice
trebuie sa"i faca pe parinti sa inteleaga ca au multe idei pentru a relationa cu copii lor in mod
pozitiv si ca pot sa ii aprecieze mai mult. 5i sunt modele pentru copii lor si prin ei invata sa
traiasca in armonie cu lumea .
)olul de parinte al unui copil cu disabilitati este deseori stresant. -esi isi iubesc copiii pot
reactiona la stres tipand la ei sau tratandu"i in moduri in care nu ar trata niciodata pe altii. Cand
reactioneaza in aceste fel ei le reduc pretuirea fata de ei insisi. Cand isi controleaza stresul ei
modeleaza abilitati pentru copii lor si ii a4uta sa"si mentina pretuirea de sine.
Parintii copiilor cu dizabilitati sunt confruntati mereu cu solicitari de schimbare a timpului,
rabdarii, energiei si imaginatiei lor. #ntelegand ce se intampla in corpul nostru sub influenta unui
stres prelungit sau intens, putem sa intelegem de ce managementul stresului ste o parte
importanta a ingri4irii de sine insusi.
Corpul nostru reactioneaza cand ne aflam sub stres. 6e creste pulsul, respiratia dvine mai alerta,
presiunea arteriala si nivelul glucozei in sange cresc iar digestia se incetineste. sangele se
grabeste spre muschii nostri pentru a ne a4uta sa ne pregatim sa raspundem. Acstea sunt reactii
fizice normale fata de prezenta stresorilor. Pentru parinti este important sa aiba cateva tehnici
care sunt comode pentru folosirea in vederea reducerii rapide a stresului si pastrarea auto"
controlului. #ata % metode simple de combatere a stresului :
)espirati adanc de + ori si numarati pana la ('. #nhalati si epirati fortat. )espiratia profunda va
clarifica mintea. Poate sa a4ute la reducrea sentimentelor si emotilor ngative. -upa aceea avem
mai multe sanse sa tratam problemele in mo constructiv. Acest exercitiu ne ,, cumpara cateva
secunde pretioas ,,, a4utandu"ne sa ne revenim si sa ne concentram asupra unei chestiuni anume
care se afla la indemana.
,aceti cativa pasi inapoi. Prin simpla miscare inapoi, noi ne detasam de situatie suficient cat sa
castigam putina perspectiva. aceasta ne acorda deasemnea posibilitatea de a intelege ca avem
alegeri in ceea ce priveste modul cum reactionam fata de situatiile stresante.
,olositi"va simtul umorului. 0neori, situatiile stresante au un element de umor. 0rmele de noroi
de pe o podea proaspat curata pot sa fie nostime daca stim cum sa radem de noi insine si de
situatii. )asul este un dar pe care"l putem impartasi cu copiii nostri. 5l micsoreaza sentimentele
tensionate, reduce stresul si ne a4uta sa ne relaxam. 5ste imposibil sa fii si relaxat si stresat in
acelasi timp .
/iscati"va M #ndiferent daca credeti sau nu, acest lucru da rezultate cu adevarat. Cand copii sunt
iritabili si se plang iar dumneavoastra simtiti ca stresul sporeste gasiti un mi4loc de a face
miscare, exercitii fizice. Puteti sa alergati in 4urul mesei de la bucatarie sau sa faceti &' de
sarituri pe loc. Pana cand veti termina veti avea rasuflarea taiata si veti rade. 1are unde a
disparut tot stresulN
,ace"ti o pauza. Asigurati"va ca si copilul este in siguranta, apoi indepartati"va de situatie.
-uceti"va in dormitor sau in baie si inchideti usa. Duati"va cateva minute ca a va reveniti
Telul unui cadru didactic este sa"i a4ute pe parintii copiilor cu dizabilitati sa inteleaga importanta
comunicarii incepand cu toate metodele prin care comunicam fara sa spunem vreun cuvant si cat
de mult putem comunica fara a folosi cuvintele. 5ste nevoie de practica pentru a invata sa
comunici pozitiv si eficient. Ca si rolul de parinte, acasta nu este o abilitate nascuta, dar poate fi
invatata.
