Sunteți pe pagina 1din 283

ORGANIZAII INTERNAIONALE

Curs
1
CUPRINS:
1.Organizaii internaionale tipuri i principii de constituire....................3
2. Politica de securitate a unei ri...............................................................67
3. Organizaia Naiunilor Unite...................................................................8.
!. "onstituirea i rolul N#$O %n e&oluia sa istoric..................................12
'. Organizarea i (uncionarea N#$O.........................................................1)
6.*iitorul N#$O..........................................................................................112
7. Organizaii regionale europene...............................................................1'3
8. Organizaii regionale din #sia i #(rica..................................................166
). Organizaii regionale de pe teritoriul celor dou #+erici.......................172
1. Organizaii (inanciare +ondiale.............................................................183
11. Organizaii econo+ice +ondiale, -........................................................2!
12. Organizaii econo+ice +ondiale --.....................................................218
13. Organizaii internaionale %n zona .rii Negre.....................................223
1!. Organizaii su/&ersi&e internaionale.....................................................2!7
2
1.Organizaii internaionae ! ti"uri #i "rin$i"ii %e $onstituire
1. &e'iniie( ee)ente $ara$teristi$e
Ulti+ele doua secole au i+pus la ni&el glo/al o serie intreaga de concepte0 siste+e si realitati.
$oate acestea pe (ondul nasterii siste+elor politice organizate0 dar si al unor constrangeri de natura
istorica si conceptuala.
1e&olutia (ranceza declanseaza ceea ce poate (i nu+it la ni&el glo/al si teoretic fuga istoriei.
#cest (eno+en se datoreaza nu doar redi+ensionarii realitatilor /atranului continent la (inele
secolului al 2*---,lea si inceputului de secol 2-20 ci si rapiditatii cu care +arile puteri au inteles
ca /aza puterii a/solute &a (i detinuta de aceia care &or detine informatia.
#paritia pri+elor structuri nonstatale0 organizatii cu caracter inc3is sau desc3is0 din care
(aceau parte .arile Puteri constituie punctul de plecare al intregului parcurs istoric pe care
o+enirea il &a (i tra&ersat in secolul 22.
$rai+ intr,o lu+e a e4tre+elor0 in care cel +ai +ult conteaza ziua de astazi. Niciodata istoria
si &iata nu au (ost +ai reduse la prezent ca acu+. Pro&er/ialul prag+atis+ a+erican a redus
istoria la sec&ente de o descripti&itate agasanta.
1apiditatea cu care circula in(or+atia este aceea care (ace di(erenta astazi intre state0 atat din
perspecti&a politica0 econo+ica0 +ilitara0 cat si culturala si geostrategica. O analiza pertinenta a
lu+ii secolului 22- nu poate (i realizata (ara in(or+atii de ulti+a ora.
Organis+ele internationale create teoretic pentru a asigura sta/ilitatea0 pacea la ni&elul lu+ii0
nu sunt altce&a decat organis+e supuse 5ocului puterii celor +ai puternici actori de pe scena
internationala. .arile cancelarii occidentale isi cristalizeaza actiunile politice in (unctie de toate
aceste 5ocuri si totodata au creat la ni&el institutional si educational scoli de gandire. 6a randul lor
aceste scoli de gandire au dat nastere pri+elor teorii si concepte0 ade&arate paradig+e ale
relatiilor internationale0 +enite sa e4plice actiuni.
$eoria este un ta/lou0 +intal alcatuit0 in /aza unor realitatii0 o prezentare a organizarii unui
do+eniu si a cone4iunilor dintre partile sale. 78ennet3 9altz0 8:. -n cadrul unei teorii se i+/ina
3
enunturi descripti&e0 cu titlu de(initi&0 enunturi non,(actuale teoretice0 rolul acestora din ur+a
(iind de a da sens datelor noii realitati. -n de(initi& teoria are rolul de a 5usti(ica actiuni din
perspecti&a per+anenta a celui care detine ade&arul.
$eoria presupune i+/inarea deductiei cu inductia.
-n do+eniul relatiilor internationale teoriile analitice care tind sa studieze ele+ntele
ansa+/lului si relatiile dintre acestea sunt doar parte a unui angrena5 +intal care ar tre/ui sa
includa si realitatile curente0 actiuni i+pre&izi/ile la ni&elul organizatiilor.
Unul dintre teoreticienii relatiilor internationale si organizatiilor0 8. 9altz0 a(ir+a ca teoria ar
tre/ui sa cuprinda trei ele+ente; unitatile co+ponente ale siste+ului0 interactiunea dintre acestea
si structura.
Unitatile co+ponente sunt reprezentate de state<
6a ni&el politic glo/al0 principiul organizator al acestui siste+ al relatiilor si organizatiilor
internationale il reprezinta; anar3ia. $eoretic nu e4ista nici o autoritate care sa i+puna
constrangeri la ni&elul actiunii politice a statelor0 ni+eni nu este indreptatit sa co+ande0 ni+eni nu
este o/ligat sa se supuna. "u toate acestea practic aparitia organizatiilor internationale a a&ut rolul
de a ordona anar3ia din siste+. $otodata e4ista0 (ara tagada0 la ni&elul politicii +ondiale o serie de
lideri care i+pri+a o directie in politica +ondiala.
#sa cu+ arata+ si +ai sus rolul organizatiilor internationale0 de orice natura ar (i acestea0
directioneaza (lu4ul econo+ic0 +ilitar sau cultural0 dand nastere polaritatii. Polaritatea este cea
care conditioneaza practic relatiile dintre state.
$eoriile e4plica legi .6egile sunt (apte de o/ser&atie.6a pri+a &edere cele doua concepte
reduse la a4io+e0 ca in cazul de +ai sus sunt per(ect logice si coerente. "u toate acestea legea este
o creatie &ala/ila doar intr,o unitate de ti+p0 de la legile (izicii si pana la cele ale dreptului0
acestea nu reprezinta decat realitati te+porare. -n aceste conditii teoriile isi pierd &ala/ilitatea si
tind sa se trans(or+e in nonrealitati sau realitati (actuale.
!
-n arena internationala legile si teoriile apartin (iecarui actor in parte0 iar acesta tre/uie sa le
cunoasca in detaliu pe (iecare0 pentru a se (olosi0 ase+eni unui a&ocat0 de utopia lor.
-n ur+atoarele etape &o+ analiza atat ideea de teorie a organizatiilor si relatiilor
internationale0 cat si pe aceea de teorii ale organizatiilor internationale.
O teorie desi este asociata realitatii0 ra+ane distincta de realitate. -n (ond realitatea nu poate (i
congruenta nici cu teoria0 dar nici cu un +odel pe care aceiasi teorie incearca sa,l acrediteze. Un
+odel0 spune 9altz0 reprezinta o aplica/ilitate a teoriei0 dar un +odel are tendinta de a se
indeparta de la realitate0 datorita si+pli(icarii sau co+plicarii lui prin ele+ente teoretice. O
+ac3eta de +asina ar tre/ui sa arate ca o +asina. =orta e4plicati&a a teoriei0 este data nu de
apropierea de realitate0 ci de indepartarea de ea. "u alte cu&inte realitatea apartine (iecaruia dintre
noi0 dar la ni&elul organizatiilor si politicilor internationale realitatile se conser&a la ni&elul
5ocului0 dar +entalitatile sc3i+/ate0 datorita in(or+atiei noi acu+ulate0 pot crea +utatii
(unda+entale la ni&el teoretic.
Organizatiile internationale (unctioneaza dupa +odele structurale structurate 5uridic si
ad+inistrati&0 dar la ni&elul realitatii ele se co+porta anar3ic si in (unctie de actiunea interioara si
e4terioara a +e+/rilor.
"unoasterea tre/uie sa preceada teoria0 dar parado4al0 teoria sta la /aza cunoasterii. #cest
parado4 a+inteste de a(ir+atia platoniciana ca nu putem cunoaste nimic, pana nu stim totul.
$eoria ca si politica nu reprezinta un edi(iciu al ade&arului0 ci o reproducere con&ena/ila a
realitatii0 un cadrul +intal suspus propriilor noastre senti+ente si concepte.
A"aritia organizatiior internationae. &e'inire. Ti"oogie
Statutu si rou organizatiior internationae
$er+enul de organizaie internationala s,a i+pus in li+/a5ul diplo+atic si politic incepand cu
pri+a 5u+atate a secolului al 22,lea0 pentru ca pe aproape tot parcursul &eacului anterior0 sa (ie
(olosite concepte de genul sindicatul public international0 biroul international0 comisia
internationala. Pentru pri+a data sintag+a +ai sus a+intita a (ost pro/a/il (olosita de catre >a+es
'
6ori+er0 in deceniul 8 al secolului al 2-2,lea si preluat de catre ger+anul "onstantin =rantz spre
s(arsitul &eacului.
9alter ?c3@cAing si Paul 1einsc30 &or per+iteconsacrarea de(initi&a a ter+neului la inceputul
secolului 22 in cadrul a doua &olu+e care teoretizau pro/le+a realtiilor dintre state;
Organizatiile lumii si Uniunile internationale publice.
Odata cu cristalizarea conceptului0 dar si cu aaritia pri+elor organs+e internationale au (ost
dez&oltate trei curente principale care a&eau sa de(ineasca rolul acestora ca instru+ente0 ca arene
si ca actori.
, ca instru+ente organizatiile sunt &azute ca instru+ente prin care statele isi ur+aresc
propriile interese0 asa cu+ reiese c3iar din deceiziile acestora.
, ca arena un ade&arat loc de 5oaca0 o ta/la de sa30 ade&arate (or+e ale scenariilor
diplo+atiei0 unde actorii conda+na0 se 5usti(ica0 intr,o incercare de coordonare coerenta
a propriilor actiuni politice<
, ca actori in acest caz statele apar ca entitati su&erane0 in care deciziile (inale reprezinta
&ointa unani+a a +e+/riilor<
$ipologia organizatiilor internationale este cu +ult +ai co+ple4a decat apare la pri+a
&edere0 in anuarul Organizatiilor internationale0 sunt indenti(icate nu +ai putin de 1'
categorii de organizatii.
1. (ederatii de organizatii internationale organizatii internationale0 intergu&erna+entale
sau nongu&erna+entale0 care grupeaza cl putin alte trei organis+e regionale<
2. organizatii cu participare uni&ersala0 organizatii nonpro(it intergu&erna+entale sau
nongu&erna+entale0 cu +e+/rii din toate zonele geogra(ice0 cu +anage+nt si
control politic<
6
3. organizatii cu participare intercontinentala organizatii internationale nonpro(it0
intergu&erna+entale sau nongu&erna+entale ai caror +e+/rii si ale caror
preocupari depasesc o regiune anu+e<
!. organizatii cu participare regionala toate organizatiile internationale nonpro(it0
intergu&erna+entale sau nongu&erna+entale0 ai caror +e+/rii si preocupari sunt
restranse la o regiune<
'. organizatii ce e+ana din persoane0 locuri0 o/iecte de proprietate sau alte organis+e0
orice organis+ international nonpro(it0 intergu&erna+ental sau nongu&erna+ental0
ce poate (i considerat o e+anatie a unei anu+ite oragnizatii0 loc0 persoana sau
o/iect de proprietate0 (ara o participare (or+ala<
6. organizatii ce au o (or+a speciala0 inclusi& (undatiile si (ondurile de incredere
organizatii internationale nonpro(it0 intergu&erna+entale sau nongu&erna+entale
/anci0 /i/lioteci0 institute de instruire0 la/oratoare B<
7. organizatii nationale cu o orientare internationala organizatii nationale cu o (or+e
&ariate de acti&itate internationala sau cu preocupari precu+; cercetare0 pace0
dez&oltare0 a5utor<
8. organizatii internationale inacti&e sau des(iintate , nonpro(it0 intergu&erna+entale sau
nongu&erna+entale0 care au (st des(intate0 sunt inacti&e in +o+entul respecti& sau
sunt in stare latenta<
). organis+e recent aparute sau necon(ir+ate inca0 a caror creare a (ost recent raportata
sau propusa0 dar despre care nu e4ista in(or+atii<
1. organis+e su/sidiare si interne apartinand altor organis+e interne0 unitati
independente in cadrul unor organizatii internationale co+ple4e<
11.ordine religioase0 (raternitati si institute seculare0 ordine sau congregatii religioase0
+ilitare0 (raternale0 organis+e si+ilare /azate pe leaders3ip c3aris+atic sau de&otat
unui set de practici religioase<
7
12. serii de con(erinte autono+e (ara secretariat cu un nu+e distinct si periodicitate0
care nu se a(la in responsa/ilitatea unei organizatii per+anente<
13.tratate si acorduri +ultilaterale tratate0 con&entii0 pacte0 protocoale sau acordui
+utilaterale0 e4ceptandu,le pe acelea care pri&esc o singura tara0 un e&eni+ent
speci(ic sau crearea unui organis+ intergu&erna+ental<
Pri+ele sapte tipuri sunt considerate a (i organizatii internatioanle conventionale0 putand
(i asa cu+ a+ &azut intergu&erna+entale sau nongu&erna+entale. #ici pute+ aduce in discutie
directa distinctia dintre ONU si UC sau #+nestD -nternatioanal si Ereenpeaces. 6a pri+a &edere
organizatiile intergu&erna+entale au ca +e+/rii state0 adesea reprezentati prin agenti
gu&erna+entali0 in ti+p ce acelea nongu&erna+entale unt (or+ate din actori nongu&erna+entali.
-n cazul Organizatiei -nternationale a .uncii0 e4ista +e+/rii din a+/ele categorii. "lari(icarea in
acest caz ar tre/ui sa &ina din Rezolutia 288 (X) s Consiliului economic si ocial al O!U0 din
(e/ruarie 1)'0 care a(ir+a; orice organizatie internationala care nu este creata prin acord
interguvernamental nu poate fi considerata organizatie nonguvernamentala.
"elelalte sase tipuri a+intite sunt considerate a (i tipuri speciale0 intrucat incadrarea lor
con(r+ Freptului -nternatioanal si regle+entarilor e4istente nu se poate (ace.
O a doaua clas(icare a organizatiilor internationale este in (unctie de obiectul de interes;
a. a5utor u+anitar< sc3i+/ cultural< pace si dezar+are< spri5in pentru dez&oltare< drepturile
o+ului< +ediu<
/. securitate si pace< co+ert si alte acti&itati econo+ice< /unastare sociala si drepturile
o+ului<
c. cultura si recreere< educatie si cercetare< sanatate0 ser&icii sociale< +ediu0 dez&oltare si
conditii de locuire< legislatie si politici< (ilantropie si &oluntariat< acti&itati internationale< religie0
a(aceri0 societati pro(esionale si sindicate< grupuri neclasi(icate<
O a treia clai(icare apartine teoreticienilor *olAer 1itt/erger si Gern3ard Hangl0 in care este
corelat criteriul tipului de membrii cu cel al competentelor.
8
.e+/rii pot a&ea o participare; uni&ersala0 regioanla0 econo+ica sau culturala
7rstrictionata pentru ulti+ele trei:.
ONU si Organiztia -nternationala a .uncii pe de,o parte< UC si #gentia ?patiala
Curopeana sau Organizatia $arilor C4portatoare de Petrol<
Un statut si loc special il ocupa organizatiile de securitate0 din acestea (ac parte
organizatiile gu&erna+entale precu+ ONU0 N#$O0 O?"C0 UC0 EU#.0 "?- etc.
Organizatiile internationale de securitate isi au originea in consensul statelor de a coopera
in pro/le+e de reducere a &iolentei si realizae a pacii si securitatii0 printr,o serie de acorduri si
+ecanis+e. C4ista cel putin patru seturi de sarcini pentru care organizatiile de acet tip +iliteaza;
, pro+o&area dialogului de securitate si gestionarea crizelor ca sarcini de /aza destinate
sta/ilirii si,sau +entinerii pacii;
, crearea de siste+e de cooperare +ilitara /azate pe constrangeri reciproce0 destinate reducerii
pericolelor ce decurg din acti&itatile +ilitare0 sau pe capacitatile co+une pentru +isiuni
de +entinerea pacii<
, pro+o&area standardelor de+ocratice si respcetarea drepturilor o+ului ca scopuri in sine0
, pro+o&area securitatii prin +ecanis+e econo+ice0 intarind atat prosperitatea0 cat si
interdependenta actorilor0 intr,o incercare de reducere a teroris+ului si a prol(erarii
ar+elor nucleare sau de distrugere in +asa<
O analiza pertinenta a statutului si rolului unei ast(el d organizatii ar tre/ui (acuta prin pris+a
dura/ilitatii si e(icientei.
Fin punct de &edere al teoriei aplicate in analiza organizatiilor internationale0 cele doua curente
traditionaliste0 realis+l si neorealis+ul nu acorda o prea +are i+portanta organizatiilor
internationale0 acestea (iind considerate doar modalitati de camuflare a intereselor statelor sau
forumuri necesare obtinerii acordului de principiu al unor state mai slabe in privinta raporturilor
de securitate. -n(luenta asupra co+porta+entului +arilor puterii este redusa0 acestea actionand
)
unilateral0 tot asa este considerat si criteriul dura/ilitatii0 care nu (ace decat sa contri/uie la o stare
de (acto.
-n 1)'70 8arl Feutsc30 considera ca organizatiile internationale ar tre/ui identi(icate sau
considerate comunitati de securitate con(or+ ur+atoarelor principii;
, ine4istenta planurilor +ilitare ale unui +e+/ru (ata de ceilalti<
, e4istenta unor &alori politice co+une sau co+pati/ile<
, e4istenta capacitatii gu&ernelor de a reactiona rapid si (ara &iolenta0 cu +i5loace
corespunzatoare<
, e4istenta unui co+porta+ent predicti/il al unor +e+/rii<
, e4istenta unor progra+e co+une de instruire si sc3i+/0 a unor acorduri +ultilaterale sau
/ilaterale<
C4e+plele aduse in discutie de Feutsc30 erau N#$O si "C"O din care a&ea sa se dez&olte UC.
"ontrae4e+plu ar putea (i considerata ONU sau O?"C.
#ceste organis+e sau o serie de state au dez&oltat in cadrul internationale o serie de (or+e de
cooperare0 care sa ca+u(leze actiuni care contra&in in (apt Freptului international0 dar
regle+entate ulterior pirn acelasi drept; parteneriatul de securitate regional0 (or+e de securitate
colecti&a0 siste+e de alante opuse<
-n siste+ul +ondial securitatea nu presupune doar pro/le+e de ordin militar0 ci si
pro/le+e econo+ice0 culturale0 sociale0 ecologice etc.
-deea constituirii unei organizatii internationale0 +enita , in principal , sa contri/uie la
+entinerea pacii in lu+e0 este (oarte &ec3e. -nceputurile sunt legate de 00+area uniuneI a lui
"on(ucius si au inregistrat ulterior proiecte ca Organizarea (ederati&a a lu+ii intregi0 a lui
Fante0 Fe 5ure /elli ac pacis0 de Erotius sau =oedus paci(icu+ i+aginat de 8ant. Ji acestea
sunt doar cele +ai (ai+oase e4e+ple dintr,o serie e4tre+ de lunga de proiecte dintre care
1
+ulte erau pure utopii. -n secolul 2-20 insa0 ase+enea planuri de&in atat de insistente incat
este clar ca se nascuse o etapa de pregatire a terenului pentru transpunerea ideii in practica.
"on5unctura prielnica s,a creat a/ia in anii pri+ului raz/oi +ondial. .arile pierderi u+ane
si uriasele distrugeri +ateriale au i+pus orientarea preocuparilor cercurilor o(iciale si ale unor
particulari spre pre&enirea in &iitor a unui nou cataclis+0 toc+ai prin crearea unui organis+
international care sa +iliteze pentru +entinerea pacii. C(orturile depuse au (ost cu totul
5usti(icate; pri+ul raz/oi +ondial s,a inc3eiat cu +oartea a 10) +ilioane de ger+ani0 10!
+ilioane (rancezi0 07 +ilioane englezi0 0' +ilioane de italieni0 0! +ilioane de sar/i etc.
Pri+a etapa practica a constituirii celei dintai organizatii internationale0 ?ocietatea Natiunilor0
a corespuns asadar anilor 1)1!,1)180 cand au (ost ela/orate nu+eroase proiecte0 particulare
sau pu/lice.
Fin do+eniul pri&at0 cele +ai acti&e studii au (ost initiate de 6iga pentru intarirea pacii0
din ?tatele Unite ale #+ericii0 si 6iga pentru ?ocietatea Natiunilor din .area Gritanie. -n
aceasta din ur+a au acti&at intelectuali de reputatie0 ca 6eonard 9ool(0 E. 6oKes FicAinson0
". 1. Gu4ton sau >. #. Lo/son0 care au ela/orat intre anii 1)16,1)180 planuri detaliate pri&ind
conducerea pro/le+elor internationale0 preconizand di&erse +etode pentru solutionarea
paci(ica a di(erendelor internationale0 pentru actiunea co+una i+potri&a unei agresor0 c3iar cu
pretul cedarii unor prerogati&e ale su&eranitatii nationale. 6a ni&el o(icial0 actiunea a (ost
tarzie; in 1)17 in =ranta s,a constituit un co+itet +inisterial condus de 6eon Gourgeois0 iar in
.area Gritanie in 1)18 un co+itet prezidat de lordul P3illi+ore. -deile0 proiectele si
initiati&ele0 deter+inate de necesitatea gasirii unei solutii &erita/ile pentru conser&area pacii
dupa +arele raz/oi0 au prins conturul unor lucrari +onogra(ice0 acestea (iind rezultatul unor
dez/ateri si ca+panii de presa in pri+ii ani ai raz/oiului0 in care sunt incluse opiniile celor
+ai a&izati oa+eni politici ai +o+entului. #sa a (ost cartea lui Cdgar .il3aud0 6a sociMtM des
Nations0 pu/licata in anul 1)170 la Paris. "e tre/uia sa (ie o ?ocietate a NatiunilorN Un
o/iecti& al diplo+atiei pentru lic3idarea +ilitaris+ului0 pentru instaurarea si conser&area unei
paci drepte0 care sa rezulte din principiile uni&ersale si care sa (ie garantata de ansa+/lul
popoarelor. #ceasta lucrare0 pro/a/il si altele0 &or (i in(luentat desigur atitudinea gu&ernelor
anga5ate in con(lict.
11
Studiu de caz
" fost infiintata in anul #8$%, in urma Conferintei de &ace de la &aris, o data cu
internationalizarea apelor 'unarii, sub numele initial de Comisia (uropeana a 'unarii, care a
avut sediul in Romania, timp de aproape un secol, la Galati si Sulina.
(ste una din primele organizatii internationale constituite in (uropa si singura organizatie
internationala care are sediul la )udapesta.
11 state sunt membre ale C'* "ustria, )ulgaria, Croatia, +ederatia Rusa, ,ermania, -oldova,
Romania, erbia, lovacia, Ucraina si Ungaria. Patru tari au primit statutul de observator*
+ranta, .urcia, Olanda si Ce/ia. Comisia este compusa din reprezentantii statelor membre,
respectiv unul pentru fiecare tara, care sunt, de regula, ambasadorii acreditati la )udapesta.
Conventia cu privire la regimul navigatiei pe 'unare, semnata la #8 august #018, la )elgrad, este
instrumentul de drept international care reglementeaza navigatia pe 'unare si garanteaza libera
circulatie a vapoarelor pe acest important fluviu european, in conformitate cu interesele si
drepturile suverane ale statelor membre. 'e asemenea, ea asigura cadrul de cooperare
economica si culturala intre statele membre, dar si cu alte state europene.
2n baza Conventiei mentionate, cele ## state membre se anga3eaza sa mentina sectorul lor de
fluviu in stare de navigabilitate pentru vapoare, sa e4ecute lucrari de intretinere si sa nu
impiedice in vreun fel navigarea pe 'unare.
*. Categorii %e organizatii internationae
?upre+atia statelor in rezol&area di(eritelor pro/le+e cu care se con(runta co+unitatea
internationala este pusa la incercare de e4istenta unui nu+ar i+portant de organizatii
internationale. =orta cu care se +ani(esta organizatiile internationale in prezent contri/uie in +od
se+ni(icati& la su/+inarea autoritatii statelor in rezol&area pro/le+elor cu care se con(runta
lu+ea de azi.
C4ista doua tipuri de organizatii internationale; organizatii interguvernamentale 7acelea ale
12
caror +e+/rii sunt statele:< organizatii neguvernamentale 7acelea ale caror +e+/rii sunt persoane
particulare sau anu+ite grupuri de persoane ori institutii pri&ate:.
#.#. Organizatii interguvernamentale si neguvernamentale
Fesi nici unul dintre aceste doua tipuri de organizatii nu a aparut in secolul pe care il inc3eie+0
totusi perioada de +a4i+a intensitate si e(icacitate a acti&itatii acestora se situeaza dupa anul
1).
Uniunea Organizatiilor -nternationale0 care +entine o e&identa actualizata per+anent in
legatura cu a+/ele tipuri de organizatii internationale arata ca nu+arul acestora a crescut rapid in
secolul al nouasprezecelea ast(el incat in anul 1)) e4istau 37 de organizatii intergu&erna+entale
si 176 de organizatii negu&erna+entale.
-n secolul ur+ator cresterea a (ost si +ai rapida0 ast(el incat in anul 1)6 e4istau 1'! de
organizatii intergu&erna+entale si 12'' de organizatii negu&erna+entale iar in 1))7 nu+arul
acestora a5unsese la 26 si respecti& '!72.
-n interpretarea tendintelor ce caracterizeaza e&olutia organizatiilor internationale tre/uie sa se
tina cont ca nu este usor sa se identi(ice si sa (ie e&aluate di(eritele tipuri de organizatii
internationale.
-n principiu0 organizatiile intergu&erna+entale sunt de(inite nu nu+ai de (aptul ca +e+/rii lor
sunt statele0 dar de ase+enea si de caracterul lor de per+anenta a acti&itatii si de procedurile
institutionalizate pe care le utilizeaza. Organizatiile intergu&erna+entale se intrunesc la inter&ale
relati& regulate si au proceduri speci(ice de luare a deciziilor precu+ si un secretariat ori un cartier
general si un sediu. "u toate acestea0 ele nu au acces direct la cele +ai +ulte dintre resursele
+ateriale pe care le pot utiliza statele. Faca aceste criterii de clasi(icare a organizatiilor
internationale ar (i (ost +ai elastice0 (ara indoiala ca nu+arul organizatiilor intergu&erna+entale ar
(i depasit cu +ult pragul de 26 citat anterior0 asa cu+ se inta+pla cu nu+arul organizatiilor
negu&erna+entale. -n prezent inca 1'7 de organizatii aspira la statutul de organizatii
intergu&erna+entale iar alte +ai +ult de )63 de asociatii la acela de organizatii
negu&erna+entale0 a&and caracteristici ase+anatoare acestora.
#ceasta crestere e4traordinara a nu+arului de organizatii transnationale si a +e+/rilor acestora
a generat o retea co+ple4a0 ce se suprapune si se intrepatrunde. -n anul 1))6 apro4i+ati& 2 de
state si teritorii a&eau in total +ai +ult de 13'. de di(eriti delegati ce le reprezentau la toate
13
organizatiile internationale0 atat cele intergu&erna+entale cat si la cele negu&erna+entale.
"ooperarea in cadrul acti&itatii acestei Oretele de interdependenteI cu+ o nu+esc unii analisti0
acopera intreg do+eniul unor pro/le+e glo/ale; sc3i+/uri econo+ice0 aparare0 dezar+are si
controlul ar+a+entului0 dez&oltare econo+ica0 agricultura0 sanatate0 drepturile o+ului0 arta si
cultura0 co+/aterea tra(icului si consu+ului ilegal de droguri0 turis+0 piata +uncii0 drepturile
(e+eilor0 educatie0 acti&itatea (inanciara0 protectia +ediului0 cri+inalitatea0 a5utor u+anitar0
gestionarea crizelor0 teleco+unicatii0 stiinta0 (eno+enul glo/alizarii0 i+igratia si (lu4ul de re(ugiati
si inca +ulte altele.
-n prezent +ai +ult de )6P din totalul organizatiilor internationale sunt negu&erna+entale0 dar
celelalte !P sunt +ult +ai i+portante0 deoarece +e+/rii lor sunt statele.
Organizatiile intergu&erna+entale putine la nu+ar pe care tarile le creeaza isi &or +entine in
continuare supre+atia si i+portanta atata ti+p cat statele insele &or e4ista0 deoarece organizatiile
intergu&erna+entale sunt i+portante prin insusi (aptul ca sunt asociatii ale statelor0 din autoritatea
carora iz&oraste si autoritatea pe care o e4ercita organizatiile intergu&erna+entale0 arata unii
autori.
Organizatiile intergu&erna+entale sunt toate co+puse din state0 dar &ariaza (oarte +ult in ceea
ce pri&este scopul si o/iecti&ele propuse si nu+arul de +e+/rii. Fupa unii cercetatori nu+ai
optsprezece organizatii intergu&erna+entale pot (i incadrate in categoria organizatiilor ce
ur+aresc o/iecti&e generale0 iar dintre acestea nu+ai O.N.U. este o organizatie cu caracter
+ondial. $oate celelalte0 adica +ai +ult de )7P din totalul organizatiilor internationale sunt (oarte
li+itate in ceea ce pri&este nu+arul de +e+/ri si o/iecti&ele propuse. Fi(erentele dintre aceste
organizatii sunt (oarte +ari0 +ai ales in ceea ce pri&este acele organizatii ce ur+aresc realizarea
unui singur o/iecti& si aplica constrangeri re(eritor la pri+irea de +e+/ri. Fe e4e+plu0
Organizatia $ratatului #tlanticului de Nord 7N.#.$.O.: este in pri+ul rand o alianta +ilitara0 in
ti+p ce altele0 ca de e4e+plu Organizatia ?tatelor #+ericane 7O.#.?.: sau Organizatia ?tatelor
din #sia de ?ud,Cst 7#.?.C.#.N.: au drept o/iecti&e dez&oltarea econo+ica si re(or+e politice.
-n prezent +ulte organizatii intergu&erna+entale sunt anga5ate intr,un do+eniu ingust de
acti&itate0 ur+arind o/iecti&e econo+ice si sociale0 cu+ ar (i (acilitatea sc3i+/urilor econo+ice0 a
transporturilor sau alte tipuri de cooperare econo+ica. Fin aceasta perspecti&a0 organizatiile
intergu&erna+entale sunt in acelasi ti+p &ectori dar si o re(lectare a puternicelor interdependente
ce sunt rezultatul acti&itatilor trans(rontaliere0 din ce in ce +ai se+ni(icati&e.
1!
Fi(erente (oarte +ari e4ista si in ceea ce pri&este organizatiile negu&erna+entale. Fatorita
nu+arului lor +are si a di&ersitatii deose/ite0 este +ult +ai di(icil sa (ie caracterizate si clasi(icate
decat organizatiile intergu&erna+entale. -n 1))70 Uniunea #sociatiilor -nternationale caracteriza
1P dintre organizatiile internationale negu&erna+entale ca a&and &ocatie +ondiala0 in ti+p ce
celelalte )P erau caracterizate ca a&and &ocatie intercontinentala sau regionala.
Fin punct de &edere (unctional0 organizatiile internationale negu&erna+entale acopera practic
toate aspectele si co+ponentele acti&itatii politice0 sociale si econo+ice0 intr,o lu+e ale carei
tendinte spre o glo/alizare din ce in ce +ai accelerata sunt e&idente0 +ai ales in do+enii precu+
preocuparea pentru sanatatea planetei noastre0 +edicina0 istorie si cultura0 drept0 etica0 teologie0
securitatea nationala si internationala.
Cste util ca organizatiile internationale negu&erna+entale sa (ie pri&ite si considerate drept
organizatii intersocietale0 care (aciliteaza inc3eierea de intelegeri si tratate intre state in pro/le+e
ce pri&esc +area +asa a populatiei. .ulte dintre organizatiile negu&erna+entale coopereaza si
c3iar interactioneaza cu organizatiile intergu&erna+entale. Fe e4e+plu0 +ai +ult de o +ie de
organizatii internationale negu&erna+entale se a(la in relatii de cooperare si de consultare cu
di(eritele agentii ale siste+ului de institutii al O.N.U.0 +entinand /irouri de legatura in +ai +ult
de o suta de localitati. Parteneriatul dintre organizatiile negu&erna+entale si cele
intergu&erna+entale da posi/ilitatea a+/elor tipuri de organizatii de a lucra i+preuna0 de a se
constitui uneori intr,un singur grup de interese sau de presiune in ur+arirea unor politici si
progra+e co+une sau ase+anatoare.
"u toate ca sunt (oarte raspandite din punct de &edere geogra(ic0 organizatiile
negu&erna+entale sunt +ult +ai acti&e in e+is(era nordica0 unde se a(la +a5oritatea statelor
dez&oltate din punct de &edere econo+ic si care /ene(iciaza de un siste+ politic +atur si un regi+
politic de+ocratic. #ceasta situatie se datoreaza societatii desc3ise0 /azate pe pluralis+ politic in
care cetatenii pot participa (ara restrictii la acti&itatile unor institutii speci(ice societatii ci&ile.
Printre institutiile speci(ice societatii ci&ile se nu+ara si organizatiile negu&erna+entale.
O clasi(icare a organizatiilor intergu&erna+entale;

1'
!atura geografica a scopului
si obiectivelor organizatiei
$ipul o/iecti&elor ur+arite
Obiective multiple Un singur obiectiv
.ondiale 7glo/ale: , Organizatia Natiunilor
Unite
, Organizatia .ondiala a
"o+ertului
, UNC?"O
, Organizatia "on(erintei
-sla+ice
, Organizatia .ondiala
a ?anatatii
, Organizatia .ondiala
a .uncii
, =ondul .onetar
-nternational
, Uniunea Postala
Uni&ersala
-ntercontinentale0 regionale
si su/regionale
, Uniunea Curopeana
, Organizatia pentru
?ecuritate si "ooperare in
Curopa
, Organizatia ?tatelor
#+ericane
, Organizatia Unitatii
#(ricane
, 6iga #ra/a
, #sociatia ?tatelor din
#sia de ?ud Cst
, #gentia Curopeana
pentru ?patiul "os+ic
, Organizatia $ratatului
#tlanticului de Nord
, OPC"
, "o+isia Funarii
-nca din antic3itate oa+enii au ur+at doua cai pentru a o/tine si prezer&a pacea. "alea realista
7asa zisa 1eal politiA: pune accentul pe solutiile +ilitare. "alea li/erala pune accentul pe solutiile
politice.
16
?e pare ca totusi0 in practica0 calea realista a (ost +ult +ai (rec&ent si intens utilizata decat calea
li/erala0 pana la inceputul secolului 22. "alea realista de prezer&are a securitatii nationale si
internationale pre&ede utilizarea a trei instru+ente; (or+area de aliante< +entinerea ec3ili/rului
puterii< controlul ar+a+entului.
-ntr,o &iziune realista ele+entele caracteristice ale +ediului strategic international ar (i
ur+atoarele;

?tarea siste+ului international; #nar3ie
Pro/a/ilitatea ca in siste+ sa se produca sc3i+/ari
si re(or+e;
?cazuta
Principalii actori ai siste+ului international; statele si in principal +arile
puteri
O/iecti&ele actorilor principali; e4ercitarea puterii asupra altora
autoprotectie
?ecuritate
"aracteristicile interactiunii dintre actori; co+petitie si con(lict
Preocuparea per+anenta a actorilor; securitatea nationala
Prioritatile statelor; asigurarea capacitatii +ilitare
Practica curenta a statelor; (ortele ar+ate sunt utilizate
pentru a spri5ini diplo+atia
coerciti&a
#deptii caii li/erale pro+o&eaza patru instru+ente in scopul asigurarii pacii0 a securitatii
nationale si internationale; dreptul international< organizatiile internationale< integrarea<
de+ocratizarea. Feoarece toate aceste instru+ente pun accentul pe utilizarea unor institutii0
pro+otorii acestui curent +ai sunt nu+iti si Oinstitutionalisti neoli/eraliI. $oti teoreticienii caii
li/erale i+partasesc aceeasi tea+a de tendinta istorica a statelor de a purta raz/oiul0 dar nu au un
punct de &edere co+un asupra +odului in care ar tre/ui asigurata securitatea internationala in sec.
17
al 22-,lea. Ci sunt in general preocupati de (aptul ca atat ti+p cat nu e4ista un drept international
cu caracter i+perati& si uni&ersal0 nu e4ista o autoritate supre+a la ni&el planetar si nici un
+ecanis+ de i+punere a dreptului international0 orice sc3i+/are in cadrul siste+ului international
poate (i la (el de usor apro/ata sau respinsa de catre orice stat.
$eoreticienii li/erali si neoli/erali considera con(lictul ar+at drept un rezultat al de(icientelor
institutiilor nationale si internationale.
Ci considera0 de ase+enea0 ca actuala stare anar3ica a siste+ului international este principala
pro/le+a cu care ne con(runta+ astazi. Ci arata ca sla/iciunea institutiilor internationale +areste
costul asigurarii securitatii nationale si internationale0 iar /unastarea glo/ala este inca su/ordonata
/unastarii nationale. Pentru a sc3i+/a aceasta situatie adeptii caii li/erale solicita sta/ilirea unor
+etode institutionalizate si /azate pe drept pentru a re(or+a acele regi+uri politice nede+ocratice
inca e4istente in unele state. Ci considera ca siste+ul international este inca insu(icient dez&oltat
si structurat si este necesara o ree&aluare a rolului si locului institutiei statului su&eran in cadrul
acestui siste+0 a (unctiilor si instru+entelor utilizate de state0 ast(el incat un nou tip de stat sa
poata asigura eli+inarea cauzelor raz/oaielor. ?c3i+/arile de a+ploare glo/ala ce au loc in
siste+ul international &or continua0 lor adaugandu,se in &iitor0 pro/a/il0 noi pro&ocari la adresa
pacii si securitatii internationale.
?e +ani(esta o suprapunere din ce in ce +ai +are a intereselor nationale ale statelor si a
responsa/ilitatilor internationale pe care acestea le au. .isiunea instru+entului diplo+atic al
puterii nationale este de a (ace (ata si de a rezol&a prin +etode politice speci(ice consecinte unor
e&eni+ente di&erse si uneori nepre&azute0 de a utiliza cu e(icacitate si e(icienta parta5area
responsa/ilitatilor si intarirea parteneriatului cu alte state.
.arile pro/le+e ale lu+ii de azi nu pot (i rezol&ate in +od unilateral0 nu+ai de catre unele
state0 in pri+ul rand datorita (aptului ca pro/le+ele cu care ne con(runta+ au un caracter
trans(rontalier0 a(ectand conco+itent +ai +ulte state.
