Transformari globale

In momentul de fata, toate tarile desfasoara activitati comerciale internationale, transferand o

mare parte a venitului lor national. Aproximativ 20% din productia ce se obtine la nivel mondial
este comercializata, insa o proportie si mai mare face baza obiectului competitiei internationale,
operatiunile comerciale atingand un nivel ce nu a mai fost atins pana acum, atat in valoare
absoluta, cat si raportat la productia mondiala.
Comertul este definit ca fiind cel mai important si indispensabil mecanism al circulatiei
marfurilor si serviciilor din toata lumea, totodata fiind nucleul transferurilor tehnologice. Acesta
realizeaza legatura dintre pietele aflate la mari distante, caracterul sezonier al fructelor si
legumelor nemaifiind o problema in cadrul supermarketurilor occidentale, deoarece
aprovizionarile din intreaga lume fac aceste produse disponibile pe toata perioada anului,
indiferent de sezon.
Impactul relatiilor comerciale globale
Transformarea ordinii comerciale globale influenteaza in mod semnificativ maniera de
administrare a economiilor nationale si mai ales capacitatea guvernelor de a asigura proprietatea
nationala.
Comertul poate avea mai multe tipuri de consecinte, fie ele de natura decizionala, institutionala,
distributionala ori structurala.
Consecinte decizionale: Managementul macroeconomic.
Deoarece comertul a sustinut evolutia si dezvoltarea pietei globale, prin urmare economiile
devenind mai deschise, impactul conditiilor internationale asupra economiilor nationale a devenit
tot mai pronuntat. Suisurile si coborasurile macroeconomice ale unui stat tind sa influenteze si sa
afecteze celelalte tari, iar nivelul crescut al exporturilor implica un impact mai mare al situatiilor
externe asupra productiei nationale.
Aceste fluctuatii depind nu doar de comert, ci si de economie, in special de globalizarea
financiara. Pentru economiile principale, fluctuatiile macroeconomice sunt astazi mult mai
puternic asociate cu perioadele anterioare, incluzand cea a e Etalonului-Aur. Principalul scop al
managementului macroeconomic este adaptarea la aceste situatii.
Consecinte institutionale
Avand in vedere impacturile interne demne de luat in considerare, persistenta comertului liber in
perioada postbelica este datorata dorintei politicienilor de a evita protectionismul anilor 30.
Caderea polarizarii politice intre partizani si adversarii schimbului liber este asociat cu orientarea
comertului spre a lua o forma intraramura, in cadrul careia impartirea castigurilor si pierderilor a
devenit mai putin palpabila din punct de vedere politic.
Cererile protectioniste s-au axat pe anumite industrii, nemaifiind conduse de interese coerente de
clasa sau sectoriale, cum ar fi forta de munca, agricultura sau industria grea. Protectionimul de
moda veche a fost impiedicat sa castige o sustinere publica mai vasta in ciuda atractivitatii sale
populiste, datorita anumitor interese si grupuri de sprijin intretaiate.
Din moment ce comertul influenteaza si determina un castig net in privinta bunastarii unei tari,
castigatorii pot sa-i compenseze pe cei defavorizati si sa ramana oricum mai castigati decat in
lipsa comertului.
Comertul global a avut impacturi contradictorii, chiar daca a sporit presiunea asupra statelor
bunastarii, in acelasi timp a cauzat o subminare a bazelor politice ale finantarii lor. Dupa cum
afirma si Kapstein tocmai cand muncitorii au cel mai mult nevoie ca statul-natiune sa fie un
tampon fata de economia mondiala, acesta ii paraseste (1996, p. 16)
Consecinte distributionale: forta de munca.
Cererea fortei de munca este tot mai mult influentata de fortele competitive globale. Concurenta
internationala prin comert, mai ales din partea tarilor in proces de dezvolatare, este presupusa a fi
de multe ori un factor de reducere a salariilor si a standardelor sociale si ambientale spre valoarea
celui mai scazut numitor comun.
Desi impactul comertului asupra fortei de munca este insa unul favorabil, presupune totusi
cresterea presiunilor concurentiale si acestea pot afecta intr-o maniera negativa salariile si
costurile aferente celorlalte componente, in afara de forta de munca.
Impactul comertului asupra fortei de munca deriva in mare parte din faptul ca in prezent
tehnologiile industriale s-au raspandit la nivel international, iar avantajul comparativ este
influentat in principal de rezervele relative d efactori de productie. Asadar, tarile ce se afla in
proces de dezvoltare au crescut cantitatea de produse ce necesita un nivel de calificare redus al
fortei de munca, iar cele dezvoltate au devenit tot mai specializate in producerea de bunuri ce
necesita forta de munca calificata superior.
Consecinte structurale
Dezvoltarea pietelor globale a determinat o specializare a tarilor, intrucat ceea ce este sau nu este
favorabil si profitabil, se afla sub influenta conditiilor competitive globale. Pozitiile tarilor nu
sunt unele statice: o data cu dezvoltarea economiilor, pozitiile lor relative se schimba.
O data cu cresterea competitiei la exporturi, comertul a cauzat modificari structurale la nivelul
economiilor dezvoltate.
Tehnologia se raspandeste pe plan international mai ales prin termediul comertului. O data ce
tehnologia se raspandeste si conditiile productive devin convergente la nivelul tarilor dezvoltate,
se observa o anumita convergenta a acestora in ceea ce vizeaza specializarea comerciala.
Drept urmare, comertul sporeste, iar concurenta devine din ce in ce mai mare, sporindu-se.
Profitand de caracterul international al tehnologiei, producatorii cu costuri reduse ale acesteia,
cauzeaza presiuni concurentiale suplimentare. Aparitia producatorilor cu costuri reduse scade
posibilitatea ca un producator individual sa trimita catre cumparator cresterea costurilor sale de
productie. Toate acestea au ca rezultat, pe langa producerea de schimbari structurale,
posibilitatea restrangerii sau chiar a eliminarii unor industriilor, in opozitie cu posibilitatea
extinderii altora: tarile nu pot fi competitive in toate domeniile sau in nici unul, dar integrarea
economica si sociala interna pe care o presupune redirectionarea resurselor de la sectoarele aflate
in declin catre cele aflate in plina ascensiune poate fi considerabila.

Comertul a fost o componenta a cresterii economice postbelice in tarile OCDE, iar nivelurile
comerciale din prezent nu au precedent in istorie. Inca de la inceput, statul-natiune a folosit
politicile protectioniste pentru a strange venituri, pentru a rezolva dificultatile aferente balantei
de plati si pentru a promova industria interna.



















Bibliografie:
1. David Held, Transformari globale