#n general copii nu ne spun cum se simt ei, ei se poarta cum simt. ei plang sau au un
comportament inadecvat. #n orice zi un parinte sau un cadru didactic poate observa duzini de
emotii la un copil. .arcina parintilor si a cadrelor didactice este sa"i a4ute pe copii sa invete
despre sentimentele lor si sa le arate relatia dintre sentimentele si comportamentul lor.
Copiii doresc ca oamenii importanti din viata lor sa"i inteleaga si sa stie ce simt ei. Cand
sentimentele unui copil sunt intelese si confirmate de catre un parinte sau un cadru didactic se
intampla deseori un lucru minunat in comportamentul sau starea lui de sanatate se imbunatateste.
Cu spri4unul unui parinte sau al unui cadru didactic copilul va invata sa caute propriile sale
solutii pentru probleme, sa devina mai independent si sa"si stapaneasca emotiile si
comportamentul .
)elatia dintre parinti, cadre didactice si copii cu dizabilitati trebuie privita pozitiv iar pentru acest
lucru e nevoie de respectarea catorva reguli.
Parintii si copii trebuie sa fie realisti in asteptari. Trebuie luate in considerare varsta copilului
precum si alte circumstante. Trebuie recunoscute atat sentimentele copiilor cat si ale parintilor au
ale cadrelor didactice. Copilul trebuie implicat in luarea deciziilor si trebuie alese situatiile la
care poate sa participe. 0neori este important pentru parinti sa insiste asupra propriei lor agende.
Alteori este bine sa fie lasat copilul a decida. Trebuie oferita copilului o alegere din & optiuni, pe
care cei mari le accepta.. Trebuie sa fie atrasa atentia asupra schimbarilor viitoare. Problemele
trebuie discutate pana cand se a4unge la o concluzie acceptabila, chiar daca nu se ia o hotarare.
Trebuie sa existe un parteneriat cat mai strans intre partintii copiilor cu dizabilitati si cadrele
didacticie bine pregatite si informate in legatura cu felul in care pot interveni pentru consilierea
acestora. Acest lucru a4uta la reducerea stresului pe care"l resimt familiile si micsoreaza riscul ca
parintii sa"si manifeste frustrarile asupra copiilor lor. Trebuie redusa izolarea parintilor punandu"i
in legatura cu alti parinti aflati in situatii similare, promovand o abordare pozitiva a cresterii si
disciplinarii copiilor . /asurile intreprinse trebuie sa se adreseze in mod specific factorilor care
contribuie la abuzare si negli4are, inclusiv lipsa informatiilor si abilitatiilor ca parinte sau
caracterul nepotrivit al acstora, respectul scazut fata de sine insusi, sentimentul de izolare,
asteptarile nerealiste si intelegerea gresita a dezvoltarii copilului si al rolului de parinte.
Trebuie sustinut ca nu exista un singur model de parinte si nu trebuie insistat ca ar exista o
singura metoda de a fi parinte. "0nde"s multi, putera creste" spune invatatura populara si numai
prin unirea fortelor parintilor, cadrelor didactic si a scolii se poate face o mai buna integrare a
copiilor cu Ces
.coala pentru toti" reprezinta dezideratul maximei flexibilitati si tolerante in ceea priveste
diferentele fizice, socio"culturale, lingvistice si psihologice existente intre copii, scopul fiind
acela de a le oferi tuturor posibilitatea de a invata in functie de ritmul, capacitatile si nevoile
proprii si de a se exprima conform trasaturilor individuale de personalitate. #deea care anima
acest proiect este aceea ca finalitatea fundamentala a sistemului national de invatam?nt consta in
a forma cetateni care sunt membri aceleiasi matrici sociale si care impartasesc valori comune.