Procesul organizarii internationale se des(asoara conco+itent si insepara/il legat de cel al
integrarii 7regionale si su/ regionale0 deoca+data:. #+/ele pot da gres0 unele organizatii
internationale pot disparea in ti+p0 dar daca se &alori(ica situatia creata in prezent0 prin acu+ulari
continue0 in special de,a lungul intregului secol 220 se poate a5unge in &iitor la o trans(or+are
+a5ora a relatiilor inter,u+ane pe planeta noastra0 care sa 5usti(ice0 intr,o perioada inca nede(inita
de ti+p0 a(ir+atia ca lu+ea &a de&eni gu&erna/ila si ca u+anitatea in ansa+/lul sau poate de&eni
18
o co+unitate capa/ila sa pro+o&eze 5ustitia0 sa spri5ine un anu+it tip de ordine sociala si sa
sta/ileasca conditiile necesare /unastarii0 care ar tre/ui sa (ie o/iecti&ul de /aza al acti&itatii
politice0 prin ad+inistrarea puterii. Unii teoreticieni li/erali,institutionalisti arata ca puterea si
atri/utiile statelor ar tre/ui li+itate +ai +ult decat sunt in prezent0 deoarece statele su&erane nu isi
rezol&a pro/le+ele pe care le au pe plan intern si international intr,un +od satis(acator0 caci de,a
lungul ti+pului statele au (ost in pri+ul rand instru+ente pentru a duce raz/oiul i+potri&a altor
state. -n zilele noastre0 su(icient de +ulte gu&erne ale statelor sunt0 pe de o parte0 ine(iciente in a
pre&eni iz/ucnirea raz/oaielor ci&ile0 iar pe de alta parte nu reusesc sa,si asigure loialitatea
cetatenilor proprii0 in pri+ul rand datorita proastei ad+inistrari a puterii. O"riza glo/ala de
incredereI in gu&erne ce se +ani(esta in zilele noastre s,a +aterializat0 in unele situatii0 in
dezintegrarea unor state a(late in situatie de criza politica0 econo+ica si +ilitara0 conco+itent cu
+ani(estarea tendintei antagoniste0 de strangere a legaturii dintre state0 de crestere a
interdependentei dintre acestea0 in cadrul unei co+unitati regionale si c3iar glo/ale. ?tatele au
tendinta de a se uni0 (or+and ast(el institutii regionale si +ondiale0 pentru a se autoprote5a
i+potri&a a+enintarilor co+une carora tre/uie sa le (aca (ata. =rontierele0 +arile si oceanele care
le despart un pot sa izoleze insa statele si nici sa le prote5eze de a+enintarile la adresa securitatii
lor0 care pot (i doar tinute su/ un control precar si relati& datorita unui e(ort colecti&. #ceasta este
de (apt cauza constituirii +ultora dintre organizatiile internationale intergu&erna+entale.
Persistenta unor a+enintari colecti&e deter+inate de glo/alizarea continua si accelerata a relatiilor
internationale si a proceselor sociale in ansa+/lul lor asigura dura/ilitatea organizatiilor
intergu&erna+entale. Pe +asura ce glo/alizarea este (acilitata din ce in ce +ai +ult de a&ansarea
in era in(or+ationala0 ce succede erei industriale0 iar per+ea/ilitatea 7sau dupa unii autori
OspiritualizareaI: (rontierelor se accentueaza0 pute+ prognoza o accentuare a i+portantei caii
li/erale de prezer&are a pacii si securitatii internationale.
+. Statutu ,uri%i$
a organizatiior internationae
Pana la crearea Organizatiei Natiunilor Unite0 in literatura de drept international au e4istat
putine opinii in legatura cu statutul organizatiilor internationale0 si anu+e0 daca ele au sau nu
personalitate 5uridica. 1e(erindu,se la "o+isia pentru reparatii creata in ur+a pri+ului raz/oi
+ondial0 >. =. 9illia+s a(ir+a; I-ntregul co+porta+ent al "o+isiei a (ost in concordanta cu teoria
1)
/ene(iciului unei personalitati distincte in lu+ea internationala. #r (i (ost prin ur+are di(icil sa te
indoiesti de (aptul ca ea poseda personalitate internationala. *ec3ea dog+a potri&it careia statele
sunt singurele su/iecte de drept international nu poate (i sustinuta in continuareI.
Un pas inainte pe linia recunoasterii personalitatii acestor organizatii s,a (acut prin
+odusul &i&endi din 1)26 inc3eiat intre gu&ernul el&etian si 6iga Natiunilor0 care statua ca I6iga0
posedand personalitate internationala si capacitate 5uridica0 nu poate (i0 in principiu0 potri&it
regulilor dreptului international0 c3e+ata in (ata tri/unalelor el&etiene (ara consi+ta+antul sau
e4presI.
#utorii "artei Natiunilor Unite s,au preocupat de precizarea statutului Organizatiei inca
din perioada redactarii ei0 la Fu+/arton OaAs. Un a+enda+ent prezentat de Gelgia in cadrul
lucrarilor "o+itetului -*Q2 pleda in (a&oarea recunoasterii e4prese a personalitatii 5uridice a
Organizatiei0 acesta (iind (or+ulat ast(el; IPartile la prezenta "arta recunosc ca Organizatia pe care
o creeaza poseda personalitate internationala0 cu drepturile care decurg din aceastaI. Forindu,se se
pare0 sa se e&ite posi/ilitatea considerarii Organizatiei ca (iind un suprastat0 s,a a5uns in (inal la un
co+pro+is0 ast(el cu+ se prezinta articolul 1! al "artei0 si anu+e ca IOrganizatia se &a /ucura pe
teritoriul (iecarui +e+/ru al sau de capacitatea 5uridica necesara pentru e4ercitarea (unctiunilor si
indeplinirea scopurilor saleI.
Unicul act constuti& care consacra in +od e4pres alaturi de capacitatea 5uridica si
personalitatea internationala a Organizatiei este "on&entia de la "3icago din 1)!! de creare a
Organizatiei #&iatiei "i&ile -nternationale 7O.#.".-.:0 in care se pre&ede ca IOrganizatia se &a
/ucura pe teritoriul (iecarui stat contractant de capacitatea 5uridica necesara e4ercitarii (unctiunilor
sale. Ca &a a&ea personalitate 5uridica deplina pretutindeni unde "onstitutia si legile statului
interesat o &or per+iteI.
"on&entia generala asupra pri&ilegiilor si i+unitatilor O.N.U. din 13 (e/ruarie 1)!60 ca si
"on&entia pri&ind pri&ilegiile si i+unitatile institutiilor specializate din 21 noie+/rie 1)!7
consacra de ase+enea in +od e4pres personalitatea 5uridica a O.N.U. si a institutiilor specializate.
Fupa a&izul "urtii -nternationale de >ustitie din 1)!) in pro/le+a repararii pagu/elor
su(erite de ser&iciul Natiunilor Unite personalitatea 5uridica internationala a O.N.U. nu a +ai (ost
contestata0 la opinia "urtii raliindu,se toti autorii.
2
-n a&izul sau ".-.>. arata ca Ipersonalitatea este indispensa/ila pentru indeplinirea
scopurilor si principiilor din "arta si ca (unctiile si drepturile Organizatiei pot (i e4plicate nu+ai
pe /aza e4istentei0 intr,o +asura larga0 a personalitatii internationaleI.
-n continuare0 re(erindu,se la natura O.N.U.0 "urtea a declarat ca Iaceasta nu este acelasi
lucru cu a spune ca ea este un stat0 ceea ce cu siguranta nu este sau ca personalitatea sa 5uridica0
drepturile si indatoririle sale sunt aceleasi ca si ale unui stat. #ceasta insea+na ca ea este un
su/iect de drept international capa/il sa ai/a drepturi si o/ligatii internationale0 precu+ si
capacitatea de a,si realiza drepturile sale pe calea unei recla+atii internationaleI.
"apacitatea de a prezenta recla+atii internationale este inerenta personalitatii
internationale.
Unul dintre argu+entele in&ocate de "urte in spri5inul opiniei sale se re(erea la
capacitatea Organizatiei 7art. !30 '70 63 din "arta: de a inc3eia tratate internationale0 parere
i+partasita de alt(el si de "o+isia de drept international care considera ca Itoate entitatile ce au
capacitatea de a inc3eia tratate au in +od necesar si personalitate internationalaI. #ceasta nu
insea+na insa0 dupa cu+ arata F. 9. GoKett0 ca este ade&arata si cealalta posi/ilitate0 ca
personalitatea 5uridica internationala con(era prin ea insasi capacitatea de a inc3eia tratate
internationale. #ceasta aptitudine se poate deter+ina nu+ai pe /aza dispozitiilor actelor
constituti&e ale acestor organizatii.
Fesi "arta nu de(ineste natura Organizatiei din punct de &edere al dreptului international0
anu+ite atri/utii pe care i le con(era0 indeose/i capacitatea de a inc3eia tratate cu statele +e+/re
si cu alte organizatii internationale0 presupun e4istenta personalitatii 5uridice a O.N.U.
"resterea nu+arului si a i+portantei organizatiilor internationale s,a ras(rant in ne+i5locit
si asupra +odului lor de acti&itate0 ele e&oluand de la Icadru de re(lectie colecti&aI catre
+ecanis+e de actiune in &iata internationala. Necesitatea indeplinirii scopurilor statutare pentru
care ele au (ost in(iintate a i+pus acestora sta/ilirea unor relatii cu caracter 5uridic cu alte su/iecte
de drept international 7state sau organizatii internationale:.
1ecunoasterea lor drept su/iecte de drept international i+plica deter+inarea in preala/il a
capacitatii lor de a participa in nu+e propriu la ase+enea raporturi 5uridice internationale0
indi&idualitatea lor structurala (iind doar unul dintre ele+entele care tre/uie a&ute in &edere la
aprecierea acestei calitati.
21
.asura in care acestea &or putea apare in raporturile 5uridice internationale0 in relatii cu
alte su/iecte de drept international0 este 3otaratoare pentru recunoasterea personalitatii lor
5uridice. Faca pentru state sta/ilirea de raporturi 5uridice cu alte su/iecte de drept international
este o (or+a de +ani(estare a personalitatii lor0 situatia organizatiilor internationale este din acest
punct de &edere di(erita. Personalitatea lor internationala este conditionata de e4istenta posi/ilitatii
pentru ele de a lua parte la ase+enea raporturi 5uridice cu caracter international. -n alti ter+eni0
statele participa la aceste raporturi toc+ai in &irtutea personalitatii lor0 in ti+p ce personalitatea
organizatiilor internationale poate e4ista doar ca o consecinta a acestei posi/ilitati de a participa la
ase+enea raporturi.
"o+ponenta lor statala si natura scopurilor pe care le ur+aresc0 care procla+a drept +i5loc
de realizare cooperarea dintre state0 con(era prin ur+are acestor organizatii dreptul de a participa
la raporturile internationale0 ele (iind prin esenta lor atat un cadru de apropiere intre state0 cat si un
instru+ent de in(aptuire a acestei apropieri. Cste neindoielnic (aptul ca atunci cand actioneaza in
aceasta ulti+a calitate0 ele apar in raporturile 5uridice internationale in nu+e propriu0 ca entitati
distincte.
Cste ade&arat insa ca organizatiilor internationale li se &a putea recunoaste aceasta
capacitate de a participa in nu+e propriu la raporturile 5uridice internationale doar in +asura si in
li+itele in care ele au ne&oie 7pentru indeplinirea scopurilor lor: de a intra in relatii 5uridice cu alte
su/iecte de drept international.
$oc+ai aceasta (ace ca personalitatea lor 5uridica internationala0 calitatea lor de su/iecte de
drept international sa (ie li+itata0 deri&ata si secundara. Ur+arind0 potri&it actelor lor constituti&e0
sa indeplineasca anu+ite (unctii0 personalitatea lor are in acelasi ti+p un caracter (unctional0 in
sensul ca aceasta este atri/uita de catre state in scopul realizarii unor (unctii precise si deter+inate.
Orice incalcare sau indepartare de la acestea &a (i in ulti+a instanta contrara &ointei statelor
+e+/re.
-n aprecierea personalitatii 5uridice internationale a organizatiilor tre/uie sa se ai/a de
ase+enea in &edere caracterul raporturilor 5uridice internationale la care acestea pot participa0
capacitatea lor de actiune (iind0 dupa cu+ s,a aratat0 li+itata.
Organizatiile internationale0 su/liniaza Er. Eea+anu0 pot de&eni su/iecte de drept nu+ai
in raporturile 5uridice internationale strict necesare realizarii scopurilor pentru care au (ost create.
22
?(era acestor raporturi este asadar conditionata de scopurile pentru care au (ost create0 de
unde rezulta in consecinta ca si personalitatea lor 5uridica este supusa acelorasi restrangeri.
Fupa parerea autorului /ritanic -. GroKnlie0 criteriile care stau la /aza personalitatii
5uridice a organizatiilor internationale sunt;
asociatie per+anenta de state<
distinctia din punct de &edere a capacitatii 5uridice si scopurilor intre organizatii si
statele care le co+pun<
e4istenta unei capacitati 5uridice ce ar ur+a sa se e4ercite pe plan international si
nu doar in cadrul national al unuia sau unor state.
Potri&it unei alte opinii0 la considerarea unei organizatii internationale drept persoana
5uridica tre/uie a&ute in &edere0 in +od cu+ulati&0 ur+atoarele criterii;
co+ponenta sa statala<
e4istenta unor scopuri ce intereseaza un nu+ar inse+nat de state<
iz&orul ei international 7tratatul pe /aza caruia a (ost in(iintata:<
posi/ilitatea de a participa la raporturi de drept international.
#cestor ele+ente tre/uie sa li se adauge0 dupa parerea noastra0 capacitatea unei organizatii
internationale de a e4pri+a in relatiile sale cu alte su/iecte de drept o &ointa proprie.
#cordurile inc3eiate de O.N.U. 7precu+ si de catre celelalte institutii specializate: cu un
+are nu+ar de state0 inclusi& cu state care nu (ac parte din Organizatie0 atesta aptitudinea sa de a
e4pri+a o ast(el de &ointa. -n li+itele de5a aratate0 organizatiile internationale se /ucura de
anu+ite drepturi proprii0 care le sunt necesare pentru indeplinirea (unctiunilor lor. -ntre aceste
drepturi se nu+ara si pri&ilegiile si i+unitatile de care se /ucura ele pe teritoriul statelor +e+/re.
#cordarea acestor pri&ilegii si i+unitati constituie un alt criteriu pentru recunoasterea calitatii lor
de su/iecte de drept international0 a personalitatii lor 5uridice internationale.
-n incercarile de a pune pe picior de egalitate organizatiile internationale cu statele si de a
pro+o&a in acest (el ideea necesitatii unei organizatii suprastatale0 ca +i5loc de a i+pune
respectarea nor+elor dreptului international0 de a asigura pacea si securitatea0 o serie de autori din
occident nu ezita sa se (oloseasca si de acest ele+ent , personalitatea 5uridica internationala a
organizatiilor internationale , ca argu+ent in spri5inul tezelor lor. Cste (rec&ent citata in acest sens
opinia 5uristului nor&egian =. ?eDersted care sustine ca Io organizatie internationala odata creata
este su/iect de drept international si in aceasta calitate ea are aceleasi capacitati0 potri&it nor+elor
23
dreptului international0 ca si orice alt su/iect de drept international0 a(ara doar daca este e4clusa
prin anu+ite reguli speciale sa indeplineasca unele acteI.
#d+iterea unui ase+enea teze contrazisa si de a&izul ".-.>. din 1)!) 7care su/liniaza ca
recunoasterea personalitatii 5uridice a O.N.U. nu insea+na0 su/ nici o (or+a0 a,i con(eri caracterul
unui suprastat: s,ar putea (ace doar prin negarea deose/irilor (unda+entale care e4ista intre state
si organizatiile internationale.
#st(el0 in ti+p ce statele se constituie prin putere proprie0 se /ucura de su&eranitate ,
organizatiile internationale iau (iinta nu+ai prin &ointa concordanta a statelor care le co+pun0 sunt
o creatie a acestora. ?u&eranitatea apartine nu+ai statelor si niciodata organizatiilor internationale.
Fin punct de &edere al personalitatii 5uridice0 orice stat este si su/iect de drept0 in ti+p ce
nu+eroase organizatii sunt lipsite de o ase+enea insusire. "3iar si acelea care intrunesc cerintele
pentru a (i su/iecte de drept international sunt0 dupa cu+ s,a aratat0 di(erentiate prin intinderea
capacitatii lor0 aceasta (iind restransa la drepturile si o/ligatiile inscrise in actele lor constituti&e.
?tatele au a&anta5ul ca se /ucura in deplinatatea calitatii lor de su/iecte de drept international.
Cste prin ur+are greu de ad+is ca statele 7care in general sunt reticente in a recunoaste
e4ceptii de la co+petenta lor: ar consi+ti sa creeze entitati scoase de su/ controlul lor si pe care0
+ai +ult0 le,ar su/&entiona.
!. Organizatii internationaee %e se$uritate. S$o"uri #i ti"oogie
"onte4tul politic si geostrategic de dupa al --,lea 1az/oi .ondial a per+is aparitia la
ni&elul relatiilor internationale nu doar a unui nu+ar (oarte +are de organizatii internationale0 dar
si a unui nu+ar de regimuri internationale sau regimuri de securitate. Regimurile internationale
sau regimurile de securitate sunt de(inite ca (iind un set de principii, norme, reguli, proceduri
decizionale implicite sau e4plicite, in 3urul carora converg asteptarile actorilor, intr5un domeniu
dat al relatiilor internationale.
1egi+urile de securitate nu tre/uie on(undate cu organizatiile internationale. #cestea nu au
nici o structura speci(ica0 nici o personalitate 5uridica0 (iind si+ple siste+e de cooperare0 in cele
+ai +ulte cazuri (or+ale0 utilitatea lor constand in (aptul ca scad costul tranzactiilor
internationale0 reducand incertitudinea cu pr&ire la co+porta+entul celorlalte state.
2!
1egi+urile se pot construi in orice do+eniu al &ietii internationale0 econo+ie0 +ediu0
securitate0 drepturile o+ului0 co+unicatii etc. 1egi+uriel se constituie in +o+entul in care doua
sau +ai +ulte state recunosc ca se con(runta cu aceleasi pro/le+e0 iar acestea depasesc s(era de
in(luenta politica a statului. Odata ce in interiorul unor aste(el de regi+uri de securitate i,au
nastere interactiuni politico,+ilitare si ecoo+ice0 in care actorii respecti&i isi regasesc idealuri si
principii co+une0 acestea se pot trans(or+a in organizatii internationale. "o+unitatea Curopeana
poate (i e4plicata prin teoria realista care a condus a dus la trans(or+area unui regi+ de securitate
intr,o organizatie internationala. -n ur+a cooperarii la ni&el econo+ic s,a a5uns in acest caz la
(or+ularea statutului unei organizatii internationale0 care,si regaseste unitatea si in plan +ilitar si
politic.
O serie de teorii a(ir+a ideea ca aparitia regi+urilor de securitate a (ost deter+inata si este de
teoria sta/ilitatii 3ege+onice. "on(or+ acestei idei0 statele puternice dau nastere unor ast(el de
siste+e cu intentia de a +entine pe de,o parte statu,Ruo,ul teritorial0 iar pe de alta parte de a
atrage in s(era lor de in(luenta actori statali rele&anti din perspecti&a econo+ica sau de alta natura.
Cste cazul ?U#0 care dupa al --,lea 1az/oi .ndial au reusit siste+atic sa dea nastere unor ast(el
de regi+uri de securitate0 +enite sa +entina un ec3ili/ru la ni&elul deciziilor securitatii si
cooperarii la ni&el +ondial. =ondul .onetar -nternational este considerat un +odel reusit de
regi+ de securitate0 trans(or+at in organizatie0 cu scopul de a +entine sanatatea siste+ului
+onetar international si de a a5uta cu i+pru+uturi statele a(late in di(icultate0 datorita /alantei de
plati.
-n opinia unor specialisti e4ista trei cai posi/ile in crearea si aparitia unor ast(el de regi+uri de
securitate.
1. spontana 2. negociata 3. i+pusa
Un e4e+plu concret de regi+ negociat0 il constituie acordul ?#6$0 de neproli(erare a ar+elor
nucleare0 aparut datorita te+erilor unor ca incura5area acestui tip de ar+a+ent ar putea conduce la
un scenariu catastro(al pentru oa+eni.
2'
C4ista si e4e+ple negati&e din aceiasi perspecti&a a ar+elor nucleare0 acordul 9asc3ington
NeK Fel3i din &ara anului 2'0 prin care a+ericanii (urnizau ec3ipa+ent si te3nologie pentru
producerea ar+ei nucleare in -ndia.
?U# nu au se+nat acordul de protectia +ediului de la 8Doto si nici pe cel pri&ind ?tatutul
"urtii Penale -nternationale0 ceea ce arata ca in de(initi& o serie de regi+uri de securitate nu
reprezinta decat interesele pe ter+en scurt0 +ediu sau lung al unor state.
Prin acceptarea unor ast(el de regi+uri statele tind sa,si +a4i+izeze interesele. Un e4e+plu in
acest sesn il constituie si "cordul ,eneral asupra .arifelor si Comertului 7E#$$:0 trans(or+at
ulterior in Organizatia .ondiala a "o+ertului 7O.":. #cordul ur+area des(iintarea /arierelor
tari(are in calea co+ertului international0 ceea ce practic (a&oriza in +od clar o serie de state0
de(a&orizand altele0 datorita gradului dez&oltarii econo+ice interne.
Nu doar statele pot dez&olta ast(el de regi+uri internationale0 co+paniile /ancare0 de
asigurari0 transporturi0 pot da nastere unor ast(el de organizatii.
-n ceea ce pri&este regi+urile de securitate al caror scop declarat este asigurarea sta/ilitatii
+ilitare0 acestea au o dina+ica aparte0 lucru datorat in special de increderea reciproca. Csecul
acordurilr ?#6$ 1 si ?#6$ 2 poate (i pus pe sea+a uneia st(eld e lipse de incredere intre ?U# si
U1?? 7"?-:0 ca si in cazul denuntarii de catre 9asc3ington a $ratatului #nti,1ac3eta 7#G.:0
considerat de ?U# inutil in conditiile in care state precu+ "oreea de Nord re(uza sa participe la
acesta.
?i+pla e4istnta a unui regi+ de securitate nu poate (i considerata o garantie a securitatii
internationale. 1egulile putandu,se sc3i+/a din +oti&e di&erse. ?U# (olosesc dupa anul 20 ca
prete4t declarat contra regi+urilor de la P3enian si $e3eran0 inar+area nucleara si teroris+ul.
Unul dintre cele +ai co+ple4e regi+uri de securitate0 care (unctioneaza din 18170 (iind
cunoscut si su/ denu+irea de acordul 1us3,Gagot0 se+nat intre ?U# si "anada0 &izeaza (rontiera
dintre cele doua state0 (rintiera de+ilitarizata. $otodata acordul presupune o politica co+una de
aparare aeriana 7NO1#F:.
26
=unctionarea unui regi+ de securitate se /azeaza pe traditia grotiana rationalista care a(ir+a
necesitatea cooperarii in atingerea unui o/iecti& co+un. Eradul de e(icienta depinde de
disponi/ilitatea statelor de a a,si respecta anga5a+entele.
6a inceputul anilor ' a (ost introdus un alt concept0 comunitate de securitate0 care
dese+neaza o grupare de state care nutresc o reala con&ingere ca +e+/rii co+unitatii pe care o
(or+eaza nu &or lupta niciodata (izic unii cu altii0 ci isi &or rezol&a disputele intr,un alt +od.
Unul dintre teoreticienii acestui tip de cooperare0 considera ca nu pute+ a&ea de,a (ace decat
cu doua tipuri de comunitati de acest gen.
1. "o+unitati a+alga+ate0 care dez&olta si o (or+a de gu&ernare co+una 7cauza a
aparitiei statelor (ederale:<
2. Pluraliste ale caror unitati isi pastreaza independenta unele (ata de altele<
Pentru a doua categorie ar (i necesare o serie de &alori si intelesuri pe care actorii participanti
le au in co+un< cunoasterea directa a culturii si interactiunea dintre acestea< interese co+une0
reciprocitate0 responsa/ilitate si c3iar altruis+. $otodata o ast(el de co+unitate nu presupune doar
o relatie (or+ala si constienta intre gu&ernele acestor state0 ci o apropiere a/solut necesara intre
societatile ci&ile.
?e considera ca e4ista trei etape in aparitia0 e&olutia si trans(or+area unei comunitati de
securitate;
, aparitia unor sc3i+/ari la ni&elul +ediului social intern si international0
te3nologice0 de+ogra(ice0 econo+ice0 ecologice0 identi(icare unor a+enintari e4terioare
co+une<
, (actori de natura sa conduca la dez&oltarea increderii reciproce si a (or+arii unei
+entalitati colecti&e0 ceea ce tine de puterea de cunoastere0 de intelegere0 de i+plicarea
institutiilor si organis+elor de orice natura in apropierea acestora<
27
, in (inal (or+area unei identitati co+une0 /azate pe &alori si principii co+une0 poate
conduce la recunoasterea egalitatii si trans(or+area pasnica intr,o co+unitate de
securitate<
N#$O (or+ata initial ca o ast(el de co+unitate de securitate0 a&and ca o/iecti& raz/oiul contra
U1??0 s,a con(runtat dupa 1))1 cu disparitia potentialului pericol regi+ul co+unist. -n aceste
conditii ceea ce (usese o co+unitate /azata apropae e4clusi& pe stoparea pericolului co+unist a
de&enit dupa dciziile din 1))' un organis+ de securitate colecti&a /azat pe cinci principii;
1. statele +e+/re sunt de+ocratii cu econo+ii de piata (unctionala
2. +inoritatile de pe teritoriul lor sunt tratate con(or+ regle+entarilor O?"C<
3. statele nu au dispute teritoriale sau de alta natura cu &ecinii lor<
!. sunt capa/ile sa puna la dispozitia N#$O trupe si te3nica +ilitara co+pati/ila cu celelalte
state +e+/re<
'. +entinerea de+ocratiei0 a drepturilor o+ului si a institutiilor (unda+entale ale statului<
Un e4e+plu situat la polul opus N#$O il reprezinta incercarile nereusite de (or+are a unor
organizatii0 co+unitati sau regi+uri de securitate in zona #+ericii "entrale si de ?ud0 acolo unde
teoretic se intrunesc cel putin cate&a principii care stau la /aza teoretica a (or+arii unor ast(el de
organis+e; istorie0 li+/a0 religie si +entalitati co+une. "u toate acestea "o+unitatea #ndina si
Organizatia ?tatelor #+ericane nu reusesc sa,si di&ersi(ice sau sa,si e4tinda ideea de cooperare
econo+ica0 +ilitara sau de orice alta natura0 pro/a/il si datorita inter&entiilor distructi&e ale unor
+ari puteri precu+ 1usia si ?U#.
6a ni&el general cele trei +odalitati de cooperare in plan international o(era pentru &iitor
posi/ilitatea regasirii unor ele+ente co+une tuturor tipurilor de societate pe care le grupeaza0
c3iar daca cest deziderat pro/a/il &a ra+ane doar la stadiul declarati&.
Pro'iu organizatiei in teoria reatiior internationae
-utiaterais)u $a )atri$e originara
28
?tudiu de caz; ONU
?e poate pune intre/area; e4ista o teorie &ala/ila pentru a e4plica i+portanta in&entiilor
conceptuale si institutionale si0 i+plicit0 pentru a genera idei pentru +odelarea organizatiilor
+ondiale N .ai +ult0 se poate 5usti(ica si in(luenta e4istenta ONU pe /aza unei teorii0 asa cu+
este cazul in organizarea interna a statelor N $eoretician si practician al siste+ului ONU0 .aurice
Gertrand considera ca raspunsul este negati&. Cl crede ca este in&ocata si respectata +e+oria
+arilor personalitati care au propus concepte noi si au pus la punct institutii care sa garanteze
li/ertati pu/lice si progres social0 dar e4ista si tendinta deter+inista de a considera ca aceste
in&entii sunt cu+&a ine&ita/ile si nu ar (i putut i+/raca alte (or+e.
Gineinteles ca acesta este nu+ai unul dintre posi/ilele raspunsuri. -n realitate0 nu+eroase
concepte speci(ice studiului relatiilor internationale pot ser&i la intelegerea organizatiilor e4istente
si la construirea unor teorii &ala/ile.
$recerea su+ara in re&ista a cator&a dintre aceste e(orturi pro&ine din con&ingerea
autorului acestor randuri ca analiza pro(ilului si potentialului siste+ului ONU0 ca +odel de
organizare internationala0 din perspecti&a stiintelor sociale0 nu poate (i decat utila.
"apitolul de (ata nu ur+areste o trecere e43austi&a in re&ista a interpretarilor teoretice ale
rolului organizatiei +ondiale0 ci doar +arcarea cator&a repere0 nu co+plet aleatorii0 cele care
re&in adesea in discutie0 nu nu+ai in disputele acade+ice asupra ONU0 dar si in cele politice.
C&ident0 pozitiile teoretice acopera o pla5a larga de optiuni0 a(late uneori la e4tre+e.
-n teoria relatiilor internationale0 unul dintre curentele raspandite sustine ca siste+ul
international este o anar3ie0 a carei sta/ilitate este +entinuta de catre un 3ege+on indi&idual sau
un grup de 3ege+oni. -n secolul trecut0 co+unitatea internationala a incercat sa creeze un siste+
+ultilateral care sa +odereze 3ege+onia si sa sti+uleze o tranzitie dinspre anar3ie spre &alori si
nor+e co+une. Fin acest punct de &edere0 ONU reprezinta cel +ai inalt +odel de e&olutie a
+ultilateralis+ului0 (iind conceput ca un centru de ar+onizare a intereselor nationale0 nu ca o
arena de con(runtare. "a alternati&a la anar3ie0 ?eKell si ?alter propun conceptul de .panar3ie.0
respecti& gu&ernarea tuturor0 de catre toti si pentru toti. "u alte cu&inte0 ni+eni nu ra+ane in a(ara
2)
s(erei gu&ernarii0 iar /ene(iciile si costurile gu&ernarii sunt i+partite de toti0 oricine putand
participa in +od ec3ita/il la gu&ernare.
C&ident0 asa cu+ o recunosc si autorii0 o stare panar3ica de dez&oltare nu e4ista in realitate
nici +acar la scara redusa0 dar conceptul poate (i (olosit in constructia nor+ati&a sau ca ter+en de
re(erinta pentru siste+ele de gu&ernare.
#ceasta interpretare are o se+ni(icatie nota/ila pentru dez/aterea asupra +andatului ONU
si situarea o/iecti&elor sale in s(era realpoliti6 sau in cea a aspiratiilor no/ile0 ca proiecte
intotdeauna dezira/ile0 dar niciodata integral realiza/ile. #tat in cazul 6igii Natiunilor cat si in cel
al Organizatiei Natiunilor Unite0 dez/aterea asupra +enirii organizatiei internationale a (ost
+arcata de di(erentele de a/ordare intre curentul idealist si cel realist. Fa&id 93ittaAer considera
ca0 in a+/ele cazuri0 rezultatul a (ost o co+/inatie intre ceea ce era de dorit si ceea ce era posi/il.3
-dealistii disting trei ele+ente tinta; o stare de lucruri care poate (i de(inita ca .pace dezar+ata.<
3otararea colecti&a de a a/orda con(lictele si agresiunea si de a construi un siste+ de securitate
colecti&a< un docu+ent constituti& o/ligatoriu pentru toti +e+/rii0 cu+ erau Pactul pentru 6iga
Natiunilor si "arta pentru ONU. Parteneriatul si dreptul international de&eneau criteriile
succesului. "onceptul de .actiune; drept al celor puternici. (acea loc celui de .actiune;
responsa/ilitatea +e+/rilor..
1ealistii au considerat legiti+a aplicarea regulilor in&ingatorilor in raz/oi0 e4istand putine
garantii pentru (olosirea &iitoare a unor principii idealiste. ?u&eranitatea nu era negocia/ila.
Cgalitatea a&ea li+ite0 deoarece (orta statelor era di(erita. Pacea tre/uia +entinuta in ter+enii
sta/iliti de un .concert al puterilor. si construita gradual0 pe /aza unor asteptari realiste.
Fupa cu+ este lesne de re+arcat0 dile+a sta/ilirii proportiei opti+e dintre idealis+ si
realis+ se +entine la (el de rele&anta acu+0 pe cat era in 1)!'. Personal cred ca proiectul unei
organizatii internationale0 intotdeauna c3e+ata sa reprezinte si o etapa a &iitorului0 ar a&ea o
de(icienta congenitala daca nu ar contine o doza de idealis+. "rearea ONU este legata de
pro/le+ele institutionale aparute la inc3eierea celui de,al doilea raz/oi +ondial.
Fupa castigarea raz/oiului0 ?tatele Unite nu +ai a&eau interes sa re&ina la izolationis+ si0
totodata0 ur+areau sa perpetueze si pe ti+p de pace /ene(iciile o/tinute. #ceasta cerea i+plicarea
3
in a(acerile internationale. -n acelasi ti+p0 pu/licul a+erican nu dorea ca participarea sa se (aca
prin siste+e co+plicate de aliante0 precu+ cele care in (apt au generat si condus raz/oiul in
Curopa. -n plus0 presedintele 1oose&elt0 la &re+ea respecti&a0 &oia o politica de control0 prin
integrare0 a potentialilor ina+ici0 cu+ era Uniunea ?o&ietica0 lucru care nu se putea (ace decat
prin crearea unui nou clu/ din care sa (aca parte si aceasta din ur+a si ?U#. Fatorita acestei
co+/inatii de o/iecti&e0 singura alternati&a era o (or+a de organizare a securitatii colecti&e.
#ceasta (or+a insa0 nu era identica cu conceptul Kilsonian in care securitatea colecti&a era
asi+ilata unui su/stitut al ec3ili/rului puterii. #sa a aparut ONU0 care era pre&azuta cu un
+ecanis+ de constrangere0 dar si cu +ecanis+ul dreptului de &eto0 ceea ce reprezenta generic
co+pati/ilizarea +ecanis+ului de securitate colecti&a cu cel al ec3ili/rului puterii. -n +od
e&ident insa0 ?tatele Unite nu,si propuneau sa doteze Natiunile Unite cu puteri independente largi;
nu aceasta era agenda +ultilaterala. Ca consta inainte de toate in restructurarea ordinii
internationale pe (ronturi largi0 la ni&el glo/al0 cu Curopa Occidentala si peste #tlanticul de Nord.
-n al doilea rand0 ?tatele Unite au incura5at constituirea unor regi+uri +ultilaterale +a5ore
in do+eniul (inantelor si co+ertului. -n (ine0 ?tatele Unite au a5utat la crearea a nu+eroase
organizatii internationale care sa (urnizeze ser&icii te3nice co+petente si ser&icii politice
con&ena/ile. Prin ur+are0 a&e+ de,a (ace +ai curand cu un +ultilateralis+ ad5/oc0 croit in raport
cu interesele a+ericane0 trasatura care &a insoti ONU pe toata durata e4istentei sale. -n teoria
relatiilor internationale0 +ultilateralis+ul nu a (ost analizat si e4plorat su(icient. Nici c3iar un
pro+otor acti& al conceptului noului institutionalis+ in relatiile internationale0 cu+ este 1o/ert
8eo3ane0 care studiaza +ultilateralis+ul si il de(ineste0 nu +erge +ai departe de descrierea sa
no+inala ca .practica a coordonarii politicilor nationale in grupuri de trei sau +ai +ulte state.
#ceasta a/ordare nu cuprinde si di+ensiunea calitati&a a +ultilateralis+ului care ii
deter+ina de (apt distinctia (unda+entala. #spectul calitati& este apro(undat de >o3n 1uggie0 care
porneste de la de(initia data institutiilor de acelasi 8eo3ane; . seturi de reguli consec&ente si
legate0 (or+ale si in(or+ale0 care prescriu roluri co+porta+entale0 li+iteaza cadrul de acti&itate si
+odeleaza asteptarile.. 1uggie crede ca si+pla adaugare a ad5ecti&ului multilateral +odi(ica
su/stanti&ul institutie.
31
.ultilateralis+ul constituie ast(el o (or+a institutionala generica in relatiile internationale0
care coordoneaza relatiile dintre trei sau +ai +ulte state pe /aza unor principii de conduita
generalizate. #ceste principii &or speci(ica o conduita adec&ata0 indi(erent de interesele proprii ale
partilor sau e4igentele strategice care pot e4ista in (iecare caz particular.
C4e+plul clasic (olosit in do+eniul econo+ic este clauza natiunii celei +ai (a&orizate;
aceasta interzice discri+inarea intre tarile care co+ercializeaza acelasi produs. -n relatiile de
securitate0 ec3i&alentul este cerinta ca statele sa raspunda la agresiune oricand si oriunde se
produce aceasta0 indi(erent daca respecti&ele situatii corespund sau nu aspiratiilor indi&iduale.
Gilateralis+ul si +ultilateralis+ul nu epuizeaza repertoriul institutional al statelor.
-+perialis+ul este tot o institutie care coordoneaza relatiile intre trei sau +ai +ulte natiuni. Far0
spre deose/ire de /ilateralis+ si +ultilateralis+0 o (ace prin negarea su&eranitatii altora. Un
corolar al +ultilateralis+ului este ca principiile generalizate de organizare presupun
indi&izi/ilitatea intre +e+/rii colecti&itatii in pri&inta +ar5ei de conduita ast(el de(inite. -ntr,o
sc3e+a colecti&a de securitate0 statele se co+porta ca si cu+ pacea ar (i indi&izi/ila si0 in acest
(el0 c3iar o deter+ina sa (ie. #l doilea corolar este ca e&entualele cazuri de succes al
+ultilateralis+ului conduc in practica la asteptarea unor /ene(icii ec3i&alente pentru toti +e+/rii
sai0 in ansa+/lu si in ti+p.
Una dintre trasaturile re+arca/ile ale +ultilateralis+ului este cea sesizata de >a+es
"aporaso0 care considera ca aceasta institutie este /azata pe o/iceiurile0 practicile0 ideile si
nor+ele +ai putin codi(icate ale societatii internationale0 sperand sa le in(luenteze.6 $er+enul de
+ultilateral presupune cooperare. Nu orice cooperare este +ultilaterala0 dar toate acti&itatile
+ultilaterale include cooperarea.
O alta interogatie in dez/atere este daca +ultilateralis+ul este un +i5loc sau un o/iecti&.
?tatele si institutiile acestora sunt protagonisti constienti de o/iecti&ele pe care le ur+aresc. Fe
aceea0 +ultilateralis+ul poate (i considerat ca un +i5loc inter alia care poate (i (olosit0 sau ignorat0
in (unctie de calcule proprii. -n teoriile instru+entaliste0 cooperarea ar (i un proces prin care
statele isi a5usteaza politicile pentru a tine cont si de pre(erintele altora.
