Sudarea sub strat de flux

Sudarea sub strat de flux

ARGUMENT
Metalul sau aliajul supus operaiei de imbinare prin sudare se numeste metal de
baza.
Sudarea este operatia de executie a imbinarilor nedemontabile la piese metalice
prin folosirea incalzirii locale, a presiunii sau a ambelor procedee, cu sau fara metal de
adaos similar cu metalul de baza. Metalul de adaos sub forma de sarma sau granule, dupa
topire prin procesul de sudare, in amestec cu metalul de baza topit, formeaza sudura. In
general, la procedeele de sudare prin presiune sudura este formata numai din materialul
de baza.
In prezent, notiunea de sudare se extinde si la imbinari de materiale nemetalice
sau la imbinri de materiale metalice cu nemetalice. Sudura realizata se mai numeste
cusatura sau cordon de sudura. In jurul sudurii, partea de material de baza care nu a ajuns
in stare de topire, dar care a suferit transformari structurale din cauza incalzirii puternice,
formeaza zona influenata termic. Portiunea compusa din sudura cu zonele influentate
termic si marginile invecinate acetora formeaza imbinarea sudata a pieselor sudate.
Sudarea pieselor sau ansamblurilor se executa prin diferite procedee. Tinand
seama de dezvoltarea luata in ultimul timp de tehnica sudarii, numarul procedeelor de
sudare a devenit foarte mare, deoarece numeroase surse de energie capabile de a topi sau
de a deforma materialele de sudat in vederea imbinarii pot fi folosite la sudare. Prin
procedeul de sudare se intelege totalitatea operatiilor tehnologice si a metodelor folosite,
in vederea obtinerii de imbinari sudate. In cadrul unui procedeu de sudare, cu aceleasi
operatii tehnologice, in multe cazuri este necesara folosirea diferitelor metode de sudare,
in special la schimbarea grosimii pieselor de sudat. plicarea celei mai corecte metode la
sudarea unei piese are o influenta hotaratoare nu numai asupra calitatii sudurii, cit si
asupra productivitatii si pretului de cost, asa cum se va arata la tratarea diferitelor
procedee.

1. Generalitati
Procedeul de sudare la care arcul electric nu este vizibil, fiind acoperit de un flux
granulat, sub care el se mentine, se numeste !cu arc electric acoperit! sau !cu arc electric
sub flux!. "a acest procedeu,o sarma electrod fuzibila este antrenat# continuu in baia de
sudura pe masura topirii acesteia, iar fluxul care acopera complet arcul de sudura are
rolul de protectie si de aliere a baii de sudura. Spre deosebire de sudarea cu electrozi
inveliti, la care curentul la electrod se aduce prin capatul neinvelit al electrodului si trece
pe intreaga lungime a acestuia, la sudarea sub flux curentul la sarma$electrod se aduce cu
ajutorul unor role sau unui bec de contact plasate in apropierea arcului %circa &' mm(.
Sarma)electrod fiind permanent antrenata cu viteza mare spre arcul electric si deoarece
contactele de curent sunt in apropierea arcului, devine posibila folosirea unor densitati de
curent mai mari, pana la de *' ori, fata de sudarea cu electrozi inveliti, fara sa se produca
inrosirea sirmei sau stropirii. cest fapt conduce la obtinerea unor viteze de sudare si
depuneri de &)*& ori mai mari fata de cele de la sudarea cu electrozi inveliti. In figura *
este reprezentat principiul procedeului unde sarma$electrod *, antrenata de rolele +, se
topete sub fluxul , presarat in prealabil pe linia de sudura. -aldura dezvoltata de arcul
electric la sudarea sub flux, pentru o aceeasi putere a arcului, este mai mare decat la
sudarea cu electrozi inveliti, deoarece randamentul procesului de incalzire, este mai mare.
caldura dezvoltata se consuma dupa cum urmeaza/
) pentru topirea metalului de baza, circa 012.
) pentru topirea sarmei$electrod, circa +&2.
) pentru topirea fluxului, circa ++2.
$pierderi prin conductivitate in metalul de baza, circa &2, astfel incat efectul
caloric pentru topirea metalului de baza este cu mult mai mare decat la sudarea cu
electrozi inveliti, la care, dupa cum s$a aratat, pentru topirea metalului de baza, din
caldura dezvoltat#, de arcul electric este folosita numai *'2.
3ig.* Principiul sudarii sub flux/
*$sarma$electrod.+$role de antrenare.
,$flux.0$tubul de aductie a fluxului.
&$arcul electric.4$metal topit.5$sental
solidificat.1$metal de baza. $sensul de sudare.
6e asemenea, la sudarea sub flux, cantitatea de metal din -usatura provenita din
topirea metalului de baza poate ajunge pana la 1&2, ceea ce prezinta avantajul folosirii
unei cantitati mult mai reduse de metal de adaos, pentru obtinerea cusaturilor. totodata,
rosturile trebuie prelucrate mult mai redus sau in multe cazuri ele pot fi sudate fara sa fie
necesara prelucrarea marginilor de sudat. In tabel sunt indicate formele si dimensiunile
rosturilor pentru sudarea sub flux, din care se constata ca, in comparatie cu cele folosite
pentru sudarea cu electrozi inveliti, ele necesita o prelucrare mult mai redusa, incat chiar
tablele pana la 0' mm grosime pot fi sudate fara sa fie necesara vreo prelucrare. Tinand
seama ca pierderile prin conductivitate in metalul de baza sunt mici, deformatiile sunt si
ele cu mult mai reduse decat la sudarea cu electrozi inveliti.
Sudarea sub flux prezinta o serie de alte avantaje fata de sudarea cu electrozi
inveliti, dupa cum urmeaza/
$pierderile prin stropire sunt numai de *),2.
$ calitatea sudurii este absolut uniforma si nu este influentata de mana de lucru,
procesul de sudare decurgand in general automat. la sudarea semiautomata insa,
uniformitatea nu poate fi asigurata, deoarece capul de sudare este dirijat manual pe linia
de sudat.
$raditiile arcului nu sunt vizibile, astfel incat sudorii si ajutorii lor nu necesita o
protecie speciala a ochilor si a pielii.
$fumul si gazele degajate sunt foarte reduse, astfel incat locul de munca nu
necesita o ventilatie speciala.
Printre dezavantajele procedeului de sudare sub flux se pot mentiona/
$pentru obtinerea sudurilor uniforme este necesara o prelucrare atenta a rostului,
deoarece regimul de lucru odata stabilit nu poate fi modificat in timpul procesului. de
accea este necesar ca inainte de sudare sa fie efectuat un control atent al intregulul rost de
sudat.
$este necesara o curatire atenta a rosturilor de impuritati, uleiuri,rigina, umiditate
etc. . in caz contrar se produc defecte in suduri.
$in cazul regimurilor dure, datorita patrunderii mari si a volumului mare al baii de
sudura, in special la cusaturile executate intr$un singur strat, se obtine a structura
columnara cu valori reduse de tenacitate, alungire si rezilienta.