Prin urmare, scoala reprezinta numai un segment al sistemului social, iar schimbarile din cadrul
ei nu pot avea succes in absenta unor schimbari concertate la nivelul celorlalte segmente. Acest
fapt impune g?ndire
a unei structuri care sa imbine flexibil si eficient demersurile din toate domeniile, proces
care implica formarea unei atitudini pozitive fata de integrare si, intr"o perspectiva c?t mai
apropiata, fata de incluziune. Aceasta atitudine manifestata la nivelul intregii societati trebuie sa
respecte principiul normalizarii, adica asigurarea accesului, pentru toate categoriile de persoane,
la tiparele existentiale si la conditiile de viata cotidiana cele mai apropiate posibil de normele
considerate normale pentru o viata obisnuita E. 6ir4e!. Aceste conditii normale de viata se refera
la:
a! respectarea celor patru ritmuri fundamentale ale existentei: zilnic, saptam?nal, anual si
developmental adica de dezvoltare pe parcursul intregii vieti3
b! asigurarea unor conditii normale de mediu, aceasta presupun?nd existenta spatiului locativ
personal si a adaptarilor ambientale si functionale necesare3
c! asigurarea unui nivel economic suficient pentru a sustine un regim de viata normal3
d! asigurarea dreptului de a trai intr"o societate ce nu face discriminari legate de sex3
e! respectarea dreptului la existenta personala autonoma, conforma cu capacitatile si aspiratiile
individuale.
-esigur ca problemele legate de procesul integrarii nu se rezuma numai la copiii deficienti sau la
cei cu tulburari de invatare, ci cazurile care conduc la abandon scolar sau la segregare sunt mult
mai diverse sub aspect taxonomic. 8orbind de idealul scolii pentru toti7, ne referim la
cuprinderea tuturor copiilor dezavanta4ati, indiferent daca etiologia acestui dezavanta4 este de
natura somatica, psihologica sau sociala. Trebuie create acele structuri si servicii flexibile care sa
poata face fata cu succes celor mai particulare situatii, invatam?ntul special fiind destinat doar
acelora care au cu adevarat nevoie de el "copiii cu handicap sever si profund".
Putem identifica trei principii mari, a caror coroborare in practica poate servi in mod eficient la
formarea unor atitudini dezirabile fata de integrarea scolara a copilului in dificultate. .intetic
exprimate, aceste principii sunt urmatoarele:
(. informare. 5ste indispensabil ca informatia corecta, completa, neutra, provenind din surse
autorizate sa fie larg accesibila cadrelor didactice din invatam?ntul de masa. in cadrul
activitatilor metodice se pot organiza astfel de informari periodice, urmate de discutii care sa
permita identificarea elementelor forte, precum <i a punctelor vulnerabile din organizarea <colii
respective, astfel inc?t sa fie cunoscute c?t mai exact posibilitatile concrete de integrare si
limitele de acceptabilitate pentru fiecare colectiv <colar in parte. -e asemenea, ar fi de dorit sa
existe un flux continuu de opinii, idei, propuneri care sa fie discutate si experimentate.
Concomitent, trebuie sa se intervina pentru corectarea acelor reprezentari eronate cu privire la
caracteristicile psihice <i la capacitatile copiilor cu C.5... 5ste de presupus ca accesul la
informatie, participarea la cursuri de perfectionare in domeniul psihopedagogiei speciale,
schimbul de idei si opinii, evaluarea realista a succeselor sau e<ecurilor inregistrate, formarea
unor reprezentari adecvate cu privire la obiectivele si metodele specifice invatam?ntului integrat
sa conduca in timp la depasirea reticentelor si la schimbarea mentalitatilor.
&. colaborare. Trebuie sa existe o comunicare sincera si directa intre toti cei implicati in procesul
de integrare scolara: cadre didactice titulare, profesori de spri4in, specialisti in psihopedagogie
speciala, parinti ai copiilor obisnuiti, precum si parinti ai copiilor in dificultate. -e asemenea,
trebuie stabilite contacte cu comunitatea locala si cautate modalitati de initiere a unor actiuni
comune. 6u trebuie sa se uite ca actiunea de integrare nu priveste numai scoala, ci se adreseaza
in perspectiva intregii societati in care acesti copii vor trebui sa"si gaseasca locul potrivit.