32
-n teoria 5ocurilor0 o optiune cooperati&a este luarea in calcul a intereselor celorlalti
5ucatori0 c3iar daca interesul predo+inant este de a iesi din 5oc cu propriul castig.
-nstru+entalis+ul poate e4plica0 printre altele0 +ultitudinea de organizatii internationale in
di&erse sectoare0 care sunt co+puse din aceleasi state. Optiunile nu sunt intotdeauna calculate pe
/aza raportului cost,/ene(icii.
-n incercarea de a sta/ili coordonatele de(initorii ale +ultilateralis+ului0 6isa .artin
propune o tipologie a pro/le+elor cooperarii si a rolului potential al institutiei +ultilateralis+ului
si organizatiilor +ultilaterale. Ca identi(ica patru con(iguratii de cooperare;
1: "ola/orarea; situatiile cu care se con(runta organizatiile internationale sunt0 in general0
cele in care ec3ili/rul rezultatelor este su/ ni&elul teoretic opti+. #r e4ista doua solutiile pentru
rezol&area acestui tip de pro/le+e; 3ege+onia si inc3eierea de acorduri de autoconstrangere intre
un nu+ar +ai +ic de protagonisti. -n pri+ul caz insa0 daca un 3ege+on are sti+ulente sa
(urnizeze /unuri pu/lice glo/ale si sa preia costurile punerii in aplicare a intelegerilor0 situatia
strategica se sc3i+/a intr,una de persuasiune. ?olutia 3ege+onica este disponi/ila doar in anu+ite
con(iguratii ale puterii statelor.
#l doilea raspuns presupune (olosirea /ilateralis+ului intr,un anu+it stadiu al deciziei0 ca
+i5loc de realizare a +ultilateralis+ului. "u alte cu&inte0 aceasta insea+na acorduri /ilaterale
intre state si apoi0 prin aplicarea de nor+e de non,discri+inare0 e4tinderea acestora la alti +e+/ri
ai siste+ului.
2: "oordonarea; se re(era la situatiile in care e4ista doua solutii de ec3ili/ru0 (iecare
protagonist pre(erand alta. Nici unul dintre ei nu are o strategie do+inanta0 deci cea +ai /una
ur+are a interactiunii lor depinde de conduita (iecaruia dintre 5ucatori. #cestia nu sunt de acord
asupra ec3ili/rului care sa pre&aleze0 ceea ce (ace ca negocierile sa (ie di(icile si solutiile greu de
gasit. -n acest caz0 /ene(iciul +ultilateralis+ului consta in reducerea costului negocierilor si
a5ungerea la un acord.
3: Persuasiunea; este caracteristica situatiilor in care este +ani(esta o asi+etrie
se+ni(icati&a intre state. Lege+onul tre/uie sa constranga sau sa con&inga pe ceilalti sa
coopereze. Fin aceste situatii cel putin un protagonist este nesatis(acut. Pentru statele +ici care ar
33
tre/ui sa cedeze0 +entinerea aparentei +ultilateralis+ului este destul de i+portanta. Eu&ernele lor
ar putea0 pentru scopuri interne0 sa se pre&aleze de (orta +ultilateralis+ului pentru a ascunde o
cedare de natura /ilaterala. 6a randul lor0 3ege+onii au ne&oie de organizatiile +ultilaterale
pentru a (ace credi/ile a+enintarile sau pro+isiunile lor.
!: #sigurarea , situatiile in care toti protagonistii pre(era cooperarea reciproca0 ceea ce
atenueaza riscul ca unii dintre ei sa iasa din acord sau sa incalce regulile con&enite. -n acest caz0
institutiile +ultilaterale au un rol +inor de 5ucat0 deci statele nu &or dori sa,si risipeasca resursele
pentru intretinerea lor.
"u toate acestea0 e4ista riscul de a/uz al actiunii unilaterale a statelor. Nor+ele
+ultilaterale0 cu accentul lor pe decizii colecti&e0 consultari e4tensi&e si reduceri de costuri0 &or
spori cunostintele despre pre(erintele celorlalti. #+ notat in detaliu aceste patru coordonate0
pentru ca ele grupeaza in +od coerent situatiile concrete aparute pe parcursul e4istentei ONU0 ca
si +i5loacele di&erse de actiune 7si reactiune: de care dispun in realitate statele +e+/re. .erita
+entionat0 totusi0 ca +ani(estarile celor patru con(iguratii nu sunt constante0 ci e&olueaza in
(unctie de circu+stante e4terne.
"are ar (i rolul +ultilateralis+ului in ordinea internationala curenta N #nne,.arie GurleD
considera ca +ultilateralis+ul regi+ului international post/elic este o caracteristica a ordinii
+ondiale li/erale0 de(inita prin +odelul de institutie internationala proiectata de ?tatele Unite0
statul li/eral cel +ai inclinat si +ai capa/il sa,si proiecteze aran5a+entele econo+ice si politice
interne in raport cu restul lu+ii.
Ca considera ca (or+a ordinii post/elice a (ost puternic in(luentata de conceptualizarea
a+ericana a pro/le+elor internationale si a solutionarii lor0 in ter+eni de politica interna.
"aracteristicile (or+ale ale +ultilateralis+ului sunt0 in /una parte0 produsul unui e(ort
distinct al ?U# de a regle+enta lu+ea. Freptul international al cooperarii propus de ONU di(era
de dreptul international pu/lic traditional0 prin an&ergura0 su/iect si (unctie. -n pri+ul rand0 sunt
regle+entate do+enii +ult +ai &aste decat zonele traditionale de interes in relatiile interstatale0
dintre care unele erau considerate (ie(uri e4clusi&e ale dreptului intern; drepturile o+ului0
sanatatea0 conditiile econo+ice0 protectia +ediului. -n al doilea rand0 /ene(iciarii dreptului
3!
international al cooperarii sunt adesea indi&izii si nu nu+ai statele0 ceea ce contureaza aparitia
u+anitatii ca un ca+p de dez&oltare a dreptului international. -n al treilea rand0 a e&oluat
considera/il conceptia despre natura si (unctia dreptului. Freptul international al secolului al
2-2,lea a a&ut in pri+ul rand o (unctie negati&a; sa restranga si sa coordoneze actiunea statelor
ast(el incat sa acorde (iecarui stat un +a4i+u+ de li/ertate in a,si ur+ari interesele nationale0 cu
+ini+u+ de inter(erenta din partea altora.
?iste+ul ONU a +arcat tranzitia de la dreptul international0 de la regulile traditionale de
respect reciproc si a/tinere de la actiuni care ar putea deran5a pe ceilalti +e+/ri ai co+unitatii
statelor0 la un siste+ incipient al e(orturilor de organizare si cooperare. Freptul international s,a
trans(or+at ast(el intr,un instru+ent de prote5are a cooperarii0 intr,un siste+ poziti& de (acilitare si
structurare a actiunii cooperati&e.1 -n pri&inta rolului ?U# in in(luentarea statutului ONU0 este
i+portant sa re+arca+ in e4tenso +arturia lui GurleD asupra rolului sau in crearea ar3itecturii
internationale post/elice ca ordine +ultilaterala care .este co+pusa din di&erse tipuri de regi+uri
+ultilaterale si organizatii +ultilaterale (or+ale..
"a e(ect0 .desi structura (inala si detaliile tuturor acestor entitati au i+pus negocieri
+ultilaterale e4tensi&e0 care au produs adesea di(erente se+ni(icati&e (ata de propunerile ela/orate
de initiatorii a+ericani0 planurile ?U# au ra+as sc3ita de /aza a unui siste+ de regle+entare
econo+ica0 politica0 sociala si culturala glo/ala.
Fin ipoteza pe care a construit,o0 respecti& a de+onstrarii i+pactului (ai+osului .ne7
deal. al lui =F1 1oose&elt asupra con(iguratiei &iitoare a ONU0 GurleD conc3ide ca +arirea sau
decaderea organizatiilor +ultilaterale au un i+pact redus asupra (ortei si capacitatii de rezistenta a
+ultilateralis+ului0 in sensul sau generic.
#cest (eno+en ar depinde intr,o +ult +ai +are +asura de a/ilitatea gu&ernelor de a
concepe dreptul care gu&erneaza do+eniul international. Feclinul i+portantei analogiei cu dreptul
intern si &iziunea corespunzatoare asupra unei s(ere internationale in esenta nesupusa dreptului
duc la unilateralis+0 ceea ce insea+na pre(erinta pentru reguli speciale care sa satis(aca interese si
circu+stante speci(ice.
3'
O concluzie larg i+partasita este ca +ultilateralis+ul reduce anu+ite (or+e ale costurilor
tranzactiilor0 in co+paratie cu cele pe care le i+plica +ultitudinea corespunzatoare de tranzactii
/ilaterale. -n acelasi ti+p0 un contract social larg care acopera nu+eroase te+e pe o perioada
nede(inita de ti+p poate de ase+enea sa creeze propria sa &arietate de costuri de tranzactie. -n
+od deose/it0 nici un stat care se alatura unei ordini +ultilaterale nu poate pre&ede toate e&olutiile
proiectului in cauza. O +are parte a i+plicatiilor practice ale nor+elor0 principiilor si regulilor
unui regi+ +ultilateral depind de +odul in care +arile puteri le interpreteaza si le adapteaza.
Pentru Peter "oK3eD0 regi+urile +ultilaterale depind si de capacitatea organizatorica de adaptare
si punere in practica a propriilor proiectii0 dar si de co+unicarea intelegerilor co+une0 de o
+aniera la (el de con&ingatoare0 si +arilor puteri si celor +ai sla/e. "apacitatea altor +e+/ri de a
e&alua /una credinta a +arilor puteri este &itala pentru regi+urile +ultilaterale. -n +od e&ident0
puterea do+inanta are interesul de a construi o reputatie solida de incredere0 care &a contri/ui la
scaderea costurilor pentru e4ercitarea leaders/ip,ului.
"oK3eD de+onstreaza ca politica interna 5oaca un rol +ultiplu in asigurarea credi/ilitatii
anga5a+entelor +ultilaterale;
1: detinatorii puterii in statele do+inante au ne&oie de sti+ulente proprii0 con(or+e
intereselor pe ter+en lung ale tarii. #st(el0 c3iar si o +are putere tinde sa ai/a un siste+ electoral
care rasplateste pe liderii ce propun si li&reaza /unuri colecti&e largi cu+ ar (i +ultilateralis+ul<
2: /ene(iciile e&entualei a/andonari a siste+ului +ultilateral tre/uie sa (ie li+itate. -n
acest (el0 +area putere este +ai credi/ila daca pozitia electoratului este in esenta (a&ora/ila
+ultilateralis+ului<
3: conducerea politica poate crea institutii politice secundare pentru intarirea
+ultilateralis+ului0 asu+andu,si anga5a+ente +ultilaterale apropiate dei+perati&ele electoratului<
!: ordinea sta/ilita in +od +ultilateral este +ai /ine prote5ata si acceptata0 daca tarile
celelalte &or a&ea posi/ilitatea e&aluarii independente a intentiilor si con(or+arii tuturor partilor.
?tatele a caror politica nu este transparenta pentru ceilalti sunt +ai putin credi/ile. Prin pris+a
acestor relatii0 ordinea +ultilaterala poate (i de(inita si ca .o (or+a accepta/ila de relatii intre
puterile conducatoare si cele secundare0 care sporesc producti&itatea ordinii +ultilaterale
36
. Organizatiile intergu&erna+entale0 in con(iguratia lor actuala0 au (ost produse intr,un
parcurs istoric de 1' de ani0 ca o noua (or+a de uni&ersalizare a unor (or+e sociale su/ordonate0
+ai curand ca o e4trapolare a acestora0 decat ca o intrapolare a societatii internationale. #llott
enunta0 in acest conte4t0 principiile generice ale constitutionalis+ului0 pe care le rezu+ deoarece
toate +i se par utile in analiza legiti+itatii unei organizatii internationale precu+ ONU;
a: Principiul integrarii; legea este parte integranta a procesului social total0 insepara/ila de
rest<
/: Principiul trans(or+arii; legea este dina+ica< nu o stare de lucruri0 ci un proces
neincetat de autotrans(or+are sociala<
c: Principiul delegarii; intreaga putere legala este delegata de catre societate0 iar aspiratia
spre e4ercitarea puterii legale este recunoasterea sursei acelei puteri<
d: Principiul li+itarii intrinseci a puterii; orice putere legala este li+itata prin conditiile
delegarii de catre societate<
e: Principiul supre+atiei legii; intreaga putere sociala este supusa legii0 intrucat (unctia
legii este de trans(or+are a puterii sociale in e4presii particulare ale legii<
(: Principiul supre+atiei interesului social; intreaga putere legala este delegata de catre
societate in interesul social.
g: Principiul responsa/ilitatii sociale; e4ercitarea intregii puteri sociale0 inclusi& a puterii
legale0 intr,o +aniera raspunzatoare in (ata societatii care a con(erit aceasta putere.
Pe aceeasi (iliera de idei0 Eeorg 1ess se re(era0 in interpretarile sale asupra "artei ONU0
atat la ele+entele contractuale0 cat si la cele nor+ati&e care de(inesc natura 5uridica a
docu+entului.
Cle+entele contractuale0 precu+ cele legate de inc3eierea tratatului0 ter+inarea si0 intr,o
anu+ita +asura0 a+endarea sau re&izuirea0 tre/uie aplicate con(or+ regulilor o/isnuite ale
dreptului tratatelor. Pentru partea nor+ati&a a tratatului (ondator0 "arta si dreptul organizational
37
care deri&a din ea0 pot (i gasite paralelis+e in dreptul intern0 constitutional sau ad+inistrati&0 al
tarilor +e+/re care au inspirat,o. 1ess reco+anda o +etoda de studiere dina+ica si e&oluti&a a
"artei ONU0 care sa nu in3i/e posi/ilitatile de interpretare de tea+a li+itarii su&eranitatii0 una
li/era de perceptiile istorice si e(ectuata in raport cu o/iecti&ele sale largi. Notez0 totusi0 ca o ast(el
de &iziune nu este nici pe departe unani+ acceptata.
C4ista opinii energice in (a&oarea intentiilor originale si a legaturii lor cu sursele de
inspiratie din dreptul constitutional intern0 drept criteriu (unda+ental de interpretare a "artei si a
altor docu+ente constituti&e ale altor organis+e din siste+ul ONU. Fe pilda0 asa cu+ noteaza
>ose #l&arez0 dez/aterea asupra +asurii in care "onsiliul de ?ecuritate al ONU poate sa delege
autoritatea sa constitutionala ?ecretarului Eeneral0 aran5a+entelor regionale sau unor state
+e+/re0 s,a derulat in +od &izi/il in ter+enii in care "ongresul ?U# poate sa delege autoritate
ra+urii e4ecuti&e a puterii2. #ceste analogii constitutionale. sunt &ala/ile pana la un
punct0 deoarece este clar ca din te4tile "artelor organizatiilor intergu&erna+entale lipsesc
pre&ederi e4plicite si+ilare celor din constitutiile interne0 re(eritoare la organele .legislati&.0
.e4ecuti&. sau .5udiciar.. #st(el0 in "arta ONU0 nici intreaga putere legislati&a nu este atri/uita
#dunarii Eenerale si nici puterea e4ecuti&a plenara nu este apana5ul e4clusi& al "onsiliului de
?ecuritate. "a sa nu +ai &or/i+ de ?ecretarul Eeneral0 care nu este decat .cel +ai inalt (unctionar
ad+inistrati& al organizatiei..
Pana si autoritatea con(erita "urtii -nternationale de >ustitie este ingradita0 ea nea&and
putere e4ecuti&a asa cu+ este de(inita in "onstitutia a+ericana.
?tatutul "urtii e4clude e+iterea de a&ize consultati&e o/ligatorii la adresa organelor ONU.
"3iar si in cazul statelor care sunt parte la litigiile de(erite "urtii0 punerea in aplicare a deciziilor
sale este asigurata prin actiunea 7in general0 i+pro/a/ila: a unui organ politic0 "onsiliul de
?ecuritate. Fin aceste +oti&e0 ca si din altele0 ONU nu este co+para/ila cu un .stat. sau cu un
.super,stat.. Eradul de centralizare a (unctiilor sau autoritatii in ONU nu apro4i+eaza nici pe
departe pe cel al unei con(ederatii0 atata &re+e cat su&eranitatea +e+/rilor ONU este pastrata.
#lt(el spus0 &aloarea constitutionala a "artei ONU poate (i e4a+inata din doua perspecti&e
distincte23. Potri&it pri+eia0 ca docu+ent constituti& al Natiunilor Unite0 "arta reprezinta o
constitutie care pre&ede (unda+entul legal si cadrul de (unctionare al organizatiei internationale ca
38
atare. Natura sa constitutionala decurge din (aptul ca scopurile si o/iecti&ele sale nu pot (i
realizate doar prin crearea de nor+e si+ple de conduita prin inter+ediul tratatelor0 inclusi& a celor
+ultilaterale. #cestea pot (i atinse doar prin (olosirea lor per+anenta de catre entitatile
organizatorice.
"eea ce i+plica instru+ente constituti&e care &or a&ea intotdeauna ne&oie sa (ie adaptate
dina+icii circu+stantelor. $oc+ai capacitatea de adaptare deter+ina (unctionarea e(icienta si
acti&itatile concrete ale organizatiilor internationale. "ealalta perspecti&a ridica ni&elul "artei la
cel de constitutie a co+unitatii internationale. -n special dupa incetarea raz/oiului rece si
intensi(icarea anu+itor actiuni de (orta su/ auspiciile ONU0 opiniile din aceasta categorie s,au
+ultiplicat. "on&ingerile nu sunt uni(or+e. Unii sunt categorici in a considera ca docu+entul
constituti& al ONU nu este altce&a decat o constitutie a co+unitatii internationale2!. #ltii re+arca
o contradictie intre e4igentele integrarii nor+ati&e si organice asociate ideii de constitutie0 pe de o
parte0 si distri/uirea puterii intre state su&erane concurente si (or+al egale0 care caracterizeaza
inca societatea internationala0 pe de alta parte2'.
Intergu.erna)entais) si transnationais)
Pro/le+ele si dile+ele e4istentiale ale organizatiei +ai pot (i e4plicate prin tensiunea
dintre intergu&erna+entalis+ si transnationalis+0 doua (orte care reprezinta interese di(erite si
/aze distincte de sustinere.26 -n opinia lui Gruce "ronin0 ca institutie intergu&erna+entala0 ONU
re(lecta suprapunerea de interese ale statelor +e+/re.
-nitiati&e +a5ore sunt pro+o&ate de catre delegatiile acreditate0 toate in nu+ele gu&ernelor.
"a organizatie transnationala insa0 ONU reprezinta adesea /unuri pu/lice care transcend su+a
intereselor indi&iduale ale statelor. #st(el de preocupari sunt pro+o&ate in +od deose/it de
organizatiile negu&erna+entale si uneori de agentiile specializate0 organizatiile a(iliate si
/irocratia secretariatelor. -n +ulte cazuri0 preocupari transnationale0 precu+ drepturile o+ului si
asistenta u+anitara0 intra in con(lict cu te+e intergu&erna+entale traditionale0 precu+ securitatea.
"on(lictul dintre intergu&erna+entalis+ si transnationalis+ re(lecta o tensiune si+ilara in
cadrul siste+ului international insusi. -ntergu&erna+entalis+ul este (orta do+inanta in politica
3)
+ondiala0 dar entitati transnationale isi consolideaza si ele &izi/ilitatea si in(luenta in organizarea
glo/ala.
Fin aceasta perspecti&a0 ONU nu constituie doar un (oru+ prin care statele ar putea sa,si
rezol&e disputele0 ci si un +ediu in care protagonistii statali si non,statali isi pro+o&eaza
interesele di&ergente. Pe de o parte0 organizatia re(lecta principii de /aza ale
intergu&erna+entalis+ului; a (ost creata de catre gu&erne< este gu&ernata de organis+e
consultati&e reprezentati&e si are un secretariat per+anent. Felegatiile care reprezinta gu&ernele
ela/oreaza si dez&olta politici si progra+e printr,un proces de negociere si cola/orare. ?i0 ca toate
organizatiile intergu&erna+entale0 ONU este proiectata sa ec3ipeze siste+ul +ultilateral cu
+ecanis+ul ad+inistrati& capa/il sa (aca ceea ce statele nu ar putea sa (aca ele insele. #lan >a+es0
descria aceasta situatie ast(el; .
-n esenta0 ONU nu este decat o asociatie de state su&erane. (iecare +e+/ru &a incerca sa
(oloseasca ONU pentru a,si ur+ari propriile interese. ?tatele nu s,au asociat din respect pentru
.ideea ONU.0 ci pentru ceea ce ar putea o/tine de la ea.27. #tat teoriile institutionaliste li/erale0
cat si cele neorealiste0 pot sustine aceasta interpretare. ONU re(lecta distri/utia de putere si
capacitati intre +e+/rii sai. "reata de coalitia in&ingatoare in cel de,al doilea raz/oi +ondial0
autoritatea su/stantiala re&ine +arilor puteri0 prin "onsiliul de ?ecuritate.
Pe ti+pul raz/oiului rece0 politicile de securitate ale organizatiei au re(lectat0 in +are0
dina+ica /ipolaritatii0 iar ulterior0 &ectorii de interes ai singurei superputeri0 ?tatele Unite. -n
pri&inta te+aticii econo+ice0 ONU resi+te con(lictul structural dintre Nord si ?ud0 care decurge
din distri/utia inegala a capacitatilor +ateriale nationale in siste+ul international. 1ezultatul
acestui con(lict este deter+inat de aceeasi distri/utie a puterii. .arile puteri ezita0 de o/icei0 sa se
i+plice in situatii cu potential de &iolenta atunci cand interesele lor &itale nu sunt a+enintate si au
de+onstrat ca nu,si raporteaza preocuparile lor de securitate doar la organizarea glo/ala.
"a rezultat0 ONU nusi,a indeplinit pro+isiunea sa de securitate colecti&a0 asa cu+ a (ost
enuntata de (ondatori si0 cu atat +ai putin0 pe cea a cooperarii econo+ice.
Fin perspecti&a internationalistilor0 organizatia +ondiala aduce gu&ernele i+preuna pentru
a spri5ini o/iecti&e (unda+entale ale pacii0 securitatii si prosperitatii0 uniti de con&ingerea ca0 intr,
!
o lu+e interdependenta0 aceste o/iecti&e nu pot (i realizate decat prin coordonare si cola/orare
interstatala. Fe +ulte ori0 gu&ernele constata ca nu,si pot indeplini scopurile0 deoarece aceasta ar
depinde si de e4ercitarea de autoritate asupra 5urisdictiei altor state. Pe +asura ce propria
&ulnera/ilitate a statelor la actiunile altora creste0 disponi/ilitatea lor de a negocia o anu+ita
li/ertate legala pentru in(luenta supli+entara asupra partenerilor &a spori si ea. #st(el0 ?tatele
Unite au dorit sa (ondeze o ordine internationala pe structura unor directii +ultilaterale0 dar nu au
consi+tit sa inzestreze ONU cu puteri independente cuprinzatoare. "rearea ONU nu a contestat
prezu+tiile de /aza pe care liderii gu&ernelor le a&eau cu pri&ire la natura relatiilor interstatale.
=unctia intergu&erna+entala esentiala a organizatiei, controlul coerciti& al conduitei
statelor . re(lecta intelepciunea con&entionala a ec3ili/rului si teoria securitatii colecti&e; ordinea
intr,un siste+ +ultistatal depinde de a/ilitatea statelor de a,si controla reciproc conduita. #ceasta
e4plica de ce statele participa in organizatii +ulti(unctionale cu co+pozitie uni&ersala0 care se
i+plica si in s(ere unde consensul nor+ati& nu e4ista. Pe de alta parte0 siste+ul ONU este +ai
+ult decat un (oru+ de (acilitare a negocierilor interstatale asupra unor c3estiuni de interes
co+un. Cl reprezinta de (apt si o retea co+ple4a de agentii specializate care ser&esc o &arietate de
do+enii si de interese.
.ulte dintre agentiile specializate au (ost constituite prin tratate +ultilaterale independente
de structura ONU. O +are parte a statelor +e+/re au putin control asupra organis+elor care se
gu&erneaza si se (inanteaza in +od autono+. #cestea initiaza uneori proiecte si politici care nu
sunt dorite si agreate de +arile puteri. .ai +ult0 co+ponenta nu se li+iteaza intotdeauna la state
si gu&erne0 e4e+plul clasic (iind Organizatia -nternationala a .uncii0 cu structura sa tripartita
7gu&erne0 sindicate0 patronat:0 dar si Ganca .ondiala0 care+entine relatii stranse cu /ancile
centrale autono+e si institutiile (inanciare pri&ate. ONU ca atare a de&enit un protagonist
international independent in intelesul politic si legal. #sa cu+ a sta/ilit "urtea -nternationala de
>ustitie in 1)!)0 ONU are personalitate 5uridica si este su/iect al dreptului international0 capa/il sa
posede drepturi si o/ligatii internationale.
#ceasta realitate este ilustrata si de +odul in care statele +e+/re trateaza organizatia.
Faca uneori statele o considera uneori un si+plu (or de negociere si gestionare a con(lictelor0
!1
alteori actioneaza ca si cu+ ONU ar a&ea propria sa identitate0 separata de a +e+/rilor sai0 +ai
ales cand apare ocazia /la+arii pentru rezultatele 7ne:o/tinute.
Un alt indiciu al naturii transnationale este constituit de +ultiplele surse de decizie si
autoritate in organizatie. ?tatele Unite si alte +ari puteri do+ina agenda de securitate a
organizatiei0 dar initiati&ele in alte do+enii pot apartine protagonistilor non,statali0 agentiilor
autono+e si statelor in dez&oltare. ?ecretariatul este la randul sau0 cel putin teoretic0 un organ
autono+0 constituit independent. Fi+ensiunea transnationala a ONU nu este inca argu+entata de
teoria relatiilor internationale0 organizatia (iind conco+itent intergu&erna+entala si transnationala.
$eoriile transnationaliste nu s,au a(ir+at deoca+data cu claritate in raport cu ONU0 dar
discutiile sunt legate in principal de trei notiuni distincte;
1: acti&itati realizate (rec&ent de catre protagonisti non,statali0 dincolo de (rontierele
5uridice 7societati transnationale0 +iscari sociale0 retele +ilitante0 grupuri culturale:<
2: contacte intre /irocratii ale gu&ernelor insarcinate cu atri/utii si+ilare0 care actioneaza
pe cont propriu in a/senta unor decizii nationale. #st(el de retele includ o(iciali din cadrul unor
su/unitati ale gu&ernelor nationale0 organizatii internationale si regi+uri< acestia ur+aresc uneori
agende independente (or+al de cele ale gu&ernelor<
3: 1etele transnationale0 /azate pe e4pertiza si AnoK,3oK0 ela/oreaza0 dez&olta0 trans+it si
legiti+eaza idei si con&ingeri dincolo de (rontierele nationale.
Fi+ensiunea transnationala a ONU poate (i e4plicata si prin (aptul ca anu+ite te+e si
+isiuni nu i+pun in +od speci(ic actiunea statelor0 sau nu se preteaza cu usurinta la de+ersuri
intergu&erna+entale. .ai +ult0 in unele do+enii statele nu au co+petenta adec&ata realizarii
o/iecti&elor< in altele0 agentiile si personalul ONU sunt +ult +ai /ine plasati sa initieze si sa
+onitorizeze progra+e 7protectia si rea+plasarea re(ugiatilor0 asistenta u+anitara:. Fe ase+enea0
apar cazuri de responsa/ilitati pe care insesi +arile puteri doresc sa le e&ite sau sa nu le asu+e cu
propriile lor resurse 7+entinerea pacii0 +onitorizarea alegerilor0 e4punerea unor incalcari ale
drepturilor o+ului:.
!2
C4ista do+enii in care statele0 luate indi&idual sau colecti&0 nu au legiti+itatea de a actiona
7de e4e+plu0 5udecarea cri+elor de raz/oi sau a acti&itatilor cri+inale internationale:. Pe de alta
parte0 organizatiile negu&erna+entale si specialistii indi&iduali au dez&oltat relatii stranse de lucru
cu agentiile ONU0 creand noi parti constituti&e ale organizatiei +ondiale. -n plus0 prin initiati&a
conceptuala si actiunea practica0 ONU si,a consolidat propria sa identitate in directia
reprezentarii .co+unitatii internationale. .
$ransnationalis+ul si integu&erna+entalis+ul re(lecta interese distincte si produc
sti+ulente di(erite pentru actiunea entitatilor i+plicate. =aptul ca ONU preia atat responsa/ilitati
intergu&erna+entale0 cat si transnationale0 nu este o pro/le+a in sine.
"on(lictul apare atunci cand organizatia nu (ace distinctia intre rolul coordonator0 ca
+ecanis+ intergu&erna+ental0 al acti&itatilor +e+/rilor sai0 si rolul de retea transnationala de
pro+o&are a unui anu+it tip de /un pu/lic. *alorile generice ale co+unitatii internationale sunt de
+ulte ori in opozitie cu ne&oile si interesele statelor +e+/re. "eea ce de&ine o +are pro/le+a
cand ONU isi asu+a anga5a+ente pe care statele +e+/re nu au interesul sa le puna in practica.
Eu&ernele ur+aresc interesele lor proprii. #desea0 ele nu sunt in +asura sa pro+o&eze scopuri
transnationale in nu+ele unei .co+unitati internationaleI0 +ai ales daca acestea nu produc
/ene(icii directe pentru circu+scriptiile lor interne. -n &re+e ce "onsiliul de ?ecuritate este
indreptatit din punct de &edere te3nic si legal sa actioneze in nu+ele organizatiei glo/ale0 de
o/icei el reprezinta interesele +arilor puteri. Fin acest +oti&0 nu este organul potri&it sa preia
te+e transnationale care tin de responsa/ilitatea ONU precu+ drepturile o+ului0 asistenta
u+anitara si dez&oltarea dura/ila.
"ontrolul coerciti& al conduitei statelor este pro/a/il cea +ai i+portanta (unctie
intergu&erna+entala a ONU. Ca presupune (olosirea sanctiunilor +ilitare si econo+ice0 pe care
nu+ai statele le pot aplica e(ecti&. -n cazul agresiunilor nterstatale0 a genocidului0 organis+ele
intergu&erna+entale pot e&oca legiti+itatea .incalcarii pacii. pentru a +o/iliza gu&ernele +e+/re
sa treaca la actiune. Feoarece integu&erna+entalis+ul este0 in +od preponderent0 preocupat de
relatiile intre state0 el este +ai putin e(icient in celelalte tipuri de
relatii din co+unitatea internationala0 +ai ales cand nu se poate (olosi (actorul coerciti&.
!3
1e+arca+ insa0 ca pe (ondul acestei con&ingatoare argu+entatii teoretice0 organele
intergu&erna+entale ale ONU au pro/le+e care au putin de,a (ace cu aspiratiile de natura
transnationala. ?ecuritatea colecti&a a ra+as di(uza0 +ulte interese ale statelor par ireconcilia/ile0
iar discrepantele +ari de +i5loace si putere contrazic idealurile de+ocratice ale organizatiei. "3iar
si in do+enii si proiecte care nu presupun relatii interstatale0 organis+ele intergu&erna+entale &or
a&ea di(icultati in a reprezenta .co+unitatea internationala.. #ceasta pentru ca
intergu&erna+entalis+ul si transnationalis+ul sunt adesea inco+pati/ile. Pri+ul pro+o&eaza
interesele statelor0 al doilea pe cele co+une. ?tatele sunt inclinate sa ignore interesele
cos+opolite0 dar aceasta atitudine de&ine tot +ai greu de sustinut intr,o lu+e interdependenta
1aportul teoretic dintre transnationalis+ si intergu&erna+entalis+ este0 la randul sau0
&iciat de prezenta 3ege+onis+ului. $o/ias Fe/iel crede ca atat +ultilateralis+ul cat si
3ege+onis+ul0 in calitate de concepte ale ordinii +ondiale0 prezinta sla/iciuni atunci cand lu+ea
este0 ca in ulti+ii ani0 do+inata de raz/oaie interne. ?tructurile de regle+entare glo/ale sau
inter&entia e4terna sunt insu(iciente in crearea de sta/ilitate in ast(el de situatii. ?e pot o/tine
rezultate pe ter+en scurt0 dar pe ter+en lung i+pactul este +ult +ai sla/. Politicile 3ege+onice
au si ele pro/le+e0 deoarece se /azeaza pe un +odel de relatie strict interstatala si su/esti+eaza
conditiile interne care asigura sta/ilitatea
Un +odel alternati& este cel asociat notiunii de securitate cooperati&a. #cesta , asa cu+
de+onstra Earet3 C&ans0 in contrast cu conceptual de securitate colecti&a0 care opereaza intre
state si este /azat pe principiile sanctiunii si a+enintarii cu (orta , pune +ai +ult accent pe
co+ponentele ci&ile0 precu+ consultarile0 reciprocitatea0 increderea0 transparenta si pre&enirea.
#ceasta a/ordare ia in considerare (aptul ca un +are nu+ar de protagonisti 7grupuri
sociale de interese0 state natiune0 organizatii regionale: tre/uie sa dispuna de sti+ulente de
cooperare0 daca &or ca politica de pace sa (ie dura/ila. ?trans legat de aceste concepte rele&ante
pentru intelegerea ONU este internationalis+ul0 &azut ca antiteza atat a nationalis+ului0 cat si a
izolationis+ului. Cl contine un ele+ent esential de legiti+are si necesitate a unor o/ligatii dincolo
de (rontiere. "ecilia 6Dnc3 considera ca0 in practica relatiilor internationale0 +ultilateralis+ul a
de&enit un instru+ent operational prag+atic al internationalis+ului0 care cauta sa incorporeze cat
!!
+ai +ult din co+unitatea internationala in institutii precu+ siste+ul ONU. Ca sustine e4istenta a
patru tipuri de internationalisti31;
1: Pro+otorii pacii de+ocratice; pentru care perioada de dupa raz/oiul rece reprezinta
ocazia realizarii unui proiect cos+opolit la scara +ondiala<
2: #deptii inter&entiei u+anitare; sunt cei care doresc intensi(icarea si +ultiplicarea
di(eritelor (or+e de asistenta u+anitara0 de la cele legate de co+/aterea (oa+etei0 asistarea
re(ugiatilor0 pana la conceperea +ulti(unctionala a operatiunilor de pace ale ONU si la crearea
unor (or+e de+ocratice de &iata politica in situatii de con(lict intern<
3: ?ustinatorii li/eralis+ului econo+ic; cei care &ad in glo/alizare un proces de
internationalizare0 care este si ire&ersi/il si dezira/il si denunta inter&entia statului pe piata
+ondiala ca inutila si contraproducti&a<
!: "ontestatarii glo/alizarii care se opun li/eralizarii pietelor glo/ale0 deoarece acestea
ignora agendele internationaliste0 precu+ cele u+anitare0 ecologice si ale /unastarii econo+ice.
=iecare dintre aceste tipuri de internationalis+ i+plica un inteles di(erit al .datoriei dincolo
de (rontiere.0 pro+o&eaza (or+e distincte de cooperare +ultilaterala. C&ident ca
internationalis+ul ONU este unul ec3ili/rat si eli/erat de (anatis+ele li/eralis+ului a/solut si
neconditionat0 sau ale antiglo/alizarii ni3iliste. -nternationalis+ul reprezentat de ONU este
rational si inspirat de solidaritatea cu cei +ai sla/i.
$oate (or+ele de internationalis+0 inclusi& cel si+/olizat de ONU0 se con(runta insa cu cel
putin unul dintre ur+atoarele o/stacole; e4cesele nationaliste0 unilateralis+ul &oluntar si
uzurparea nedi(erentiata a rolul statului. Prin ur+are0 +ultilateralis+ul ONU . (oru+ cu te+atica
glo/ala si cu &ocatie uni&ersala . tre/uie sa per+ita0 sa sti+uleze si sa &alori(ice cola/orarea
tuturor acestor categorii de internationalis+ si sa li+iteze i+pactului tuturor o/stacolelor
+ani(este0 dincolo de deose/irile de doctrina .
/. Organizatiie internationae si go0aizarea
!'
=ondul .onetar -nternational a de(init glo/alizarea drept integrarea internationala crescanda a
pietelor0 atat pentru /unuri si ser&icii0 cat si pentru capital. $er+enul de Oglo/alizareS este utilizat
pentru a e4plica si a da sens continutului speci(ic al capitalis+ului conte+poran0 desi nu toate
procesele ce sunt parti co+ponente ale glo/alizarii sunt noi. O +are atentie este acordata0 in cadrul
glo/alizarii0 aplicarii noilor te3nologii 7in cea +ai +are parte utilizand cuceririle re&olutiei
in(or+ationale: in procesul de productie0 dar si sc3i+/arilor ce au loc conco+itent in organizarea0
+anage+entul si co+unicarea la ni&elul unitatilor econo+ice0 al statului si institutiilor sale si al
intregii societati0 in general. 236384od21Rdc3d
"ontactele din ce in ce +ai e4tinse 7in plan econo+ic0 politic0 social si cultural: dincolo de
(rontierele statelor sunt ele+ente caracteristice ale glo/alizarii si conduc la reducerea rolului de
/ariere pe care aceste (rontiere statale le indeplinesc.
Politologii iau in considerare doua posi/ile tendinte de e&olutie a procesului glo/alizarii; o tendinta
opti+ista si una pesi+ista.
"on(or+ scenariului opti+ist0 sustinut de teoria neoli/erala0 su&eranitatea nationala &a (i din ce in
ce +ai restransa0 pe +asura ce glo/alizarea pietelor si a ci&ilizatiilor &a depasi (rontierele
geopolitice de astazi si &a eroda puternic identitatea nationala creand Ocetateni glo/aliS care &or
asi+ila interesele generale ale intregii u+anitati.
"elalalt scenariu0 /azat pe teoria realista0 prognozeaza ca statele &or e4acer/a co+petitia in care se
a(la unele cu altele0 toc+ai datorita (eno+enului glo/alizarii0 incercand sa preia controlul asupra
noilor tendinte. #ceasta co+petitie &a recon(igura distri/utia +ondiala a puterii0 ducand la
cresterea /ogatiei si sta/ilitatii unora dintre state si di+potri&a0 la saracirea si +ai accentuata si la
cresterea insta/ilitatii in tarile de5a sarace0 ast(el incat0 datorita glo/alizarii0 decala5ele dintre tarile
/ogate si cele sarace se &or accentua. od63843221Rddc
-n luna +artie 1))7 la ?alz/urg0 in #ustria0 s,a des(asurat cel de,al ',lea ?e+inar -nternational de
Jtiinte Politice0 consacrat analizei &iitorului institutiei statului (ata de trans(or+arile produse de
glo/alizare.