Procedeul de sudare sub flux este folosit automat sau semiautomat.
"a sudarea automata, operatiile de presarare a fluxului, de inaintare a sarmei$
electrod si de inaintare a capului pe linia de sudare se executa automat prin apasarea pe
butoanele montate pe un carucior %tractor de sudare(. "a sudarea semiautomata,
conducerea capului de sudare se executa de catre sudor. In tara noastra este folosit pe
scara larga in numeroase intreprinderi procedeul automat, in care scop in aceste
intreprinderi au fost construite linii tehnologice, complet dotate cu automate,cu
dispozitive si cu instalatii special destinate aplicarii acestui procedeu. Pe fluxul de
fabricatie sunt prevazute spatii corespunzatoare depozitarii ansamblurilor, manevrarii in
vederea sudarii si evacuarilor.
Procedeul de sudare automata sub flux se aplica la lucrari de serie, deoarece
investitiile in aparate si dispozitive necesare folosirii procedeului sunt mari. Tinand
seama de productivitatea mare a procedeului este necesar ca aparatele sa aiba o incarcare
suficienta,deoarece numai in acest caz procedeul este economic in producie. In cazul
folosirii la sudare a curentului alternativ este necesar ca reteaua de alimentare a
transformatoarelor de sudare sa fie puternica, spre a nu se produce caderi de tensiune,
ceea ce influenteaza negativ calitatea sudurii. In cazul folosirii convertizoarelor rotative,
aceasta dificultate nu mai apare,in schimb procurarea acestora este mai dificila, iar pretul
de cost este mult mai mare.

2. MATERIALE DE ADAS SI !LU"URI
Pentru sudarea sub flux este necesar ca, dupa presararea fluxului,o sarma$electrod
sau o banda$electrod %in cazul sudarii de incarcare( sa fie permanent antrenata in arcul de
sudare. "a variantele mai noi ale acestui procedeu, care conduc la o productivitate si mai
mare, se utilizeaza si un material de adaos granulat cu continut mare de fier, introdus in
prealabil in rost, peste care se presara fluxul protector, sudandu$se apoi obisnuit cu o
sarma$electrod.
In tara noastr, sarmele pentru sudarea sub flux se fabric in conformitate cu
STS **+4$54. 7le trebuie sa contina cit mai putine impuritati, adica S 8 P maximum
','02 pentru fiecare . in cazul sarmelor de calitate superioara, continutul maxim de
impuritati este de ',',2 pentru fiecare.
Pentru asigurarea unui bun contact, sarmele trebuie sa fie cuprate lucios si
complet lipsite de orice fel de murdarie sau impuritati. Pentru sudarea otelului carbon,
unele sarme au un continut marit de mangan, deoarece la folosirea curentilor mari de
sudare arderea manganului este intensa si se pot produce fisuri. Pentru sudarea otelurilor
aliate se folosesc sarme aliate corespunzatoare cu diferite elemente/ mangan, siliciu,
molibden, crom etc. 6e o deosebita importanta este alegerea fluxului. 6e exemplu, pentru
sudarea otelurilor nealiate si la folosirea sarmelor nealiate, fluxurile trebuie sa fie
silicomanganoase, iar pentru sudarea otelurilor slab aliate cu mangan sau cu mangan$
siliciu se fobsesc sarmele slab aliate cu mangan si fluxuri silicomanganoase. Pentru
sudarea otelurilor slab aliate cu mai multe elemente se folosesc sarme aliate cu
elementele respective si fluxuri bazice. Pentru sudarea otelurilor inoxidabile sau
austenitice se folosesc sarmele inalt aliate de aceeasi compozitie si fluxuri bazice.
6iametrele uzuale ale sarmelor sunt *,+. *,4 . + . +,& . ,,*& . 0 si & mm. Sarmele se
livreaza in colaci . pentru productie, in majoritatea cazurilor, se infasoara in bobine cu
diametrul de ++')+1' mm si in greutate de *')+' 9g.
"a sudarea sub flux, fluxul are rolul de mentinere a arcului, de protectie a baii de
sudura si de aliere. Pentru sudare, el se prezinta sub forma de granule intre ',* si 0 mm,
sortate pe dimensiuni cuprinse intre anumite granulatii / ',*)',1. ',&)+ . *,&), etc.
3luxurile pot fi/
) topite %de fuziune(, care contin minereuri de mangan, cuart si fluorina cu
adaosuri de oxizi de calciu, magneziu si aluminiu. Se fabrica prin topirea componentilor
intr$un cuptor, dupa care fluxurile se granuleaza in apa. u aspect sticlos si o masa
specifica de *,&)*,1 9g:dm;. 6in aceasta categorie fac parte urmatoarele fluxuri
importante, folosite pe scara larga de intreprinderile din tara / <$,01, =ST)0&
%>.?.S.S.(, >M$4' %?. 3. @ermania(, A$0* %?. S. -ehoslovaca(, TBmPie*1%?. 6.
@ermana( etc. cu continut de 0')05'2 Si=+ . ,')042 Mn=. 0$12 -a3+ .&$C2 -a=,
impreuna cu continuturi reduse de l+=,,3e=, Mg= etc. 6e asemenea, se importa si alte
fluxuri topite cu continuturi mai mici de Si=+ si Mn=,insa cu continuturi mai mari de
-a=, l+=,, -a3+ etc.
3luxurile topite se folosesc pentru viteze de sudare pana la maximum 4' m:h.
$ceramice, cu un proces de fabricatie asemanator invelisurilor electrozilor, masa
cu componenti macinati fin, aglomerata cu silicat de sodiu, se granuleaza, apoi se usuca.
ceste fluxuri se fabrica si in tara. 3luxurile ceramice contin marmura, fluorina, feldspat,
oxid de aluminiu etc. si feroaliajele 3eMn, 3eSi, 3eTi, 3e-r etc. in functie de destinatia
fluxului. Sunt larg folosite la sudarea otelurilor aliate si la incarcari.6esi cu aceste fluxuri
se obtin suduri de calitate, prezinta insa dezavantajul ca la transport si pastrare se
prafuiesc.
$sinterizate, la care masa de componenti dupa macinare fina si amestecare este
presata in brichete, care sunt sintetizate la *'')**''D- in cuptoare . dupa sintetizare,
brichetele se sfarama mecanic si se sorteaza granulatiile la dimensiunile necesare.
=bisnuit, acest flux nu contine feroaliaje.
Pentru alierea baii de sudura cu siliciu si mangan se folosesc fluxurile topite,
puternic acide, cu continuturi mari de Si=+ si Mn= %0'$&'2 Si'+ si ,&)0&2 Mn=(, iar
pentru alierea cu mult siliciu si putin mangan se folosesc cele cu continuturi mari de Si=+
si putin Mn= %0=)&=2 Si=+ si *&)+'2 Mn=( . in ultimul caz insa este necesarsa fie
folosite sarme aliate cu mangan. 3luxurile cu continuturi mari de Si=+ si Mn= sunt
sensibile la impuritati, in special la rugina, iar fluxurile cu continuturi mari de Si=+ si
putin Mn= pot da nastere la incluziuni.de asemenea, la aceste fluxuri patrunde oxigenul
in sudura.