+. pragmatism. 5ste necesar sa se tina cont, in proiectarea actiunilor de integrare, de specificul
fiecarui context luat in considerare. Trebuie g?ndite acele modificari de ordin organizatoric care
sa nu destabilizeze programul claselor, dar nici sa nu impuna eforturi suplimentare din partea
copiilor cu C.5... 5ste util sa se profite de experientele locale si sa se aplice acele strategii care
s"au dovedit incununate de succes. -e asemenea, sa se tina cont de posibilitatile de insertie
socio"profesionala a absolventilor si sa se urmareasca adaptarea c?t mai buna a cunostintelor si
deprinderilor insusite in scoala la oferta pietei muncii. 6u trebuie sa se negli4eze nici aspectul
financiar, astfel inc?t fondurile destinate integrarii sa fie gestionate c?t mai eficient.
.trategiile de formare a unor conduite pozitive fata de integrare trebuie sa tina cont de aceste
principii si sa adopte modalitati flexibile de aplicare, astfel inc?t sa dob?ndeasca maximum de
eficienta. Pot fi conturate c?teva recomandari pe baza carora sa fie imaginate demersuri concrete,
adaptate pentru fiecare situatie in parte, care sa amplifice competentele cadrelor didactice si care
sa creeze auspiciile pentru un bun inceput.
a! in primul r?nd se impune o cunoa<tere profunda a particularitatilor psihologice <i socio"
culturale ale copilului in dificultate. Astfel se obtin informatii"cheie care identifica de la bun
inceput acele coordonate pe care se poate interveni cu succes. Cadrul didactic din scoala de masa
se poate ghida dupa evaluarile facute de specialistii in domeniu si poate apela la competentele
profesorului de spri4in. 5ste important ca sa existe mereu posibilitatea consultarii cu ceilalti
parteneri in actiunea de integrare si sa nu se creeze sentimentul ca intreaga responsabilitate si
intregul efort ii apartin3
b! /entinerea unui climat optim in clasa reprezinta una din preocuparile ma4ore ale oricarui
cadru didactic. Teama ca tulburarile de comportament si autocontrolul deficitar pot crea
probleme insurmontabile reprezinta una din cauzele ma4ore ale reticentei fata de procesul
integrarii. /ulte invatatoare au fost de acord cu mentinerea in clasele lor a copiilor cu C.5...
abia dupa ce s"au convins ca acestia nu le creeau dificultati deosebite in plan comportamental.
-e multe ori, tulburarile pot fi contracarate prin impunerea modelului de conduita dezirabil
fac?nd apel la prestigiu si autoritate, ceea ce inseamna ca, anterior, trebuie dob?ndit respectul
copilului si stimulata nevoia lui stadiul moralitatii as(de a fi recunoscut drept copil bun7 cultarii,
in . -e asemenea, presiunea exercitata de)conceptia lui D. Oohlberg colectivul scolar in directia
conformarii la norma este semnificativa si ea poate fi folosita ca instrument modelator al
conduitei, cu conditia pastrarii masurii. Altfel, copilul cu C.5... se va simti exclus si persecutat si
va dezvolta reactii de opozitie, pierz?nd in acelasi timp dorinta de a dob?ndi un statut superior,
valorizat pozitiv de catre grup. Trebuie sa se tina cont si de faptul ca aceste tulburari, mai ales
cele de etiologie neurologica, nu pot fi intotdeauna tinute sub control. 1 eventuala decizie de
reorientare a copilului cu C.5... catre alte forme de educatie va tine cont nu numai de interesul
acestuia, ci si de cel al colectivului in care se afla3
c! Cadrul didactic trebuie sa gaseasca cele mai eficiente metode de motivare a copilului in
dificultate, astfel inc?t acesta sa se adapteze c?t mai bine la cerintele vietii in colectiv. 5ste
necesar ca el sa fie a4utat sa"si descopere interese, pasiuni, sa"si formuleze scopuri si sa
persevereze in atingerea lor. Trebuie create situatii didactice care sa ofere posibilitatea trairii
