Sunteți pe pagina 1din 6

ELABORAREA METODIC 11

TEMA: Analiza modelului de studiu n paralelora!"


1. Etapele clinico-tehnice de confecionare a protezelor pariale mobilizabile scheletate.
Clinic:
Examenul clinic al pacientului;
Stabilirea diagnosticului;
Planul de tratament;
mprentarea preliminara;
!aborator:
"ealizarea modelului preliminar;
#n caz de necesitate se confectioneaza lingura indi$iduala si se a%usteaza;
mprentarea definiti$a;
&btinerea modelului de lucru;
naliza modelului de lucru la paralelograf;
Conceperea proiectului;
'uplicarea modelului;
(odelarea machetei scheletului metalic;
"ealizarea tiparului;
)opirea si turnarea alia%ului;
'ezambalarea si prelucrarea piesei obtinute;
Clinic:
Proba in ca$itatea bucala;
'eterminarea ocluziei centrice sau a rapoartelor intermaxilare;
!aborator:
(ontarea dintilor artificiali;
"ealizarea machetei din ceara;
Clinic:
Proba machetei;
!aborator:
(odelarea definiti$a a machetei;
mbalarea ei si obtinerea tiparului;
Polimerizarea;
'ezambalarea si prelucrarea
Clinic:
#nserarea in ca$itatea bucala;

*. Paralelograful+ p,rile componente.
Paralelograful simplu este alcatuit din urmatoarele elemente:
1. Soclul stabilizator reprezentat de o placa metalica groasa si neteda ce-i confera
stabilitate aparatului;
*. Suportul pentru model+ articulat reglabil+ multidirectional cu o masuta de lucru
dotata cu sisteme pentru fixarea modelului. Suportul este asezat pe placa soclului
stabilizator pentru plasarea lui pe toata suprafata placii.
-. Stalpul $ertical solidarizat lateral si perpendicular de soclul stabilizator care
permite realizarea miscarilor in plan $ertical.
.. /ratul orizontal solidarizat 0sau articulat1 perpendicular la extremitatea
superioara a stalpului $ertical+ fiind situat paralel placii soclului stabilizator.
Extremitatea libera a bratului este inzestrata cu un sistem de menghina pentru
instalarea pieselor anexe paralel stalpului $ertical si perpendicular suportului
stabilizator.
Piesele anexa sunt reprezentate de:
ti%a detectoare+ asemanatoare cu un cilindru plan+ cu a%utorul careia se orienteaza
inclinarea masutei de lucru pe care este fixat modelul pana la stabilirea axului
comun al dintilor-stalpi purtatori de crosete;
ti%a portcreion care are la extremitati un grafit+ cu a%utorul caruia se traseaza
ecuatorul tuturor dintilor restanti;
ti%e retenti$ometre in numar de -+ sub forma de cilindru asemanator cu ti%a
detectoare+ dar la o extremitate prezentata de un disc cu raza respecti$a de 2+*3
mm+ 2+3 mm+ si 2+43 mm+ ce ser$esc la masurarea retenti$itatii subecuatoriale a
coroanei dintelui-stalp fata de axul comun;
ti%a razusa reprezentata de o lama cu o extremitate in muchie- bizou+ care poate fi
coborata manual pentru a razui ceara de pe model+ si re$ine la pozitia initiala
automat+ datorita actiunii unui resort.
-. 'efiniie: axul de inserie 5i dezinserie dup, E.6a$rilo$ 5i dup, 5coala 7S(8
9:.)estemianu;.
xul de insertie si dezinsertie al protezei+ dupa E. 6a$rilo$+ este apreciat drept directie
de aplicare si inlaturare a protezei care pre$ede miscarea protezei de la primul contact al
elementelor de ancorare cu dintii-stalpi pana la fibromucoasa campului protetic+ cand
pintenii ocluzali sunt asezati in locasurile lor+ iar seile sunt amplasate cu precizie pe
suprafata campului protetic. #nlaturarea protezei este apreciata ca miscare in directie
opusa+ adica de la momentul desprinderii bazei de pe fibromucoasa campului protetic
pana la pierderea contactului elementelor de ancorare cu dintii-stalpi. xul de insertie si
dezinsertie a protezei prezinta o treiectorie bine determinata care permite aplicarea si
inlaturarea protezei de pe campul protetic fara obstacol.
.. <ariet,ile de axe de inserie 5i dezinserie a protezei.
xul de insertie al protezei poate fi:
$ertical 0cand proteza este aplicata concomitent pe toti dintii-stalpi1;
$ertical spre dreapta 0 cand proteza este aplicata la inceput pe dintii stalpi din
partea dreapta+ apoi pe cei din stanga1;
$ertical spre stanga;
$ertical posterior;
$ertical anterior.
3. (etoda liber, de alegere 5i de apreciere a =nclin,rii medii a axelor dinilor st=lpi.