Pentru sudarea otelurilor aliate si de rezistenta inalta se folosesc fluxurile bazice
cu continut de -a= si Mg= si cu continut redus de Si=+ %*'$*&2 in total(. "a folosirea
acestor fluxuri se previne patrunderea oxigenului in sudura. @radul de bazicitate a
fluxurilor este raportul
+
SiO
MgO CaO +
. fluxurile acide pierd prin ardere mangan si
transfera siliciu in sudura, iar fluxurile bazice in general transfera in sudura mangan.
Pentru sudare, la folosirea unui flux mai acid, este necesar un continut de mangan mai
mare in sarma, iar dac fluxul este mai bazic, pot fi folosite sarme cu continut mai mic de
mangan. In cazul fluxurilor acide pot fi folositi curenti de sudare mari . se obtin suduri cu
aspect frumos.
3luxurile pasive au o mare parte din continutul de Si=+ si Mn= inlocuita cu
l+=, si de asemenea contin cantitati mari de -a3+. nu reactioneaza cu metalul baii si nu
influenteaza continutul de elemente sin sarma. ceste fluxuri au o buna fluiditate si sunt
corespunzatoare sudarii oteluri*or aliate in curent continuu Si curent alternativ.
legerea sarmei si a fluxului se fac in functie de calitatea otelului de sudat.
Pentru sudarea otelurilor carbon pot fi alese urmatoarele variante/
) sarme aliate cu Mn si fluxuri cu coninut mare de Si=+ si cu continut redus de
Mn= sau fara Mn=.
) sarme cu continut redus de Mn si fluxuri cu continut mare de Si=+ si Mn=.
Pentru sudanea otelurilor slab aliate se recomanda sarme aliate corespunzator, cu
limitarea continutului de Si=+ in flux la maximum ,&2.
@rosimea stratului de flux care trebuie presarat pe linia de sudura variaza intre
+'mm pentru tablele subtiri si pana la 4' mm pentru tablele groase.
-onsumul de flux pentru tablele cu grosimea pana la *& mm dpaseste consumul
de sarma cu +'$&'2 , proportia fiind cu atat mai mare cu cat tablele sunt mai subtiri, iar
pentru grosimi mai mari, consumul de flux este de ',1)* din consumul de sarma. tat in
timpul operatiei de sudare, cat si dupa sudare, fluxul netopit trebuie strans prin exhaustare
sau manual cu peria si farasul. el se refoloseste imediat prin introducerea in buncarul de
flux al tractorului. Agura solidificata, de asemenea, se recomanda sa fie stransa, deoarece
prin remacinare si sitare poate fi refolosita in proportie de circa +&2 fata de fluxul
proaspat.
Sarmele si fluxurile trebuie pastrate in incaperi lipsite de umiditate . se recomanda
ca inainte de sudare fluxurile sa fie uscate la +&'),''D- . uscarea fluxurilor previne
formarea porilor si a fisurilor in sudura.
#. INSTALATII$ UTILA%E SI DIS&'ITI(E
Tipurile de instalaii pentru sudarea automata folosite de intreprinderile din tara
sunt din import sau fabricate in tara. 6in import sunt instalatiile TS$*5)M)> si 6S$
*'''$+ %>.?.S.S.(, >P>$Ejellberg%?. 6. @ermana(, F$*+'' GG- %7lvetia( etc., iar din
tara instalatia ST$, %automat de sudare tip tractor(. 6in complexul unei instalatii pentru
sudarea automata fac parte / tractorul de sudare, pupitrul sau cofretul de comanda si sursa
de curent, care poate fi un transformator sau un grup rotativ. instalatiile mai cuprind /
conductoare electrice, sine pentru ghidarea tractorului, absorbitoare de flux, accesorii
%roti de schimb, piese de contact( etc.
<oul automat ST$, fabricat in tara este destinat sudarii cu curent continuu sau
cu curent alternativ, a diferitelor feluri de cusaturi,cat si pentru incarcare.
Tractorul automatului ST$, %fig. +( realizeaza simultan, in timpul operatiei de
sudare, depunerea fluxului din buncarul de flux C,inaintarea sarmei$electrod din caseta **
si inaintarea pe linia de sudare.Pentru deplasare, tractorul este echipat cu motorul electric
+ %cu tensiunea de ,4 F(, care antreneaza rotile din spate prin reductorul de turatie *. Tot
acest motor antreneaza si inaintarea sarmei prin reductorul de turaie , din fata, care
acioneaza dispozitivul cu role 0 pentruindreptarea si antrenarea sarmei.
3ig.+ Tractorul instalatiei de sudare ST$,/
*$reductorul tractorului.+$motor.,$reductorul pentru antrenarea
sarmei$electrod.0$mecanism de indreptare a sarmei.&$dispozitiv de
inclinare a capului de sudare.4$dispozitiv de presare pentru ghidarea sarmei.
5$dispozitiv de apsare pentru fixarea in pozitie a capului.1$piesa de contact
cu forma de ajutaj pentru sarmele de *,4$, mm, sau rola pentru sarmele de
,,&$&mm.C$buncar de flux cu capacitatea de & 9g.*'$cutie cu butoane de
comanda.**$caseta pentru sarma cu capacitate de 1 9g.
-utia cu butoanele de comanda *', montata pe tractor, asigura alimentarea cu
sursa de curent, oprirea inaintarii sarmei, intreruperea alimentarii sursei si retragerea
electrodului.
?eglarea vitezei de inaintare a sarmei$electrod cu diametrul de *,4$& mm intre
limitele 4&)04& m:h se executa in +4 de trepte prin roti de schimb. Sarma$electrod, cu
ajutorul dispozitivului &, poate fi inclinata lateral prin inclinarea capului in ambele
sensuri pana la 0&D.Fiteza de sudare poate fi reglata in limitele *4)*+' m:h. Masa
tractorului fara sarma si flux este de 0' 9g.
Pupitrul de comanda %fig. ,( al instalaliei este executat in doua variante/pentru
sudarea cu curent continuu si pentru sudarea cu curent alternativ. Pupitrul contine/
bornele de alimentare de la reteaua de curent de , H ,1' F si pentru legatura la
transformator, bornele pentru curentul de sudare la tractor si la sursa de curent, un
voltmetru, un ampermetru, circuitele auxiliare de comanda si lampile de semnalizare.-u
el se asigura / alimentarea cu curent de sudare, alimentarea pentru alimentarea pentru
motorul de acionare a tractorului, semnalizarea prin lampi a pozitiilor !alimentatI si in
,,functiuneI, masurarea curentului si a tensiunii. nsamblurile pupitrului sunt cuprinse
intr$o carcasa comuna montata pe patru roti. Masa pupitrului pentru curent continuu este
de 0& 9g, iar pentru curent alternativ de 4' 9g.