succesului si a dob?ndirii aprecierii din partea colegilor de clasa. 1 metoda de motivare este si
implicarea in activitati ce presupun asumarea unor mici responsabilitati. Achitarea
corespunzatoare de aceste obligatii conduce cu timpul la obisnuinta de a duce lucrurile la bun
sf?rsit. -e asemenea, creeaza premisele unei relatii de incredere, afectiune si comunicare care
consolideaza si dezvolta conduitele dezirabile3
d! 5ste important sa se evite crearea de cercuri vicioase care sa amplifice manifestarile nedorite
in loc sa le elimine. 5ste cazul copilului care, in virtutea unor sentimente de negli4are si
inferioritate, adopta conduite deviante tocmai pentru a atrage atentia asupra sa. )eactiile punitive
din partea cadrului didactic nu fac altceva dec?t sa intareasca aceste conduite si sa ofere copilului
atuuri pentru confruntarile ulterioare. 1data sesizata o astfel de situatie circulara, trebuie
eliminate acele elemente care"i furnizeaza copilului argumente pentru adoptarea unei conduite
rebele. Primul pas consta tocmai in destructurarea antagonismelor create intre copilul in
dificultate si cadrul didactic si 2 sau intre copilul in dificultate si colegii sai de clasa. Al doilea
pas consta in descoperirea unor interese comune si in valorizarea reusitelor de grup. Al treilea
pas ar fi cel de atribuire a unor sarcini a caror indeplinire corespunzatoare sa atraga dupa sine
aprecierea celorlalti3
e! )elatia cu parintii copiilor obisnuiti, ca si cu cei ai copiilor in dificultate, nu trebuie sa se
rezume numai la aspecte privind situatia scolara sau la probleme de ordin financiar"administrativ.
5ste necesara o explorare a motivatiilor si intereselor acestora, o cunoastere a opiniilor si
convingerilor lor cu privire la procesul integrarii, a sperantelor care ii anima. 6u trebuie sa se
uite ca lumea copilului in dificultate nu se rezuma la cadrul scolar, ci el are parte de experiente
dintre cele mai variate, ceea ce conduce inevitabil la contradictii si conflicte interne3
f! in fine, ratiunea pentru care ace<ti copii se afla in clasele obisnuite nu este aceea de a"i face
normali7, ci de a le insufla valori, comportamente <i aspiratii specifice copiilor normali.
,inalitatea unui astfel de demers este aceea de a permite o c?t mai buna insertie socio"
profesionala dupa incheierea perioadei de scolarizare.
#n concluzie, strategiile de formare a unei atitudini pozitive a cadrelor didactice fata de integrare
trebuie sa tina cont at?t de rezervele, temerile <i pre4udecatile individuale, dar <i de situatia
concreta a fiecarui copil integrat in scoala obi<nuita, precum <i de contextul complex in care se
desfasoara. Procesul este lung <i dificil, dar succesul va depinde la fel de mult de atitudinea celor
chemati sa"i dea viata c?t <i de profesionalismul articularii sale. )eforma in invatam?nt nu se
poate face fara oameni, iar cadrele didactice trebuie sa se simta asigurate si spri4inite in acest
demers pentru a spera la un bilant pozitiv.
)eferinte:
(. Cosmovici, A., #acob, D., Psihologie <colara, #a<i: Polirom, (***3
&. 6eamtu, C, Fhergut, A., Psihopedagogie speciala. Fhid practic pentru invatam?ntul deschis la distanta , #a<i: Polirom, (***3
+. Popovici, -. 8., 5lemente de psihopedagogia integr:rii, Eucure<ti: Pro @umanitate, (***3
$. 8erza, 5., Psihopedagogia integr:rii si normaliz:rii", in )evista de educa;ie speciala, (2(**&3
%. 8rasmas, T., /usu, #., -aunt, P., #ntegrarea in comunitate a copiilor cu cerin;e educative speciale, sub ed. /inisterului #nvatam?ntului <i )eprezentantei 06#C5, in
)om?nia!, Eucure<ti: (**G
sursa imaginii : freeschoolclipart.com
.
