Sunteți pe pagina 1din 2

Dupii inventarea imaginii in

mi~care, cinematografia a
devenit curiind o artii extrem
de popularii, care, piinii ~i
fiirii sunet, atriigea
spectatorii peste tot in lume.
p e filmul cinematografic, de~i denumirea
sugereaza altceva, nimic nu se rni~ca:
ftlmul este compus din rnii de imagini
statice, care sunt rulate in fata ochilor specta-
torului. Imaginile, chiar ~i dupa disparitia lor,
sepastreaza o vreme in fata ochilor (se intipa-
resc in creier). In concluzie, daca dupa fiecare
imagine urmeaza alta, putin diferita de pre-
cedenta, nu vom observa intreruperi1e, avand
impresia ca vedem o singura actiune continua.
Acest fenomen se nume~te "incapacitatea"
vederii, servind ca baza pentru numeroase
]
0;
~
~
-5
.,.
~
"
E
~
0
~
~
j
o
u
~
~
E
ir:
.,.
6
"
z
~
cinematograful a fost considerat o noutate;
filmele puteau fi vizionate In targuri ~i loca-
lurile cu program artistic.
jncepand cu 1900 cine~tii ~i-au dat Incet
seama c~ filmul poate fi folosit ~i Intr-un mod
creativ, prezentand Intampl~ri fictive ~i nu
doar evenimente reale. Unul din pionerii
'1 a fost Georges Melies; Filmul s~u
calatorie pe Luna (1902) a ar~tat c~ aparatul
de filmat ofer:l ~ansa de a realiza diferite
trucaje ~i efecte speciale. Filmullui Edwin ].
Porter, Jefuirea unui tren a fost tot atat de
important, dar din punctul de vedere al
red~rii unor Intampl~ri reale; 1n acesta el a
..
O Filmul Cilliltorie
pe Lunil a fost
crea,ia reu~ita a
unui fost magician
-George Melies.
El a largit posibi-
lita,ile oferite de
camera de filmat;
a inregistrat sca-
matorii de teatru,
la care a adaugat
lumini, decoruri
deosebite ~i trucuri
de filmare.
r
u
~
~
.
"'
..
c
o
~
z
..-'.,
jocuri din secolul al XIX-lea. A fost insa:
necesarn dep~~irea multor obstacole pan~ ca
aceasta s~ poat~ fi adaptat:! in creatiile
cinematografice. Primele fotografii au fost
f~cute prin anii 1830, dar filmul s-a putut
realiza doar dup~ obtinerea unor aparate care
puteau inregistra mai multe irnagini succesive,
adic~ se putea prinde mi~carea. A fost nevoie
de inc~ un aparat, care reu~ea s~ redea, s~
proiecteze aceste irnagini, cu aceea~i vitez~.
Dup~ cateva zeci de ani, in atelierul renu-
mitului inventator american, Thomas Alva
Edison a fost creat un aparat de filmat ~i un
proiector, numit cinetograf.
Na~terea cinematografului
Primul cinetograf prezentat in 1894 in New
York, functiona dup~ principiul strobosco-
pului. in anul urmator, fratii de nationalitate
france~, Auguste ~i Louis Lumiere ~i-au pre"
zentat cinematograful: acesta a proiectat ima-
ginile pe o panz~. Spectatorii au fost uluiti de
irnaginile simple, care prezentau evenimente
banale, de toate zilele. Timp de cativa ani,
.~
O Dupa Revolu,ia
Rusa din 191 7,
cinea~tii sovietici au
imbinat deseori
arta cu propaganda.
Filmul Cruci~atorul
Patiomkin. regizat
de Serghei M.
Eizenstein a
impresionat publicul
cu imaginile sale
fantastice.
O Filmele
nem,e~ti -de
exemplu povestea
ciudata a unei
crime ~i a unor
iluzii demente,
realizata in Dr.
Cal;gar; de Robert
Wiene (1919) -au
oglindit nesiguran,a
de dupa razboi.
241
FILMUL MUT
O Charlie Chaplin
a fost un actor
genial; a fost
capabil sa interpre-
teze o gama larga
de sentimente, fara
un singur cuvant. A
jucat excelent rolul
omuletului agil.
iscusit ~i patetic.