3ig.,. Pupitrul de comanda al instalatiei ST$,
Sursa de curent de sudare a instalaiei ST$, poate fi / fie un transformator de 5&
9F, fie doua convertizoare -S$&'', legate in paralel %v. cap. *'(.
Transforrnatorul de sudare al instalatiei este de tipul TS$+ %tip <i9itin( si
functioneaza la tensiunea de alimentare de ++' sau ,1' F%fig. C+(. -urentii de sudare pot
fi reglati in domeniul cuprins intre 0'' si *+'' , iar la durata activa 6 de *==2
curentul de sudare este 55& . Tensiunea secundara in gol poate fi reglata la 5* sau 51
F,iar in timpul procesului de sudare, intre ,' si 0& F. -ablurile de legatura ale
transformatorului la pupitrul de comanda si de la pupitrul de comanda la tractorul de
sudare sunt + H 5' mm+ pentru fiecare borna.
3ig.0 Transformator de sudare TS$+,tip <i9itin/
*$miezul transformatorului.+$bobine primare.,$bobine secundare.
0$bobine de reglare.&$miez superior.4$motorul de actionare a bobinei
de reglare.5$ventilator.1$motorul ventilatorului.C$stalpii transformatorului.
*'$roti de sprijinl.**$indicator pentru reglarea curentului.*+$placa de borne
pentru schimbarea tensiunii in gol.*,$placa de borne pentru secundar.
*0$bornele primarului.*&$placa de borne pentru actionare la distanta.
*4$releele motorului de reglare a curentului.*5$butoanele de comanda.
*1$capac.
In figura 0 sunt reprezentate doua vederi ale transformatorului, la care peretii
carcasei sunt demontati. Transformatorul cuprinde miezul *, din table silicioase, pe care
sunt infasurate bobinele primare +, bobinele secundare , si bobinele de reglare 0.
Gobinele de reglare 0 din partea de sus a miezului & pot fi deplasate cu motorul electric 4.
?eglarea curentului se executa prin apasarea pe doua butoane *5 %butonul de sus de
marire a curentului, butonul de jos de micsorare a curentului(, plasate lateral in dreapta.
curentul de sudare se stabileste prin apasarea continua a unuia sau a celuilalt buton, pina
cand acul indicatorului ** de la partea superioara a transformatorului ajunge in dreptul
valorii necesare. Tensiuni mai mari sau mai mici de mers in gol %de 5* sau de 51 F( se
obtin cu ajutorul placii de borne *+.
-urentul de sudare se regleaza de la distanta cu placa de borne *&, prin punerea in
functiune a releelor *4, care actioneaza motorul 4,iar acesta, bobinele de reglare 0.
6aca tensiunea retelei de alimentare variaza peste &2, ceea ce influenteaz
negativ procesul de sudare, este mai indicata folosirea a doua convertizoare -S$&''
legate in paralel , in care caz este necesara utilizarea pupitrului de comanda pentru curent
continuu.
Comanda instalatiei de sudare automata sub flux se realizeaz# cu trei butoane de
pe cutia de comanda a tractorului ,,J=S =P?I?7I ,!S>S =P?I?7I, ,,P=?<I?7I. Inainte
de apasarea pe butonul ,,P=?<I?7I, butoanele de oprire sunt pentru ridicarea sau
coborarea sarmei) electrod %jos$sus(, iar dupa apasarea pe butonul ,,P=?<I?7I, care
asigura conectarea curentului de sudare si a motorului de antrenare a tractorului, sunt /
$primul buton este de !=P?I?7I pentru avansul sarmei si penru deplasarea
tractorului, fara intreruperea curentului de sudare.
) al doilea buton este de !=P?I?7! a tuturor circuitelor la tractor.
"a inceput, pentru pornire se apasa pe butoanele !J=SI si !S>SI pana cand
capatul sarmei$electrod vine in contact cu piesa de sudat.se deschide registrul pentru
presararea fluxului, dupa care se apasa *$+s pe butonul !P=?<I?7I . o apasare mai
lunga intrerupe arcul,iar una prea scurta conduce la lipirea electrodului de piesa.
Pentru oprire se apasa pe butonul !S>S =P?I?7I pana se intrerupe arcul. 6aca
se sudeaza piese subtiri, intai se apasa pe butonul !J=S =P?I?7! pana la intreruperea
arcului si apoi scurt pe butonul !S>S =P?I?7!, insa fara a fi slabita apasarea pe primul
buton. "a sudarea pieselor groase, pentru evitarea craterelor, se desurubeaza maneta
cuplei mecanice a mecanismului de antrenare a tractorului cu *), s,inainte de apasarea
pe butonul !S>S =P?I?7I.
In fiecare zi, inainte de inceperea lucrului, se verifica starea rolelor, a pieselor de
contact si a contactelor la bornele de aducere a curentului de sudare, care trebuie sa fie
curate si bine stranse. Se vor verifica periodic si rolele de ghidare si de antrenare a
sarmei, vaselina din reductoarele tractorului, gradul de uzura a roilor dintate, a lagarelor,
jocul mecanismului de inclinare a capului de sudare si a celui de deplasare cu cupla
stransa etc., conform prevederilor din cartea masinii. 6e asemenea, se var verifica
contactele pupitrului de comanda si ale sursei de putere %transformator sau grup(, care
trebuie sa fie permarent acoperite de capacele de protectie.
Instalatia se deserveste numai cu manusi.
6in punctul de vedere al modulul de lucru, instalatiile pentru sudarea automata
sub flux sunt mobile sau stationare. Instalatiile mobile sunt instalatiile care pot fi aduse
la ansamblurile de sudat, iar in timpul operatiei de sudare capul de sudare este deplasat
de$a lungul rostului de sudat. "a astfel de instalatii, sudorul se deplaseaza odata cu
tractorul de sudare si trage dupa el cablurile. "a instalatiile stationare, deplasarile in
vederea sudarii sunt executate de piesa de sudat, iar sudorul supravegheaza lucrul de pe
platforma de lucru. "a aceste instalatii, capul de sudare fiind stationar, nu se produc
trepidatii in timpul procesului de sudare. Instalatiile stationare prezinta dezavantajul ca
necesita investitii mari si locuri special amenajate.
Pentru executia sudurilor, in afara de instalatii, mai sunt necesare numeroase
dispozitive si mecanisme %utilaje auxiliare( destinate/
) mentinerii baii de sudare, pentru care sunt necesare perne de flux,suporturi,
gurnituri etc.
) asezarii, pozitionarii, rotirii, rasturnarii etc. ansamblurilor, operatii care se
executa cu platouri, standuri, role cu dispozitive de antrerare, rasturnatoare etc.
$deplasarii in vederea obtinerii miscarii relative dintre capul de sudare si piesa de
sudat, pentru care sunt necesare standuri cu role,manipulatoare, grinzi cu coloane etc.