!6
Principala intre/are care a (ost pusa la aceasta dez/atere a (ost daca statul si in special cel national
se a(la la s(arsitul OcariereiS sale lungi de apro4i+ati& ' de ani0 ca ur+are a glo/alizarii
econo+iei0 a ri&alitatilor etnice si religioase si a recon(igurarii +ondiale a centrelor de putere.
1aspunsul pe care l,au dat acestei intre/ari pro&ocatoare reprezentanti din 32 de state0 atat
dez&oltate si puternice cat si +ai putin dez&oltate si puternice a (ost Ruasi,unani+ negati&.
O.ai a&e+ inca ne&oie de statS au aratat in luarile lor de cu&ant acesti reprezentanti0 pentru a da
identitate oa+enilor0 pentru a colecta i+pozitele si ta4ele0 pentru a (ace sa (unctioneze siste+ul de
protectie si securitate sociala0 pentru a asigura protectia si conser&area +ediului si pentru a asigura
cel putin sta/ilitatea si securitatea interna.
?c3i+/arile ce au loc in prezent in siste+ul +ondial sunt datorate in pri+ul rand glo/alizarii.
"o+unicatiile in ti+p real0 datorita re&olutiei in te3nologia in(or+atica0 genereaza noi relatii si un
nou tip de econo+ie +ai putin controlat de gu&ernele statelor.
"orporatiile +ultinationale produc /unuri in (a/rici situate in nenu+arate tari0 pe continente
di(erite si di&ersi(ica ga+a ser&iciilor o(erite trans(rontalier 7asistenta 5uridica si (inanciara0
recla+e0 i+ple+entarea retelelor in(or+atice etc.:. Pietele (inanciare0 de ase+enea s,au glo/alizat.
Fe unde pana nu de+ult /ancile centrale 7si deci statele: erau cele ce sta/ileau ratele de sc3i+/ ale
+onedelor nationale0 acu+ speculatorii pri&ati 7de e4e+plu Eeorge ?oros:0 controleaza (lu4urile si
pietele (inanciare0 la un ni&el +ediu de 103 +iliarde dolari ?.U.#. pe zi.
Pentru a putea (ace (ata tuturor acestor pro&ocari statele au creat institutii supranationale0 ca de
e4e+plu Organizatia Natiunilor Unite0 Organizatia .ondiala a "o+ertului0 =ondul .onetar
-nternational si Ganca .ondiala. =iecare institutie dintre acestea si,a creat propria politica 7ce
poate (i insa in(luentata de statele +e+/re: dar si propriul corp de cadre0 care nu depind insa de
nici un gu&ern national. -n paralel cu acest proces se constata o crestere a in(luentei organizatiilor
internationale negu&erna+entale ce actioneaza in plan glo/al0 intr,un spectru larg al do+eniilor de
acti&itate0 de la Ereen Peace 7organizatie ecologista:0 la #+nestD -nternational 7organizatie ce
+onitorizeaza respectarea drepturilor o+ului:0 sau organizatiile ce pro+o&eaza drepturile
ani+alelor. $oate aceste organizatii internationale negu&erna+entale au pri+it o recunoastere
o(iciala din partea O.N.U. la reuniunea la ni&elul se(ilor de state si de gu&erne ce a a&ut loc in anul
!7
1))2 la 1io de >aneiro0 in Grazilia in organizarea O.N.U. si a (ost consacrata pro/le+elor de
protectie a +ediului. -n prezent0 +ulte dintre organizatiile internationale negu&erna+entale si,au
unit e(orturile pentru a negocia cu Organizatia Natiunilor Unite de pe o pozitie unitara0 in &ederea
o/tinerii dreptului de reprezentare o(iciala in cadrul procesului de deli/erare si luare a deciziilor0
propriu organizatiei +ondiale.
"a si +area +a5oritate a co+paniilor +ultinationale0 +area +a5oritate a organizatiilor
internationale negu&erna+entale isi au originea si sunt /azate in Curopa si #+erica de Nord0
actionand in sensul sta/ilirii de standarde internationale0 (inantand cercetarile in do+eniul
te3nologiilor de &ar( pe care apoi le utilizeaza in acti&itatea proprie0 (ara a (i ne&oite sa solicite
apro/arile de rigoare din partea gu&ernelor statelor in care isi des(asoara acti&itatea asa cu+ ar
(ace,o organizatiile intergu&erna+entale cu pro(il si+ilar de acti&itate.
Procesul de glo/alizare creeaza un i+ens pro(it si conduce la acu+ularea unor /ogatii +ateriale
aprecia/ile. $otusi0 tarile nepregatite din punct de &edere te3nologic pentru a (ace (ata cu succes
acestui proces 7cea +ai +are parte a statelor din #(rica de e4e+plu si intr,o oarecare +asura si
unele state din alte regiuni: &or (ace (ata in curand unui proces de +arginalizare0 de izolare c3iar
de accentuare a saraciei ende+ice.
Fin aceste +oti&e0 +ulti politologi si politicieni0 unele organizatii internationale negu&erna+entale
au aratat ca noua ordine +ondiala ce este pe cale de a (i intronata su/ i+pulsul procesului de
glo/alizare &a (i prea cruda si lipsita de +orala0 prea e4clusi&ista in procesul de +anage+ent al
puterii. Fe aceea0 se i+pune ca o conditie esentiala a a&ansarii procesului de glo/alizare0
asigurarea unei O(ete u+aneS acestuia0 reorientarea glo/alizarii prin u+anizarea sa0 punerea in
centrul sau a (iintei u+ane cu intregul sau /aga5 de ne&oi spirituale0 te+eri si suscepti/ilitati.
-n paralel cu eroziunea din e4terior0 careia ii (ac (ata statele ca ur+are a procesului de glo/alizare0
ele tre/uie sa reziste si unui proces de eroziune interna. .ulte state +ai tre/uie sa gaseasca un
raspuns adec&at criticilor ce sunt aduse gu&ernului central de catre di&erse regiuni sau pro&incii0 ce
se arata ne+ultu+ite de inertia /irocratiei si lipsa de initiati&a a gu&ernelor centrale. Partizanii
secesiunii intrastatale dau ca +odele incununate de succes statele asa,zise Otigri asiaticiS;
$aiKan0 ?ingapore si Long,8ong 7c3iar unit cu "3ina:. "3iar in ?tatele Unite ale #+ericii0 patru
!8
dintre statele co+ponente ale uniunii au decis ca este +ai e(icient sa,si reprezinte interesele in +od
direct la Organizatia -nternationala a "o+ertului0 unde au reprezentanti o(iciali0 in a(ara celui al
gu&ernului (ederal a+erican. O alta (orta centri(uga o reprezinta unele grupuri etnice0 rasiale si
religioase ce lupta pentru independenta0 autono+ie ori cel putin o recunoastere o(iciala si in +od
i+plicit pentru a participa la ad+inistrarea puterii0 in di(erite (or+e. ?(arsitul raz/oiului rece a
+arcat redesteptarea unei +ultitudini de tensiuni nationaliste. -n anul 1))1 O.N.U. a&ea 166 de
+e+/ri. -n anul 1))) a&ea 18'. "ate dintre noile state se &or do&edi &ia/ile in ti+pN "are &a (i
atitudinea statelor puternice0 dez&oltate din punct de &edere econo+ic (ata de statele a5unse in stare
de colaps ca ur+are a neputintei de a se adapta (eno+enului glo/alizariiN "are &a (i &iitorul
locuitorilor din ?o+alia0 ?ierra 6eone sau 6i/eriaN Cste posi/il ca0 utilizand +odelul Uniunii
Curopene0 sa ia (iinta noi structuri regionale in #sia0 #+erica de ?ud ori #(rica pentru a asigura un
raspuns adec&at (eno+enului glo/alizarii.
Fez/aterea in legatura cu glo/alizarea si e(ectele sale este0 pe scurt0 un Odialog al surzilorS. Pe de o
parte econo+istii inc3isi intr,un ade&arat Oturn de (ildesS cla+eaza /ene(iciile pe care glo/alizarea
le aduce intensi(icarii co+ertului international0 (acilitarii in&estitiilor trans(rontaliere0 ignorand
insa costurile sociale i+plicite acestora.
Pe de alta parte0 criticii li/eralizarii co+ertului international si a pietelor de capital0 nu do&edesc o
cunoastere adec&ata a +ecanis+elor si proceselor econo+ice0 dar de&in din ce in ce +ai acti&i 7de
e4e+plu serioasele incidente de strada ce au a&ut loc la ?eattle0 in ?.U.#.0 in luna (e/ruarie 2
cu ocazia su++it,ului Organizatiei -nternationale a "o+ertului si la H@ric3 in Cl&etia cu ocazia
?esiunii =ondului .onetar -nternational.
Pro/le+a esentiala in discutia despre glo/alizare este aceea a eticii0 +oralei si 5ustitiei in cadrul
noii ordini internationale si nu aceea a /ene(iciilor li/ertatii co+ertului0 pe care atat tarile /ogate
cat si cele sarace le recunosc0 cautand in acelasi ti+p sa cucereasca o parte cat +ai +are a pietei
internationale. Fo&ezile in legatura cu costurile prea +ari0 in special din punct de &edere social0
i+puse de glo/alizare si di+potri&a cu /ene(iciile acesteia sunt contradictorii si interpreta/ile0
deoarece se re(era la (eno+ene di(erite iar rezultatele acestora sunt desc3ise unor interpretari la
randul lor di(erite0 c3iar contradictorii0 in (unctie de anu+ite interese si de o/iecti&itatea relati&a a
analizei e(ectuate.
!)
?e pare totusi0 con(or+ unor analisti ai (eno+enului glo/alizarii0 ca in realitate econo+iile
nationale +entin inca un grad i+portant de autono+ie in raport unele cu altele 7contrar opiniilor
general acceptate despre tendinta cresterii interconectarii acestora:0 iar (actorii de decizie politica
la ni&el national se /ucura de +ai +ulta autono+ie decat a(ir+a +a5oritatea analistilor in do+eniu.
-n acelasi ti+p este de re+arcat ca in ulti+ii treizeci de ani0 datorita cresterii i+portantei
sc3i+/urilor econo+ice internationale ga+a deciziilor politice la inde+ana conducerii politice a
statelor s,a ingustat continuu.
C4ista0 (ara indoiala0 o corelatie cu e(ect poziti& intre deciziile di(eritelor state de a li/eraliza
sc3i+/urile econo+ice si ni&elului c3eltuielilor alocate progra+elor sociale0 pe care aceste state si
le per+it. -ntegrarea econo+ica internationala ridica o dile+a i+portanta; glo/alizarea +areste
ne&oia o/iecti&a a unei protectii sociale +ai largi a populatiei reducand in acelasi ti+p capacitatea
statului de a raspunde e(icace acestei cereri. -n consecinta0 pe +asura ce glo/alizarea se adanceste
si se largeste0 consensul national necesar asigurarii si +entinerii li/eralizarii sc3i+/urilor
econo+ice internationale se erodeaza. .ulte aspecte ale glo/alizarii sunt inca neclare0 dar ceea ce
este sigur este ca glo/alizarea nu este un (eno+en din care toti participantii sa iasa in&ingatori.
Elo/alizarea reduce capacitatea de a e4ercita puterea politica asupra do+eniilor in care opereaza
co+paniile pri&ate. #ceasta pierdere graduala dar continua a controlului de catre institutiile statului
se+ni(ica o des(iintare a +onopolului statului asupra su&eranitatii nationale0 stare ce este garantata
de detinerea controlului asupra teritoriului national.
C4istenta co+paniilor nationale0 proli(erarea lor si trecerea in patri+oniul acestora a unei parti din
ce in ce +ai +ari din a&utia nationala a di(eritelor state +icsoreaza in +od corespunzator
capacitatea statelor de a,si e4ercita prerogati&ele de su&eranitate0 in egala +asura cu reducerea
independentei nationale ca ur+are a integrarii politice in institutii suprastataleN #ceste sc3i+/ari
deposedeaza su&eranitatea statelor de &aloarea sa (unctionala. Fupa unii autori se &a a5unge c3iar
la situatia ca su&eranitatea statelor sa nu +ai ai/a &aloare din punct de &edere (unctional in cadrul
relatiilor e4terne pe care statele le anga5eaza cu actori de acelasi tip sau cu actori nonstate ce
actioneaza in arena internationala.
'
1egi+urile internationale0 precu+ acelea aparute dupa cel de,al doilea raz/oi +ondial0 care au (ost
e(iciente in pro+o&area unor +asuri glo/ale in do+eniul politicii +onetare si in acela al
li/eralizarii co+ertului pot de&eni la (el de e(iciente si in rezol&area de o +aniera satis(acatoare a
pro&ocarilor generate de glo/alizare. O pro/le+a esentiala &a (i gasirea de catre state a unui li+/a5
co+un si a unor puncte de re(erinta0 care sa constituie (unda+entul unor nor+e general accepta/ile
pe /aza carora sa se poata edi(ica o cooperare ec3ita/ila si +utual a&anta5oasa. $eoreticienii
li/erali0 care accentueaza posi/ilitatea tuturor statelor de a castiga din cooperarea internationala0
sunt in general opti+isti cu pri&ire la perspecti&ele pe care glo/alizarea le o(era u+anitatii.
$eoreticienii (acand parte din curentul realist0 sunt +ai pesi+isti0 aratand ca +ulte din aparentele
castiguri sunt (oarte relati&e raportate la &alorile (unda+entale ale societatii.
#ceasta &iziune tre/uie raportata si la un alt aspect contro&ersat al glo/alizarii; i+pactul asupra
+ediului glo/al. Cste necesar sa (ie luate +asuri pentru ca posi/ilitatea de a distruge ec3ili/rul
(ragil al ecosiste+ului planetar sa nu se +aterializeze su/ i+pactul cresterii accentuate a
consu+ului energetic si a di(eritelor +aterii pri+e si resurse naturale. "resterea accelerata a
populatiei depaseste posi/ilitatea de adaptare corespunzatoare a productiei de 3rana in +ulte din
statele su/dez&oltate0 cu consecinte dra+atice in plan social0 creand ade&arate crize u+anitare.
"resterea dra+atica a populatiei $errei in secolul 22 este (ara precedent in istorie. # (ost ne&oie
de 2 +ilioane de ani pana cand populatia planetei a a5uns la 1 +iliard in anul 18!. #l doilea
+iliard a (ost atins in 1)270 cel de al treilea in 1)60 al patrulea in 1)7!0 al cincilea in 1)87 iar cel
de,al saselea c3iar la inceputul anului 2.
-+pactul cresterii populatiei asupra dez&oltarii econo+ice0 a securitatii ali+entare si a calitatii
+ediului este de +ai +ult ti+p un su/iect de disputa si continua sa ra+ana asa.
C4ista in prezent doua grupuri de teoreticieni care a/ordeaza aceste pro/le+e de pe pozitii
dia+etral opuse.
6uandu,si nu+ele si orientarea doctrinara de la $3o+as .alt3us 7autorul lucrarii de&enite clasice
OCseu despre principiul populatieiS0 aparuta in anul 17)8:0 neo,+alt3usienii cred ca populatia lu+ii
des(asoara o acti&itate care in general duce la epuizarea resurselor naturale ale planetei noastre0
'1
reducand pe zi ce trece capacitatea u+anitatii de a (ace (ata cerintelor propriei generatii si in
special ale celor ce &or ur+a.
.ulti neo,+alt3usieni0 dintre care +ulti sunt ceea ce se +ai nu+este ecologisti,u+anisti0 arata ca
in prezent e4ista intrunite un set de conditii ale starii +ediului natural care arata o deteriorare
rapida a calitatii acestuia. #st(el0 se apreciaza ca de la aparitia lucrarii lui .alt3us si pana in
prezent populatia lu+ii s,a +arit de sase ori in ti+p ce cantitatea de energie utilizata in (iecare an
s,a +ultiplicat de o suta de ori. ?upra(ata acoperita de paduri s,a redus cu o trei+e0 iar co+pozitia
at+os(erei a (ost deteriorata ca ur+are a acti&itatii u+ane. ?ute de +ilioane de oa+eni su(era de
+alnutritie si +ai +ulte +ilioane de persoane +or de (oa+e in (iecare an in tarile su/dez&oltate.
?ute ori c3iar +ii de specii de plante si ani+ale au disparut iar +ulte altele sunt pe cale de
disparitie.
-n contrast cu &iziunea pesi+ista a neo,+alt3usienilor0 &iziunea pe care o prezinta celalalt grup de
teoreticieni0 cel al Oopti+istilor cresteriiS pune accentul pe tendinte glo/ale co+plet di(erite.
?peranta de &iata glo/ala s,a du/lat in cursul secolului al 22,lea0 a5ungand in prezent la 6! de ani0
in ti+p ce +ortalitatea in(antila a scazut de la 17 de copii nascuti +orti la 1 de nasteri in 1)'
la doar 6 in 1)). "resterea rapida a populatiei se datoreaza in pri+ul rand reducerii +ortalitatii
si nu cresterii ratei natalitatii.
-n ciuda unei triplari a populatiei lu+ii in cursul secolului al 22,lea producti&itatea +uncii a
crescut intr,o proportie +ult +ai +are0 iar starea de sanatate a populatiei s,a a+eliorat
considera/il. Oa+enii zilelor noastre se 3ranesc +ai /ine0 produc +ai +ult0 dar si consu+a +ai
+ult decat in trecut.
?uprapopularea este o notiune care a (ost prost de(inita si prost inteleasa0 in &iziunea adeptilor
Oopti+istilor cresteriiS ter+enul de OsuprapopulareS nu are o de(inire stiinti(ica si un continut clar.
Pro/le+ele care in +od uzual sunt asociate notiunii de OsuprapopulareS ca de e4e+plu (oa+etea0
supraaglo+erarea zonelor ur/ane sunt de (apt pro/le+e cauzate de starea de saracie si nu de
OsuprapopulareS.
'2
Fesi e4ista su(iciente &oci care au gasit cauza di&erselor catastro(e si dezastre ce au lo&it in ulti+ul
ti+p unele dintre cele +ai sarace tari ale lu+ii0 in realitate se pare ca pentru +ulte dintre acestea
&ina tre/uie cautata in politicile si practicile curente ale di(eritelor gu&erne si ale (ortelor politice
pe care acestea le reprezinta.
Cste di(icil de spus care dintre cele doua grupari0 neo,+alt3usienii ori Oopti+istii cresteriiS au
dreptate0 caci istoria nu o(era0 inca0 un raspuns clar la aceste pro/le+e.
Fi(erenta a/soluta dintre &eniturile populatiei din tarile dez&oltate si cele su/dez&oltate continua
sa creasca0 dar di(erenta standardelor de &iata dintre cele doua categorii de tari are o tendinta
opusa0 de reducere. ?ituatia econo+ica a unora din tarile sarace s,a a+eliorat in ulti+ul ti+p0 caci
produsul intern /rut a crescut +ai repede decat nu+arul populatiei. $otusi nu+arul populatiei ce
traieste in conditii de saracie a/soluta continua sa creasca.
Nu populatia in sine este cauza pro/le+elor cu care se con(runta lu+ea de azi< ea este insa un
(actor ce agra&eaza alte pro/le+e printre care o proasta ad+inistrare0 politici gu&erna+entale
inadec&ate0 insta/ilitate politica0 consu+ e4agerat de resurse0 utilizarea unor te3nologii inadec&ate.
O pro/le+a deose/it de i+portanta0 ce este in acelasi ti+p o co+ponenta de /aza a sc3i+/arilor
produse de glo/alizare o reprezinta securitatea +ediului incon5urator. $otodata nu tre/uie pierdut
din &edere ca o +ultitudine de organizatii internationale0 din a+/ele categorii adica
intergu&erna+entale si negu&erna+entale se ocupa in +od curent si cu o/stinatie de +onitorizarea
acestui aspect cautand solutii spre a prezer&a ceea ce a&e+.
"onceptul traditional de securitate a e&oluat de,a lungul raz/oiului rece0 intelegand securitatea
drept o (unctie a co+petitiei in care erau anga5ate statele lu+ii pentru e4ercitarea puterii.
?ecuritatea +ediului incon5urator este o a/ordare cu totul di(erita a conceptului de securitate.
?ecuritatea +ediului are doua co+ponente; pre&enirea +odi(icarii (actorilor de +ediu ca ur+are a
con(lictelor ar+ate si i+pactul degradarii glo/ale a +ediului natural asupra /unastarii generale a
societatii u+ane si asupra econo+iei glo/ale si a celei nationale.
'3
-n plus0 tre/uie luata in considerare si ipoteza iz/ucnirii unor con(licte ar+ate inter sau intrastatale
ca ur+are a degradarii conditiilor de +ediu intr,o anu+ita regiune.
-ngri5orarea cauzata de deteriorarea securitatii +ediului natural se /azeaza pe realitatea reducerii
sensi/ile a resurselor naturale precu+ apa pota/ila0 solul (ertil0 padurile0 resursele piscicole precu+
si a di&ersitatii /iologice ca ur+are a disparitiei a nenu+arate specii speci(ice (lorei si (aunei. Fe
ase+enea0 se produce o deteriorare continua a +ediului de &iata0 precu+ stratul de ozon0 cli+a0
at+os(era0 oceanul planetar0 drept rezultat al accelerarii acti&itatii econo+ice glo/ale. Pe ter+en
lung0 toate aceste +odi(icari pot a&ea e(ecte dra+atice0 in lipsa unor +asuri luate la ti+p si care sa
&izeze inlaturarea cauzelor si nu nu+ai e(ectele deteriorarii calitatii +ediului. -n caz contrar este
posi/il ca unele dintre +odi(icari sa de&ina ire&ersi/ile.
=iecare dintre a+enintarile de natura ecologica la adresa /unastarii glo/ale este insa caracterizata
de un grad ridicat de incertitudine.
#ceasta incertitudine poate (i c3iar co+parata cu aceea asociata unor a+enintari de natura +ilitara.
Plani(icarea actiunilor +ilitare se realizeaza0 de regula0 luand in considerare situatiile cele +ai
di(icile in care ar putea (i pusa organizatia +ilitara si structurile co+ponente ale acesteia0 toc+ai
pentru a asigura sanse +ai +ari de reusita contracararii incertitudinii.
?peci(ic securitatii +ediului incon5urator este caracterul trans(rontalier al acesteia. #+enintarile la
adresa +ediului natural de &iata sunt tot atat de i+portante pentru &iitorul o+enirii ca si
a+enintarea reprezentata de posi/ilitatea producerii unei catastro(e nucleare.
Feoarece degradarea +ediului a(ecteaza /unastarea populatiei si per(or+antele econo+iilor
nationale cat si a celei glo/ale0 gu&ernele di(eritelor state de&in preocupate de a+ploarea acestui
(eno+en.
Eu&ernele si organizatiile intergu&erna+entale si negu&erna+entale de&in din ce in ce +ai dispuse
la cooperare in &ederea gasirii unor solutii (eza/ile si accepta/ile0 lucru care cu cati&a ani in ur+a
nu se inta+pla0 gu&ernele si organizatiile internationale negu&erna+entale gasindu,se0 de regula0
pe pozitii dia+etral opuse in a/ordarea pro/le+aticii securitatii +ediului.
'!
Un e&eni+ent +a5or in a/ordarea pro/le+aticii securitatii +ediului il reprezinta ?u++it,ul de la
1io de >aneiro din 1))20 cunoscut su/ denu+irea de "on(erinta O.N.U. asupra .ediului si
Fez&oltarii 7U.N.".C.F.: care a adunat i+preuna +ai +ult de 1' de state0 1! de organizatii
negu&erna+entale si aproape opt +ii de ziaristi. Progra+ul de actiune asupra caruia s,a cazut de
acord la 1io de >aneiro0 OProgra+ul 21S0 da consistenta unor decizii politice re(eritoare la
securitatea +ediului si la dez&oltarea econo+ica. -nainte de aceasta con(erinta pro/le+atica
+ediului si cea a dez&oltarii au (ost a/ordate in +od separat si de +ulte ori pri&ite ca (iind in
con(lict una cu cealalta0 su/ +oti&atia ca dez&oltarea duce ine&ita/il la degradarea +ediului.
#cu+0 dupa lansarea ter+enului de Ocapacitate de sustinereS o +ultitudine de pro/le+e re(eritoare
la +ediu si dez&oltare sunt a/ordate in co+un.
1ecunoasterea necesitatii unei a/ordari glo/ale a pro/le+aticii /unastarii a (ost +arcata si la
"on(erinta -nternationala asupra Populatiei si Fez&oltarii ce a a&ut loc la "airo in 1))! unde
pro/le+ele speci(ice de+ogra(iei intr,un conte4t care sa sustina dez&oltarea au (ost a/ordate dintr,
o perspecti&a glo/ala0 in interconditionare cu interesele speci(ice (iecareia dintre tarile participante.
Preocuparea pentru gasirea unor re+edii glo/ale la pro/le+ele +ediului a (ost a(ir+ata si la
su++it,ul O1io Plus =i&eS0 o noua con(erinta internationala des(asurata la 1io de >aneiro0 in 1))7.
.a5oritatea specialistilor in pro/le+e de +ediu apreciaza ca ur+atorii cincizeci de ani &or
constitui perioada de ti+p in care se &a decide cat de sanatoasa &a (i planeta noastra in secolele ce
&or ur+a. Cste necesar ca in aceasta perioada sa (ie ar+onizate +odul nostru de &iata cu
te3nlogoiile de care dispune+ si cu intreaga populatie0 in intreaga sa di&ersitate.
/. Organizaii internaionae negu.erna)entae ! %e'iniie( "rin$i"ii %e $onstituire #i
'un$ionare
Organizatiile internationale nongu.erna)entae sau ONG sunt forme private de asociere0
capa/ile a a&ea un rol in relatiile internationale0 si ai caror +e+/ri se /ucura de drepturi
independente de &ot0 in cadrul organizatiei.
''
O alta de(initie a ONG arata ca acestea sunt asociatii internationale create din initiativa privata
sau mi4ta, grupand persoane fizice sau persoane 3uridice avand nationalitati diferite0 asociatii ce
au "ersonaitate ,uri%i$a inscrisa in or%inea ,uri%i$a a unui stat si care nu ur+areste scopuri
lucrati&e.
Fesi organizatiile nongu&erna+entale sunt "ri.ite %in "ers"e$ti.a %re"tuui intern0 ca si+ple
asociatii supuse legislatiei statului in care ele s,au constituit0 ee "ot ,u$a uneori un ro i)"ortant
"e "anu %re"tuui internationa.
"ele +ai acti&e organizatii din acest punct de &edere sunt cele din %o)eniu %re"turior o)uui0
dintre care a+inti+ ;
8. #+nestD -nternational 7 6ondra : <
). #nti,?la&erD -nternational 7 Organizatia -nternationala i+potri&a ?cla&iei0 cu sediul la
6ondra : <
1. Arti$ou 11 7 organizatie dedicata i0ertatii %e o"inie si e2"ri)are0 cu sediul la 6ondra :
<
11. #sociatia pentru pre&enirea torturii 7 cu sediul la Eene&a : <
12. =ederatia -nternationala a 6igilor Frepturilor O+ului 7 cu sediul la Paris : <
13. 3u)an Rig4ts 5at$4 6 Ne7 8or9 : <
1!. "o+isia -nternationala a ;uristior 7 Eene&a : <
1'. =ederatia -nternationala LelsinAi pentru &re"turie O)uui 7 cu sediul la <iena :.
#ceste organizatii sunt din ce in ce +ai i+plicate in acti&itatea organizatiilor internationale
intergu.erna)entae0 pri&ind protectia drepturilor o+ului.
1eprezentanti ai ONG urilor participa la lucrarile acestor organizatii0 (iind i+plicati in "ro$esu
%e ea0orare a unor nor)e ae %re"tuui internationa a %re"turior o)uui prin inter+ediul
promovarii de noi idei in domeniu0 sau al propunerilor de norme sau amendamente.
Fe ase+enea0 ONE,urile internationale "arti$i"a a a$ti.itatea institutiior s"e$iaizate in
"rote$tia %re"turior o)uui(
'6
1. "rin 'urnizarea %e in'or)atii %in Statee i)"i$ate0
*. "rin in'or)area si i)"i$area o"iniei "u0i$e in $azurie %e in$a$are gra.a a
%re"turior o)uui(
3. "rin "resiunie e2er$itate asu"ra organizatiior internationae0 pentru luarea unor
+asuri tri+iterea de ra"ortori s"e$iai0 organizarea %e gru"uri %e u$ru0 etc..
-n plus0 ONG,urile ela/oreaza de +ulte ori ra"oarte "araee cu cele ale ?tatelor0 in anu+ite
"ro0e)e "ri.in% res"e$tu %re"turior o)uui( "e $are e "rezinta institutiior
internationae.
Prin Rezoutia 111= > +1 adoptata la data de 2' iulie 1))60 "onsiliul Ccono+ic si ?ocial al ONU s,
a pronuntat pentru recunoasterea unui statut $onsutati. ONG,urilor0 in raport cu Organizatia
Natiunilor Unite.
1ezolutia sta/ileste ;
1. o serie de "rin$i"ii aplica/ile in relatia dintre ONG,uri si ONU0
2. +odul de sta/ilire a reatiior %e ti" $onsutati.0
3. participarea ONG?urior a $on'erintee internationae ale ONU si la procesul preparator
al acestora0
!. suspendarea si retragerea statutului consultati&.
ONE,urilor li se recunoaste ast(el0 o anumita $a"a$itate %e %re"t internationa0 in raport cu
ONU.
Cle nu au %o0an%it insa un &erita/il statut 5uridic international in aceasta pri&inta.
O!, in fata 3urisdictiilor internationale din domeniul drepturilor omului *
Un rol aparte il 5oaca organizatiile nongu&erna+entale in (ata 5urisdictiilor internationale din
do+eniul drepturilor o+ului.
'7
#st(el ee "ot 'i i)"i$ate in initierea unor itigii in 'ata a$estor instante , deseori recla+antii
sunt incitati sau s(atuiti de ONE,uri pentru a introduce o plangere pri&ind incalcarea unui drept 7 NT
:
Fe ase+enea0 ONG,urile pot e4ercita un %re"t %e a$tiune in calitate de re$a)anti in (ata unei
,uris%i$tii internationae.
Re"rezentanti ai ONG,urilor pot de&eni re"rezentanti ai re$a)antior in%i.i%uai0 in litigiile
din (ata acestor 5urisdictii0 sau c3iar amici curiae0 adica isi e2"ri)a o"inia asupra unor "ro0e)e
gra.e %e interes genera0 pri&ind o anu+ita cauza0 sau prezinta un ra"ort asupra unei ase+enea
pro/le+e( in 'ata instantei res"e$ti.e.
Prin acest tip de acti&itati0 ONG,urile au in'uentat enor) )eto%ee %e u$ru0 si c3iar
rationa)entu unor instante internationae cu+ ar (i "urtea Curopeana a Frepturilor O+ului
contri/uind la %ez.otarea a ceea ce se nu+este %re"tu internationa $o)"arat a %re"turior
o)uui.
-n plus0 participarea ONE,urilor ca amici curiae a in(luentat stru$tura "ro$e%urii acestor
instante0 consolidand egaitatea ar)eor in (a&oarea re$a)antuui.
Fe ase+enea0 este de re+arcat i)"i$area ONG,urilor in re%a$tarea si a%o"tarea Statutuui
Curtii Penae Internationae( (apt ce a produs consecinte i+portante si asupra "arti$i"arii or
%ire$te in "ro$e%urie din (ata acestei instante.
#st(el in te+eiul articolului 1' din ?tatutul "urtii Penale -nternationale0 Pro$uroru tre/uie sa
analizeze in(or+atiile pri+ite din parta ONE,urilor.
#cest articol a pri+it de5a si o aplicatie practica0 in una 'e0ruarie *@@+0 organizatia
nongu&erna+entala AI&3 Internationa Ae%eration o' 3u)an Rig4ts a adus (or+al0 "ri)u
$az in 'ata instantei +entionate.
Cste &or/a despre situatia din 1epu/lica "entral,#(ricana0 unde organizatia +entionata a sustinut
ca au (ost co+ise e4ecutii0 &ioluri0 ucideri &izand populatia ci&ila.
'8
Pute+ constata asadar0 ca rou ONG,urilor pe plan international este in continua crestere0 unii
doctrinari nu+ind aceste organizatii c3iar U loco+oti&e U in e&olutia %re"tuui internationa a
%re"turior o)uui.
-n prezent0 unul din o0ie$ti.ee ONU in aceasta pri&inta este $onsoi%area si "ro'esionaizarea
+iscarii ONG urilor0 precu+ si %ez.otarea $oo"erarii $onstru$ti.e $u autoritatie statae.
Principalele organizatii internationale
UNO United Nations Organization
=ondata in anul 1)!'
$ari +e+/re ; 1)1 de state
?ediul general ; NeK VorA
ECOSOC Ccono+ic and ?ocial "ouncil
=ondata in anul 1)!'
$ari +e+/re ; '! de state
?ediul general ; NeK VorA
AAO =ood and #gricultural Organization
=ondata in anul 1)!'
$ari +e+/re ; 187 de state
?ediul general ; 1o+a
IAEA -nternational #to+ic CnergD #gencD
=ondata in anul 1)'7
$ari +e+/re ; 137 state
?ediul general ; *iena
ICAO -nternational "i&il #&iation Organization
=ondata in anul 1)!7
$ari +e+/re ; 188 de state
?ediul general ; .ontreal
IAA& -nternational =ound (or #gricultural Fe&elop+ent
=ondata in anul 1)77
$ari +e+/re ; 163 de state
?ediul general ; 1o+a
')
ILO -nternational 6a/our Organization
=ondata in anul 1)1) si din nou in 1)!6
$ari +e+/re ; 177 de state
?ediul general ; Eene&a
I-O -ntergo&erna+ental .ariti+e Organization
=ondata in anul 1)!8
$ari +e+/re ; 163 de state
?ediul general ; 6ondra
INCB -nternational Narcotics "ontrol Goard
=ondata in anul 1)61
$ari +e+/re ; 13 de state
?ediul general ; *iena
5ORL&BANC GROUP
?ediul general ; 9as3ington
Fin acesta organizatie internationala (ac parte;
IBR& -nternational GanA (or 1econstruction and Fe&elop+ent
=ondata in anul 1)!!
$ari +e+/re ; 18! de state
I&A -nternational Fe&elop+ent #ssociation
=ondata in anul 1)')
$ari +e+/re ; 163 de state
IAC -nternational =inance "orporation
=ondata in anul 1)'6
$ari +e+/re ; 176 de state
-IGA .ultilateral -n&est+ent Euarantee #gencD
=ondata in anul 1)8'
$ari +e+/re ; 163 de state
6
ICSI& -nternational "enter (or ?ettele+ent o( -n&est+ent Fisputes
=ondata in anul 1)66
$ari +e+/re ; 1'! de state
5AP 9orld =ood Progra++e
=ondata in anul 1)61
?ediul general ; 1o+a
53O 9orld Lealt3 Organization
=ondata in anul 1)!8
$ari +e+/re ; 1)2 de state
5IPO 9orld -ntellectual PropertD Organization
=ondata in anul 1)67
$ari +e+/re ; 17) de state
?ediul general ; Eene&a
UNI&O United Nations -ndustrial Fe&elop+ent Organization
=ondata in anul 1)66
$ari +e+/re ; 171 de state
?ediul general ; *iena
AA&B>AS&B #(ricanQ#sian Fe&elop+ent GanA
=ondata intre anii 1)63,1)66
$ari +e+/re ; '3 de state a(ricane si 23 state din a(ara #(ricii 0 !! de state asiaticesi 17 state din
a(ara #siei
?edii generale ; #/i5an si .andaluDong "itD
AI #+nestD -nternational
=ondata in anul 1)61
.e+/rii ; apro4. 1 +ilion de oa+eni in 1! de tari
?ediul general ; 6ondra
AOSIS #lliance o( ?+all -slands
=ondata in anul 1))
$ari +e+/re ; 3) de insule si state insulare
?ediul general ; NeK VorA
61
APEC #sia,Paci(ic Ccono+ic "orporation
=ondata in anul 1)8)
$ari +e+/re ; 21 de state pe coasta Paci(icului
?ediul general ; ?ingapore
Liga Ara0a
=ondata in anul 1)!'
$ari +e+/re ; 22 de state ara/e din #(rica si #sia
?ediul general ; "airo
ASEAN #ssociation o( ?out3 Cast #sian Nations
=ondata in anul 1)67
$ari +e+/re ; Grunei 0 -ndonezia 0 .alaesia 0 =ilipine 0 "a+/odgia 0 .Dan+ar 0 ?ingapore 0
$3ailanda 0 *ietna+ si 6aos
?ediul general ; >aAarta
CEATA "entral Curopean =ree $rade #ssociation
=ondata in anul 1))3
$ari +e+/re ; Polonia 0 ?lo&acia 0 ?lo&enia 0 "e3ia 0 Ungaria 0 Gulgaria si 1o+ania
Nu au un sediu general
CAA "o++unaute =inanciere #(ricane
$ari +e+/re ; 13 tari din &estul si centrul #(ricii
IC; -nternational "ourt o( >ustice
=ondata in anul 1)!'
?ediul general ; Fen Laag
I-A -nternational .onetarD =ound
=ondata in anul 1)!!
$ari +e+/re ; 18! de state
?ediul general ; 9as3ington
UNCTA& United Nations "on(erence on $rade and Fe&elop+ent
=ondata in anul 1)6!
$ari +e+/re ; 1)2 de state
?ediul general ; Eene&a
62
UN&P United Nations Fe&elop+ent Progra++e
=ondata in anul 1)6'
?ediul general ; NeK VorA
UNEP United Nations Cn&iron+ent Progra++e
=ondata in anul 1)72
?ediul general ; Nairo/i
UNESCO United Nations Cducational 0 ?cienti(ic and "ultural Organization
=ondata in anul 1)!6
$ari +e+/re ; 1) de state
?ediul general ; Paris
UNAPA United Nations =ound (or Population #cti&ities
=ondata in anul 1)67
?ediul general ; NeK VorA
UN3CR United Nations Lig3t "o++issioner (or 1e(ugees
=ondata in anul 1)!)