#n toata lumea , ca <i =n )om?nia anga4area <i responsabilitatea familiei in educa;ia copiilor este
fundamental: pentru reu<ita particip:rii <colare. Da orice copil, =n mod particular la copii cu
C5., gradul de interes <i de colaborare a p:rintilor cu <coala este cel mai adesea direct
propor;ional cu rezultatele <coalre ob;inute de copii. Psihopedagogia moderna, centrat: pe copil
se bazeaz: pe convingerea c: familia este principalul educator <i cu cel mai mare poten;ial de
modelare. ,amiliile copiilor cu C5. sunt adesea responsabile de copiii lor tot restul vie;ii.
0n rol foarte important al <colii este de aceea =n context acela de a spri4ini familiile s: aib:
incredere =n resursele proprii, de a face fa;: greut:;ilor cu care ele se confrunt:.
#mplicar
ea familiilor =n ameliorarea educa;iei copiilor cu C5. a condus multe schimb:ri pozitive,
adesea in modalit:;i radicale. An .0A de pild:, legea federal: de promovare a dreptului la
educa;ie in <colile obi<nuite pentru copii cu dizabilita;i faimoasa Dege *$ 9 ($& din (*H%! a fost
adoptat: dup: ce o familie c?<tigat =n instan;: procesul intentat unei <coli obi<nuite care le
refuzaser: accesul copilului cu o dizabilitate. An #talia, cam =n aceia<i perioad:, familiile au
sus;inut puternic ie<irea copiilor cu dizabilita;i din <colile speciale <i trecerea lor masiv: =n
<colile obi<nuite. >i =n )om?nia, familiile <i asocia;iile de persoane ori p:rin;i ai copiilor cu
dizabilita;i au contribuit substan;ial, mai ales dup: (*I*, la adoptarea unor m:suri de ameliorare
a calit:;ii <colariz:rii copiilor cu C5..
Cadrele didactice ar trebui s: aplice criteriul celei mai pu;in periculoase presupuneri7. -e pild:,
dac: un program educa;ional utilizat de un parinte a fost ineficient, aceasta s"a =nt?mplat pentru
c: programul a fost ineficient <i nu c: familia a aplicat necorespunz:tor acest program.
1 explica;ie complet: a dificult:;ilor copilului la <coal: este esen;ial: pentru p:rin;i.
6ici un specialist sau cadru didactic nu ar trebui s: spun: parin;ilor c: numai este nimic de
f:cut7 pentru copilul lor.
Programele de interven;ie <i spri4in ar trebui s: implice familiile la maximum. 5le ar trebui s: fie
construite astfel inc?t s: satisfac: nevoile copilului =n contextul larg al nevoilor familiei. P:rin;ii
ar trebui s: fie recunoscu;i ca fiind cei mai potrivi;i =n relatarea istoriei, comportamentului <i
nevoilor copilului. 5i ar trebui s: aib: acces total la toate informa;iile educa;ionale <i la
diagnosticele7 copilului.
1or)e de colaborare si spri2in reciproc 34coal5 6 .a)ilie)
Ca <i =n cazul copiilor, familiile sunt foarte diferite, necesit:;ile lor de a fi spri4inite sau
posibilit:;ile de a oferi spri4in sunt extrem de diveres. ,iecare familie are poten;ialul <i nevoile
sale unice, care trebuie valorizate corespunz:tor de c:tre <coal:.
Comunicarea <i colaborarea eficient: dintre profesori <i p:rin;i se bazeaz: pe cateva elemente:
" )espectul reciproc! 9 poate fi modelat adesea de c:tre cadrele didactice. 5ste important s: se
plece de la premisa c: parin;ii sunt cei mai importan;i profesori7 din via;a copilului3 respectul <i
tactul oferit de cadrul didactic fa;: de complexitatea unor probleme poate induce respectul
reciproc.