Sinele$suport %garniturile( din cupru si pernele de flux sunt dispozitive cu ajutorul
carora se mentine baia de sudura in cazul cand la radacina rostului nu a fost executata, in
prealabil, o sudura sau nu este prevazut sub rost un suport de otel care ramane sudat de
piesa. In cazul sudarii circulare in interior, la piesele cilindrice se folosesc la exterior
dispozitive de conducere a fluxului sub cusatura. In figurile & si 4 sunt reprezentate
garnituri si perne de flux pentru sudarea longitudinala si circulara a pieselor la care
apasarea fluxului se obtine prin greutatea proprie a piesei %fig. &, b(, prin presarea cu aer
comprimat %fig. &, c( sau prin presarea cu ajutorul unei curele profilate de transmisie
%fig.4
.
3ig.& @arnituri si perne de flux fixe/
a(garnitura de cupru cu sant longitudinal pentru flux,cu presarea tablelor pe garnitura.
b(perna de flux cu presare,prin greutatea proprie a piesei de sudat pe perna de flux.
c(prin perna de flux cu presare cu aer comprimat.* si +$piese de sudat.,$flux.
0$sant sau jgheab pentru flux.&$sarma$electrod.4$garnitura de cupru.
5$furtun cu aer comprimat.
3ig.4 Perna de flux cu curea profilata din cauciuc/
*$table de sudat.+$flux.,$curea portflux.0$sarma$electrod
Platourile si standurile asigura pozitia reciproca a tablelor de sudat si sunt folosite
la sudarea panourilor mari din table. Presarea pernei de flux se poate asigura prin mai
multe metode / cu sine elastice curbate pnin strangerea acestora, pneumatic cu furtunuri,
asezate sub perna de flux, in care caz se introduce aer comprimat, cu electromagneti care
prin atragerea tablei realizeaza presarea etc. Standurile electromagnetice prevazute si cu
articulatii asigura, pe langa presarea necesara, si asezarea corecta a tablelor. Presiunea
aerului comprimat din furtunurile de presare nu trebuie sa depaseasca +,& 9gf:cm+,
deoarece se produc defectele in suduri. In figura 5 se prezinta un platou si un stand
electromagnetic pentru sudarea tablelor plane * pe perna de flux , la care presarea pernei
se executa pneumatic prin admisia aerului comprimat in furtunul ,. la standul
electromagnetic %fig. 5, b(,tablele sunt mentinute in pozitie de e*ectromagnetii 0 prin
conductoarele de curent &.
3ig.5 Platou si stand electromagnetic pentru sudarea suprafetelor plane/
a(platou cu presare.b(stand electromagnetic.*$table de sudat.
+$flux.,$furtun de aer comprimat.0$bare de otel magnetizabil.
&$conductor de curent de magnetizare
Standurile cu role %viroare( sunt dispozitive folosite la sudarea pieselor cilindrice,
conice sau sferice cu care pot fi executate atat cusaturi circulare, cat si longitudinale. -u
ele se asigura fie aducerea in pozitie pentru executarea sudurilor longitudinale, fie rotirea
cu viteza constanta a virolelor pentru executia sudurilor circulare. Se executa pentru piese
cu mase intre &'' si ,'' t. 6eschiderea intre rolele pe care se aseaza virolele se regleaza
in functie de diametrul virolelor de sudat.In general, ele au un stand motor si unul sau mai
multe standuri cu role libere %fig. 1(.
3ig.1 Stand cu role %K*&$M7SS7?( prevazut cu capre cu role deplasabile , fara mecanism de
transport cu sarcina de incarcare a fiecarei capre de *& ''' 9g , pentru sudarea ansamblurilor cilindrice cu
diametrul intre 4'' si 0 ''' mm/
a$stand cu role libere . +$stand motor
Pentru executarea sudurilor in pozitie favorabila %orizontala, in jgheab( se
folosesc manipulatoare .piesa de sudat, dupa asamblare, este fixata pe platoul
manipulatorului, dupa care ea poate fi adusa in pozitia cea mai convenabila prin rotire,
inclinare, rotire cu inclinare, intoarcere etc. 6e asemenea, dupa aducerea in pozitia
necesara, cusaturile circulare pot fi executate foarte avantajos cu un cap de sudare
fixat,prin rotirea ansamblului cu o viteza absolut uniforma. Manipulatoarele se executa
pentru sudarea ansamblurilor cu mase de la cateva zeci de 9ilograme, pana la peste ,''''
9g. In mod foarte convenabil se executa cu manipulatoare sudarea flanselor de corpurile
cilindrice. Tot cu manipulatoare se pot executa si alte operatii de pre$ sau
postsudare/asamblarea, curatirea, finisarea, controlul etc. Manipulatoarele asigura
micsorarea timpului de sudare cu minimum +=2, iar a timpilor auxiliari necesari
manipularii c>upeste *==2.
In figura C este reprezentat un manipulator pentru sudarea ansamblurilor cu masa
pana la C'' 9g. nsamblul montat pe el poate fi inclinat pana la *,& fata de pozitia
verticala initiala. plansaiba are diametrul de 1&' mm. Miscarea de rotire este continua,
fara trepte, pentru sudarea cu turatii intre ','1 si +,0 rot:mm.
3ig.C Manipulator pentru sudarea ansamblurilor cu mase pana la C'' 9g cu
diametrul plansaibei de 1&'mm
Pentru sudarea produselor mari, de exemplu a cusaturilor longitudinale pe
generatoare sau a cusaturilor circulare exterioare la cazane,se folosesc carucioare
velocipede sau grinzi cu coloane %potente(.
Carucioarele velocipede au prevazut un balcon pentru sudor si automatul de
sudare, care poate fi ridicat sau coborat. Intregul velociped se poate deplasa pe doua sine,
una inferioar si alta superioara, astfel incat el poate actiona la diferite niveluri pe
intreaga lungime a sinelor %fig. *'(.
3ig.*' -arucior velociped pentru sudarea circulara si longitudinala a cazanelor/
*.$carucior.+$balcon.,$tractor.0$exhausor de flux.&$ actionarea miscarii in lungul sinelor.4$
actionarea pentru ridicarea si cobararea balconului.5 L contrabanda de echilibru.1$conductor.C$sina.
Grinzile cu coloane %potentele( sunt in prezent utilajele cele mai moderne pentru
sudarea produselor mari. @ninzile de sudare sunt echipate cu automate de sudare si pot
lucra in mai multe moduri/ cu cap suspendat fixat intr$o anumita pozitie, cu deplasare
mecanizata a grinzii sau cu deplasarea tractorulii de sudare pe grinda. In figura ** se
prezinta o grinda pentru sudarea produselor de diametre mari %intre *''' si ,4'' mm(.
3ig.** @rinda de sudare mobila cu coloana montata pe un carucior
pentru sudarea corpurilor cilindrice cu diametrul de *'''$,4'' mm.
-oloana cu grinda poate fi deplasata in orice parte a halei de lucru. Pentru sudare
exista si posibilitatea miscarii de translatie orizontala a grinzii cu diferite viteze sau de
rotire cu ,4'D impreuna cu coloana sau de aducere a ei la inaltimi intre *''' si ,4'' mm
corespunzatoare diametrelor.