?ediul general ; Eene&a
UNICEA United Nations -nternational "3ildrenIs =ound
=ondata in anul 1)!6
?ediul general ; NeK VorA
Co))on7eat4 o' Nations
=ondata in anul 1)31
$ari +e+/re ; '3 de state
?ediul general ; 6ondra
ECO Ccono+ic "ooperation Organization
=ondata in anul 1)6
$ari +e+/re ; #(ganistan 0 #serd/aid5an 0 -ran 0 8aza3stan 0 8irgistan 0 PaAistan 0 $ads3iAistan
0$urA+enistan si Uz/eAistan
?ediul general ; $e3eran
63
EATA Curopean =ree $rade #ssociation
=ondata in anul 1)6
$ari +e+/re ; -slanda 0 6iec3tenstein 0 Nor&egia si Cl&etia
?ediul general ; Eene&a
EP Curopean Parla+ent
=ondat in anul 1)'2
$ari +e+/re ; 732 de deputati din toate statele "o+unitatii Curopene
?edii generale ; ?traW/ourg 0 6u4e+/urg 0 Gr@ssel
ER "ouncil o( Curope
=ondat in anul 1)!)
$ari +e+/re ; !1 de state
?ediul general ; ?traW/ourg
EU Curopean Union 7 "o+unitatea Cuopeana :
=ondata in anul 1))3
$ari +e+/re ; Eer+ania 0 =ranta ...
?edii generale ; ?traW/ourg 0 Gru4elles 0 6u4e+/urg
Co)isia Euro"eana
=ondata in anul 1))3
.e+/rii ; cate doi co+isari din Eer+ania 0 =ranta 0 -talia si .area Gritanie si cate un singur
co+isar din celelalte state ale co+unitatii
?ediul general ; Gr@ssel
EU Coun$i o' -inisters
=ondat in anul 1))3
?ediul general ; Gr@ssel
Euro"ean Court
=ondata in anul 1))3
?ediul general ; 6u4e+/urg
ATAA =ree trade #rea o( #+ericas
$ari +e+/re ; U?# 0 "anada 0 toate statele continentului a+erican
Nu are sediu general
6!
CIS "o++onKealt3 o( -ndependent ?tates
=ondata in anul 1))1
$ari +e+/re ; #r+enia 0 Ucraina 0 #zerd/aid5an 0 Eeorgia 0 1usia 08aza3stan 0 8irg3istan 0
.oldo&a 0 $ad5iAistan 0 $urA+enistan 0 Uz/eAistan 0 Gelarus
Nu are sediu general
ICRC -nternational co+itee o( 1ed "ross
=ondat in anul 1863 ca S "o+itetul celor "inciS
$ari +e+/re ; .a4. 2' el&etieni
?ediul general ; Eene&a
Inter"o
IOC -nternational OlD+pic "o++ittee
=ondat in anul 18)!
$ari +e+/re ; din 21 de co+itete ale natiunilor care iau parte la 5ocurile oli+pice
?ediul general ; 6ausanne
NA- Non,#ligned .ou&e+ent
=ondat in anul 1)61
$ari +e+/re ; 11! state
?ediul general ; se sc3i+/a de la an la an
NATO Nort3 #tlantic $reatD Organization
=ondata in anul 1)!)
$ari +e+/re ; 1) state
?ediul general ; Gr@ssel
OEC& Organization (or Ccono+ic "ooperation and Fe&elop+ent
=ondata in anul 1)61
$ari +e+/re ; 3 de state
?ediul general ; Paris
6'
OPEC Organization o( Petroleu+ C4porting "ountries
=ondata in anul 1)6
$ari +e+/re ; 11 state
?ediul general ; *iena
OSCE Organization (or ?ecuritD and "ooperation in Curope
=ondata in anul 1)7' 7 8?HC : iar din 1))' 7 O?HC :
$ari +e+/re ; '' de state
?ediul Eeneral ; *iena
66
*. Poiti$a %e se$uritate a unei Dri
Politica de securitate de(inete0 %n (apt0 +odalitile de aplicare a principiilor doctrinei de securitate
asu+ate de o entitate socio,politic. #ceasta cuprinde ansa+/lul de concepii0 principii i orientri
doctrinare asu+ate0 pe (unda+entul crora se sta/ilesc0 %ntr,un anu+it conte4t geopolitic0
+odalitile de gu&ernare0 orientrile i direciile de aciune %n plan intern i internaional0 precu+
i utilizarea resurselor pentru prote5area0 aprarea i pro+o&area intereselor de securitate.
Politica de securitate e4pri+0 pe (ond0 opiunile de securitate ale ad+inistraiei pu/lice. #ceasta
se (unda+enteaz0 de regul0 prin dez/aterea pu/lic a unor c3estiuni de securitate intern i
internaional0 cele +ai cunoscute (iind teroris+ul internaional0 gestionarea situaiilor
con(lictuale0 pro/le+atica de interes pri&ind zone i +edii de securitate.
Politica de securitate a unei entiti socio,politice este dependent de ideologiile i doctrinele pe
suportul crora se construiete siste+ul i regi+ul politic. Practica de+onstreaz c la (iecare
sc3i+/are de ad+inistraie0 agenda pu/lic include a+ple dez/ateri cu pri&ire la opiunile de
securitate ale noii ad+inistraii. Noua ad+inistraie este interesat de alegerea opiunilor de
securitate0 precu+ i de o/inerea garaniilor de securitate din partea organizaiilor internaionale
de securitate0 a alianelor politico,+ilitare sau a asociaiilor de state su&erane din zona de interes
strategic.
Politica de securitate se i+ple+enteaz prin +suri de ordin diplo+atic0 econo+ic0 +ilitar0 5uridic0
in(or+aional0 tiini(ic0 cultural0 de+ogra(ic0 sanitar0 ecologic etc.:. #cestea sunt iniiate i
des(urate de ctre puterile statale , legislati&0 e4ecuti& i 5udectoreasc , atXt %n ti+p de pace0
cXt i %n ti+p de rz/oi sau %n alte situaii deose/ite.
Politica de securitate este &ia/il dac %ncorporeaz cerinele politicilor instituionale0 pu/lice i
sociale. Yn orice +ediu de securitate0 soluiile la pro/le+ele de interes co+un sunt a/ordate0 de
regul0 %n cadru naional i regional. #cesta i+pune statelor0 (orelor politice0 organizaiilor
gu&erna+entale0 non,gu&erna+entale sau ci&ice0 conductorilor politici i reprezentanilor
di(eritelor +icri politice s,i asu+e rspunderea direct pentru securitatea co+un. #ceasta (ace
ca politic de securitate s (ie0 %n acelai ti+p0 instituional0 pu/lic i social.
Politicile instituionale0 se aplic instituiilor politice0 ad+inistrati&e i 5udectoreti i0 %n (uncie
de o/iecti&ul lor principal se disting; politici constituti&e; care ur+resc crearea de instituii noi0 cu
67
co+petene +ateriale %n do+eniul securitii< politici re(or+atoare; care au %n &edere re(or+e
ad+inistrati&e %n do+eniul securitii< politici reglatoare; care sta/ilesc reguli sau statute %n
do+eniul securitii.
1. &e'inirea "oiti$ii %e se$uritate naionaD
Politica de securitate naional este cadrul %n care este descris +odul cu+ o ar asigur
securitatea statului i a cetenilor. #ceasta se ela/oreaz su/ (or+a unui docu+ent unic i
structurat0 care poate (i nu+it plan0 strategie0 concept sau doctrin.
Politica de securitate naional se re(er atXt la prezent cXt i la &iitor0 pentru c de(inete
interesele &itale ale naiunii i sta/ilete liniile de aciune pentru a (ace (a a+eninrilor prezente
i &iitoare i a gestiona e&oluiile (a&ora/ile. Ca cuprinde o ga+ larg de su/iecte pe care le
a/ordeaz0 %n %ncercarea de a de(ini atXt a+eninrile interne cXt i e4terne. Yn ulti+ instan0
politica de securitate naional caut s reuneasc i s coordoneze contri/uiile tuturor celor
responsa/ili %n +aterie de securitate naional0 %n (uncie de interesele i a+eninrile considerate
ca cele +ai i+portante.
C4ist situaii %n care politica de securitate naional0 ca docu+ent unic i structurat0 se
poate /aza pe politicile de aprare sau carta al/ care se concentreaz doar pe aprarea naional0
precu+ i situaii %n care aceste docu+ente nu se dau pu/licitii sau care nu se ela/oreaz.
Fe(inirea securitii naionale a intrat %n preocuprile (actorilor decizionali ai statelor din
spaiul euroatlantic %n perioada Orz/oiului receZ. Prin noua a/ordare0 securitatea naional a
de&enit un concept +enit s de(ineasc0 s apere i s pro+o&eze &alorile0 interesele i necesitile
de securitate ale naiunilor0 co+unitilor sociale0 statelor naionale i cetenilor acestora. Yn
ulti+ul deceniu0 datorit sc3i+/rilor pro(unde produse %n plan regional0 zonal i internaional i a
actorilor care gre&eaz %n aceste spaii0 +a5oritatea statelor naionale0 de+ocratice i,au
reconsiderat doctrinele0 politicile0 strategiile i legislaiile %n +ateria securitii.
?ecuritatea naional este un proces socio,politic co+ple4 %ntreinut prin de+ersuri de
natur politic0 econo+ic0 social0 in(or+aional0 5uridic0 ecologic0 social0 +ilitar0 care are
68
drept (inalitate starea de securitate (unda+entat pe ordinea de drept. #ceasta de(inete lipsa
pri+e5diilor pentru naiune0 co+uniti sociale0 statul naional i cetenii acestuia0 (iind e4pri+at
prin ur+torii indicatori; dez&oltare econo+ic dura/il i prosperitate pentru ceteni< pre&enirea
i contracararea agresiunilor socio,politice< e4ercitarea ne%ngrdit a drepturilor i li/ertilor
ceteneti< legalitate0 ec3ili/ru i sta/ilitate socio,politic< li/ertate de decizie i de aciune a
statului naional.
Yn do+eniul politicii de securitate este necesar e4plicarea unor sensuri i se+ni(icaii
pri&ind unii ter+eni uzitai %n do+eniu0 ast(el;
a: ecuritatea constituie o (or+ special de politic sau0 alt(el spus0 o specie a genului
+ai general al politicii. Politica de securitate poate (i a statului naional0 a unei organizaii
internaionale de securitate0 aliane politico,+ilitare sau asocieri de state de+ocratice i su&erane.
/: +undamentarea politicii de securitate a unui actor al +ediului de securitate i+pune0 ca
pre+is0 in&estigarea principalelor repere geopolitice i geostrategice ale acestuia. Pe acest te+ei0
sunt analizate riscurile i a+eninrile la adresa propriei securitii0 +odalitile i posi/ilitile de
aciune pentru asigurarea acesteia i rolul organizaiilorQinstituiilor de securitate %n luarea
deciziilor.
c: &olitica de securitate constituie parte component8 a actului de guvernare a unei
entit89i socio5politice (centre de putere, state5puteri, alian9e politico5militare, asocia9ii de state
suverane5democratice, organiza9ii de securitate etc.:. #ceasta are i+plicaii pro(unde asupra
organizrilor sociale0 respecti& a naiunilor0 scopul su (iind identi(icarea i orientarea cilor i
+i5loacelor de asigurare a tre/uinelor &itale pentru e4isten0 a(ir+are0 protecieQaprare i
reproducere %n condiii de securitate.
Politica de securitate de(inete0 %n (apt0 +odalitile de aplicare a principiilor doctrinei de
securitate asu+ate de o entitate socio,politic. #ceasta cuprinde ansa+/lul de concepii0 principii
i orientri doctrinare asu+ate0 pe (unda+entul crora se sta/ilesc0 %ntr,un anu+it conte4t
geopolitic0 +odalitile de gu&ernare0 orientrile i direciile de aciune %n plan intern i
internaional0 precu+ i utilizarea resurselor pentru prote5area0 aprarea i pro+o&area intereselor
de securitate.
6)
Politica de securitate e4pri+0 pe (ond0 opiunile de securitate ale ad+inistraiei pu/lice.
#ceasta se (unda+enteaz0 de regul0 prin dez/aterea pu/lic a unor c3estiuni de securitate intern
i internaional0 cele +ai cunoscute (iind teroris+ul internaional0 gestionarea situaiilor
con(lictuale0 pro/le+atica de interes pri&ind zone i +edii de securitate.
Politica de securitate a unei entiti socio,politice este dependent de ideologiile i
doctrinele pe suportul crora se construiete siste+ul i regi+ul politic. Practica de+onstreaz c
la (iecare sc3i+/are de ad+inistraie0 agenda pu/lic include a+ple dez/ateri cu pri&ire la
opiunile de securitate ale noii ad+inistraii. Noua ad+inistraie este interesat de alegerea
opiunilor de securitate0 precu+ i de o/inerea garaniilor de securitate din partea organizaiilor
internaionale de securitate0 a alianelor politico,+ilitare sau a asociaiilor de state su&erane din
zona de interes strategic.
Politica de securitate se i+ple+enteaz prin +suri de ordin diplo+atic0 econo+ic0 +ilitar0
5uridic0 in(or+aional0 tiini(ic0 cultural0 de+ogra(ic0 sanitar0 ecologic etc.:. #cestea sunt iniiate i
des(urate de ctre puterile statale , legislati&0 e4ecuti& i 5udectoreasc , atXt %n ti+p de pace0
cXt i %n ti+p de rz/oi sau %n alte situaii deose/ite.
Politica de securitate este &ia/il dac %ncorporeaz cerinele politicilor instituionale0
pu/lice i sociale. Yn orice +ediu de securitate0 soluiile la pro/le+ele de interes co+un sunt
a/ordate0 de regul0 %n cadru naional i regional. #cesta i+pune statelor0 (orelor politice0
organizaiilor gu&erna+entale0 non,gu&erna+entale sau ci&ice0 conductorilor politici i
reprezentanilor di(eritelor +icri politice s,i asu+e rspunderea direct pentru securitatea
co+un. #ceasta (ace ca politic de securitate s (ie0 %n acelai ti+p0 institu9ional80 public8 i
social8.
&oliticile institu9ionale0 se aplic instituiilor politice0 ad+inistrati&e i 5udectoreti i0 %n
(uncie de o/iecti&ul lor principal se disting; politici constitutive; care ur+resc crearea de instituii
noi0 cu co+petene +ateriale %n do+eniul securitii< politici reformatoare; care au %n &edere
re(or+e ad+inistrati&e %n do+eniul securitii< politici reglatoare; care sta/ilesc reguli sau statute
%n do+eniul securitii.
7
&oliticile publice o(er ansa+/lul de +suri +aterializate su/ (or+a unui progra+ de
aciune gu&erna+ental. #cestea ur+resc s produc sc3i+/ri (a&ora/ile pentru %ntreaga
societate sau pentru o anu+it parte a populaiei %n anu+ite conte4te de securitate. Cle genereaz
cadrul general de aciune0 cu reguli orientati&e pentru do+eniul securitii0 cu precdere su/ (or+a
politicii e4terne0 politicii econo+ice0 politicii (orei de +unc0 politicii proteciei +ediului etc.
&oliticile sociale se e4pri+ printr,un ansa+/lu de +i5loace %ntre/uinate de stat i de
co+unitile organice i spirituale pentru cori5area inegalitilor sociale0 considerate ca
inaccepta/ile din punct de &edere al 5ustiiei sociale.
*. Ne$esitatea ea0orDrii "oiti$ii %e se$uritate naionaD
Necesitatea ca un stat s,i ela/oreze o politic de securitate naional coerent i detaliat
rezult0 %n principal0 din ur+toarele +oti&e;
, s dea gu&ernului statului respecti& posi/ilitatea de a a/orda toate a+eninrile %ntr,o
+anier coerent<
, s creasc e(iciena sectorului de securitate prin opti+izarea contri/uiilor tuturor
structurilor responsa/ile din acest do+eniu<
, s &eg3eze la aplicarea politicii<
, s construiasc consensul pe plan intern<
, s %ntreasc %ncrederea i cooperarea la ni&el regional i internaional.
Yn pri+ul rXnd0 pentru a constitui un cadru cuprinztor0 politica de securitate naional
necesit o analiz apro(undat a tuturor a+eninrilor la adresa securitii naionale. #+eninrile
interne i e4terne au (ost &re+e %ndelungat tratate separat0 dar actual+ente politica de securitate
tinde din ce %n ce +ai +ult spre o e&aluare co+ple4 a condiiilor interne i internaionale0 %n egal
+sur. #ceste politici ar tre/ui ela/orate cu participarea tuturor structurilor gu&erna+entale cu
rspunderi %n do+eniul securitii< este de dorit ca structurile internaionale i negu&erna+entale
rele&ante s (ie de ase+enea i+plicate.
71
Yn al doilea rXnd0 politica de securitate naional poate 5uca un rol poziti& %n ar+onizarea
contri/uiilor aduse de nu+rul crescXnd de actori din do+eniul securitii0 printre care cei de ni&el
naional0 autoritile locale0 co+unitatea de a(aceri 7de e4e+plu0 pentru prote5area in(rastructurii
&itale:0 di&erse organizaii ale societii ci&ile0 precu+ i instituiile regionale i internaionale.
"entralizarea procesului de ela/orare a politicii0 ast(el %ncXt aceasta s includ contri/uii &enite
din surse di(erite0 poate duce la o %nelegere co+un a conceptului de securitate.
Yn al treilea rXnd0 politica de securitate naional d o orientare politic di&erilor actori
i+plicai %n securitatea naional. Politica de securitate naional o(er repere pentru alinierea
deciziilor operaionale la o/iecti&ele pe ter+en lung i scurt ale politicii naionale. "entralizarea
per+ite (olosirea opti+ a resurselor i e&itarea discrepanelor0 redundanelor i de(icienelor %n
procesul de ela/orare i punere %n practic.
Yn al patrulea rXnd0 politica de securitate naional asigur o larg participare la ela/orarea
politicii de securitate deoarece e4tinde dialogul i cooperarea dincolo de li+itrile pro(esionale0
instituionale sau partinice. Yn acest (el0 dialogul poate duce la un consens cu pri&ire la &alorile i
interesele naionale (unda+entale i la ga+a de a+eninri la adresa acestor &alori i interese.
Yn al cincilea rXnd0 politica de securitate naional este un instru+ent de %ntrire a %ncrederii
la ni&el regional i internaional. Printr,o politic coerent i transparent0 statul %+prtete
preocuprile sale legate de securitate co+unitii internaionale0 (acilitXnd ast(el %nelegerea i
cooperarea internaional.
Procesul de ela/orare a politicii de securitate naional tre/uie s ai/ drept pre+ise
pri+atul &alorilor0 intereselor i necesitilor sociale (a de cele de grup socio,politic.
#ceasta o/lig puterea politic;
a: s (unda+enteze i s realizeze cadrul legislati& i instituional dezira/il aprrii0
prote5rii i pro+o&rii &alorilor0 intereselor i necesitilor de securitate<
/: s construiasc i s %ntrein +ediul socio,politic necesar (uncionrii de+ocraiei i
asigurrii prosperitii generale0 co+unitare i indi&iduale<
72
c: s asigure integrarea statului naional %n structuri de securitate &ia/ile i s pro+o&eze
o politic de /un,&ecintate i de relaii ec3ita/ile cu toate statele lu+ii<
d: s di+ensioneze co+ponenta +ilitar a securitii %n concordan cu &alorile0
interesele i necesitile de securitate0 cu riscurile i a+eninrile prognoza/ile0 precu+ i cu
resursele disponi/ile.
Politica de securitate naional tre/uie de(init i %ntreinut din perspecti&a necesitilor
sociale. #ceasta rezid din (aptul c procesul de construire a securitii are drept (inalitate
ur+toarele deziderate;
a: starea de (apt a organizrii sociale 7naiunii: e4pri+at prin capacitatea de a (i la
adpost de orice pericol e4tern i intern0 de a se prote5a i apra %+potri&a riscurilor0 a+eninrilor
pericolelor i agresiunilor de orice natur<
/: starea de (apt a instituiilor cu (uncii gestionare e4pri+at prin independena0
integritatea teritorial i su&eranitatea statului naional<
c: starea siste+ului socio,politic construit de organizarea social e4pri+at prin
+odaliti adec&ate de ad+inistrare a tre/urilor pu/lice i prin +suri socio,politice con(or+e cu
&alorile0 interesele i necesitile de securitate.
Politica de securitate naional are caracter naional nu+ai %n condiiile %n care puterea
politic ce ad+inistreaz naiunea %i +enine caracterul naional. Yn construirea i +eninerea
acesteia sunt a/ilitate nu+ai organizaiileQstructurile de securitate care de(inesc statul naional0
%ntrucXt nu+ai acestea dispun de capacitatea de gestionare pu/lic pe (unda+entul necesitilor
sociale i sunt spri5inite de popor pentru a (unciona ca autoriti legiti+e.
Yntre politic i securitate e4ist o relaie0 a crei %nelegere i+pune identi(icarea (or+elor
de +ani(estare a acesteia %n di(erite conte4te geopolitice0 precu+ i analiza procesual,organic a
ni&elului general de dez&oltare a co+unitilor sociale0 regi+ului politic0 (eno+enologiei politico,
+ilitare i situaiei geopolitice i geostrategice dintr,un spaiu de securitate de(init.
73
Politica se+ni(ic arta puterii politice de a conduce i gu&erna a(acerile pu/lice prin (or+e
i +odaliti care asigur +eninerea i aprarea ordinii interne instituite i securitatea
co+unitilor sociale ad+inistrate.
Yn orice societate0 (actorul politic0 care constituie i puterea %n stat0 are un rol deter+inant %n
conducerea &ieii sociale. #cesta constituie instru+entul +enit s ar+onizeze pro/le+ele speci(ice
do+eniilor (unda+entale ale &ieii sociale0 s +enin ec3ili/rul0 sta/ilitatea i (uncionalitatea
acesteia0 s creeze cadrul (a&ora/il garantrii securitii ei. C(ectele gXndirii i aciunii clasei
politice se rs(rXng asupra %ntregii &iei sociale0 deoarece nici un do+eniu al acesteia i0 cu atXt +ai
+ult0 acela &ital0 al securitii0 nu poate r+Xne %n a(ara in(luenei sale.
Puterea unui stat se /azeaz pe organizaiile construite i %ntreinute de naiune %n scopul
gestionrii necesitilor de securitate. #cestea au capacitatea de a interpreta corect +enirea lor
social i de a %ntreine interesul cetenilor pentru participarea lor la ela/orarea deciziilor %n
+aterie de securitate. Un rol deose/it %n (uncionarea acestora re&ine educaiei i culturii de
securitate0 ca suport al /unei socializri ceteneti.
Ne&oile de aprare %+potri&a agresiunilor Ocentrelor de putereZ sunt e4pri+ate de ctre un
stat prin politica aprrii naionale. #ceasta &izeaz ansa+/lul aciunilor0 cilor i +i5loacelor i
+etodelor (olosite %n scopul aprrii naiunii0 co+unitilor sociale i cetenilor0 inXnd sea+a de
tendinele ce se +ani(est %n e&oluia situaiei internaionale.
Politica aprrii naionale diri5eaz i coordoneaz (orele i +i5loacele de care depinde
aprarea rii; econo+ice0 politice0 diplo+atice0 +ilitare cercetrii tiini(ice i te3nologice0
psi3ologice0 5uridice0 culturale0 educaionale.
+. Aun%a)entee "oiti$ii %e se$uritate naionaD
Yn /un +sur din cauza lu+ii %n care tri+ i soluiilor proiectate pentru pro/le+ele sale0
securitatea naional continu s,i de+onstreze co+ple4itatea. .ediul de securitate se a(l %ntr,o
continu re+odelare i sc3i+/are. Pentru pro&ocri noi0 se cer soluii noi0 care s rspund
realitilor. Fe aceea asigurarea securitii naionale reprezint un proces continuu i co+ple40
7!
e4tins asupra unui spectru larg de do+enii0 relaii i interdependene0 destinat pro+o&rii
intereselor i o/iecti&elor de securitate ale statului0 societii i ceteanului.
Yn accepia general0 +ediul de securitate este de(init ca un sistem.
Orice sistem de securitate are ne&oie de ec3ili/ru (uncional i integrati&0 rspunzXnd
acestui postulat prin su/siste+ele pe care le %ntreine; econo+ic0 politic0 5uridic,nor+ati& i
cultural.
"onceptul securitate na9ional8 este gre&at de i+plicarea ideologiilor pe care este
(unda+entat puterea politic ce ad+inistreaz o naiune. Yn (unda+entarea acestuia se i+plic
indi&izi i grupurile socio,politice 7partidele politice: care i+pun puterea politic.
Pentru (unda+entarea politicii de securitate0 rele&ante sunt spa9iul politic, ideologia puterii
politice, valorile politice asumate, cultura politic, decizia politic i ac9iunea politic. Yn (uncie
de acestea se sta/ilesc o/iecti&ele0 se de(inesc direciile de aciune0 se aloc resursele i se sta/ilesc
co+petenele i rspunderile organizaiilor i0 +ai ales instituiilor cu (uncii %n +ateria securitii.
pa9iul politic este constituit din zonele de +ani(estare i proli(erare a politicii %n spaiu.
#/ordarea din aceast perspecti& se nu+ete geopolitic. #cesta are dou sensuri; un sens
restr:ns , tiina care studiaz i+pactul (actorilor spaiali de esen natural,geogra(ic i socio,
geogra(ic 7geogra(ia econo+ic0 cea +ilitar0 politic0 ling&istic etc.: asupra politicii interne i
e4terne a statelor i a politicii internaionale0 %n general:< un sens larg , orice aciune de politic
intern0 e4tern sau internaional %n caz c i+plic pro/le+a teritorial.
2deologia puterii politice constituie liantul orientrii co+porta+entului cetenilor %n
do+eniul ela/orrii i asigurrii securitii. -deologia de(inete0 pe (ond0 +odul de gu&ernare0
natura siste+ului econo+ic0 o/iecti&ele dez&oltrii sociale0 ser&ind drept punct de plecare pentru
ela/orarea progra+elor de aciune ale partidelor.
-deologia puterii politice constituie liantul co+unicaional dintre aa,nu+ita Oclas
politicZ a(lat la putere0 organizaiile negu&erna+entale0 societatea ci&il i ceteni0 care0
declarati&0 sunt /ene(iciarii +surilor i aciunilor politice %ntreprinse.
7'
;alorile politice asumate de puterea politic sunt create i realizate %n practica politic %n
(uncie de +odalitile %n care acestea rspund aspiraiei de organizare +ai /un a relaiilor dintre
+e+/rii co+unitii gu&ernate. Orice putere politic de+ocratic accept i procla+ ca &alori
politice generale li/ertatea0 egalitatea0 su&eranitatea0 dreptatea social0 ordinea0 de+ocraia0
independena0 patriotis+ul etc.
*alorile pro+o&ate de puterea politic constituie criterii de (unda+entare a opiunii politice
%n do+eniul asigurrii securitii. #cestea; de(inesc atXt &alori,+i5loc0 cXt i &alori,scop pentru
deciziile politice %n +aterie de securitate< %ndeplinesc rolul unor 5aloane %n &iaa politic0 orientXnd
aciunile politice %n &ederea +o/ilizrii +aselor %n 5urul o/iecti&elor politicii de securitate< ser&esc
pentru a legiti+a aciunile pentru +eninerea puterii politice.
Opiunile din s(era &alorilor politice sunt decisi&e pentru organizarea i (uncionarea
oricrui siste+ de securitate. *alorile politice inco+pati/ile sunt0 de regul0 o surs de tensiuni i
con(licte %ntre puterea politic i societatea ad+inistrat. Fin acestea se nasc regi+urile
de+ocratice sau regi+urile autoritare0 dictatoriale.
Cultura politic8 constituie un proces co+ple40 rezultat al unui siste+ de atitudini i un
siste+ de conduite ale actorilor puterii politice %n raport cu &iaa politic. #cestea %ncorporeaz atXt
reprezentrile0 &alorile0 credinele i con&ingerile %+prtite0 cXt i opiniile i co+porta+entele
oa+enilor0 instituiilor i organizaiilor.
'ecizia politic este actul de opiune i de &oin politic pentru un anu+it +od de aciune0
din +ai +ulte alternati&e disponi/ile0 %n a/ordarea securitii0 ca pro/le+ de interes pu/lic. Yn
aceast categorie se %nscriu regulile constituionale0 legile ela/orate %n parla+ent0 politicile pu/lice0
deciziile pri&ind +surile de asigurare a securitii0 strategiile ela/orate de grupurile care dein
puterea politic. Fecizia politic re(lect0 %n ulti+ instan0 raporturile de putere i rezultatul
con(lictelor i negocierilor dintre (orele sociale pentru construirea i %ntreinerea siste+ului
securitii naionale.
Fecizia pentru (unda+entarea i ela/orarea politicii de securitate este e4presia gXndirii
e4pri+ate %n spaiul politic de ctre puterea politic0 pe (unda+entul ideologiei la care se
raporteaz0 a &alorilor politice asu+ate i a culturi politice de care dispune.
76
#ceasta tre/uie s ai/ drept pre+ise reperele i nor+ele care con(er politicii de securitate
&aloare social. Yn acest conte4t0 &aloarea decidentului este dependent de capacitatea de a se
adapta la trans(or+rile din +ediul de securitate0 cunotinele i e4periena acu+ulat0 (actorii
interni i e4terni care in(lueneazQcondiioneaz decizia0 precu+ responsa/ilitatea (a de
consecinele acesteia.
Fecizia de (unda+entare i ela/orare a politicii de securitate i+plic o responsa/ilitate
deose/it din partea puterii politice. #cesta presupune eli+inarea a/ordrilor doctrinare0
cantonarea %n anu+ite scenarii i solicit analize de grup i prelucrarea continu i siste+atic a
in(or+aiilor re(eritoare la +ediul de securitate.
Pentru a putea aciona potri&it intereselor de securitate0 puterea politic tre/uie s decid %n
cunotin de cauz asupra +odalitilor de utilizare a resurselor care asigur &ia/ilitatea politicii
de securitate. Fecizia este0 %n esen0 un proces raional de alegere0 dintr,un nu+r oarecare de
posi/iliti0 pe /aza in(or+aiilor deinute0 a unei linii de aciune0 %n scopul atingerii o/iecti&elor
sta/ilite. Yn acelai ti+p0 reprezint +aterializarea cunoaterii oportunitilor i posi/ilitilor de
aciune.
"c9iunea politic i+pune +odaliti de realizare a o/iecti&elor politicii de securitate %n
(uncie de gradul de politizare a societii0 adic %n (uncie de se+ni(icaia politic a +surilor
%ntreprinse. #ciunea politic se trans(or+ %ntr,o (or +enit s gestioneze e&oluia proceselor
socio,politice generatoare de sta/ilitate0 s pre&in dis(uncionalitile i0 %n ,,situa9ii5limit<0 s
ad+inistreze strile con(lictuale %n (olos propriu. Practica politico,statal con(ir+ c =politicile
de securitate<0 c3iar dac se auto,de(inesc =na9ionale<0 nu sea+n %ntre ele datorit +odalitilor
neec3i&alente de procesare a in(or+aiilor.
#ciunea politic0 e4pri+at prin +odaliti concrete de aplicare a deciziei de
operaionalizare a politicii de securitate0 este dependent de agenda politic. #ceasta susine sau
te+porizeaz0 %n anu+ite conte4te0 de+ersurile &izXnd utilizarea progra+at a resurselor
econo+ice0 energetice0 +ilitare0 sociale0 necesare atingerii o/iecti&elor propuse0 crora oa+enii
politici0 %n special politicienii0 le acord atenie deose/it.
#ciunea politic este &ia/il dac nu este lsat e4clusi& la +Xna politicienilor.
77
Practica politico,statal con(ir+ c0 %n anu+ite con5uncturi0 pentru realizarea propriilor
interese de securitate0 unii oa+eni politici se autoprocla+ =patrio9i<, (ac din politic o specul0
un +i5loc de trai0 i reuesc0 %n unele situaii0 s trans(or+e instituiile i ser&iciile pu/lice0 din
+i5loace pentru realizarea /inelui pu/lic0 %n +i5loace pentru realizarea intereselor personale. O
condiie (unda+ental a &ia/ilitii aciunii politice este +eninerea structurilor +ilitare %n cadrul
legal pentru care au (ost generate i %+piedicarea trans(or+rii acestora %n instituie a statului
ideologic.
Pentru ela/orarea unei politici de securitate sunt rele&ante; situa9ia geopolitic a zonei de
interes 7/arta geopolitic8:< sistemul politic> dreptul interna9ional.
itua9ia geopolitic8 a zonei de interes 7/arta geopolitic8: e&ideniaz rolul (iecrui OactorZ
al +ediului de securitate0 precu+ i noile spaii geogra(ice0 purttoare de tensiuni latente sau
desc3ise. Fe aceea0 se acord i+portan acelor zone %n care securitatea este o surs de sta/ilitate0
cXt i acelor zone %n care pericolele0 riscurile i a+eninrile la adresa securitii r+Xn prezente.
78
*. Organizaia Naiunior Unite
1. Istori$
Organizaia Naiunior Unite 6organizaie "oiti$D uni.ersaD: este $ea )ai i)"ortantD
organizaie internaionaD %in u)e. =ondat %n 11E/0 dup #l Foilea 1z/oi .ondial0 are 11+
de state +e+/re.
ONU are +isiunea de a asigura "a$ea )on%iaD( res"e$tarea %re"turior o)uui( $oo"erarea
internaionaD #i res"e$tarea %re"tuui internaiona.
?ediul central al organizaiei este situat %n NeK VorA.
"el de,al Foilea 1z/oi .ondial nu a a&ut ca rezultat un tratat de pace general0 cauza a (ost
ni&elul sczut de solidaritate %ntre aliai. "arta ONU a (ost un su/stitut al unui tratat general de
pace. O/iecti&ul +eninerea pcii i a securitii internaionale.
Yn a(ara scopului (unda+ental0 de a institui un nou siste+ de securitate colecti&0 "arta ONU
+enioneaz %n prea+/ulul su trei (inaliti ; respectul drepturilor (unada+entale ale persoanei
u+ane0 respectul dreptului internaional i al dreptii de pro+o&are a progresului social general
%ntr,un cli+at de li/ertate.
Societatea Naiunilor, precursoarea ONU Scurt istoric i descriere
-deea constituirii unei organizaii internaionale0 care s (aciliteze cola/orarea dintre state %n
scopul +eninerii pcii0 poate (i identi(icat %n seria de con(erine diplo+atice internaionale0
inute %n ulti+a parte a secolului 2-2,lea i pri+a parte a secolului 22. -+pulsul pentru crearea
unei organizaii cu &ocaie uni&ersal a (ost dat %ns de dorina statelor de a coopera pentru a
pre&eni repetarea pri+ului rz/oi +ondial.
Yn 1)1' ia (iin %n ?U#0 la P3iladelp3ia0 6iga pentru i+punerea pcii0 organizaie pri&at ale
crei principale idei0 acceptate de preedintele 9oodroK 9ilson0 se regsesc %n &estitele sale F1E
"un$teG0 pri&ind organizarea pcii la s(Xritul rz/oiului.
6a o spt+Xn dup desc3iderea "on(erinei de pace de la Paris 718 ianuarie 1)1):0 s,a
constituit o co+isie0 a crei conducere a re&enit preedintelui ?U#0 9. 9ilson0 cu sarcina
ela/orrii actului constitui& al 6igii0 ca parte integrant a $ratatului de pace. Proiectul (inal al
acestui docu+ent0 denu+it Pa$tu So$ietDii Naiunior0 a (ost apro/at %n unani+itate i a intrat
%n &igoare la 1@ ianuarie 11*@.
7)
"ele +ai i+portante eluri ale So$ietDii Naiunior sunt legate de pro+o&area pcii i
pre&enirea rz/oiului.
C4presia FNaiunie UniteG aparine preedintelui ?tatelor Unite ale #+ericii0 =ranAlin F.
1oose&elt0 i a (ost (olosit pentru pri+a dat %n F&e$araia Naiunior UniteG din ianuarie
1)!20 prin care reprezentanii a 26 de naiuni anga5au gu&ernele lor s continue lupta %+potri&a
Puterilor #4ei. -deea crerii Organizaiei Naiunior Unite este lansat de +initrii de e4terne ai
?U# 7Cor%e 3u:0 U1?? 7<. -. -ooto.: i .arii Gritanii 7Ant4onH E%en: i a+/asadorului
"3inei %n Uniunea ?o&ietic 7Aao Ping?S4eung:.
"on(erina de la ?an =rancisco0 a crei denu+ire o(icial a (ost FCon'erina Naiunior Unite
"ri.in% Organizaia InternaionaDG0 i,a %nceput lucrrile la 2' aprilie 1)!'0 cu participarea
reprezentanilor a ' de state. 6ucrrile "on(erinei0 care au durat dou luni0 au (ost consacrate
ela/orrii Cartei ONU.
Yn ter+eni generali0 Organizaia Naiunior Unite poate (i de(init ca o organizaie cu &ocaie
uni&ersal0 atXt %n ceea ce pri&ete entitile sale state su&erane cXt i do+eniile %n care se
i+plic0 scopul su principal (iind +eninerea pcii i securitii internaionale.
ONU nu este o organizaie supranaional0 nu are co+petenele unui gu&ern +ondial0 ci
reprezint o organizaie de state su&erane0 (uncionXnd ca Oun centru %n care s se ar+onizeze
e(orturile naiunilor prin atingerea unor scopuri i o/iecti&e co+uneZ .
*. S$o"u si sar$inie ONU
?copurile pentru care a (ost creat Organizaia Naiunior Unite i pentru realizarea crora
acioneaz statele +e+/re i organizaia ca atare sunt %nscrise %n pri+ul articol al "artei.
Pri+ul i cel +ai i+portant dintre acestea este )eninerea "D$ii #i se$uritDii internaionae.
#liniatul %ntXi al aceluiai articol indic i cile utilizrii acestui o/iecti&; a.: prin +suri
colecti&e pentru pre&enirea i %nlturarea a+eninrilor %+potri&a pcii i prin repri+area actelor
de agresiune sau a altor %nclcri ale pcii< /.: prin aplanarea i soluionarea di(erendelor sau a
situaiilor cu caracter internaional care pot duce la o %nclcare a pcii0 prin +i5loace panice i %n
con(or+itate cu principiile 5ustiiei i dreptului internaional.
Yn al doilea rXnd0 dup +eninerea pcii i securitii internaionale0 Carta su/liniaz0 ca scop al
Organizaiei0 realizarea cooperrii internaionale %n do+eniul econo+ic i social. Pentru
atingerea acestui o/iecti&0 ca i %n cazul +eninerii pcii i securitii glo/ale0 "arta conine
8
pre&ederi precise pri&ind atri/uiile organelor sau organizaiilor din siste+ul su0 %n sarcina
crora cade realizarea acestui o/iecti&.
Un al treilea o/iecti& al ONU0 cons(iinit %n articolul 1 al "artei0 este realizarea cooperrii
internaionale pentru pro+o&area i %ncura5area respectrii drepturilor o+ului i li/ertilor
(unda+entale pentru toi0 (r deose/ire de ras0 se40 li+/ sau religie. Potri&it "artei0
principalele responsa/iliti pentru pro+o&area drepturilor o+ului sunt %ncredinate A%unDrii
Generae i Consiiuui E$ono)i$ #i So$ia.