O Starurile ho"y-
woodiene au fost
promovate printr-o
campanie de publi-
citate cu interviuri ~i
articole senzationale
v bine puse la punct;
~ in felul acesta au
~ devenit cunoscuti in
~ intreaga lume unii
~ actori ca Rudolph
~ Valentino.
i-
populare f1lme din perioada respectiva. Primul
razboi mondial (1914-18) a paralizat industria
cinematografica europeana, astfel incat
Hollywood a putut face pa~i inainte. fl1mele lor
atr:lgand un numar uria~ de oameni.
jn aceasta perioada toate fi1mele erau inca
mute, deoarece nu se gasise o metoda eficien-
ta pentru a sincroniza sunetul cu conversatiile
~i ac1;iunile din fi1m. Erau scrise cateva randuri
de explicatii pe pelicula, insotite de obicei de
o muzica potrivita la pian, pentru a accentua
efectul dramatic. jn esenta insa fi1mele mute
se bazau pe interpretarile foarte sugestive ale
starurilor ~i pe imaginile alese pentru a
povesti o intamplare.
Apare filmul sonor
Degeaba existasera toate tehnicile vizuale
dezvoltate pana atunci, odata cu apari1;ia fi1-
mului cantaretul de jazz (1927) cu muzica
sincronizata ~i conversa1;ie, epoca fi1mului
mut a luat sfar~it aproape instantaneu.
jncepuse epoca fi1mului sonor .
"#
.c
.
folosit cateva efecte speciale pentru a cre~te
suspansul, cum ar fi montajul paralel: doua
~iruri de ac1;iuni diferite, care se petrec In
acela~i timp, sunt prezentate alternativ.
Dupa 1900, proiec1;iile de film au ie~it Incet
din corturile ~i salile improvizate, In anul1910
existand deja cateva mii de sal1 de
cinematograf In Europa ~i America. Cinemato-
grafia a devenit treptat o mare afacere, mai
ales dupa 1912, cand au aparut primele mari
filme artistice. Filmele, care durau o ora sau
chiar mai mult (In locul celor anterioare, de
15-16 minute), au dat posibilitatea unor pro-
ductii mai mari, In special unor creatii pe
teme istorice, cu decoruri imense ~i cateva mii
de figuran1;i; italienii au fbst primii In acest
domeniu, cu filmul Quo Vadis (1912).
D. W. Griffith
Na$terea unei natiuni (1915) ~i Nerabdarea
(1916) au fost la fel de spectaculoase, iar din
punct de vedere artistic au depa~it cu mult
produc{iile italiene ~i oricare alt film facut
Inainte. Acestea au fost create de regizorul
american D.W. Griffith, primul geniu al cine-
matografiei. Filmele pe care le-a turnat abor-
dau teme mai serioase, erau mai complexe ~i
mult superioare din punct de vedere al reali-
zarii tehnice. Griffitli a aplicat cu o maiestrie
fara pereche tehnica montaj~lui, folosind mai
multe camere de filmare, pentru ca In ima-
ginile Inregistrate sa poata modifica distantele
~i unghiurile; camerele aveau o libertate de
mi~care mult maj mare, pentru ca actiunea sa
poata fi urmarita In permanenta. Filmele lui
Griffith au avut un impact serios, demon-
strand ca cinematografia nu este un domeniu
neutru, ci este o forta morala ~i politica cu
influenta asupra unor probleme deosebit de
importante. Na$terea unei natiuni a abordat
unele idei rasiste, provocand un scandal
imens, In urma caruia filmele lui Griffith au
fost interzise In multe state americane.
pana atu:nci, industria cinematografica ~i-a
mutat sediul de pe coasta de est In Hollywood,
California; clima de acolo permitea fllmarile In
tot cursul anului, cheltuie1ile fiind mai reduse
(cel putin la lnceput). in creatiile cinematogra-
fice s-au impus cateva mari studiouri, ca de
exemplu Universal Pictures ~i Warner Bros:
acestea fabricau pe banda rulanta cele mai
Arta ~i omul 80 -VEDETELE ClNEMATOGRAFULUI Stiinta ~i tehnolo ie 20 -FILME
242