"a executia cusaturilor de lungimi reduse, a cusaturilor curbe si la sudarea in
locuri greu accesibile este folosita sudarea semiautomata, la care, in locul tractorului, este
folosit un cap de sudare prevazut cu un rezervor portflux, montat pe un maner, formand
portelectrodul, pe care sudorii il conduce de$a lungul rostului de sudat. "a sudarea
semiautomata se folosesc o sarma de *)+ mm si curenti pana la maximum 5'' . In
figura *+ este reprezentata instalatia pentru sudarea semiautomata, la care, printr$un
mecanism de antrenare cu role, sarma din caseta * este impinsa spre capul de sudare +
prin tubul flexibil ,.Instalatia are un cofret de comanda 0 %asemanator instalatiilor
automate(, legat la reteaua de alimentare, prin care se fac legaturile la transformatorul de
sudare, cu regulator separat de curent &, la tubul flexibil , si la masa de sudare 4.
Mecanismul cu role este format dintr)un reductor cu roti dintate, acionat cu un motor
electric care actioneaza rolele de antrenare a sarmei. Tubul flexibil %fig. *,, a( este de
constructie speciala, avand central o spirala de sarma * prin care trece sarma, izolata
electric de conductorul de curent + Si de firele de comanda , pentru pornirea
semiautomatului. Portelectrodul %fig. *,, b( este prevazut cu o teava$ajutaj * pentru
conducerea curentului la becul + si cu un buncar de flux , cu registrul 0. Instalatia se
porneste cu butonul & de pe maner. In timpul executiei sudurii, sudorul tine in mana
manerul 5 legat la tubul flexibil 1, si conduce manual portelectrodul in lungul rostului de
sudat.
3ig.*+ Instalatie pentru sudarea semiautomata sub flux cu curent alternativ
3ig.*, -ablu flexibil si portelectrod pentru sudarea semiautomata sub flux/
*$caseta cu sarma.+$cap de sudare cu buncar de flux.,$tub flexibil .0$cofret de comanda.&$
transformator de sudare cu regulator de curea.4$masa de sudare.5$sens de sudare
).Te*n+l+,ia sudarii sub flux
vand in vedere faptul ca sudarea automata si semiautomata sub flux sunt
procedee de mare productivitate, la stabilirea tehnologiei de sudare a ansamblurilor
trebuie sa se tina seama de aceasta particularitate. 6eoarece in timpul operatiei arcul de
sudare nu este vizibil, si deci sudorul nu poate interveni direct in executia locala a
sudurii, care pe intreaga lungime ee depune in mod absolut uniform, este necesar ca
rostul sudurii sa fie precis prelucrat si asamblat, cu marginile la acelasi nivel si complet
uniform pe intreaga lungime de sudat. <euniforitati*e conduc la defecte, fie de
nepatrundere, fie de strapungere, topiri locale, crestaturi etc. -hiar la sudarea
semiautomata, sudorul nu are rol decat de a conduce capul in lungul rostului, fara sa
execute oscilatii transversale. 6eoarece executia prelucrarii marginilor rostului si
asamblarea in limite de tolerante strinse sunt costisitoare si necesita un volum mare de
munca, este foarte important sa se tina seama si de destinatia produsului respectiv, ca sa
nu incarce inutil pretul de cost cu operatii prea scumpe. Tinand seama ca la acest
procedeu pot fi folosite densitati mari de curent, sunt indicate rosturile in I, prelucrate cu
flacara de gaz si curatite de orice impuritati, pentru grosimi de perete cat mai mari.
Prelucrarea corecta a rosturilor, mentinerea uniforma a interstitiului si a denivelarii
marginilor dupa asamblare in limitele conform tabelei 4 sunt hotaratoare pentru obtinerea
unor suduri de calitate. Prinderile de asamblare se executa in lungimi de 0')4' mm, cu
grosimi de +), mm, la intervale de ,'')&'' mm, in functie de grosimea de sudat.
Inainte de sudare, rosturile trebuie sa fie absolut curate, lipsite de murdarii, uleiuri, rugini,
zguri de la sudurile de prindere etc.. in caz contrar, in suduri se produc defecte. In
vederea sudarii se Fa asigura meninerea corecta a baii de sudura cu garnturi, perne de
flux etc. "a capetele rosturilor se vor prinde placi de capat, pe care se executa
inceputurile si sfarsiturile sudurilor. ceste placi de capat au rolul de a preveni
eventualele defecte ce se formeaza la capete si servesc pentru executia epruvetelor de
incercare.
"a sudare se va tine seama ca cu cat intensitatile de curent sunt mai mari, cu atat
patrunderea si latimea randului de sudura sunt mai mari, si, cu cat tensiunea in timpul
sudurii este mai mare, cu atat latimea randului este mai mare, iar patrunderea mai redusa.
Fiteza de sudare are si ea o mare influenta, in sensul ca la marirea ei, patrunderea si
latimea randurilor se micsoreaza. 6e aceea, o data fixate regimurile pentru executia
diferitelor rosturi, ele se vor pastra riguros pe toata durata executiei.
legerea variantei optime de sudare este destul de dificila, in special a numarului
de treceri. 6aca din punctul de vedere al productivitatii, cusaturile cu treceri cat mai
putine sunt cele mai productive, sudarea in treceri multiple asigura o calitate superioara
din punctul de vedere al caracteristicilor de tenacitate %alungire si rezistenta(, insa
necesita un timp de executie mai mare. -u cat numarul de treceri pentru executia sudurii
este mai mare, cu atat deformatiile produse sunt si ele mai mari. Problema stabilirii
numarului de treceri este importanta in special la sudarea grosimilor peste +& mm.
Sudarea cu treceni multiple se aplica in special la executia sudurilor circulare, unde nu
pot fi folositi curenti de sudare prea mari.
Tablele subtiri cu grosimi sub , mm se sudeaz# sub flux cu curent continuu,
polaritate inversa, pe garnituri de cupru sau cupru$flux, cu rostul in I. Sudarea se poate
executa automat sau semiautomat cu sarme cu diametrul de ',1)+ mm, conform
regimurilor din tabelul *.
Re,i-urile de sudare aut+-ata si se-iaut+-ata sub flux a tablel+r subtiri in I
@rosi$
mea
de
sudat
mm
Tipul de
cusatura
Tehnica
de executie
6iame$
trul
sarmei$
electrod
mm
Intersti$
tiul
rostului
mm
-urentul

Tensiu$
nea F
Fiteza
de
sudare
m:h
*
+
,
Pe una din
parti
Pe una din
parti
Gilateral
Pe garnitura de
cupru
Pe garnitura de
cupru$flux
Pe perna de
flux
*
*,4
+
M',+
M',&
N',1
1'$C'
*,'$*0'
*4'$*1'
+0$+4
+1$,'
,'$,+
O&'
O,'
O1'
Tablele cu grosime intre + si & mm pot fi sudate pe garnitura de cupru$flux( intr$o
trecere, pe o singura parte conform regimurilor din tabelul +.Sudarea poate fi efectuata pe
o garnitura de otel care ramane sudata pe rost, conform figurii *0, a, sau pe o garnitura
prinsa provizoriu, care poate fi indepartata dupa sudarea primului strat, in care caz insa se
introduce in fundul rostului flux marunt conform figurii *0, b . dupa indepartarea
garniturii si a fluxului din rost se executa sudura si pe partea opusa.