Un alt o/iecti& al ONU const %n dez&oltarea de relaii prieteneti %ntre naiuni. "arta sta/ilete
un set de principii %n /aza crora &or aciona0 pentru %n(ptuirea scopurilor consacrate0 atXt
Organizaia0 cXt i statele +e+/re.
eclaratia Uni!ersala a repturilor Omului
&e$araia Uni.ersaD a &re"turior O)uui0 procla+at i adoptat de A%unarea GeneraD a
O.N.U.0 la 1@ %e$e)0rie 11EI0 este pri+ul docu+ent cu &ocaie uni&ersal %n acest do+eniu i
sta/ilete o concepie unitar a co+unitii internaionale despre drepturile i li/ertile o+ului0
desc3izXnd calea spre un siste+ de protecie internaional a drepturilor o+ului.
Fup 1)!80 A%unarea GeneraD a O.N.U. a adoptat %n acest do+eniu peste 6 de con&enii i
declaraii prin care s,a a&ut %n &edere i instituirea unor +ecanis+e speci(ice de protecie a
acestor drepturi.
Fup cu+ enun pri+a propoziie a &e$araiei Uni.ersae a &re"turior O)uui0 respectarea
drepturilor o+ului i a de+nitii u+ane reprezint O(unda+entul li/ertii0 5ustiiei i pcii %n
lu+eZ i a (ost procla+at ca un Oideal co+un spre care tre/uie s tind toate popoarele i
naiunileZ %n ceea ce pri&ete respectul (a de drepturile o+ului.
Ca (ace re(erire la nu+eroase drepturi , ci&ile0 politice0 eco+o+ice0 culturale i sociale la care
oa+enii de pretutindeni sunt %ndreptii.
+. A%unarea GeneraD a Naiunior Unite
Carta Naiunior Unite indic ur+toarele ase organe principale ale ONU; A%unarea
GeneraD0 Consiiu %e Se$uritate0 Consiiu E$ono)i$ #i So$ia0 Consiiu %e TuteD0 Curtea
InternaionaD %e ;ustiie i Se$retariatu Genera.
"ele ase organe enu+erate0 dei cali(icate toate ca principale0 se a(l totui0 din punct de &edere
al independenei i puterii pe care o e4ercit0 %n situaii di(erite.
81
A%unarea GeneraD0 %n care sunt reprezentate toate statele +e+/re0 ca entiti egale0 este
organul care dispune de cele +ai largi co+petene.
#ceasta ocup o poziie central %n cadrul Organizaiei0 nu nu+ai datorit (unciilor i puterilor
sale politice0 dar i pentru co+petenele sale ad+inistrati&,(inanciare i rolul %n sta/ilirea
structurrii altor organe.
Fou dintre organele principale ale ONU Consiiu E$ono)i$ #i So$ia 6ECOSOC: i
Consiiu %e TuteD sunt plasate su/ autoritatea #dunrii Eenerale.
Pe de alt parte0 co+petenele Consiiuui %e Se$uritate Jn )eninerea "D$ii #i se$uritDii
internaionae sunt (erite de orice inter(eren din partea altor organe ONU0 inclusi& A%unarea
GeneraD.
Yn siste+ul Naiunior Unite0 A%unarea GeneraD este organ principal0 ocupXnd o poziie
central. Prin poziie i alctuire0 A%unarea GeneraD are o &ocaie uni&ersal< %n genere0
aceasta poate discuta orice pro/le+e sau c3estiuni la care se re(er "arta sau care pri&esc puterile
i (unciile oricrui organ al Naiunior Unite i poate (ace reco+andri +e+/rilor O.N.U. sau
"onsiiuui %e Se$uritate %n orice c3estiuni si+ilare.
Principial0 con(or+ "artei i altor acte constituti&e0 aciunile #dunrii Eenerale %n do+eniul
regle+entrii panice0 la (el ca i cele ale "onsiliului de ?ecuritate0 %nscriindu,se %n cadrul
diplo+aiei +ultilaterale0 nu au (or 5uridic o/ligatorie0 ci nu+ai &aloare +oral,politic. Yn
acest sens0 (unciile i puterile #dunrii Eenerale au nu+ai un caracter deli/erati& i de
reco+andare.
E. Consiiu %e Se$uritate a Naiunior Unite
#utorii Cartei ONU au rezer&at "onsiliului de ?ecuritate un loc aparte %n siste+ul instituional
al organizaiei0 ca organ cu co+punere restrXns0 in&estit cu rspunderea principal %n +eninerea
pcii i securitii internaionale 7art. 2!:.
Pentru realizarea acestei rspunderi0 Carta con(er Consiiuui %e Se$uritate puteri speciale de
decizie i de aciune %n pre&enirea i rezol&area con(lictelor internaionale0 iar statele +e+/re
ONU Oaccept s e4ecute 3otrXrile Consiiuui %e Se$uritateZ0 luate %n con(or+itate cu
dispoziiile "artei 7art.2':.
Poziia i rolul deose/it rezer&ate acestui organ %n structura organizaiei +ondiale sunt rele&ate de
co+punerea acestuia0 (uncionarea0 siste+ul decizional i co+petenele ce le e4ercit.
82
Festinat s (ac (a0 prin Oaciuni rapide i e(icaceZ0 unor situaii con(lictuale0 alctuirea acestui
organ0 %n &iziunea (ondatorilor ONU tre/uia s rspund unei du/le cerine; pe de o parte0 s se
li+iteze la un nu+r restrXns de +e+/ri0 iar pe de alt parte0 s ai/ %n co+punerea sa0
o/ligatoriu i per+anent0 +arile puteri aliate %n cel de,al doilea rz/oi +ondial0 cooperarea
acestora (iind considerat o principal garanie a +eninerii pcii i securitii %n perioada
post/elic.
"a atare0 con(or+ Cartei0 Consiiu %e Se$uritate cuprinde dou categorii de +e+/rii;
per+aneni i neper+aneni.
-niial0 Consiiu cuprindea unsprezece +e+/ri; cinci +e+/ri per+aneni0 nu+ii prin CartD
Re"u0i$a C4ina( Arana( Uniunea Re"u0i$ior So.ieti$e So$iaiste( Regatu Unit a -arii
Britanii #i Iran%ei %e Nor%( Statee Unite ae A)eri$ii i ase +e+/ri neper+aneni. "a
ur+are a unui a+enda+ent adus "artei %n 1)63 7intrat %n &igoare la s(Xritul anului 1)6':0
nu+rul +e+/rilor neper+aneni a (ost sporit la ze$e 0 "onsiliul (iind co+pus0 dup 11=/0 din
$in$is"reze$e )e)0ri.
"o+petenele "onsiliului de ?ecuritate a Naiunilor Unite sunt e4pri+ate %n te+eiul art. 2! al
"artei0 care con(er acestuia rspunderea principal %n +eninerea pcii i securitii
internaionale0 co+petenele %n cauz ur+rind pre&enirea iz/ucnirii unor con(licte0 inter&enia0
dac este cazul0 pentru a le pune capt i0 %n general0 deza+orsarea crizelor internaionale.
Yn acest cadru0 atri/uiile "onsiliului sunt grupate0 de "arta ONU0 %n trei capitole distincte;
Ca"itou <I atri/uii %n soluionarea %n soluionarea panic a di(erendelor
internaionale<
Ca"itou <II atri/uii %n cazul unor Oa+eninri %+potri&a pciiZ0 O%nclcri ale pciiZ i
Oacte de opresiuneZ0 care i+pun +suri de constrXngere0 (r (olosirea (orei ur+ate0 dac este
cazul0 de (olosirea acesteia<
Ca"itou <III atri/uii %n raporturile dintre ONU i organizaii ori acorduri regionale0
a&Xnd ca o/iect +eninerea pcii i securitii %ntr,o anu+it zon geogra(ic.
Yn do+eniul soluionrii panice a di(erendelor0 "onsiliul poate;
s in&ite prile la un di(erend s %l soluioneze printr,unul din +i5loacele +enionate la art.
33 7Otratati&e0 anc3et0 +ediere0 conciliere0 ar/itra50 pe cale 5udiciar0 prin recurgere la
organis+e sau acorduri regionale0 ori prin alte +i5loace panice0 la alegerea prilorZ:<
83
s dispun o anc3et asupra unui di(erend sau a unei situaii0 care ar putea duce la (riciuni
internaionale sau ar putea da natere unui di(erend< concluziile anc3etei0 %ntreprins de un
organ su/sidiar al "onsiliului0 de o co+isie (or+at din reprezentani ai statelor ori
personaliti independente0 constituie o pri+ etap %n sta/ilirea poziiei "onsiliului asupra
di(erendului a crui natur ur+eaz s o deter+ine<
s reco+ande prilor la di(erend0 procedura sau +etoda de soluionare0 tinXnd sea+a de
natura di(erendului0 ori0 la cererea acestora0 s le reco+ande soluii concrete<
Yn cazurile %n care "onsiliul constat e4istena unor situaii cali(icate drept a+eninare %+potri&a
pcii0 %nclcare a pcii sau act de agresiune0 "onsiliul de ?ecuritate al ONU0 %n te+eiul "artei0
este autorizat s adopte rezoluii cu &aloare o/ligatorie0 prin care dispune +suri0 +ergXnd uneori
pXn la utilizarea (orei ar+ate.
Sructura ONU "elelalte structuri ale ONU i organizaiile speciale
Consiiuui E$ono)i$ #i So$ia %i sunt su/ordonate +ulte din organizaiile speciale.
Consiiu %e TuteD i,a suspendat +o+entan acti&itatea.
Curtea InternaionaD %e ;ustiie decide dispute internaionale 7se a(l la Laga:.
Se$retariatu Naiunior Unite; cea +ai +are (uncie ad+inistrati& este cea de ?ecretar
Eeneral al ONU Gan 8i .oon.
Fin organizaiile speciale ale ONU (ac parte;
Centru Naiunior Unite "entru A#ezDri U)aneK
Aon%u Naiunior Unite "entru Co"ii 6UNICEA:K
Con'erina Naiunior Unite "entru Co)er #i &ez.otareK
Progra)u Naiunior Unite "entru &ez.otare 6PNU&:K
Progra)u Naiunior Unite "entru -e%iu Ln$on,urDtor 6PNUE:K
Progra)u Internaiona a Naiunior Unite "entru Pre.enirea Consu)uui %e
&roguriK
Lnatu Co)isariat ONU "entru Re'ugiaiK
O"eraiunie ONU %e -eninere a PD$iiK
Aon%u ONU "entru A$ti.itDi Jn &o)eniu Po"uaieiK
Agenia "entru Re'ugiaii PaestieniK
8!
ONU lucreaz cu ur+toarele organizaii autono+e; UNESCO0 BIR&0 A-I i altele.
/. <iitoru ONU
"on(or+ "artei0 ONU a reprezentat e4presia 3otrXrii rilor de a pre&eni o nou
con(lagraie +ondial0 de a +enine pacea i securitatea internaional0 de a dez&olta relaii
prieteneti %ntre state0 de a realiza cooperarea pentru soluionarea pro/le+elor econo+ice0 sociale0
culturale i u+anitare cu care se con(runt o+enirea i de a pro+o&a i %ncura5a respectarea
drepturilor o+ului i a li/ertilor (unda+entale pentru toi0 (r deose/ire de ras0 se40 li+/ sau
religie.
Yn realitate0 Organizaia Naiunilor Unite a (ost produsul +e+/rilor si (ondatori i
proiectat de (uncioneze0 aa cu+ cei +ai in(lueni dintre acetia au dorit0 desigur0 %n raport cu
condiiile pre&alente %n perioada respecti&. $rans(or+area realitilor geopolitice conte+porane a
(ost +ult +ai rapid decXt cea a e(ortului de adaptare instituional a organizaiei. Yn (ond0 ONU nu
a (ost creat pentru a rspunde unor ne&oi precise i concrete ci0 aa cu+ se e4pri+a .aurice
Gertrand0 Upentru a rspunde unui &isZ0 i anu+e U&isul pciiZ. Or0 pacea 7+ondial: corespunde
unei anu+ite ordini 7+ondiale:. Pentru %n&ingtorii %n cel de,al doilea rz/oi0 U+eninerea pciiZ
este sinoni+ul U+eninerii ordiniiZ0 +ai precis a ordinii %n&ingtorilor. ONU este rezultatul unei
a+/iguiti0 din +o+ent ce nici %n&ingtorii0 atXt de deose/ii pe c%t erau ?talin i 1oose&elt i
regi+urile reprezentate de ei0 nu a&eau aceeai &iziune asupra ordinii +ondiale.
$endina de a +sura reuita0 e(iciena i rele&ana organizaiei +ondiale este o c3estiune
(unda+ental de percepie care nu poate dec%t s (luctueze %n raport cu tradiiile rii care o (ace i
cu relaiile pe care le,a %ntreinut cu organizaia de,a lungul ti+pului. #ceast tendin este datorat
i +odului de operare al +a5oritii occidentale %n pri+ul deceniu de e4isten al organizaiei0 care
a i+pri+at i pro(esat pri+atul &oinei +a5oritii. Fup decolonizare i apariia (eno+enului de
ato+izare a siste+ului internaional0 respecti& creterea de la '1 la 1)1 a nu+rului statelor
+e+/re0 +odelul ast(el construit s,a %ntors %+potri&a intereselor occidentale.
Fin punct de &edere al inteniilor originare ale "artei ONU s,au acu+ulat dou pro/le+e
+a5ore0 generate de dou tipuri de (rustrri;
[ +e+/rii (ondatori nu +ai sunt %n +a5oritate i prin ur+are nici o/iecti&ele lor nu +ai sunt
%n +od necesar si+ilare celor ale organizaiei %n prezent<
8'
[ noii &enii %n organizaie au aderat la "art pe care au acceptat,o ca atare %n condiii
istorice deter+inate0 ceea ce %nsea+n c propriile lor o/iecti&e de(inite %n prezent nu sunt
neaprat re(lectate %n acest docu+ent i %n +odul de (uncionare pe care %l prescrie.
Pe +sur ce condiiile geopolitice internaionale s,au sc3i+/at %n raport cu cele care au
inspirat "arta ONU i instituiile sale %n 1)!'0 a (ost clar c nu a e4istat un consens asupra +odului
%n care tre/uie re(or+at organizaia0 unele +ari puteri cla+%nd necesitatea re(or+ei0 (r %ns a,i
asu+a riscul re&izuirii "artei. Yn acest +od0 e(ortul de adaptare al organizaiei la un +ediu
internaional a(lat %ntr,o accentuat dina+ic a (ost constant0 dar reacti& i nu anticipati&.
Orice e&aluare a tentati&elor curente de re(or+ a ONU tre/uie s %nceap de la plasarea sa
realist %n raport cu etapele si+ilare din trecut. 1ecentul i+puls %n pro+o&area re(or+ei nu
constituie un de+ers noul. Fe5a la %nceputul anilor 1)80 siste+ul ONU i al ageniilor sale
specializate opera cu o ga+ larg de aran5a+ente instituionale destinate unor acti&iti care
acopereau practic toate do+eniile de interaciune internaional0 de la securitate i +eninerea pcii
la dez&oltare econo+ic0 de la aprarea drepturilor o+ului la protecia proprietii intelectuale0 de
la standardizare te3nic la codi(icarea progresi& a dreptului internaional0 de la spaul e4tra,
at+os(eric la +area li/er. Yn %ncercarea de a rspunde c%t +ai +ultor solicitri0 ONU nu a tiut s
e&ite pericolul supra%ncrcrii instituionale0 constatare uor de (cut c3iar dup pri+ele dou
decenii de acti&itate. Ync din 1)66 s,a (cut si+it Utendina de a crede c (iecare nou propunere
necesit o nou instituie care s o duc la %ndeplinireZ. Yn aceste condiii0 at%t ca resurse (inanciare0
c%t i ca resurse u+ane0 ONU a (ost supus per+anent unor presiuni cresc%nde pentru (iecare
progra+0 ceea ce a di+inuat posi/ilitatea %ntreprinderii unor proiecte a+/iioase i capacitatea de
anticipare pe ter+en lung.
Poziiile adoptate de state nu au (cut distincia net necesar %ntre &aliditatea te+elor i
o/iecti&elor organizaiei i rele&ana structurilor create pentru a le a/orda. #ceasta a condus la o
situaie %n care ONU era constr%ns s a/ordeze at%t pro/le+ele curente c%t i cele %n curs de
apariie0 (r a a&ea +i5loacele supli+entare adec&ate. Pro/le+e eseniale cu+ ar (i lipsa de
consens asupra rolului ONU %n siste+ul internaional i ni&elul resurselor alocate au (ost e&itate.
C(orturile de re(or+ s,au (cut de cele +ai +ulte ori su/ presiune0 (ie ca rezultat al aa nu+itelor
Ucrize financiareZ care de (apt nu erau crize generate de ad+inistrarea intern a siste+ului0 ci de
atitudinea unor state +e+/re0 (ie a unor crize de +o+ent declanate de eecul aciunilor su/ egida
ONU %n cazuri speci(ice. C&alurile erau (cute %n raport cu interesele de circu+stan ale unor
86
+e+/ri. Yn (uncie de acestea0 sl/iciunile siste+ului Naiunilor Unite erau e4plicate %n dou
(eluri;
[ organizaia este do+inat de state +ici i %n curs de dez&oltare i prea sla/0 datorit
i+plicrii %n procesele sale decizionale a nu+eroase state care nu dispun de (or real %n aplicarea
deciziilor<
[ organizaiei nu i se dau +i5loacele i autoritatea necesar pentru a de&eni o (or
supragu&erna+ental.
1e&enirea %n (or a "onsiliului de ?ecuritate0 la %nceputul anilor \)0 la capacitatea de a,i
%ndeplini +andatul0 aa cu+ a (ost consacrat prin "art a adus %n actualitate te+a legiti+itii sale
%n raport cu a&ansul organizaiei spre uni&ersalitatea geogra(ic0 creterea nu+rului su de
+e+/ri i c3iar cu al +ri+ii contri/uiei statelor la /ugetul organizaiei.
#u prins contur +ultiple presiuni0 legiti+izate de sc3i+/rile produse %n raport cu 1)!'0
at%t din partea (otilor %n&ini %n ulti+ul rz/oi +ondial0 c%t i a lu+ii %n curs de dez&oltare.
Yncep%nd din 1))2 te+a reprezentrii ec3ita/ile i creterii nu+rului de +e+/ri ai "onsiliului de
?ecuritate a (ost introdus pe agenda #dunrii Eenerale0 pro&oc%nd dez/ateri aprinse i creatoare
de di&erse scenarii de sc3i+/are. Fi&ergena i &arietatea punctelor de &edere aduse %n discuie i
con(ortul e&ident al actualilor +e+/ri per+aneni %n +eninerea situaiei e4istente sunt o/stacole
tacite considera/ile %n calea a&ansrii ctre o decizie0 (r a (i ne&oie ca &reun stat +e+/ru s se
%+potri&easc e4plicit ne&oii de sc3i+/are. Cste e&ident c re(or+a ONU %n do+eniul pcii i
securitii este asociat cu re(or+a "onsiliului de ?ecuritate.
Fi(icultile reale ale anga5rii unui proces pro(und de re(or+ sunt i +ai /ine ilustrate de
ineria puternic %n re(or+area "onsiliului de ?ecuritate. #cest do+eniu este rele&ant0 %ntruc%t
/la+ul nu +ai poate (i diri5at la adresa structurilor /irocratice sau a ine(icienei
+ultilateralis+ului. Yn (ond0 este greu de i+aginat o structur +ultilateral operaional +ai
potent dec%t cea (or+at de nucleul de cinci ri +e+/re per+anente ale "onsiliului de ?ecuritate.
?uccesul sau insuccesul aciunilor ONU %n +aterie de +eninerea pcii i securitii sunt rezultatul
ar+onizrii sau dezacordului %ntre acele ' state i nu al unei e&entuale incapaciti inerente a
organizaiei de a realiza +andatele atri/uite.
1e(or+a "onsiliului de ?ecuritate este legat nu nu+ai de e(iciena0 ci i de
reprezentati&itatea i0 i+plicit0 legiti+itatea acestuia0 in&ocate de +area +a5oritate a statelor
+e+/re ale ONU. #precierea reprezentati&itii i legiti+itii este (cut0 cel +ai adesea0 %n
87
raport cu nu+rul +e+/rilor "onsiliului i +ai ales cu con(iguraia grupului de +e+/ri
per+aneni. "riticii in&oc cel +ai (rec&ent ur+toarele &icii de reprezentare;
[ 1eprezentati&itatea geopolitic; patru dintre cei cinci +e+/ri per+aneni sunt europeni
sau legai de istoria Curopei. ?ingurul +e+/ru per+anent care nu pro&ine din lu+ea
industrializat este "3ina. Nici un +e+/ru nu reprezint e+is(era sudic. Fe aceea0 rile %n curs
de dez&oltare &d lrgirea "onsiliului de ?ecuritate ca pe o posi/ilitate de a,i spori i+pactul %n
siste+ul Naiunilor Unite i %n gu&ernarea glo/al.
[ 1eprezentati&itatea regional; din punct de &edere al grupurilor regionale in(or+ale ale
ONU0 nu sunt reprezentate per+anent %n "onsiliu0 #+erica 6atin i #(rica. 1eprezentarea
regional adec&at ar tre/ui s (ie una dintre &alorile c3eie ale legiti+itii i autoritii "onsiliului
de ?ecuritate. #cest tip de reprezentare a stat la /aza +odului de distri/uire a locurilor
neper+anente atunci c%nd s,a procedat0 prin a+endarea "artei0 la e4tinderea de la 11 la 1' a
nu+rului total de +e+/ri ai "onsiliului de ?ecuritate.
[ 1eprezentati&itatea de+ogra(ic; dac populaia este utilizat drept criteriu de asigurare a
reprezentati&itii0 atunci e+is(era nordic este supra,reprezentat %n "onsiliu. Yn e4pri+area lui
8no40 Upare a/surd c0 %n ' de ani c%nd con(or+ esti+rilor "3ina0 -ndia0 PaAistan0 Nigeria i
-ndonezia &or reprezenta +ai +ult de patru +iliarde persoane "onsiliul de ?ecuritate &a arta la
(elZ. Yn acelai ti+p0 agenda ca atare a "onsiliului de ?ecuritate s,a lrgit %ntr,un +od %n care sunt
a(ectate grupuri de populaie tot +ai largi. C4tinderea agendei presupune i o +ai /un
reprezentare a celor din zonele cele +ai a(ectate de deciziile luate de "onsiliu.
[ 1eprezentati&itatea prin capacitate; unul dintre criteriile +a5ore0 enunate ca atare %n "arta
ONU cu pri&ire la calitatea de +e+/ru al "onsiliului de ?ecuritate0 este capacitatea de a contri/ui
la +eninerea pcii i securitii internaionale. Fe aici argu+entul c0 de (apt0 "onsiliul de
?ecuritate nu +ai reprezint adec&at rile cu cea +ai +are capacitate de a contri/ui la +eninerea
pcii i securitii internaionale. Pe /aza e4clusi& a criteriului (orei econo+ice0 Eer+ania i
>aponia luate %+preun pot s,i aduc o contri/uie co+para/il cu a ?tatelor Unite i +ai +are
ca a oricrui alt +e+/ru per+anent actual.
[ Freptul de &eto; decizia de consacrare a dreptului de &eto a (ost %n /un parte rezultatul
g%ndirii politice UrealisteZ a perioadei care a ur+at i+ediat celui de,al doilea rz/oi +ondial0
potri&it creia e(icacitatea politic a Naiunilor Unite ar (i (ost +ult redus dac nu ar (i a&ut
spri5inul conco+itent al +arilor puteri. ]in%nd cont c a/sena +arilor puteri din 6iga Naiunilor a
88
constituit o sl/iciune +a5or0 autorii "artei au incorporat dreptul de &eto printre instituiile
eseniale ale ONU. Yn plus0 ca +i5loc de protecie al +arilor puteri (ondatoare0 dreptul de &eto a
constituit supapa de siguran pentru ca ONU s nu se poat supra,anga5a i +ai ales s nu se
anga5eze &reodat %+potri&a lor. Fe alt(el0 aa cu+ noteaz istoricii0 pe ti+pul negocierilor pri&ind
redactarea "artei era clar c ?tatele Unite nu ar (i r+as +e+/re ale ONU dac nu i s,ar (i acordat
dreptul de &eto. C4ist propuneri care &izeaz sc3i+/area puterii de &ot a statelor %ntr,o +anier
care ar per+ite i sc3i+/area (orei decizionale a #dunrii Eenerale 7pornind de la constatarea c
siste+ul Uun stat0 un &otZ (olosit la adoptarea rezoluiilor este nerealist0 %ntruc%t nu re(lect
distri/uia real a puterii %n lu+e:0 dar i sc3i+/area con(iguraiei nucleului per+anent al
"onsiliului de ?ecuritate 7pornind de la di+inuarea reprezentati&itii i legiti+itii acestuia:.
#titudinea statelor +e+/re ONU (a de re(or+ este deter+inat0 %n principal0 de statutul
lor %n ierar3ia actual i de prioritile naionale proprii. Prin aceast pris+0 dincolo de poziiile
declarati&e %n (a&oarea re(or+ei se pot contura ur+toarele categorii;
[ ?tatele care pre(er status,Ruo,ul0 a&%nd %n cadrul organizaiei o poziie apropiat de aspiraii;
?tatele Unite0 "3ina0 =ederaia 1us. #cestea &d ONU ca instru+ent al politicii lor e4terne i au
controlul asupra oricror %ncercri se+ni(icati&e de sc3i+/are i re(or+.
[ ?tatele care pre(er status,Ruo,ul pentru c au o poziie care le depete statutul real 7.area
Gritanie0 =rana:.
[ ?tatele care doresc re(or+a 7Eer+ania i >aponia: %ntruc%t s%nt contri/utori se+ni(icati&i la
/ugetul organizaiei i &d o nepotri&ire %ntre rolul lor glo/al i statutul %n cadrul ONU.
[ ?tate care doresc re(or+a %ntruc%t sper c aceasta s le aduc un rol +ai +are dec%t %l au %n
con(iguraia glo/al 7Grazilia0 -ndia0 Nigeria: i care %i pro+o&eaz %n acest (el i aspiraiile de
ridicare a statutului lor pe plan regional.
[ ?tate e4e+plare %n pri&ina contri/uiilor nete (a de organizaie0 prin resurse (inanciare
&oluntare i ela/orarea de concepte0 prin asistena o(erit pentru dez&oltare i participarea la
operaiuni de +eninere a pcii. Cle au (ost per+anent la originea unor re(or+e pariale
su/staniale %n di(erite do+enii i0 prin aciunea lor0 rezol& pro/le+e i %ntresc organizaia
7"anada0 ?uedia0 Olanda0 Nor&egia0 =inlanda:. #ceste state nu pretind creterea rolului lor (or+al
%n cadrul organizaiei0 dei sunt contri/utori unani+ apreciai i se /ucur de o recunoatere i un
statut in(or+al superior celui (or+al.
8)
[ ?tatele care cer +ult de la organizaie 7+a5oritatea rilor su/dez&oltate:0 de la care ateapt
soluionarea pro/le+elor lor econo+ice i sociale. #cestea %i aduc o contri/uie nese+ni(icati& la
resursele organizaiei (iind preponderent /ene(iciare %n plan politic i al +o/ilizrii de resurse.
[ ?tatele ne+ulu+ite de relaiile actuale de putere 7"u/a0 ?udan0 .alaiezia0 #lgeria:0 care &d
ne&oia re(or+rii ONU0 dar %n acelai ti+p sunt /ene(iciare ale siste+ului. #cestea pro+o&eaz
aciunea colecti& prin care s,i %ntreasc poziia lor relati& %ntr,o organizaie +ai populist.
[ ?tatele care au (cut sau (ac o/iectul unor sanciuni ONU0 ne+ulu+ite pro(und de politica
acesteia0 dar care ar (i pierdut i +ai +ult %n a(ara organizaiei i care doresc o re(or+ care s
duc la reducerea su/stanial a in(luenei +arilor puteri.
Fireciile strategice de re(or+ a ONU0 posi/ile %n condiiile descrise +ai sus0 sunt di&erse.
Una dintre direcii ar putea (i consolidarea +i5loacelor ONU de sti+ulare a unei cooperri
constructi&e glo/ale ast(el %nc%t s (ie satis(cute %ntr,o +sur decent ne&oile de /az econo+ice
i sociale ale &astei +a5oriti a populaiei +ondiale0 pe /aza &alorilor solidaritii i a contiinei
destinului co+un. Yn aceast categorie se %nscriu conceptele largi ale securit89ii umane0 dezvolt8rii
umane0 dezvolt8rii durabile0 contractului global, responsabilit89ii de interven9ie umanitar80
dreptului la dezvoltare0 desf8?ur8rilor preventive. #cestea sunt concepte noi0 de cele +ai +ulte ori
ela/orate %n a(ara cadrului negocierilor ONU0 dar care se /ucur de recunoatere i produc i+pact
%n acti&itile ONU.
O alt direcie ar (i a(ir+area organizaiei %n pro+o&area &alorilor de+ocraiei i
capitalis+ului occidental0 cele care au condus la e&oluia poziti& a acestor societi p%n la ni&elul
unei /unstri e4tinse la ni&elul tuturor categoriilor populaiei0 la sta/ilitate politic i pace social0
la integrare i capacitate de proiecie panic a propriilor &alori. *alorile de+ocratice cunosc o
rsp%ndire constant0 la e4pansiunea lor put%nd contri/ui i ONU0 dei pro+o&area de+ocraiei nu
este un o/iecti& constituional al su.
U"rizeleZ ONU nu reprezint e4presia insu(icienei (uncionale0 dei aceasta e4ist0 ci a
lipsei de con&ergen a +e+/rilor ei celor +ai in(lueni. 1e(or+a ONU poate lua orice direcie0 %n
litera sau spiritul "artei0 ori %n a(ara acestora0 dar este necesar &oina de a pro+o&a o sc3i+/are
care s in cont i de interesele altora.
1e(or+a ONU tre/uie s de(ineasc li+pede (unciile co+ple4e principale ale ONU %n
conte4tul +ai larg al gu&ernrii glo/ale. #cestea pot (i grupate i de(inite %n di(erite +oduri0 dar %n
esen se pot aco+oda +odelului descris de Gen5a+in Gassin;
)
[ Yn &irtutea naturii sale de unic organis+ intergu&erna+ental uni&ersal0 ONU constituie un (oru+
natural de legiti+izare 7sau de negare a legiti+itii: a ideilor0 doctrinelor i orientrilor
se+ni(icati&e %n conte4t glo/al.
[ ONU dispune de potenialul de a +odela agenda internaional0 de a (acilita i in(luena
ela/orarea de noi politici.
[ ONU0 organis+ele i ageniile sale specializate0 (iecare %n do+eniile lor respecti&e de
co+peten0 acioneaz %n calitate de creatori de reguli0 standarde i nor+e internaionale.
[ ONU este cel +ai ec3ili/rat gestionar i cel /un catalizator al asistenei econo+ice i te3nice prin
acti&itile operaionale0 orientate spre sti+ularea dez&oltrii.
Un +odel credi/il de re(or+ tre/uie s cuprind re(eriri lipsite de a+/iguitate la toate
aceste di+ensiuni. Cste credi/il alternati&a descris de >une legat %n general de se+ni(icaia
organizaiilor internaionale %n &iitor. Pe de o parte0 glo/alizarea poate %ntri rolul organizaiilor
internaionale. Odat cu creterea interaciunii %ntre di&erse entiti la scar glo/al0 de&ine tot +ai
e&ident c organizaiile internaionale sunt necesare pentru a crea un cadru %n care toate aceste
interaciuni se dez&olt %n +od ordonat i coerent. Pe de alt parte0 rolul organizaiilor
internaionale poate s sl/easc. Fac cei +ai reprezentati&i e4poneni ai intereselor societii se
organizeaz la ni&el glo/al0 ei ar putea s ai/ ne&oie tot +ai puin de organizaiile internaionale
ca (oru+ de %nt%lniri0 dez/ateri i decizie.
Pe (ondul pro/le+elor legate de a+pli(icarea (eno+enului de glo/alizare i a aspiraiilor
3ege+onice ale ?U# 7 inducerea unor crize (inanciare la ni&elul organizaiei0 ignorarea "onsiliului
de ?ecuritate %n pro/le+a -raA,ului:0 apar tendine de +arginalizare a ONU i a rolului 5ucat de
acesta. ?ocietatea internaional0 conco+itent cu gsirea unor soluii &ia/ile de re(or+are a ONU0
caut soluii alternati&e de gestionare a pro/le+elor glo/ale prin %n(iinarea unor organizaii
internaionale de tip E8 7E7 ^ 1usia: sau E20 sau prin +odi(icarea siste+ului (inanciar instituit
la Gretton 9oods.
Noile tendine geopolitice glo/ale scot %n e&iden necesitatea re(or+ei %n cadrul
Organizaiei Naiunilor Unite. Pentru a r+%ne un protagonist glo/al in(luent0 statele +e+/re
tre/uie s8 permit8 ONU s se adapteze continuu dina+icii relaiilor internaionale0 %ntotdeauna
superioar rit+ului de e&oluie a unei re(or+e +arcate %n prezent de cel puin dou 3andicapuri
eseniale; %ncre+enirea "artei i stagnarea resurselor (inanciare. "ategoric0 trecerea %n ne(iin sau
)1
irele&an a ONU este de neconceput0 indi(erent de i+pactul crizelor e(e+ere sau persistente ale
organizaiei sau de (luctuaiile %n atitudinea statelor +e+/re.
Pentru societatea i diplo+aia ro+Xneti0 a cror int (unda+ental a (ost integrarea %n
organizaiile euro,atlantice0 interesul (a de ONU a (ost oarecu+ trecut %n plan secund. Prezena
1o+Xniei %n "onsiliul de ?ecuritate poate reprezenta o ocazie de lrgire a orizontului politicii
e4terne pentru c desc3ide0 cu pri&ire la ONU0 i alte perspecti&e dec%t cele legate de ca+paniile
+ilitare. 1e(or+a este de+n de atenie nu ca ter+en la +od0 ci pentru c este legat de dou
te+e (unda+entale; rolul organizaiei ca protagonist %n gestionarea aspectelor glo/alizrii i
e&oluia raporturilor dintre unilateralis+ i +ultilateralis+ %n gu&ernarea glo/al.
Fei dorina 1o+Xniei de a (ace parte din ONU a (ost e4pri+at o(icial %nc din 1)!60
aderarea noastr a (ost /locat pXn %n 1)''. 6a 1! dece+/rie 1)''0 #dunarea Eeneral a decis
prin rezoluia nr. ))'72: pri+irea 1o+Xniei %n ONU0 alturi de alte 1' state.
?iste+ul ONU este (or+at din ase organe principale0 precu+ i organis+e i instituii
specializate. "ele ase organe principale sunt; #dunarea Eeneral0 "onsiliul de ?ecuritate0
"onsiliul econo+ic i social 7C"O?O":0 "onsiliul de tutel0 "urtea internaional de >ustiie i
?ecretariatul.
1o+Xnia a (ost +e+/r %n "onsiliul de ?ecuritate %n anii 1)620 1)76,1)77 i 1)),1))10
iar %n C"O?O" %n perioadele 1)6',1)670 1)73,1)760 1)78,1)87 i 1)),1))7.
6a 23 octo+/rie 23 prin &otul e4pri+at la cea de,a '8,a sesiune a #dunrii
generale0 1o+Xnia a (ost aleas pentru un loc de +e+/ru neper+anent %n "onsiliul de ?ecuritate al
ONU0 pentru +andatul din 2!,2'.
1o+Xnia particip %ntr,o serie de co+itete0 organe i progra+e din cadrul ONU %ntre care;
"on(erina asupra Fezar+rii 7cu sediul la Eene&a:0 "o+itetul pentru (olosirea panic a spaiului
e4tra,at+os(eric0 "o+itetul special pentru operaiunile ONU de +eninere a pcii0 "o+itetul ad,
3oc pentru Oceanul -ndian0 "o+itetul pentru -n(or+aii0 "on(erina pentru Fezar+are0 "o+itetul
pentru eli+inarea discri+inrii rasiale0 "o+itetul pentru drepturile econo+ice0 sociale i culturale0
"o+isia de Frept -nternaional0 "o+itetul ONU pentru Progra+e i "oordonare0 "o+itetul pentru
pro/le+e #d+inistrati&e i Gugetare 7#"#G_:0 "o+isia Ccono+ic a ONU pentru Curopa0
?u/co+isia pentru pre&enirea discri+inrii i protecia +inoritilor0 "o+isia ONU pentru droguri0
"o+isia ONU pentru >ustiia Penal0 Progra+ul Naiunilor Unite pentru .ediul Yncon5urtor.
)2
1o+Xnia0 prin prezena sa %n di(erite organe ale ONU0 a a&ut posi/ilitatea de a participa la
procesul decizional ce ur+a s in(lueneze %n +od direct atXt organizaia +ondial0 cXt i situaia
internaional la ni&el glo/al i %n zone geogra(ice apropiate. Fe ase+enea0 participarea 1o+Xniei
la operaiuni ONU de +eninere a pcii a e&ideniat e(iciena ar+atei ro+Xne i disponi/ilitatea
politic a 1o+Xniei de a se i+plica %n acti&iti +ilitare +ultinaionale pentru +eninerea
sta/ilitii internaionale. ONU reprezint totodat0 prin +ultiplele sale organis+e specializate din
1o+Xnia0 o surs de spri5in pentru ara noastr %ntr,o perioad de pro(unde trans(or+ri sociale i
econo+ice.
Yn actuala etap0 1o+Xnia se altur e(orturilor generale de a gsi (or+ule e(iciente
pentru re(or+area siste+ului ONU. `i %n acest do+eniu poziia noastr are ca principale repere
concepia general a UC i ?U# pri&ind structura i rolul organizaiei +ondiale %n ur+torul
+ileniu.
"ele +ai recente dez/ateri de la organizaia +ondial pri&ind relaiile dintre ONU i
organizaiile regionale au e&ideniat (aptul c acestea tre/uie s (ie (unda+entate pe principiile
co+ple+entaritii i spri5inului reciproc.
C4ist %ns i do+enii %n care interesele 1o+Xniei i+pun adoptarea unor ele+ente de
poziie proprii. #st(el0 %n conte4tul procesului contro&ersat al re(or+ei "onsiliului de ?ecuritate0
1o+Xnia susine accesul Eer+aniei i >aponiei ca +e+/ri per+aneni i creterea nu+rului de
+e+/ri neper+aneni0 inclusi& pentru grupul est,european.