'eterminarea axului de insertie si dezinsertie al protezei depinde de alegerea pozitiei
modelului in paralelograf. ceasta operatiune poate fi realizata prin una din cele trei
metode cunoscute:
11 libera;
Conform acestei metode+ modelul se fixeaza pe masuta reglabila si se pozitioneaza in asa
fel incat planul suprafetelor ocluzale ale tuturor dintilor stalpi sa fie perpendicular cu
ti%a detectoare a paralelografului. 'upa blocarea masutei reglabile+ se $or executa
operatiunile de studiere a modelului.
*1 prin aprecierea inclinarii medii a axelor dintilor-stalpi;
la utilizarea acestei metode soclul modelului se realizeaza initial in conformator sau
laturile lui se $or prelucra la aparatul de soclat astfel ca acestea sa fie paralele intre ele si
perpendiculare bazei. (odelul se fixeaza pe masuta reglabila a suportului+ inclinand-o
in diferite directii pana ce axul $ertical de implantare al unuia dintre dintii stalpi $a
coincide cu ti%a detectoare in toate planurile. (asuta se blocheaza si prin depunerea ti%ei
detectoare pe suprafata corespunzatoare a soclului+ unde este implantat dintele cu
creionul+ se traseaza o linie in plan $ertical dupa directia ti%ei detectoare. 'upa aceasta
metoda se gaseste axul $ertical al urmatorului dinte de pe aceeasi hemiarcada trasand-o
pe soclul modelului+ procedand la fel ca si cu primul dinte stalp. !inii trasate $ertical
sunt unite cu doua linii orizontale paralele intre ele dintre care una la intretaierea cu
liniile $erticale formeaza unghiuri egale intre ele. ceste linii orizontale se traseaza la o
departare cat mai mare una de alta si se unesc cu o linie $erticala+ care le imparte in
doua %umatati egale. 7ltima linie $a fi axul mediu al acestor doi dinti stalpi. 'aca la
hemiarcada respecti$a $or fi utilizati mai mult de doia dinti stalpi+ axurile $erticale ale
urmatorilor dinti stalpi $or fi trasate cate una pe soclul modelului si dupa linia $erticala
medie a celor doi dinti precedenti+ determinam axul mediu pentru trei dinti stalpi+ apoi
dupa linia $erticala medie a celor trei dinti stalpi se determina linia medie pentru patru
dinti si asa mai departe.
Conform principiilor expuse se determina si axurile medii ale dintilor-stalpi de pe
hemiarcada opusa. 7lterior axurile medii determinate intre dintii stalpi de pe fiecare
hemiarcada sunt trasate pe latura posterioara a soclului modelului cu a%utorul ti%ei
detectoare si intre ele iarasi se apreciaza linia $erticala medie care $a prezenta axul
mediu comun al tuturor dintilor stalpi. 'upa aceasta linie medie masuta reglabila se
blocheaza definiti$ in aceasta pozitie pentru realizarea urmatoarelor operatiuni.
-1 de alegere.
Conform metodei de alegere+ pozitia modelului pe masuta reglabila se stabileste in asa
fel ca dintii stalpi sa prezinte retenti$itati fa$orabile pentru plasarea bratelor elastice ale
crosetelor. #n $ederea efectuarii acestei operatiuni este folosita ti%a detectoare care se
aduce la fiecare dinte stalp+ inclinand masuta reglabila cu modelul pana cand latura ei
$a prezenta contact punctiform cu portiunea cea mai con$exa a dintelui examinat+ iar
spre colet $a aparea un spatiu de forma triunghiulara. Se poate intampla ca la unul sau
mai multi sdinti stalpi sa fie zone retenti$e bune pentru plasarea bratelor elastice+ iar pe
altii >nesatisfacatoare. Printr-o usoara inclinare in %os a modelului+ cu partea unde sunt
dinti cu zone retenti$e nesatisfacatoare+ se formeaza zone cu o retenti$itate
satisfacatoare. 'eterminarea pozitiei modelului in care toti dintii stalpi au o
retenti$itate satisfacatoare este realizata in urma mai multor tatonari. & data cu
determinarea acestei pozitii se determina si axul de insettie si dezinsertie a protezei+ iar
masuta reglabila se blocheaza pentru ca toate operatiunile sa se execute in pozitia
determinata.
?. 'escriei metoda de fixare a poziiei alese a axului de inserie 5i dezinserie pentru
reproducerea ei =n paralelograf.
Pentru indeplinirea sarcinilor de laborator trebuie sa fie pre$azuta posibilitatea
reproducerii pozitiei determinate a modelului in laboratorul de tehnica dentara. #n
prezent sunt cunoscute mai multe metode de fixare a pozitiei alese+ insa toate pre$ad
trasarea a di$erse linii+ realizarea santurilor pe soclul modelului+ frezarea gaurilor pe
model sau folosirea diferitelor instalatoare cu a%utorul carora se poate reproduce
ulterior pozitia modelului in paralelograf.