" Atitudinea impar;ial:, care solicit: g?ndirea pozitiv: <i deschis: despre familii, evitarea
4udec:;ilor evaluative <i dezaprobatoare. Atitudinea impar;ial: =nseamn: incura4area familiilor de
c:tre profesori s:"<i evalueze propriile decizii, far: a influen;a cu propria lor p:rere.
" 5mpatia fa;: de parinte poate fi usor sesizat: de acesta prin deschiderea la dialog <i comunicare
sincer:, sensibil:.
1or)ele de colaborare sunt!
P Activit:;ile de oferire a informa;iilor 9 =n cadurl acestora familiile primesc informa;iile din
partea persoanelor autorizate. 5xemple de acest fel de activita;i sunt: avizierele, scrisori <i bilete,
carne;ele de coresponden;:, telefoane, publica;ii, programe de =ntalnire cu parin;ii, <edin;e.
P Activita;ile de =mp:rt:<ire a informa;iilor 9 cele mai obi<nuite activita;i de acest tip sunt
<edin;ele cu p:rin;ii 9 profesor.
#nforma;iile sunt oferite de asemenea prin intermediul unor carnete =n care se noteaz: istoria
devenirii copilului, performan;ele acestuia, dar <i problemele =ntampinate.
P .pri4inul colaborativ pentru curriculum"ul. P:rin;ii pot 4uca rolul de profesori acas: <i pot
supraveghea studiul suplimentar al copilului =n scopul spri4inirii.
P Preg:tirea p:rin;ilor 9 cere at?t p:rin;ilor c?t <i spciali<tilor s:"<i aloce timp pentru preg:tirea si
programele educa;ionale ce vor fi aplicate.
.itua;iile de non"colaborare dintre familie <i <coal: sunt frecvente. 5le sunt cauzate de motive
diverse, de percep;ii diferite ale p:rin;ilor <i cadrelor didactice cu referire la valoarea <colii, a
copiilor, etc.
7rupurile de spri2in constituite din p5rin8i 3ai copiilor cu CE$)
Parin;ii acestor copii au nevoie de a se int?lni cu al;i p:rin;i care au copii cu C5., mai ales dac:
este vorba de probleme de acela<i fel sau asemnatoare. Aceste grupuri le ofer: acestora <ansa de
a"<i comunica informa;ii, de a da <i de a primi un suport emo;ional, de a lucra ca o echip: cu
interese comune in favoarea copiilor. /odalita;ile de organizare <i activita;ile propuse pot fi
foarte diverse in func;ie de problematica <i poten;ialul copiilor, a <colii, a contextului comunitar.
#mportant <i esen;ial =n buna func;ionare a grupului este cultivarea sentimentului de comunitate.
I)plicarea p5rintilor ca .actori de decizie este esen8ial5
Parin;ii copiilor cu C5. =<i stabilesc cel mai adesea anterior venirii la <coal: rela;ii cu speciali<ti
<i servicii ale comunit:;ii. #nforma;iile oferite de parin;i pot fi incluse in luarea deciziilor
privitoare la copiii cu C5..
1or)area unei ec9ipe de spri2in care s5 includ5 4i parin8ii
,unc;ionarea unor asemenea echipe este optimizat: dac: ele cumprind <i p:rintele copilului ca <i
cadru didactic care pred: la clas: respectiv:. 0neori chiar si membri al personalului nedidactic al
<colii pot aduce date utile la reuniunile acestei echipe. #nstituirea unei colabor:ri autentice =ntre
cadrele didactice, elevi, familiile lor <i speciali<ti este un proces complex, care cere timp, energie
prunden;:, adesea mult bun sim; <i bun: credin;:. 5ste important de men;ionat c: =n acest proces
nu numai copiii sunt cei care =nva;:.
)eferinte:
(! /ara, - 9 .trategii didactice =n educa;ia incluziv:, 5d. -idactic: <i Pedagogic:, &''%
&! 0ngureanu, - 9 5duca;ia integrat: <i <coala incluziv:, 5d. -e 8est, Timi<oara, &'''
+! LLL Cerin;e speciale =n clas:, 06#C5,, Eucure<ti, (**%
sursa imaginii : freeschoolclipart.com