1o+Xnia ur+rete cu atenie e&oluiile conceptuale ale operaiunilor de +eninere a pcii0
%n &ederea intensi(icrii i di&ersi(icrii i+plicrii ei %n aceste operaiuni. #st(el0 1o+Xnia
(igureaz %n grupul de state care au +ani(estat disponi/ilitate de a participa la aran5a+entele
Sstand,/DS ale ONU0 a&Xnd ca o/iecti& creterea operati&itii inter&eniei ONU %n situaii de
con(lict i urgene u+anitare.
1o+Xnia s,a pronunat pentru (olosirea +ai e(icient a resurselor interne ale Organizaiei0
eli+inarea paralelis+elor0 ad+inistrarea e(icient a (lu4ului de docu+ente %n cadrul ?ecretariatului
ONU0 utilizarea producti& a resurselor u+ane0 un control (inanciar strict i instituirea unei
e&aluri per+anente a raportului costuriQ/ene(icii.
Poziiile 1o+Xniei %n principalele pro/le+e &or e4pri+a interesele naionale (unda+entale
i &or ur+ri cu prioritate participarea la e(orturile Uniunii Curopene i N#$O< %n acest sens0 se &a
aciona ast(el %ncXt s (ie consolidate asocierea cu Uniunea Curopean0 parteneriatul strategic cu
)3
?U#0 raporturile speciale cu rile &ecine0 relaiile cu state din alte zone cu care a&e+ interese
co+une. 1o+Xnia &a pleda pentru atragerea unui spri5in sporit din partea co+unitii
internaionale0 a cercurilor (inanciare i de a(aceri0 pentru susinerea e(orturilor de %nnoire i
progres ale societii ro+Xneti.
ONU i rolul su %n gestionarea crizelor politico,+ilitare
ONU este o organizaie cu &ocaie uni&ersal ce a (ost creat dup al doilea rz/oi +ondial
pentru a asigura pacea i securitatea internaional. Cste alctuit %n prezent din 1)' de state care s,
au declarat 3otrXte s prote5eze Ogeneraiile &iitoare de (lagelul rz/oiuluiZ
1
.
Fac la %n(iinarea organizaiei cea +ai +are pro&ocare o constituiau rz/oaiele
interstatale0 aceast situaie s,a sc3i+/at (unda+ental pe parcursul ulti+elor decenii; con(lictele
ar+ate dintre state au sczut la nu+r0 %n sc3i+/ cele din interiorul statelor au cunoscut o cretere
i+ens0 la (el i unele (eno+ene +ai noi precu+ teroris+ul transnaional0 proli(erarea ar+elor de
distrugere %n +as0 tra(icul de ar+e +ici.
Fintre organele principale ale ONU sunt co+petente s acioneze pentru garantarea pcii0
rezol&area di(erendelor i asigurarea securitii internaionale; "onsiliul de ?ecuritate0 #dunarea
Eeneral0 i %n anu+ite condiii0 ?ecretariatul Eeneral al organizaiei.
"on(or+ docu+entelor o(iciale0 noile proceduri ONU de pre&enire i gestionare a crizelor
sunt;
identi(icarea i gestionarea ti+purie a zonelor poteniale de crize0 prin inter+ediul unor surse0 cu+
ar (i a+/asadorii la ONU iQsau o(ierii politici din teritoriu<
legturi operaionale %ntre organis+ele %nsrcinate cu pro/le+ele politice i u+anitare i
operaiunile de +eninere a pcii0 de alert rapid la sediul ONU<
pregtirea unui in&entar al unitilor +ilitare disponi/ile i al ni&elului de pregtire i dotare al
acestora<
consolidarea conducerii colecti&e a "onsiliului de ?ecuritate prin e(orturi de includere a
+onitorizrii %n do+eniul dezar+rii0 controlului ar+a+entelor<
o +ai /un coordonare %ntre operaiunile de realizare i cele de +eninere a pcii cu celelalte
e(orturi depuse %n cadrul siste+ului0 ca i cu ele+entele e4terioare de contact din do+enii
rele&ante<
integrarea i protecia re(ugiailor0 precu+ i repatrierea lor &oluntar<
1
"arta ONU
)!
pregtirea unei liste de e4peri pentru +isiunile ad,3oc %n do+eniul asistenei u+anitare i a
drepturilor o+ului<
sporirea resurselor /ugetare0 %n concordan cu e4tinderea acti&itilor de +eninere a pcii.
-nstru+entele 5uridice eseniale care conin un +andat aplica/il %n procesul pre&enirii con(lictelor
i gestionrii crizelor sunt incluse %n "arta Naiunilor Unite0 cu precdere %n articolele 10 1172:0 2!
din capitolele *- i *---0 articolele ! i0 %n special articolele !1 i )).
Yn &ederea gestionrii crizelor0 atXt ?ecretarul Eeneral0 cXt i "onsiliul de securitate pot aciona;
pentru a e+ite un a&iz0 pentru a aciona ca +ediatori0 pentru a lua di&erse +suri.
?ecretarul Eeneral al ONU a optat0 %n 1))2 %n O#genda pentru paceZ pentru o interpretare larg a
noiunii de acord general. Cl include aici organis+ele de aprare reciproc i instituiile
intergu&erna+entale de dez&oltare econo+ic. ?ecretarul general are %n &edere i cola/orarea
"onsiliului de ?ecuritate cu o serie de organis+e; %n #+erica "entral ONU cola/oreaz cu O?#0
%n ?o+alia cu OU#0 6iga ?tatelor #ra/e i "on(erina -sla+ic0 %n Galcani cola/oreaz cu
"on(erina pentru pace0 %n -ugosla&ia0 constituit la iniiati&a Uniunii Curopene0 cu O?"C. #ceast
cola/orare %ntre o pluralitate de organizaii a (acilitat %nc3eierea de acorduri de pace %n (osta
-ugosla&ie0 denu+ite acordurile de la FaDton. Yn do+eniul +ilitar aceste acorduri sta/ilesc o (or
+ultinaional de sta/ilire a pcii 7-=O1: de&enit %n 1))7 ?=O1. #ceste (ore0 a cror creare a
(ost acceptat de "onsiliul de ?ecuritate
2
0 au %nlocuit (orele create de ONU, =O1P1ONU.
"a singura organizaie intergu&erna+ental cu &ocaie glo/al0 ONU posed o serie de a&anta5e
(a de organizaiile regionale
3
; un +ult +ai %nalt grad de legiti+itate0 cel +ai e4tins siste+ de
soluionare a disputelor0 o +ai +are e4perien instituional. Organizaiile regionale posed
a&anta5ul de a cunoate +ai /ine actorii locali i pot (i inute la curent +ai rapid despre e&oluiile
situaiei din teren. Yn acelai ti+p %ns0 "onsiliul de ?ecuritate tinde s (ie do+inat de cei cinci
+e+/ri per+aneni 7?U#0 1usia0 .area Gritanie0 "3ina :0 e4ercitarea dreptului de &eto putXnd
%ncetini luarea deciziilor. Fup cu+ a spus -++anuel 8ant0 %ntotdeauna &a (i rz/oi. -+portant este
s ne a(l+ pe calea spre pace. ONU %i &a putea continua aportul la e(orturile de pre&enire a
con(lictelor0 nu+ai dac statele %i &or +enine spri5inul
!
.
In'uenta 'un$tionais)uui si $onstitutionais)uui asu"ra )an%atuui ONU
2
1ezoluia 131 din 1' dece+/rie 1))'.
3
$eodor =runzeti 0 ?oluionarea crizelor internaionale 0 pag. 216.
!
9erner GauKens i 6uc 1eDc3ler 0 #rta pre&enirii con(lictelor.
)'
"onceptia initiala a +andatului si responsa/ilitatilor ONU a (ost inspirata de teoria
(unctionalista. =unctionalis+ul este nu+ele unei teorii con(or+ careia dez&oltarea cooperarii
te3nice si econo+ice intre natiuni poate per+ite dez&oltarea progresi&a de relatii0 ast(el incat
raz/oiul intre respecti&ele natiuni de&ine i+posi/il. "a reper in e&aluarea pro(ilului Natiunilor
Unite0 teoria (unctionalista este asociata in principal cu nu+ele lui Fa&id .itranD0 politolog
nascut in 1o+ania. Cl este considerat parintele acestei teorii0 prezentate intr,un articol pu/licat in
1)!31! 0 care ar (i inspirat creatorii siste+ului descentralizat al Natiunilor Unite. Printre autorii
conte+porani considerati ca e4ponenti ai acestei teorii se nu+ara >osep3 NDe0 PatricA ?eKell0
Paul $aDlor0 la care se (ac re(eriri si in prezenta lucrare. -n esenta0 o organizatie tre/uie sa
(unctioneze pentru realizarea o/iecti&elor co+unitatii pe care o reprezinta0 (iind &azuta ca o su+a
a (unctiilor acelei co+unitati.
$eoria (unctionalista si,a gasit per+anent ecoul in noi teorii0 precu+ dina+ica (unctionala
si e4pansiunea sarcinilor0 interpretarea (unctionala a participarii actorilor non,statali si
transnationalis+ul< concentrarea (unctionala pe per(or+anta0 rezultate si i+pact< autodeter+inarea
te3nica si autono+ia< cooperarea (unctionala si intarirea increderii< ne&oile reciproce si
interdependenta. .itranD nu recunostea ne&oia unei di&iziuni constitutionale rigide a autoritatii si
puterii0 care ar a&ea ca e(ect stan5enirea aran5a+entelor de lucru si elasticitatii necesare unei
organizatii (unctionale. Fin aceasta perspecti&a0
"arta ONU a consacrat0 intr,ade&ar0 o descentralizare generala concretizata prin autono+ia
agentiilor specializate0 iar teoria (unctionala este +ani(esta si in localizarea geopolitica a sediilor
organizatiilor din siste+ul ONU.
$eoria (unctionala insa nu a (ost con(ir+ata in anticiparea sa ca relatiile pur (unctionale si
descentralizarea &or descura5a in(luenta politica si sti+ula depolitizarea. #tat (unctionarea cat si
perspecti&ele de re(or+are ale ONU sunt dependente de proiectul (unda+ental continut in "arta.
.ai +ult0 preocuparile teoretice ale analistilor organizatiei +ondiale pun in e&identa si alte
se+ni(icatii ale "artei0 interpretata (ie doar ca act constituti& al ONU0 (ie ca nucleu al unui corp
incipient de legislatie0 destinata in +od e4pres co+unitatii internationale. "onstitutionalis+ul este
acea perspecti&a de lectura a "artei ONU care o recunoaste drept docu+ent constitutional al
co+unitatii internationale in ansa+/lul sau.
)6
Pornind de la aceasta asertiune0 Gruno ?i++a (ace distinctie intre doua situatii. Pe de o
parte0 poate (i ad+is ca regulile su/stantiale de /aza ale "artei sunt principii constitutionale pentru
co+unitatea internationala. Pe de alta parte0 este +ai greu acceptata e4tinderea punctului de
&edere constitutional asupra aspectelor institutionale si procedurale ale "artei. "oncluzia
separarii celor doua planuri este ca e4ista o +are discrepanta intre o/iecti&ele si principiile "artei
si +i5loacele institutionale de realizare ale celor dintai16. Fe pilda0 dreptul international dez&oltat
de ONU in do+eniul drepturilor o+ului poate (i considerat parte a dreptului constitutional al carui
e4ponent este ONU si deci a carui punere in practica poate sa (ie i+pusa prin insasi autoritatea sa.
-n realitatea socio,politica insa0 capacitatea ONU de a actiona ca o terta (orta independenta0 cu un
potential de constrangere propriu0 in scopul de a in(luenta conduita statelor +e+/re0 este in
general (oarte restransa. Pentru P3ilip #llott0 categoria socio,(ilozo(ica de constitutionalis+ este o
+atrice utila de studiere a organizatiilor intergu&erna+entale0 pe care le analizeaza ca pe societati
de societati0 data (iind di&ersitatea +e+/rilor sai.
Utilitatea constitutionalis+ului ca instru+ent de e4a+inare este ca identi(ica o (or+a de
teorie sociala care se +ani(esta in patru directii;
a: postuleaza ca o societate autoconstituita are un continut propriu0 care nu ar tre/ui sa (ie
in +od necesar dependent de teorii e4terne societatii in cauza<
/: accepta si c3iar pro+o&eaza di&ersitatea in interiorul acelei societati0 inclusi&
posi/ilitatea unor teorii concurente asupra o/iecti&elor si &alorilor sale<
c: considera autoconstituirea legala a unei societati ca principal +i5loc de regle+entare a
con(runtarii de idei si de (orte< 7i&: plaseaza in centrul conceptiei sale relatia dintre sursa de
autoritate a puterii politice si controlul practic al e4ercitarii sale
Organizatiile intergu&erna+entale0 in con(iguratia lor actuala0 au (ost produse intr,un
parcurs istoric de 1' de ani0 ca o noua (or+a de uni&ersalizare a unor (or+e sociale su/ordonate0
+ai curand ca o e4trapolare a acestora0 decat ca o intrapolare a societatii internationale. #llott
enunta0 in acest conte4t0 principiile generice ale constitutionalis+ului0 pe care le rezu+ deoarece
toate +i se par utile in analiza legiti+itatii unei organizatii internationale precu+ ONU;
)7
a: Principiul integrarii; legea este parte integranta a procesului social total0 insepara/ila de
rest<
/: Principiul trans(or+arii; legea este dina+ica< nu o stare de lucruri0 ci un proces
neincetat de autotrans(or+are sociala<
c: Principiul delegarii; intreaga putere legala este delegata de catre societate0 iar aspiratia
spre e4ercitarea puterii legale este recunoasterea sursei acelei puteri<
d: Principiul li+itarii intrinseci a puterii; orice putere legala este li+itata prin conditiile
delegarii de catre societate<
e: Principiul supre+atiei legii; intreaga putere sociala este supusa legii0 intrucat (unctia
legii este de trans(or+are a puterii sociale in e4presii particulare ale legii<
(: Principiul supre+atiei interesului social; intreaga putere legala este delegata de catre
societate in interesul social.
g: Principiul responsa/ilitatii sociale; e4ercitarea intregii puteri sociale0 inclusi& a puterii
legale0 intr,o +aniera raspunzatoare in (ata societatii care a con(erit aceasta putere.
Pe aceeasi (iliera de idei0 Eeorg 1ess se re(era0 in interpretarile sale asupra "artei ONU0
atat la ele+entele contractuale0 cat si la cele nor+ati&e care de(inesc natura 5uridica a
docu+entului.
Cle+entele contractuale0 precu+ cele legate de inc3eierea tratatului0 ter+inarea si0 intr,o
anu+ita +asura0 a+endarea sau re&izuirea0 tre/uie aplicate con(or+ regulilor o/isnuite ale
dreptului tratatelor. Pentru partea nor+ati&a a tratatului (ondator0 "arta si dreptul organizational
care deri&a din ea0 pot (i gasite paralelis+e in dreptul intern0 constitutional sau ad+inistrati&0 al
tarilor +e+/re care au inspirat,o. 1ess reco+anda o +etoda de studiere dina+ica si e&oluti&a a
"artei ONU0 care sa nu in3i/e posi/ilitatile de interpretare de tea+a li+itarii su&eranitatii0 una
li/era de perceptiile istorice si e(ectuata in raport cu o/iecti&ele sale largi. Notez0 totusi0 ca o ast(el
de &iziune nu este nici pe departe unani+ acceptata.
)8
C4ista opinii energice in (a&oarea intentiilor originale si a legaturii lor cu sursele de
inspiratie din dreptul constitutional intern0 drept criteriu (unda+ental de interpretare a "artei si a
altor docu+ente constituti&e ale altor organis+e din siste+ul ONU. Fe pilda0 asa cu+ noteaza
>ose #l&arez0 dez/aterea asupra +asurii in care "onsiliul de ?ecuritate al ONU poate sa delege
autoritatea sa constitutionala ?ecretarului Eeneral0 aran5a+entelor regionale sau unor state
+e+/re0 s,a derulat in +od &izi/il in ter+enii in care "ongresul ?U# poate sa delege autoritate
ra+urii e4ecuti&e a puterii2. #ceste analogii constitutionale. sunt &ala/ile pana la un
punct0 deoarece este clar ca din te4tile "artelor organizatiilor intergu&erna+entale lipsesc
pre&ederi e4plicite si+ilare celor din constitutiile interne0 re(eritoare la organele .legislati&.0
.e4ecuti&. sau .5udiciar.. #st(el0 in "arta ONU0 nici intreaga putere legislati&a nu este atri/uita
#dunarii Eenerale si nici puterea e4ecuti&a plenara nu este apana5ul e4clusi& al "onsiliului de
?ecuritate. "a sa nu +ai &or/i+ de ?ecretarul Eeneral0 care nu este decat .cel +ai inalt (unctionar
ad+inistrati& al organizatiei..
Pana si autoritatea con(erita "urtii -nternationale de >ustitie este ingradita0 ea nea&and
putere e4ecuti&a asa cu+ este de(inita in "onstitutia a+ericana.
?tatutul "urtii e4clude e+iterea de a&ize consultati&e o/ligatorii la adresa organelor ONU.
"3iar si in cazul statelor care sunt parte la litigiile de(erite "urtii0 punerea in aplicare a deciziilor
sale este asigurata prin actiunea 7in general0 i+pro/a/ila: a unui organ politic0 "onsiliul de
?ecuritate. Fin aceste +oti&e0 ca si din altele0 ONU nu este co+para/ila cu un .stat. sau cu un
.super,stat.. Eradul de centralizare a (unctiilor sau autoritatii in ONU nu apro4i+eaza nici pe
departe pe cel al unei con(ederatii0 atata &re+e cat su&eranitatea +e+/rilor ONU este pastrata.
#lt(el spus0 &aloarea constitutionala a "artei ONU poate (i e4a+inata din doua perspecti&e
distincte23. Potri&it pri+eia0 ca docu+ent constituti& al Natiunilor Unite0 "arta reprezinta o
constitutie care pre&ede (unda+entul legal si cadrul de (unctionare al organizatiei internationale ca
atare. Natura sa constitutionala decurge din (aptul ca scopurile si o/iecti&ele sale nu pot (i
realizate doar prin crearea de nor+e si+ple de conduita prin inter+ediul tratatelor0 inclusi& a celor
+ultilaterale. #cestea pot (i atinse doar prin (olosirea lor per+anenta de catre entitatile
organizatorice.
))
"eea ce i+plica instru+ente constituti&e care &or a&ea intotdeauna ne&oie sa (ie adaptate
dina+icii circu+stantelor. $oc+ai capacitatea de adaptare deter+ina (unctionarea e(icienta si
acti&itatile concrete ale organizatiilor internationale. "ealalta perspecti&a ridica ni&elul "artei la
cel de constitutie a co+unitatii internationale. -n special dupa incetarea raz/oiului rece si
intensi(icarea anu+itor actiuni de (orta su/ auspiciile ONU0 opiniile din aceasta categorie s,au
+ultiplicat. "on&ingerile nu sunt uni(or+e. Unii sunt categorici in a considera ca docu+entul
constituti& al ONU nu este altce&a decat o constitutie a co+unitatii internationale2!. #ltii re+arca
o contradictie intre e4igentele integrarii nor+ati&e si organice asociate ideii de constitutie0 pe de o
parte0 si distri/uirea puterii intre state su&erane concurente si (or+al egale0 care caracterizeaza
inca societatea internationala0 pe de alta parte2'.
E. Constituirea #i rou NATO Jn e.ouia sa istori$D
1. E.ouia istori$D a NATO
$ratatul #tlanticului de Nord a (ost se+nat la ! aprilie 1)!) prin care s,a constituit o alian
(or+at din 12 state; Gelgia0 =rana0 6u4e+/urg0 Olanda0 .area Gritanie0 Fane+arca0 -slanda0
-talia0 Nor&egia0 Portugalia0 ?U# i "anada +enite s,i asigure aprarea reciproc si colecti&.
1
Prin $ratatul #tlanticului de Nord s,a %n(iinat o alian de ri independente a&Xnd drept
o/iecti& co+un +eninerea pcii i prote5area propriei li/erti prin inter+ediul solidaritii
politice i a unui siste+ de aprare adec&at conceput pentru a descura5a i a respinge orice (or+
de agresiune %+potri&a lor. N#$O este o organizaie intergu&erna+ental ale crei ri +e+/re ii
pstreaz integral su&eranitatea i independena0 un (oru+ %n cadrul cruia statele se consult
reciproc %n toate pri&inele i se iau 3otrXri asupra pro/le+elor politice i +ilitare care le
a(ecteaz securitatea.
-n perioada Orz/oiului receZ0 Organizaia a $ratatului #tlanticului de Nord a a&ut o
contri/uie +a5or i incontesta/il la +eninerea strii de pace i la edi(icarea acesteia. Prin
strategii i a+plasri de (ore0 prin tendina ctre ec3ili/ru %n do+eniul ar+elor con&enionale sau
printr,o e4traordinar (le4i/ilitate intelectual0 #liana a contri/uit la depirea (r con(runtri
ar+ate a unor situaii tensionate %ntre cele dou /locuri reprezentXnd &alori i principii di(erite i
dispunXnd de capaciti +ilitare se+ni(icati&e. 1spunzXnd unei situaii dra+atice generate de
tendinele e4pansioniste ale colosului so&ietic0 crearea Organizatiei Nord,#tlantice a constituit
punerea %n (unciune a unei aliate +ilitare unice %n istorie prin durat0 prin structurile sale +ilitare
i politice originale0 prin di(erenele dintre aliai0 prin siste+ul instituional instituit i prin
respectarea su&eranitii i independenei +e+/rilor si.
Fup %nc3eierea rz/oiului rece s,a pus %ntre/area dac organizaia +ai are raiune de a
e4ista i dac +ai poate %ndeplini +isiuni %ntr,un +ediu de securitate nou.
Pentru a rspunde acestor pro&ocri #liana i,a i+pus o restructurare care s,i per+it o
contri/uie cXt +ai e(icient la ela/orarea structurilor de securitate de cooperare %n %ntreaga
Curop< puterea sa de a se adapta la e&oluiile politice0 te3nice i strategice i,a per+is +odi(icarea
concepiilor sale strategice i politice i corelarea acestora cu noile realiti internaionale.
6a %nceputul anilor )0 s,a luat decizia crerii unei noi aliane. Principalele ele+ente ale
acestei decizii erau;
Fesc3iderea #lianei ctre noi +e+/rii<
6ansarea de noi parteneriate cu state +e+/re<
1estructurarea aran5a+entelor interne ale N#$O<
"onstruirea unei identiti europene de securitate i o aprare +ai puternic <
11
#cceptarea de noi +isiuni precu+ i +eninerea pcii %n regiuni a(late %n con(lict<
Punerea la punct a unor noi iniiati&e de nonproli(erare a ar+elor de distrugere %n
+as<
Yncrederea de care s,a /ucurat i continu s se /ucure N#$O este do&edit i de aderrile
care au a&ut loc i dup 1)!)0 alte state alaturXndu,se alianei %ntre 1)'2 i 1)82; Erecia0 $urcia0
1=E i ?pania.
"derea co+unis+ului a adus o noua realitate strategic i geopolitic ce a deter+inat
#liana s,i desc3id porile ctre (ostele state co+uniste. 6a 12 +artie 1))) 1epu/lica "e3 cu
Ungaria i Polonia au (ost pri+ite %n sXnul #lianei iar %n anul 2! #liana nu+ra 26 de +e+/rii
printre care i 1o+Xnia.
O0ie$ti.ee NATO
O/iecti&ul principal al #lianei Nord #tlantice este asigurarea li/ertii i securitii statelor
+e+/re0 atingerea acestui o/iecti& realizXndu,se prin +i5loace +ilitare cXt i politice i prin
respectarea "artei Naiunilor Unite i a #ctului constituti& al Organizaiei. Yn acest sens este de
precizat c N#$O %i gsete sursa constituirii sale %n art. '1 al "artei ONU0 care (ace re(erire la
dreptul inaliena/il al statelor independente la aprare indi&idual sau colecti&.
Potri&it art.' din $ratatul #lianei0 un atac %+potri&a unuia dintre statele +e+/re este
considerat un atac %+potri&a tuturor. #ceasta concepie este rea(ir+at i prin alte pre&ederi e4tre+
de i+portante; &oina statelor de a tri %n pace cu alte popoare0 de a le sal&garda li/ertatea0
+otenirea co+un i ci&ilizaia0 pe /aza principiilor de+ocraiei0 a li/ertilor indi&iduale i a
supre+aiei dreptului de a contri/ui la dez&oltarea relaiilor internaionale pa5nice i prieteneti0
%ntrind propriile lor instituii li/ere asigurXnd o +ai /un %nelegere a principiilor pe care sunt
cldite aceste instituii i dez&oltXnd condiii propice asigurrii sta/ilitii i /unstrii0 (cXnd
e(orturi pentru a eli+ina orice opoziie %n relaiile lor econo+ice interntionale i %ncura5Xnd
cola/orarea econo+ic %ntre (iecare parte i %ntre toate deopotri&.
-deea de aparere co+un i de pro+o&are i slu5ire a unor interese securitare co+une
traspare i din articolul ! al $ratatului de la 9as3ington; prile se &or consulta (iecare de (iecare
12
dat O cXnd0 dup prerea uneia dintre ele0 integritatea teritorial 0 interdependena politic sau
securitatea uneia dintre pri este a+eninatZ.
*ocaia N#$O o constituie prote5area de+ocraiei i a drepturilor o+ului i asigurarea
supre+aiei dreptului. Fe ase+enea0 N#$O are un rol,c3eie %n gestionare crizelor0 contri/uind la
pre&enirea con(lictelor prin luarea +surilor adec&ate atunci cXnd e4ist consensul statelor
+e+/re %n acest sens.
*. E.ouia NATO %u"D MrDz0oiu re$eG
"derea Ocortinei de (ierZ a produs sc3i+/ari pro(unde %n relaiile est,&est i trans(or+area
radical a +ediului de securitate.
#st(el0 prin declaraia de la 6ondra din 1)) s,au consacrat noile realiti %n relaiile
partenerilor euroatlantici cu Uniunea ?o&ietic i (ostele state co+uniste0 punXnd /azele &iitoarei
cooperri0 care se &a realiza %n cadrul N#$O i O?C"C.
Yn anii \) s,au orientat spre desc3iderea #lianei ctre noi parteneri0 e4tinderea sa ca parte
a procesului +ai larg de sporire a integrrii co+ponentei europene i0 restructurarea aran5a+entelor
interne. Fe ase+enea0 #liana i,a lrgit s(era de interes prin aceea c a (ost denu+it Oa treia
di+ensiune a N#$OZ.
#/ordarea cooperati& a securitii a orientat #liana ctre relaii cu statele ne+e+/re prin
inter+ediul di&erselor parteneriate;
"onsiliul de Parteneriat #uroatlantic, este un cadru +ultilateral de cooperare care
constituie instana %n cadrul creia aliaii i partenerii se consult asupra unei pro/le+atici &aste;
gestionanrea crizelor0 +eninerea pcii0 a securitii0 controlului ar+a+entelor0 la cooperarea
stiini(ic li neproli(erarea ar+elor de distrugere %n +as. "onsiliul a (ost creat %n 1))7 i const %n
%ntXlniri periodice la ni&elul a+/asadorilor i +initrilor de e4terne i ai aparrii.
Parteneriatul pentru Pace, creat %n 1))!0 are drept scop consolidarea sta/ilitii i
securitii %n %ntreaga Curop. Parteneriatul ur+arete sporirea capacitilor #lianei i ale statelor
partenere de a coopera %n cadrul operaiunilor co+une0 parteneriatul /azXndu,se pe o cooperare
practic adoptat ne&oilor proprii (iecrui stat.
13
"osiliul permanent N$%O,Rusia& 1usia a r+as un actor de +a4i+ i+portan
%n peisa5ul securitii internaionale i ca ur+are N#$O i,a propus %n 1))6 dez&oltarea unui nou
tip de relaii de cooperare. #ceast cooperare s,a concretizat prin se+narea O#ctului (ondator
asupra relaiilor +utuale cooperrii i securitii %ntre N#$O i =ederaia 1usZ i prin crearea
"onsiliului per+anent N#$O,1usia. #cest "onsiliu const %n %ntlniri periodice la di&erse ni&eluri
i per+ite a/ordarea unor pro/le+e de interes co+un; securitatea nuclear0 con&ersia industriei de
aprare0 controlul ar+a+entelo0r cooperarea +ilitar0 protecia +ediului i +eninerea pcii.
Yn anul 1)))0 ca ur+are a ca+paniei aeriene lansate de N#$O %n conte4tul con(lictului din
8oso&o0 1usia i,a suspendat relaiile cu N#$O pXn %n anul 2 cXnd s,au relansat aceste
cooperri. "a ur+are a e&eni+entelor din 11 septe+/rie 210 "onsiliul a decis o cooperare
constructi& %n intriorul unui cadru de securitate +ai larg %n care lupta %+potri&a teroris+ului i
pre&enirea proli(errii ar+elor de distrugere %n +as constituie ele+ente destul de i+portante.
"omisia N$%O&Ucraina. Fup declararea independenei dup 1))10 Ucraina a
%nceput s dez&olte relaii cu N#$O de&enind +e+/ru al Parteneriatului pentru pace i (iind unul
dintre (ondatorul "onsiliului de Parteneriat Curoatlantic. "a ur+are a acestor e&oluii s,a adoptat0
%n 1))70 O"arta pentru un Parteneriat distincti& %ntre N#$O i UcrainaZ.
ialogul mediteranean. Yn anul 1))' au (ost in&itate Cgiptul0 -sraelul0 -ordania0
.arocul0 .auritania i $unisia de ctre N#$O s participe la un Fialog +enit sa contri/uie la
instaurarea de /une relaii i (a&orizarea unei /une cooperri reciproce %n %ntreaga regiune
+editeranean i la %ntrirea securitii i sta/ilitii. #cestor state li s,au adaugat i #lgeria.
Fialogul +editeranean reprezint un instru+ent esenial de susinere al strategiei glo/ale de
parteneriat0 dialog i cooperare pro+o&ate de #lian. Yn anul 22 s,au adoptat o serie de +suri
pentru consolidarea di+ensiunilor politice i practice a Fialogului .editeranean.
Fup cderea Ocortinei de (ierZ0 #liana a tre/uit s se adapteze noului conte4t aprut dupa
ter+inarea Orz/oiului receZ ast(el a (ost ne&oie de a restructura (orele +ilitare i dispoziiile de
conducere.
C(ecti&ele +ilitare ale statelor au (ost reduse i s,au constituit corpuri de ar+at usoar i
capa/il de o inter&enie rapid i e(icient0 reducXndu,se totodat0 nu+rul cartierelor generale ale
1!
N#$O cu dou trei+i. $ot %n acest conte4t s,a dez&oltat i conceptul de Ogrupuri de (ore interar+e
+ultinaionaleZ.
?ta/ilirea i securitatea Curopei de ?ud,Cst i consolidarea cooperrii dintre statele din
regiune sunt pro+o&ate prin inter+ediul -niiati&ei pentru Curopa de ?ud,Cst0 adoptat la su++it,
ul de la 9as3ington %n 1))). 6a /aza acestei iniiati&e se regsesc patru ele+ente (unda+entale;
=oru+ul consultati& pe pro/le+e de securitate %n Curopa de ?ud,Cst<
Erupul de lucru ad,3oc %n do+eniul cola/orrii regionale<
-nstru+entele de lucru ale parteneriatului pentru pace<
Progra+e,inte pe pro/le+e de securitate pentru rile din regiune<
Fi(erenele de capaciti %ntre ?U# i partenerii si europeni au deter+inat #liana s
susin0 din anul 1))!0 dez&oltarea unor noi identiti europene de securitate i aprare0 %n strXns
cola/orare cu Uniunea Curopei occidentale. -deea care a stat la /aza crerii acestei identiti
europene este0 pe de o parte0 de a da statelor de pe /trXnul continent posi/ilitatea de a,i asu+a
responsa/ilitatea propriei securiti si0 pe de alt parte0 consolidarea unei relaii transatlantice +ai
ec3ili/rate sau +ai puternice.
Fecizia UC0 la "onsiliul Curopean de la LelsinAi din 1))) de a crea o (or de reacie
rapid care a de&enit operaional %n 230 pe de o parte0 i crearea unui (ore de reacie rapide a
N#$O din 220 pe de alt parte0 au creat senzaia unei suprapuneri0 c3iar a unei concurente %ntre
cele dou structuri. Yns0 o/iecti&ele i aria de inter&enie a celor dou (ore (iind di(erite0 se poate
&or/i +ai de gra/ de o co+pletare a acestora0 iar Uniunea Curopeana nu i,a dez&oltat su(icient
capacitile +ilitare0 ne(iind pregatit s dea un rspuns rapid i e(icient unor pro&ocri de
securitate +a5or. $oate de+ersurile %+preun cu %ncercarea de a constitui la ni&el european0 o
Politic de ?ecuritate i #prare "o+un (uncional0 pot (i %nelese drept tentati&e de rea/ilitare a
rolurilor i a responsa/ilitilor %ntre Curopa i ?U# %n acest do+eniu.
-n dece+/rie 22 a (ost consacrat /aza o(icial a cooperrii %ntre N#$O i UC pri&ind
gestionarea crizelor i pre&enirea con(lictelor0 aceast cooperare per+iXnd operaiuni diri5ate de
UC cu a5utorul resurselor i capacitilor N#$O.
1'
#/ordrile politice i +ilitare sunt redate de "onceptul strategic al #lianei0 de(init pentru
pri+a dat %n 1))10 la su++itul de la 1o+a. Yn 1))70 la su++itul de la .adrid0 +e+/rii N#$O au
propus ree4a+inarea "onceptului strategic al #lianei0 iar la 9as3ington %n 1))) au apro/at un nou
concept strategic0 care s,i con(ere #lianei un instru+ent cu a5utorul cruia s poat (ace (a
noilor pro&ocri i perspecti&elor de securitate %n secolul 22- i care s o g3ideze %n e&oluia sa
politic i +ilitar &iitoare. #ceasta pornete de la pre+iza c N#$O tre/uie s sal&gardeze
interesele co+une de securitate %ntr,un +ediu a(lat %n continu sc3i+/are0 s +enin aprarea
colecti&0 s consolideze relaia,transatlantic i s asigure un ec3ili/ru care per+ite aliailor
europeni s asigure o +ai +are responsa/ilitate. .ai +ult #liana tre/uie s conser&e &oina
politic i +i5loacele +ilitare pe care le presupun di(eritele aciuni.
Noul "oncept strategic descrie natura i o/iecti&ele N#$O i +isiunile de securitate
(unda+entale ale acesteia0 identi(ic ele+entele centrale ale noului +ediu de securitate i
co+ponentele prespecti&ei sale glo/ale de securitate i (urnizeaz orientrile %n &ederea continurii
adaptrii (orelor sale +ilitare.
1ealitile internationale dup 11 septe+/rie 21 au deter+inat o regXndire a rolului
N#$O %n ar3itectura securitar. Fac %n perioada Orz/oiului receZ0 orientarea predo+inant era
ctre Curopa0 pro&ocrile actuale sunt +ai di&erse i +ai %ndeprtate geograp3ic0 ast(el prin
su++itul de la Praga din 22 aliaii au e&ideniat necesitatea ca N#$O s dispun de capacitatea
de a des(ura (ore capa/ile0 de a inter&eni %n orice zon i de a susine operaii la +are distan0
inclusi& %n +edii %n care poate (i pus situaia de a se con(runta cu ar+e /iologice nucleare i
c3i+ice0 precu+ i de a,i consolida prezena pe scena internaional prin creterea nu+rului de
+e+/rii.
#nga5a+entul de capaciti adoptate la Praga i crearea (orei de reacie a N#$O &or
per+ite #lianei s (ac (a noilor a+eninri i riscuri i %n acelai ti+p s contri/uie la
pro+o&area interopera/ilitii %ntre (orele sale a+ericane i cele europene.
Yn conte4tul acestui nou peisa5 securitar la su++itul de la Praga a (ost enunat un nou
concept +ilitar de aprare %+potri&a co+unis+ului. Potri&it acestuia N#$O tre/uie s (ie %n
+sura s repri+e i s %n&ing i s asigure protecie %+potri&a acestuia peste tot unde interesele
16
#liantei o cer. $ot la Praga s,a decis re(or+a structurilor de conducere a N#$O %n &ederea
%+/untirii rapiditii i des(urrii (orelor.
/. Organizarea #i 'un$ionarea NATO
Stru$turie Aianei Atanti$uui %e Nor%
Fatorit rolului su (unda+ental0 de a prezer&a li/ertatea i securitatea statelor +e+/re0
#liana are o du/l structur0 una +ilitar i ci&il %ntre care e4ist o strXns cooperare.
1. Stru$tura $i.iD
17
Consiliul "tlanticului de !ord este organul decizional al organizaiei0 este singurul organ
al crei e4isten este e4pres a(ir+at de $ratatul de la 9as3ington. Yn acest consiliu (iecare ar
+e+/r este reprezentat de un a+/asador per+anent0 asistat de o delegaie naional.
Feciziile consiliului se adopt prin consens i reprezint &oina colecti& a statelor
+e+/re. .e+/rii consiliului se reunesc o data pe sapta+Xn la Gru4elles0 iar lucrrile sale sunt
prezidate de secretarul general al N#$O. #cti&itatea "onsiliului i a co+itetelor sale este susinut
de un secretariat internaional0 care e (or+at din ceteni ai statelor +e+/re. ?ecretariatul
internaional are %n co+punere;
, Giroul ?ecretariatului Eeneral0
, Feparta+ente operati&e0
, Giroul #d+inistrati&0
, Giroul -nspectorului =inanciar.
ecretarul general este %nsrcinat s pro+o&eze i s conduc procesul de consultri i
luarea deciziilor %n cadrul #lianei. .isiunea secretarului include i posi/ilitatea ca acesta s ceara
dez/aterea anu+itor te+e %n &ederea adoptrii unei decizii. Fe ase+enea este a/ilitat s,i
(oloseasc /unele o(icii %n caz de di(erende %ntre rile +e+/re. .ai este %nsrcinat i cu
conducerea ?ecretariatului -nternaional i este purttor de cu&Xnt al #lianei %n relaiile cu
gu&ernele i cu +ass,+edia.
*. Stru$tura )iitarD
Comitetul militar este alctuit din o(ieri superiori din rile +e+/re detaai la sediul din
Gru4elles. 1olul su &izeaz %n principal0 consiliere i reco+andri %n do+eniul +ilitar0 de aceea el
contri/uie la ela/orarea conceptelor strategice generale ale #lianei.