7na din metodele de fixare a pozitiei alese este urmatoarea: dupa ce s-a determinat axul
de insertie a protezei si s-a blocat masuta reglabila+ cu a%utorul ti%ei detectoare+ se
traseaza pe soclul modelului linii $erticale in zonele anterioara+ posterioara si laterala.
Cu a%utorul bisturiului+ de-a lungul fiecarei linii se realizeaza santuri triunghiulare+ care
$or fi reproduse si pe modelul duplicat. Pentru pozitionarea modelului in paralelograf+
ti%a detectoare se suprapune cu fiecare sant in parte prin miscari usoare ale masutei
reglabile pana la obtinerea paralelismului intre ti%a si fiecare sant fara a schimba pozitia
modelului.
4. 'efiniie: ecuatorul anatomic 5i protetic.
Coroanele dentare prezinta con$exitatile maxime fiind numita ecuator
anatomic. Ecuatorul anatomic este luat in considerare numai in pozitia $erticala a
dintelui+ pe dintele extras si are $aloare in studiul morfologiei dentare.
Ecuatorul de malpozitie este caracteristic dintilor limitanti ai edentatiei care
prezinta migrari orizontale.
Ecuatorul protetic este ecuatorul comun al dintilor stilpi si poate fi
determinat cu a%utorul unui aparat numit paralelograf. Se inlocuieste ti%a detectoare cu
ti%a portcreion+ care+ fiind adusa la fiecare dinte stalp si fiind plasata in %os pana la
ni$elul coletului+ pastrand contact cu dintele+ marcheaza ecuatorul protetic cu partea
laterala a grafitului in asa mod ca extremitatea libera a grafitului sa treaca intre festonul
gingi$al si colet.
@. :umii $ariet,ile de topografie a ecuatorului protetic.
!./latterfein a stabilit unele caractere ale traseului ecuatorului protetic in dependenta
de inclinarea modelului+ deosebim cinci tipuri de situare a ecuatorului pe suprafatele
dintelui si de atutudine fata de edentatie:
mi%lociu;
diagonal 0* $ariante1;
inalt;
%os
#n realitate traseul ecuatorului protetic nu este epuizat numai prin aceste $ariante si
poate fi reprezentat printr-o topografie $ariata dependenta de pozitia de inclinare a
modelului+ de migrarile si forma anatomica a dintilor stalpi. #n unele situatii traseul
ecuatorului protetic este reprezentat de o curba atipica+ deformata+ care permite ca
limitele zonelor retenti$e si neretenti$e sa fie de o configurare complexa+ ce prezinta
dificultati la aplicarea elementelor crosetului.
A. Bn ce zone =mparte dintele ecuatorul protetic.
)rasarea ecuatorului protetic pe fetele laterale coronare le imparte in doua
zone distincte+ cu utilizare protetica diferita :
Cona subecuatoriala situata intre colet si ecuatorul protetic+ este partea
retenti$a a coroanei.
Cona supraecuatoriala este cuprinsa intre ecuator si extremitatea libera
a coroanei si reprezinta partea neretenti$a a coroanei
12. Bn ce scop 5i prin ce metode se determin, zonele retenti$e.
Pentru aceasta operatiune ti%a de grafit este inlocuita cu ti%a retenti$ometrica de
dimensiuni corespunzatoare formei crosetului si rezistentei parodontale a dintelui-stalp.
"etenti$ometrele de 2+*3 mm sunt folosite pentru crosetele mai putin elastice sau
pentru dintii cu implantare parodontala slaba+ cele de 2+3 mm si 2+43 mm- pentru
crosete elastice si pe dintii bine implantati sau cu un grad de implantare medie.
)i%a retenti$ometrica trebuie sa $ina in contact cu linia ecuatorului protetic+ iar discul $a
fi ridicat sau coborat in zona retenti$a pana $a intra si el in contact cu suprafata dintelui.
!ocul in care discul atinge dintele reprezeinta punctul de retentie care se inseamna cu
creionul. nume in acest punct se $a plasa extremitatea elastica a bratului retenti$.
11. Bn ce ordine se traseaz, pe model scheletul protezei.
Proiectul definit$ al protezei scheletate este elaborat dupa examenul campului protetic+
modelului de studiu si analiza modelului la paralelograf. Elaborarea corecta a
proiectului solicita o anumita corelatie intre starea campului protetic si elementele
componente ale protezei scheletate. :eD CompanD recomanda trasarea proiectului
protezei scheletate in urmatoarea ordine:
a1 conturarea formei seilor pentru toate spatiile edentate+ indiferent de spri%inul
care se poate realiza;
b1 conturarea formei elementelor de legatura dintre sei;
c1 conturarea elementelor de mentinere+ spri%in si stabilizare si a conectorilor
secundari.
'upa trasarea proiectului protezei scheletate cu a%utorul paralelografului+ sunt executate
operatiunile de laborator ce pre$ad; reproducerea pozitiei determinate a modelului;
pregatirea modelului pentru duplicare; pozitionarea modelului duplicat dupa axul de
insertie si dezinsertie al protezei scheletate+ determinat cu a%utorul paralelografului.