3ig.*0 7xecutia sudurilor pe garnituri de otel
Re,i-urile de sudare aut+-ata sub flux .e ,arnitura de /u.ru0flux a tablel+r /a. la /a. in I
subtiri sau de ,r+si-e -i1l+/ie
@rosimea
tablei mm
?ostul dintre
table mm
6iametrul
sarmei$
electrod mm
-urentul de
sudare
Tensiunea F
c.c %pol8(
Fiteza de
sudare m:h
+
,
&
',&$',4
'$',5
'$*
*,4
,
0
*0'
,''
&5&
+1$,'
+&$,'
,0$,4
,'$,+
0'
0*
Sudarea in I bilaterala %+ I( este extrem de folosita la sudarea grosimilor de table
peste 4 mm. Prima trecere trebuie executata cu o foarte buna patrundere %minimum ',4
din grosimea pieselor(, iar la executarea stratului pe partea opusa, trebuie asigurata
intrepatrunderea necesara. = importanta deosebita pentru realizarea patrunderii o are
marimea interstitiului rostului, care trebuie pastrat acelasi pe toata lungimea de sudat. In
tabelul , sunt date regimurile de sudare pentru sudurile in + I la grosimi de table intre 1 si
+' mm.
Re,i-urile de sudare aut+-ata sub flux a i-binaril+r /a. la /a. in 2 I

@rosimea
tablei mm
?ostul mm 6iametrul
sarmei$
electrod mm
-urentul
de sudare

Tensiunea de sudat F
c.c%pol8( c.a
Fiteza de
sudare
1
*'
*+
*&
+'
+$0
*$,
+$0
+$0
+$0
&
0
&
0
&
0
0
&
0
4&'$5''
4+&$45&
4&'$5''
4+&$45&
45&$5+&
5+&$55&
45&$5+&
5&'$1''
5&'$1''
,'$,+
,'$,+
,'$,+
,'$,+
,'$,0
,'$,0
,'$,+
,+$,0
,+$,4
,0$,1
,0$,1
,0$,1
,0$,1
,4$0'
,4$0'
,4$0'
,1$0+
,1$0+
,&$,5
,&$,5
,+$,0
,+$,0
,'$,+
,'$,+
+5$+C
++$+0
++$+0
Sudarea tablelor groase se executa obisnuit cu rostul in P sau in H, iar numarul de
straturi se depune in functie de grosimea de sudat, de grosimea sarmei$electrod, de viteza
de sudare etc. Sudarea poate fi executata pe strat de flux sau cu sudare prealabila manuala
la radacina. Prima sudura se executa pe partea opusa prinderilor, dupa care pentru
executarea sudurii pe partea prinderilor, acestea se elimina . de asemenea, se scobeste cu
o dalta pneumatica radacina sudurii executate si zgura se indeparteaza dupa fiecare
trecere.
In tabelele 0 si & se dau regimurile de sudare din doua treceri a tablelor cu
rosturile in P si H. Se recomanda ca la sudare sa fie folosit curent continuu, polaritate
inversa. 3olosindu$se alte regimuri decat cele date in tabele, sudurile pot fi executate si in
mai multe treceri. @rosimile de table peste ,' mm se sudeaza in general in mai multe
treceri.
Re,i-urile de sudare aut+-ata sub flux in d+ua tre/eri a i-binaril+r /a. la /a. in 2
@rosimea
tablei s
mm
?ostul
mm
@rosimea
netesita c
mm
>nghiul
rostului
grade
Stratul 6iametrul
sarmei$
electrod
mm
-urentul
de
sudare
Tensiune
a arcului
F
Fiteza
de
sudare
cm:min
*0
*4
*1
+'
',&$',*
',&$*,&
*$*,&
*$+
*'
*'
*'
*+
5&
5&
4&
44
*
+
*
+
*
+
*
+
&
&
&
4
4''
5''
5''
C''
5''
C&'
1''
* '''
,+
,+
,0
,4
,0
,4
,&
,&
&&
,&
5'
0&
4'
,'
&'
0'
Re,i-urile de sudare aut+-ata sub flux din d+ua tre/eri a i-binaril+r /a. la /a. in "
@rosimea
tablei s
mm
?ostul
mm
@rosimea
netesita c
mm
>nghiul
rostului
grade
Stratul 6iametrul
sarmei
electrod
mm
-urentul
de
sudare
Tensiune
a arcului
F
Fiteza
de
sudare
m:h
*4
+'
+&
,'
*$+
*$+
+$,
,$0
,
&
&
&
4'
4'
4'
&'
*
+
*
+
*
+
*
+
&
&
&
&
&
&
&
&
1''
11'
1&'
* '''
1&'
* *''
C&'
* '&'
,1
,C
,1
,C
,1
,C
,1
0'
+4
+,
+*
*1
+*
*C
+,
*1
Sudarea semiautomata sub flux poate fi,de asemenea, folosita la imbinarea
tablelor de grosime mijlocie si a tablelor groase. 6eoarece la acest procedeu sunt folosite
sarme electrod cu diametrul pana la + mm,grosimile care pot fi sudate in bune conditii nu
pot depasi anumite limite. 6e exemplu pot fi sudate avantajos cap la cap, intr)o singura
trecere, table cu grosimea intre + si 4 mm, iar in doua treceri %+ I(, table cu grosimea intre
, si *4 mm.
Sudarea sub flux a cusaturilor de colt se executa avantajos in special in pozitie
orizontala in jgheab, in care caz sarma$electrod este pozitionata vertical. "a sudarea
cusaturilor de colt cu un perete vertical, sarma$electrod trebuie pozitionata oblic la un
unghi de ,')0&D fata de peretele vertical. In figura *& sunt reprezentate diferite pozitii
ale tablelor si sarmelor$electrod pentru executarea cusaturilor de colt interior, iar in figura
*4 este reprezentat modul cum sunt dispuse pernele de flux, garniturile sau suporturile in
vederea realizarii acestor suduri.
3ig.*&Pozitiile tablelor si ale sarmelor electrod,in vederea realizarii
cusaturilor de colt interior
3ig.*4 Modul de realizare a pernelor de flux si a suporturilor la sudarea
sub flux de colt interior sau exterior in pozitia jgheab
Sudurile de colt pot fi executate automat sau semiautomat, in funcie de grosimea
sarmei)electrod folosite si de viteza de sudare. In tabelele 4 Si 5 se dau regimurile la
sudarea automata si semiautomata sub flux de colt executate in jgheab si la sudurile de
colt cu o latura verticala. 6in tabele se observa ca la sudarea automata sau semiautomata
cu sarme$electrod cu diametrul de + mm, productivitatea de sudare este mai redusa decat
la sudarea automata cu sarme$electrod cu diametrul mai mare %, sau 0 mm(.
Sudarea se-iaut+-ata si aut+-ata sub flux de /+lt$ /u sar-a ele/tr+d .+3iti+nata 4erti/al
-ateta E, a
cusaturii mm
6iametrul
sarmei
electrod mm
-urentul de
sudare
Tensiunea F
c.c. %pol8( c.a.
Fiteza de sudare
m:h
4 +
+.&
,
,4'$,C'
0&'$05'
&''$&+&
,'$,+
,'$,+
,'$,+
,+$,0
,0$,4
,0$,4
+4$+1
,1$0'
0&$05
1 +
+.&
,
0+'$00'
05'$&+&
&&'$4''
,+$,0
,+$,0
,+$,0
,+$,0
,0$,4
,0$,4
++$+&
+4$+1
+1$,'
*' +
,
0
0+'$00'
4''$4&'
4&'$5''
,+$,0
,+$,0
,+$,0
,0$,4
,0$,4
,0$,4
*+$*&
+'$++
+,$+&
Sudarea se-iaut+-ata si aut+-ata sub flux de /+lt$/u sar-a ele/tr+d .+3iti+nata +bli/
-aseta E,a
cusaturii mm
6iametrul sarmei
electrod m
-urentul de sudare

Tensiunea F
c.a. sau c.c.
%pol8(
Fiteza de sudare
m:h
0
&
5
+
,
+
,
0
+
,
0
*+'$++'
,&'$,5'
+4'$+1'
0&'$05'
01'$&''
,5&$0''
&''$&,'
45&$5''
+4$+1
+1$,'
+1$,'
+1$,'
+1$,'
,'$,+
,'$,+
,+$,0
+1$,'
&,$&&
+1$,'
&0$&1
&1$4'
+1$,'
00$04
01$&'
5. &R6ENTE &RDU6TI(E DE SUDARE SU7 !LU"
6esi procedeul de sudare sub flux este un procedeu de mare productivitate in
cazul folosirii simultane la sudarea a doua sau a mai multor arcuri de sudare,
productivitatea mai poate fi inca marita,iar unele cazuri poate fi obtinuta si o imbunatatire
a calitatii sudurii prin influenta reciproca ce o au arcele de sudare asupra cristalizarii
sudurii."a aceste variante de sudare, fiecare arc produs este alimentat de o sursa de curent
separata. Schema sudarii cu doua sarme$electrod distantate la +')0' mm, formand o
baie comuna sau doua bai separate care se succeda la distanta de *'')++' mm, se
reprezinta in figura *5. In primul caz se obtine o baie de sudur marita -> o mare
patrundere, varianta folosita la sudarea tablelor groase. 7fectul caloric la sudare este
acelasi ca si la folosirea unei singure sarme$electrod groase."a sudarea cu doua sarme
care fac o baie de sudura comun# se pot obtine viteze mari de sudare, de *'')+'' m:h.
metoda este recomandabila pentru executia lungimilor mari de suduri. Pot fi obtinute si
latimi mai mari ale cusaturilor, si de asemenea pot fi folosite si sarme suplimentare
introduse intre cele doua arce formate, ceea ce mareste si mai mult productivitatea de
sudare, deoarece caldura degajata de arc este mai bine folosita.
3ig.*5 Sudarea cu doua arce
In cazul sudarii cu doua arce distantate, arcul al doilea influenteaza favorabil
structura primului strat, rezultand granulatie maruntit si producandu$se si o degazare mai
eficace a metalului sudurii. "a sudarea cu doua arce distantate, pentru fiecare arc se
stabileste un regim separat,astfel incat rezulta mai multe avantaje. ?ezultate favorabile se
obtin la folosirea curentului continuu, polaritate inversa, pentru primul arc,si la folosirea
curentului alternativ, pentru al doilea arc, in care caz sudura capata si un aspect frumos.
"a sudarea tablelor cu rostul in H de grosime intre ,' si 0' mm, cu doua arce separate
mentinute la distanta intre C& si *+' mm, folosindu$se sarma$electrod de & mm diametru,
se obtin suduri in doua treceri cu viteze de sudare intre +' si ,' m:h.
Sudarca cu doua arce cu formarea unei bai comune poate fi efectuata si folosindu$
se o singura sursa de curent de sudare, in care caz sarmele$electrod se dispun vertical si
paralel. ceasta varianta este numita sudarea ,,cu arce gemeneI sau ,,cu arc dubluI. Se
folosesc tractoare de sudare obisnuite, la care se aduc adaptari ale capului de sudare
pentru antrenarea cu aceeasi viteza de inaintare a celor doua sarme.
6ispozitia sarmelor pentru sudarea cu arc dublu poate fi/
) in tandem, cand cele doua sarme paralele sunt in acelasi plan pe directia de
sudare %fig. *1, a(.
) in paralel, cand cele doua sarme sunt intr)un plan perpendicular pe directia de
sudare %fig. *1, b(.
3ig.*1 Sudarea cu arc dublu
6istanta dintre cele doua sarme se ia in functie de grosimea lor, ele trebuind insa
sa fie cat mai apropiate, spre a nu se forma doua bai separatee. Pentru sarme cu diametrul
de ,)0 mm, distanta dintre sarme se ia de 1)*' mm. Prin aceste dispozitii se obtine o
calitate mai buna a sudurii si metoda este folosita la sudarea cap la cap, in vederea
micsorarii patrunderii, daca s$ar folosi pentru o aceeasi putere a arcului o singura sarma .
la dispozitia in paralel pot fi obtinute depuneri mai late.
Sudarea ,,cu arc serieI constituie metoda la care sarmele dispuse oblic la +&)0'D
fata de verticala formeaz# intre ele un arc independent de piesa de sudat. Planul sarmelor
este perpendicular pe directia de sudare, iar piesa de sudat este topita in functie de
distanta arcului electric pana la piesa. "a aceasta metoda poate fi micsorata cantitatea de
metal de baza in sudura, ceea ce prezinta un mare avantaj pentru incarcari, deoarece
diluarea metalului de adaos in acest caz este minima.
Sudarea sub flux cu arc trifazat consta in legarea a doua sarme la cate o faza a
sursei de energie, iar piesa de sudat, la faza a treia. 6ispozitia sarmelor este la fel ca si la
sudarea cu arc serie, insa, deoarece se formeaza inca doua arce intre sarme si piesa de
sudat, efectul termic este deosebit de mare si se obtin productivitati mari. Metoda este
folosita la sudarea materialelor de grosimi mari in straturi multiple, la sudarea cusaturilor
de colt groase, precum si la incercari de volum mare.
-uprins
-ap. I @eneralitati .......................................................................................pag. *
-ap II +. Materiale de adaos si fluxuriQQQQQQQQQQ.QQQQ..pag .+
-ap. III Instalatii , >tilaje si 6ispozitive .......................................................pag *&
-ap IF Tehnologia Sudarii Sub 3lux .............................................................pag *4
-ap F Procente Productive 6e Sudare Sub 3lux............................................pag *4