"o+itetul se %ntrunete spt+Xnal iar preedintele "o+itetului .ilitar este ales de e(ii de
stat +a5or pe o perioad de trei ani.
tatul -a3or -ilitar 2nterna9ional spri5in acti&itatea "o+itetului .ilitar0 aceasta structur
(iind alctuit din personal +ilitar detaat de (iecare stat +e+/ru din personalul ad+inistrati&
ci&il. Cste condus de un director cu rang general cu trei stele nu+it de ctre rile +e+/re la
propunerea "o+itetului .ilitar0 iar acesta are %n su/ordine sa doi co+andani strategici;
, co+andantul supre+ al =orelor #liate din Curopa<
, co+andantul supre+ al =orelor #liate din zona #tlanticului<
, grupul de plani(icare regional "anada,?U#<
18
"dunarea "tlanticului de !ord este (or+at din +e+/rii nu+ii din rXndul parla+entarilor
statelor +e+/re %n (uncie de ponderea pe care partidul politic din care (ace parte o are %n
parla+entul respecti&. ?copul principal al #dunrii %l constituie dez/ateri pe te+e de interes co+un
i apropierea di(eritelor opinii e4pri+at %n cadrul acestei instituii. #ceasta se reunete %n sesiune
plenara de dou ori pe an %n capitala unei ri +e+/re i are o structur co+pus din cinci co+isii;
, "o+isia politic<
, "o+isia econo+ic<
, "o+isia pentru pro/le+e ci&ile<
, "o+isia stiini(ic si te3nic<
, "o+isia de aprare i securitate<
Fupa pr/uirea co+unis+ului %n 1o+Xnia unul dintre o/iecti&ele principale ale politicii
e4terne a constituit aderarea la structurile N#$O.
Pri+ele relaii ale 1o+aniei cu N#$O dateaz din 1)) cXnd secretarul general al N#$O
.an(red 9orner a (ost in&itat %n 1o+Xnia.
1o+Xnia a adresat (or+al cererea de aderare la #liana Nord,#tlantic. Fe atunci pXn %n
prezent 1o+Xnia a participat la di(erite progra+e i aciuni ale N#$O0 pri+ul pas a (ost (cut prin
participarea la Parteneriatul pentru pace din 1))!. Pe plan intern a (ost de+arat o re(or+ a
siste+ului de aprare Planul anual de pregtire pentru aderare i %n ur+a su++it,ului de la Praga
din 22 a (ost ela/orat calendarul pentru (inalizarea re(or+elor. 1o+Xnia a (ost in&itat s adere
la structurile N#$O %n noie+/rie 22 i %ncepXnd din 2! ara noastr este +e+/ru cu drepturi
depline a #lianei Nord,atlantice.
# pune pro/le+a O/usoleiS unei organizaii c N#$O ar putea s par co+plet inutil0 +ai
ales c0 %n cei ' de ani de e4isten0 organizaia a de+onstrat c are un per(ect si+ de orientare i
reorientare0 o capacitate de sesizare i adaptare la nou0 o +o/ilitate re+arca/il. Fin acest punct de
&edere0 este rele&ant +odul %n care #liana Nord,#tlantic a negociat +area turnur a
e&eni+entelor anilor 1)8),1)),1))1.
?(Xritul 1z/oiului 1ece a %nse+nat pentru Pactul Nord,#tlantic dispariia Oad&ersaruluiS
potenial0 cel care i,a 5usti(icat %nsui actul de natere. O dat cu el a disprut i structura politico,
+ilitar , $ratatul de la *aro&ia , a crei e4isten cerea i %ndreptea un N#$O orientat spre un
1)
ina+ic precis. Far toate aceste OdispariiiZ nu %nsea+n i dispariia de(initi&0 total a
a+eninrilor la adresa sta/ilitii0 a pericolelor pentru securitatea european i i+plicit +ondial ,
+ai ales %n condiiile iz/ucnirii %n c3iar ini+a Curopei a pri+elor r/u(niri interetnice0 a pri+elor
con(licte de sorginte naionalist. Pactul #tlanticului de Nord i,a de+onstrat capacitatea de a,i
ela/ora un nou concept de aciune0 o nou strategie glo/al0 %n raport cu sc3i+/rile produse %n
conte4tul strategic i politic. 1euniunile la &Xr( au con(ir+at reorientarea #lianei de la o/iecti&ele
de aprare a integritii teritoriale a +e+/rilor si 7#rt. ' al $ratatului: la o desc3idere a+pl ce,i
con(er atri/uii %n do+eniile pre&enirii con(lictelor0 gestionrii crizelor0 +eninerii sta/ilitii i
securitii. "onco+itent0 organizaia s,a desc3is spre noi +e+/ri0 respecti& din rXndul statelor
central i est,europene.
N#$O are %ns ne&oie de re(or+e interne pro(unde 7%n &ederea e4tinderii0 dar nu nu+ai:
prin care se poate reaeza ca o structur cu ade&rat desc3is0 %n care +eninerea pcii0 securitii
i sta/ilitii este o sarcin co+un a +e+/rilor co+unitii internaionale i nu prerogati&e ale
unora e4ercitate %+potri&a altora. N#$O tre/uie s %i re(or+eze instituiile i capacitile i s
de&in +ai (le4i/il i +ai /ine adaptat s reacioneze la a+eninri %n orice parte a lu+ii. *o+
&edea dac N#$O se pregtete s de&in doar un Oclu/ politico,+ilitarS sau un &erita/il
instru+ent al co+unitii europene i trans,atlantice0 care asigur +eninerea pcii0 a sta/ilitii i
securitii pentru /ene(iciul general i cu aportul celor care pot i doresc s contri/uie.
=. <iitoru NATO
?(Xritul 1z/oiului 1ece a +arcat %nceputul unei noi ere pentru alianele +ilitare de pe /trXnul
continent european. Yn ti+p ce $ratatul de la *aro&ia se dezintegra odat cu cderea Uniunii
?o&ietice0 iar +a5oritatea analitilor preziceau dez+e+/rarea N#$O0 %n &irtutea dispariiei
ina+icului tradiional0 #liana a %nceput un proces de trans(or+are (unda+ental0 iz&orXt atXt din
11
interesele a+ericane de a O+enine ec3ili/rul strategic pe teritoriul europeanZ
'
0 cXt i dintr,un
puternic instinct instituional de conser&are.
-nstinctul instituional de conser&are0 +ani(estat0 de alt(el0 %n cadrul tuturor i+enselor O+ainriiZ
+ilitare nscute din cursele succesi&e de %nar+are speci(ice 1z/oiului 1ece0 a stat la /aza0 atXt a
saltului conceptual de la =to 6eep t/e Russians out, t/e $mericans in, and t/e Germans do7n<
%
la
=out of area or out of business<
@
0 cXt i a Oca+panieiZ de diplo+aie pu/lic0 destinat s O&XndZ
noua i+agine a N#$O0 a+/ele de+ersuri (iind necesare supra&ieuirii #lianei.
6a 6 de ani de la %n(iinarea sa #liana Nord #tlantic se a(l %n plin proces de trans(or+are
politic i +ilitar0 (iind anga5at %n acelai ti+p %ntr,un e(ort operaional (r precedent.
$rans(or+area #lianei a cunoscut progrese se+ni(icati&e0 capacitatea N#$O de pregtire i
susinere a operaiilor de rspuns la crize0 si+ultan cu +eninerea capacitii de aprare colecti&0
este do&edit de realizrile ulti+ilor zece ani.
Yn prezent0 #liana se a(l %n (az i+ple+entrii deciziilor asu+ate de ctre e(ii de stat i de
gu&ern cu ocazia ulti+elor ?u++it,urilor Gucureti 728: i ?tras/ourgQ8e3l 72):0 progresele
%nregistrate %n i+ple+entarea acestor decizii (iind ur+rite0 %ntre cele dou su++it,uri0 la ni&elul
+initrilor aprrii0 %n cadrul reuniunilor (or+ale i in(or+ale din 28 de la Gru4elles i
Gudapesta i 2) de la "raco&ia i Gru4elles.
$rans(or+area este i tre/uie s r+Xn un proces continuu0 su/su+at %ndeplinirii prioritilor
sta/ilite de Firecti&a Politic Eeneral andosat de e(ii de stat i de gu&ern %n 26.
#genda trans(or+rii se (ocalizeaz pe trei paliere +a5ore;
1. trans'or)area $on$e"tuaD( care &izeaz ela/orarea unui nou "oncept ?trategic<
*. trans'or)area stru$turaD #i "ro$e%uraD0 care are %n &edere pe de o parte re(or+a
procesului de plani(icare a aprrii0 iar pe de alta re(or+a "artierului Eeneral i re&izuirea
tatelor de organizare la pace ale structurii de co+and N#$O0 precu+ i re(or+a ageniilor<
+. trans'or)area )iitarD0 care ur+rete %ndeplinirea ne&oilor operaionale curente ale #lianei
i dez&oltarea de noi capa/iliti pentru contracararea a+eninrilor curente i &iitoare.
'
ONoul concept strategic al N#$OZ 71))1:0 http://www.nato.int/docu/comm/49-95/c911107a.htm0 accesat
2.!.2).
6
?copul organizaiei0 Odecla+atZ de ctre pri+ul ?ecretar Eeneral al N#$O0 lordul Lastings -s+aD0
http://en.wikipedia.org/wiki/NATO0 accesat 2.!.2).
7
#precierea senatorului a+erican 1ic3ard 6ugar 7=areed HaAaria0 "anIt 1ussia >oin t3e "lu/0 $ooN0 NeKsKeeA0
http://www.fareedakaria.com/A!T"#$%&/new'week/05049(.htm):.
111
1. Ea0orarea Nouui Con$e"t Strategi$
C&oluie; Ync de la crearea sa0 N#$O a a&ut (or+ulat o strategie care de(inea a+eninrile a&ute %n
&edere i +odul de contracarare a acestora. =or+ularea iniial a strategiei N#$O0 cunoscut su/
denu+irea de U"onceptul strategic pentru aprarea spaiului Nord,#tlanticU0 a (ost adoptat %n 1)'
i a ser&it drept cadru politic general pentru acti&itatea #lianei. 1e&izuirile periodice din 1)670
1)680 1))1 i 1))) au re(lectat ne&oia #lianei de a,i adapta planurile i +odul de a/ordare pentru a
(ace (a pro&ocrilor +ereu crescXnde.
#doptat la su++it,ul de la 9as3ington %n 1)))0 actuala &ersiune a "onceptului ?trategic N#$O
descrie +ediul strategic i e&alueaz riscurile i a+eninrile la adresa securitii #lianei. Cl re(lect
sc3i+/rile din Curopa sur&enite de la adoptarea lui i adaptarea strategiilor la ceea ce reprezenta
atunci circu+stanele post 1z/oi 1ece. Cl con(ir+ scopul esenial al #lianei de a garanta
li/ertatea i securitatea +e+/rilor si prin +i5loace politice i +ilitare0 a(ir+ &alorile de+ocraiei0
drepturilor o+ului i ale statului de drept i e4pri+ anga5a+entul aliailor nu nu+ai (a de aprarea
co+un0 ci i (a de realizarea pcii i sta/ilitii %n spaiul euro,atlantic e4tins.
Noile a+eninri sunt de(inite ca +ultidirecionate i di(icil de pre&zut0 rea(ir+Xnd concluzia
"onceptului ?trategic din 1))1 i anu+e0 c pericolul unor a+eninri +ilitare clasice a sczut0 dar
e4ist alte riscuri precu+ con(licte etnice0 insta/ilitate politic0 precaritatea econo+ic0 proli(erarea
ar+elor nucleare0 /iologice i c3i+ice. 1e(eritor la +ediul de securitate0 conceptul o/ser& c %n
ulti+ii ani +ediul a (ost +arcat de sc3i+/ri generale continue i c #liana a 5ucat un rol esenial %n
%ntrirea securitii euro,atlantice.
#tri/uiile (unda+entale ale #lianei %n do+eniul securitii sunt centrate pe ur+toarele argu+ente;
N#$O acioneaz ca (urnizor de sta/ilitate %n spaiul euro,atlantic0 ser&ete ca (oru+ de consultri
pri&ind aspectele de securitate0 contracareaz i apr %+potri&a oricrei a+eninri i agresiuni
+ani(estate %+potri&a statelor +e+/re0 contri/uie la pre&enirea e(icient a con(lictelor i se
anga5eaz acti& %n gestionarea crizelor0 pro+o&eaz parteneriatul0 cooperarea i dialogul pe scar
larg cu alte ri din spaiul euro,atlantic.
"onceptul ?trategic recunoate c +eninerea ec3ili/rului strategic nu +ai este i+portant %n noul
+ediu de securitate. Yn conturarea necesitilor de aprare0 N#$O tre/uie s se distaneze de &ec3ile
instru+ente de plani(icare /azate pe paritatea strategic i s se concentreze pe caracteristici
112
(uncionale i Osu(icienZ %n ceea ce pri&ete (orele +ilitare necesare pentru descura5area credi/il
i +anage+entul crizelor la ti+p i e(icient.
Fez&oltri c3eie care i+pun actualizarea conceptului strategic: Yn ulti+a decad0 conte4tul strategic
i responsa/ilitile N#$O au cunoscut sc3i+/ri +a5ore0 o parte din ele recunoscute i re(lectate %n
Firecti&a Politic "uprinztoare.
#tacurile teroriste de la 11 septe+/rie 21 au in(luenat puternic rolul i o/iecti&ele N#$O. #u
deter+inat in&ocarea pentru pri+a dat a articolului '0 aliaii ec3i&alXnd un atac terorist de proporii
cu un atac ar+at la adresa unui +e+/ru. #u dat o di+ensiune e4tra,european aprrii securitii
aliate0 conceptul de Oout,o(,areaZ de&enind ec3i&alent cu Oout,o(,CuropeZ. Fin acel +o+ent0 N#$O
s,a anga5at %n #(ganistan0 a iniiat o serie de aciuni pentru a rspunde di(eritelor pro&ocri la adresa
securitii euro,atlantice0 continuXnd0 %n acelai ti+p i lrgirea cu noi +e+/ri. Yn e(orturile de a
%ntri rele&ana #lianei0 aliaii au identi(icat o serie de pro&ocri0 precu+ securitatea energetic i
ci/ernetic0 dez&oltXnd politici pri&ind rolul speci(ic al N#$O %n aceste do+enii. Yn ciuda inteniilor
de a a/orda toate aceste a+eninri la adresa securitii0 #liana s,a con(runtat continuu cu li+itri %n
ceea ce pri&ete capa/ilitile0 resursele0 dar i cu pro/le+ele de &oin politic i de coeziune %ntre
#liai.
C&oluia #lianei a conse+nat0 %n ulti+ii ani0 creterea co+ple4itii sarcinilor operaionale ale
N#$O de la peace,Aeeping 7%n Galcani: la operaiuni de sta/ilizare i reconstrucie 7#(ganistan:0 la
care se adaug +isiuni de instruire0 operaiuni +ariti+e 7operaia #"$-*C CNFC#*OU10
co+/aterea pirateriei:. Pe un alt palier politic i+portant0 e&oluia recent a conse+nat e4tinderea
reelei de parteneriate i contacte; dup 1))) a aprut -niiati&a de "ooperare de la -stan/ul i
partenerii glo/ali 7#ustralia0 Noua Heiland0 "oreea de ?ud0 >aponia:0 precu+ i relaiile speci(ice cu
-raA0 #(ganistan0 PaAistan0 Fialogul cu -ndia i "3ina. 1ecent0 %n ceea ce pri&ete cli+atul de
securitate european asist+ la o deteriorare a parteneriatului cu 1usia0 ca ur+are a prezenei agresi&e
a =ederaiei 1use la peri(eria #lianei0 (apt care conduce la constatarea +odi(icrii0 de (acto0 a
conte4tului relaiilor N#$O,1usia0 dintr,unul al cooperrii 71))): %ntr,unul al con&ieuirii.
Fe ase+enea0 au a&ut loc dez&oltri conceptuale %n cadrul politicilor N#$O0 %ndeose/i contri/uia
N#$O la Oa/ordarea cuprinztoareZ0 care statueaz necesitatea reelei de cola/orri inter,
instituionale ale N#$O pentru gestionarea e(icient a operaiunilor de sta/ilizare sau pentru
113
spri5inirea dez&oltrii capacitilor de gestionare a crizelor ale unor parteneri sau organizaii
regionale 7e4. Uniunea #(rican:.
6a rXndul lor0 relaiile N#$O cu ONU i UC au e&oluat se+ni(icati&0 +ai ales %n plan operaional0
(a de 1))) de la dez&oltarea identitii europene de aprare %n cadrul N#$O0 s,a a5uns la
parteneriatul strategic N#$O,UC %n gestionarea crizelor0 %n conte4tul construirii C?FP %n a(ara
N#$O< adaptarea acestui parteneriat la noile realiti0 ce i+pun o cooperare +ai e4tins decXt
operaiuni +ilitare de gestiune a crizelor r+Xne o pro&ocare< dez&oltarea unei cooperri
instituionalizate %ntre N#$O i ONU0 %n /aza de declaraiei co+une se+nate %n septe+/rie 28<
$oate aceste e&oluii indic oportunitatea ela/orrii unui nou concept strategic0 care ar tre/ui s
%+/ine0 %ntr,o Oar+turZ coerent i solid0 politicile i deciziile aliate din ulti+a decad.
Pers"e$ti.e; 6a cea de,a 6,cea ani&ersare a N#$O0 care a coincis cu %+plinirea a zece ani de la
apro/area ulti+ei &iziuni strategice0 N#$O a luat decizia ela/orrii unui nou concept strategic.
#st(el0 +o+entul ani&ersar a (ost +arcat printr,o declaraie politic &izionar , 'eclara9ia privind
ecuritatea "lian9ei care rea(ir+ atXt &alorile i elurile (unda+entale ale #lianei0 cXt i adaptarea
o/iecti&elor securitii transatlantice la noul conte4t de securitate. Ca o(er o proiecie strategic
sintetic i liniile politice directoare pentru ela/orarea noului concept strategic0 data indicat pri&ind
(inalizarea acestuia (iind su++it,ul N#$O de la 6isa/ona 721:.
Odat cu adoptarea acestei declaraii pute+ a(ir+a c +ainria consultrii s,a pus %n +icare.
N#$O are ne&oie de un nou concept strategic %ntrucXt acesta este %nc ancorat %n +odelul deter+inat
de 1z/oiul 1ece al unei aliane de(ensi&e0 statice0 reacti&e i nu al uneia agile0 (le4i/ile i proacti&e
pentru realitile secolului 22-.
#liana &a tre/ui s %i de(ineasc noile prioriti %ntr,un +ediu de securitate a(lat %n sc3i+/are. Fei
#liana i,a adaptat i e4tins porto(oliul0 nu poate a/orda toate noile pro&ocri la adresa
securitii. 1e&izuirea "onceptului ?trategic nu presupune sc3i+/ri radicale de politic0 el &a tre/ui
s re(lecte (aptul c N#$O %i co+pleteaz trans(or+area +ilitar cu o pro(und trans(or+are
politic %n scopul realizrii unei +ai /une coordonri a aliailor cu partenerii i organizaiile
internaionale0 UC i ONU0 pe /aza %+pririi ec3ita/ile a responsa/ilitilor.
Odat cu procesul de dez&oltare a noului "onceptului ?trategic0 statele +e+/re tre/uie s considere
rolul #lianei ca %ntreg0 din punct de &edere si+/olic i (uncional. #st(el0 +e+/rii N#$O &or a&ea
ocazia s rspund la %ntre/ri precu+; "u+ %i &a +enine N#$O capacitatea de %ndeplinire a
11!
%ntregii ga+e de +isiuni %n secolul 22-; aprarea colecti& i securitatea teritoriului aliat i
contri/uia la sta/ilitatea sta/ilitatea internaionalN "u+ poate N#$O a/orda a+eninrile legate de
/ard securitA %n ur+torii 1 ani0 ar+onizXnd %n acelai ti+p acti&itile de construire a pcii
necesare e(icientizrii inter&eniilor sale pe ter+en lungN Cste N#$O potri&it pentru %ndeplinirea
o/iecti&elor saleN
Yn ti+p ce $ratatul de la 9as3ington %ncearca s realizeze un ec3ili/ru %ntre +isiunile glo/ale i cele
regionale0 noul "onceptul ?trategic &a tre/ui s interpreteze speci(ic circu+stanele geopolitice
concrete. "e &a conine noua concepie strategic i cu+ &a (i de(init rolul N#$O %n aceast
concepieN
Yn acest sens pute+ a(ir+a c e4ist dou &iziuni &is,a,&is de &iitorul rol al N#$O. Una consider c
#liana ar tre/ui s r+Xn ancorat regional0 a4Xndu,se %n principal pe +isiuni de aprare colecti&
7tip articol *:0 %n ti+p ce cealalt pune accentul pe %ntrirea rolului glo/al al N#$O0 su/liniind c
ignorarea di+ensiunii glo/ale ar reprezenta s(Xritul #lianei. C4ist suprapuneri %ntre aceste dou
poziii0 %n sensul c +isiunile de aprare colecti& ocup un loc central pe agenda susintorilor
glo/alizrii N#$O0 %n ti+p ce pro/le+ele glo/ale (igureaz pe cea a susintorilor di+ensiunii
regionale.
*ederile di&ergente pri&ind acest raison d\atre al N#$O sunt re(lectate su/ dou aspecte de critic
i+portan pentru (or+ularea noului "oncept ?trategic; natura +ediului de securitate a(lat %n
sc3i+/are i rspunsul potri&it la pro&ocrile i oportunitile pe care le prezint acest +ediu.
Yn &iziunea unor +e+/ri noi ai #lianei0 ad+ii dup %nc3eierea 1z/oiului 1ece0 N#$O ar tre/ui s
se %ntoarc la (uncia sa de /az0 aceea de a +enine /alana strategic de securitate %n Curopa. #st(el0
ei consider c politica de descura5are a N#$O ar tre/ui regXndit0 iar relaia cu 1usia ar tre/ui
re(or+ulat0 &zXnd %n aceasta principalul pericol la adresa securitii lor.
Fe ase+enea0 noii +e+/rii doresc introducerea %n noua strategie a +eniunii re(eritoare la crizele
regionale0 con(lictele con&enionale i la securitatea energetic %n zona euro,atlantic. #cetia %i
susin poziia argu+entXnd c N#$O &a tre/ui s gseasc un ec3ili/ru %ntre riscurile de securitate
generate de insta/ilitatea glo/al i a+eninrile politico,+ilitare &enite dinspre actori statali a(lai %n
&ecintatea N#$O.
Pe de alt parte susintorii Oglo/alizriiZ #lianei susin renunarea la restriciile geogra(ice auto,
i+puse i doresc recunoaterea %ntr,o +ai +are +sur a riscurilor glo/ale teroris+ul
11'
transnaional0 pirateria0 teroris+ul ci/ernetic0 statele euate0 proli(erarea te3nologiilor i +aterialelor
nucleare i includerea acestora %n noul concept la seciunea pri&ind riscurile i pro&ocrile de
securitate.
Yn cadrul dez/aterilor +ai e4tinse pri&ind noul "oncept ?trategic 1o+Xnia &a pro+o&a o a/ordare
conceptual care ar putea (i denu+it generic; Oo #lian a ec3ili/relorZ0 care ar putea (i de(init ca o
a/ordare realist i adaptat conte4tului actual cu pri&ire la rolul N#$O0 nu ca #lian cu
responsa/iliti glo/ale0 ci ca #lian trans,atlantic0 capa/il s rspund a+eninrilor i s
genereze securitate la ni&el euro,atlantic i glo/al.
Trans'or)area NATO
Re'orma procesului de plani'icare a ap(r(rii
&lanificarea ap8r8rii asigur8 cadrul de lucru pentru facilitarea transpunerii nivelului de ambi9ie al
!".O Bn capabilit89i.
Cle+ente speci(ice; Plani(icarea aprrii N#$O are loc %n cadrul unui proces structurat care tre/uie
s o(ere su(icient (le4i/ilitate ast(el %ncXt s poat r+Xne sensi/il la sc3i+/rile produse %n +ediul
de securitate precu+ i la ne&oile #lianei i ale statelor +e+/re. Procesul de plani(icare tre/uie s
(ie integrat +a4i+u+ posi/il i s (ie concentrat asupra dez&oltrii de capa/iliti pe ter+en +ediu i
lung0 r+XnXnd %n acelai ti+p sensi/il la unele cerine nepre&zute0 ce pot aprea ca rezultat al
e4perienei din teatrele de operaii.
Procesul N#$O de plani(icare a aprrii este co+pus din cinci (unciuni principale care sunt
sec&eniale0 au o natur ciclic0 cu toate c (rec&ena de des(urare a unor acti&iti (uncionale
poate &aria %n ti+p ce (uncia de (acilitare a i+ple+entrii reprezint o acti&itate continu; pasul 1;
ela/orarea directi&ei politice0 pasul 2; sta/ilirea cerinelor0 pasul 3; alocarea cerinelor i sta/ilirea
o/iecti&elor0 pasul !; (acilitarea i+ple+entrii0 pasul '; analiza rezultatelor.
"adrul general; Yn +o+entul de (a procesul de plani(icare a aprrii se des(oar %n con(or+itate
cu procedurile de plani(icare a aprrii adoptate %n anul 2! de ctre +initrii aprrii %n cadrul
"o+itetului N#$O pentru Plani(icarea #prrii.
Participarea #lianei %n operaiuni0 precu+ i cerinele de (ore i capa/iliti pentru susinerea N1=
i asigurarea (orelor de rezer&0 au scos %n e&iden de(icite de (ore i capa/iliti 7Os3ort(allsZ:0
116
care nu pot (i asigurate pe ter+en scurt0 ur+are a (aptului c actualul siste+ de plani(icare este
proiectat s asigure capa/ilitile solicitate pe ter+en +ediu sau lung. Yn plus0 actualul siste+ este
(oarte co+ple40 i+plic participarea unui nu+r +are de co+itete i su/co+itete0 i nu asigur o
i+ple+entare rapid a leciilor %n&ate %n do+eniul capa/ilitilor.
Yn aceste condiii0 %n +artie 270 s,a %n(iinat un grup de lucru care s dez&olte propuneri de +suri
pentru a se asigura c procesul de plani(icare a aprrii satis(ace cerinele Firecti&ei Politice
Eenerale este coerent0 e(icient i cXt +ai si+plu.
"a rspuns la %nsrcinarea pri+it0 %n perioada octo+/rie,dece+/rie 270 a (ost (inalizate i puse la
dispoziia aliailor docu+entele; OO&er&ieK o( t3e "urrent Fe(ence Planning ProceduresZ0 O-nteri+
1eport o( t3e -nter,?ta(( Eroup on Fe(ence PlanningZ i O1eport /D t3e "3air+an o( t3e -nter,?ta((
Eroup on Fe(ence PlanningZ. #cestea prezentau +odul %n care se des(oar la +o+entul actual
plani(icarea aprrii0 precu+ i ele+entele care ar tre/ui %+/untite pentru creterea e(icienei
siste+ului de plani(icare a aprrii aliat.
Yn +o+entul de (a pute+ concluziona c o pri+ re(or+ a procesului de plani(icare a aprrii s,a
%nc3eiat. Ca ur+rete %+/untirea spri5inului acordat aliailor pentru asigurarea e(icient i la ti+p
a capa/ilitilor0 con(or+ pre&ederilor Firecti&ei Politice Eenerale.
1ezultatul este un proces de plani(icare a aprrii care0 atunci cXnd &a (i i+ple+entat0 &a (i +ai
ar+onizat0 coerent0 a/orda/il i e(icient decXt procesul actual. #ceast acti&itate recunoate rolul
i+portant al "o+itetului .ilitar. Procesul de i+ple+entare &a %ncepe dup reuniunea (or+al a
+initrilor aprrii din iunie0 unde &or (i prezente noile proceduri de plani(icare a aprrii
Re'orma "artierului General N$%O
1e(or+a cartierului general N#$O este o te+ a&ansat de secretarul general %n anul 2'0 cu
a+/iia ca aceasta s (ie una din +otenirile lsate la s(Xritul +andatului su. Ca &izeaz
identi(icarea +odalitilor de e(icientizare a acti&itii "onsiliului Nord,#tlantic i opti+izarea
alocrii resurselor u+ane i +ateriale pentru /una (uncionare a "artierului Eeneral.
Planul de i+ple+entare ane4at la 1aportul consolidat pri&ind re(or+a "artierului Eeneral N#$O0
apro/at la su++it,ul de la ?tras/ourgQ8e3l0 prezint ele+entele indi&iduale ale strategiei i ordinea
%n care tre/uie realizate0 precu+ i do+eniile %n care naiunile tre/uie s se anga5eze.
117
6a cele dou aspecte ale re(or+ei cartierului general N#$O e&ideniate %n +andatul %ncredinat la
Gucureti , necesitatea ca procesele din cadrul #lianei s (ie su(icient de rapide pentru a rspunde
solicitrilor0 respecti&0 necesitatea reunirii consilierii %n do+eniul politic0 +ilitar i al resurselor %n
&ederea susinerii unor decizii generale coerente , secretarul general consider c este necesar
adugarea unui al treilea aspect; %+/untirea +odalitii de (olosire a resurselor u+ane i +ateriale
pentru /una (uncionare a cartierului general.
?ecretarul general consider c are ne&oie de spri5inul aliailor pentru derularea altor dou etape;
%+/untirea +odalitii de identi(icare a prioritilor %n cadrul acti&itilor sta/ilite i creterea
ni&elului autoritii acordate secretarului general pentru a putea re,aloca (ondurile /ugetului curent0
ast(el %ncXt /anii s poat (i alocai prioritilor pe +sur ce acestea e&olueaz i pentru a putea
+uta oa+enii %n cadrul cartierului general0 %n (uncie de necesiti.
.a5oritatea +initrilor aprrii i,au dat acordul pentru continuarea re(or+ei %n para+etrii propui de
?ecretarul Eeneral cu ur+toarele condiii pstrarea consensului ca (unda+ent decizional al #lianei
i pstrarea rolului "o+itetului .ilitar pentru pro/le+ele strict +ilitare. ?ecretarul general a anunat
c0 potri&it deciziilor luate la 6ondra anul trecut0 dosarul re(or+ei cartierului general &a (i gestionat
%n continuare de +initrii aprrii.
Re'orma tatelor de organizare la pace ale structurii de comand( N$%O
;izeaz8 realizarea unei structuri de comand8 mai eficiente din punct de vedere al sarcinilor
opera9ionale ?i de transformare, al resurselor umane ?i a c/eltuielilor. e are Bn vedere realizarea
unei structuri de comand8 dislocabil8, utilizabil8 ?i fle4ibil8, adecvat8 scopului s8u.
6a /aza re(or+ei se a(l +eninerea distri/uiei geogra(ice actuale a noului concept strategic. Fup
i+ple+entare0 structura de co+and &a +ai supl i &a cuprinde cu 2 de posturi +ilitare +ai
puin i cu 3 de posturi ci&ile +ai +ult. "osturile de (uncionare a structurii de co+and &or (i
e&aluate pXn la reuniunea +initrilor aprrii din iunie 2).
"o+itetul .ilitar 7.": a (ost %nsrcinat cu conducerea re(or+ei %n dou etape; (aza -; +isiunile0
rolurile i sarcinile co+anda+entelor +ilitare strategice0 ale #geniei N#$O de ?er&icii pentru
?iste+ele de "o+unicaii i -n(or+aii 7N"?#: i structurilor sale< (aza a --,a; re(or+a %ncadrrii cu
personal a structurii.
Re'orma ageniilor N$%O
118
copul reformei este cre?terea contribu9iei "gen9iilor !".O
8
la eforturile "lian9ei ?i ale membrilor
s8i Bn vederea asigur8rii ?i sus9inerii capabilit89ilor esen9iale necesare for9elor lor armate.
Fireciile principale ale re(or+ei; re(or+a ageniilor N#$O se deruleaz %n cadrul ?ecretariatului
-nternaional0 Fi&izia de -n&estiii 7-?,F-: cu prezentri periodice la 6 luni0 %n cadrul Erupului
C4ecuti& de 6ucru 7C9E71::. #cti&itatea -? a ur+rit 3 direcii principale;
Revizuirea regulamentului de func9ionare a agen9iilor0 ",.762:180 &ec3i de !7 de ani0 pentru a
corespunde politicilor rele&ante N#$O %n do+eniu. Pro/le+ele a/ordate cuprind; condiiile de
asociere a rilor non,N#$O0 condiiile de %n(iinare a noilor agenii0 responsa/ilitatea legal
pentru aliaii care nu particip la aciunile %ntreprinse de o #genie N#$O i condiiile pentru
de&ieri de la "arta #geniilor.
tudiul de identificare a oportunit89ilor pentru unificarea serviciilor asigurate de agen9ii
7s3ared ser&ices: are %n &edere ageniile i alte organis+e N#$O din Gru4elles0 inclusi&
"o+anda+entul N#$O0 precu+ i aran5a+entele e4istente %ntre anu+ite agenii pri&ind
ser&iciile co+une %n do+enii ca transportul0 ac3iziiile i securitatea.
Reforma misiunilor ?i func9iilor "gen9iilor !".O. 2dentificarea sinergiilor Bntre acestea.
Procesul de identi(icare a sinergiilor din cadrul ageniilor N#$O se des(oar %n dou (aze0 cu
accent special pe ageniile de ser&icii.
=aza - s,a (inalizat %n +artie 2) cu un studiu pri&ind +isiunile i (unciile ageniilor care
identi(ic oportuniti pentru realizarea de sinergii 7consolidare0 colocare0 %+/untirea
coordonrii sau reorganizare: i reco+and do+eniile ce &or (i e4a+inate %n (aza a --,a %n
&ederea dez&oltrii de opiuni i planuri de i+ple+entare; "! co+and0 control0 co+unicaii
i co+putere< 1b$cercetare i te3nologie< standardizare< +entenan i operaii 7lipsa
resurselor i co+ple4itatea do+eniului au deter+inat a+Xnarea acestei opiuni:.
*. Trans'or)area )iitarD
$rans(or+area continu a (orelor0 capa/ilitilor i structurilor #lianei este indispensa/il pentru
capacitatea acesteia de a des(ura %n +od e(icient %ntreaga ga+ de +isiuni0 inclusi& operaiuni de
8
#geniile N#$O au responsa/iliti %n do+eniile te3nice i specializate de pe agenda N#$O. Cle asigur consiliere
i cercetare0 spri5in i+ple+entarea deciziilor #lianei0 asigur ser&icii pentru siste+ele de co+unicaii i in(or+atice0
ad+inistreaz progra+ele de cooperare. Unul din rolurile principale este (acilitarea celei +ai /une utilizri a
resurselor li+itate ale aprrii rilor +e+/re prin dez&oltarea de proiecte0 proceduri i standarde co+une.
11)
aprare colecti& i de rspuns la criz atXt pe teritoriul #lianei cXt i din a(ara acestuia. Pentru a
se asigura c poate (ace (a pro&ocrilor actuale i &iitoare de securitate #liana tre/uie s
continue atXt indi&idual cXt i colecti& s %+/unteasc calitati& i cantitati& capa/ilitile
necesare atingerii prioritilor cuprinse %n Firecti&a Politic Eeneral andosat %n 26 i care
r+Xne &alid %n continuare.
#liana &a continua s,i adapteze (orele0 structurile i procedurile pentru a (ace (a pro&ocrilor
de securitate actuale. ?,au %nregistrat progrese nota/ile0 pe care le dori+ continuate0 pentru crearea
unei structuri de co+and +ai e(iciente i e(ecti&e. Procesul de plani(icare a aprrii &a per+ite
aliailor s,i dez&olte capa/ilitile de care au ne&oie pentru a (ace (a pro&ocrilor operaionale
curente i &iitoare %n conte4tul a/ordrii cuprinztoare. #doptarea unui nou proces ar+onizat de
plani(icare a aprrii &a pune accentul pe o +ai coerent dislocare a capa/ilitilor de care #liana
are ne&oie.
$rans(or+area +ilitar &izeaz dou di+ensiuni distincte;
+.1. Asigurarea 'oreor0 disloca/ile i sustena/ile0 pentru operaiile curente ale #lianei0 (orele
de rezer& i =ora de 1spuns a N#$O 7N1=:<
+.*. &ez.otarea $a"a0iitDior pentru operaiunile curente i &iitoare i soluionarea de(icitelor
la ni&elul capa/ilitilor c3eie.
Asigurarea 'oreor
#liana este decis s dez&olte (orele necesare des(urrii tuturor tipurilor de operaiuni. *a
spri5ini %n continuare e(orturile de a crea (ore disloca/ile0 sustena/ile0 interopera/ile i ast(el cu un
grad ridicat de utilizare. Yn prezent se constat o cretere su/stanial cu (ore pentru prioritatea
operaional a N#$O0 #(ganistan. C4ist totui de(icitele operaionale la ni&elul capa/ilitilor
critice din teatrele de operaii;
)ora de r(spuns a N$%O *NR) N$%O Response )orce+
N1= reprezint o structur de (ore %ntrunite 7co+ponente terestre0 +ariti+e0 aeriene i de (ore
speciale: cu capacitate de dislocare rapid0 adaptat pentru %ntregul spectru de +isiuni aliate0
reprezentXnd un +otor al trans(or+rii i dez&oltrii de capa/iliti.
12
Fei %n cadrul ?u++it,ului de la 1iga 726: N1= a (ost declarat operaional0 aceasta s?a
$on'runtat Jn "er)anenD $u "ro0e)a $o)"etDrii insu'i$iente a ne$esaruui %e 'ore #i
$a"a0iitDi( Jn "rezent NRA $on'runtNn%u?se $u %e'i$ite %e $ir$a E@O.
#&Xnd %n &edere rit+ul operaional ridicat al #lianei0 precu+ i di(icultile naiunilor %n
identi(icarea (orelor supli+entare care s (ie anga5ate la N1=0 la reuniunea +initrilor aprrii de
la *ilnius 7(e/ruarie 28: a (ost agreat propunerea adoptrii unei soluii interi+are de generare
gradual a (orelor0 propunerea (iind susinut i la Gucureti.
Yn ciuda acestor de+ersuri0 N1= a continuat s se con(runte cu o contri/uie insu(icient din partea
naiunilor0 generXndu,se ast(el0 la ni&el aliat0 un curent de opinie pri&ind ne$esitatea re.izuirii
$on$e"tuui origina a NRA i adaptarea acestuia la posi/ilitile aliate. Yn cadrul reuniunii
+initrilor aprrii de la Gudapesta 7octo+/rie 28:0 statele aliate au (ost de acord cu iniierea
de+ersurilor pentru re&izuirea conceptului original al N1=.
Yn /aza opiunilor prezentate de ctre autoritile +ilitare0 %n cadrul reuniunii +initrilor aprrii de
la "raco&ia 72):0 a 'ost agreatD $a souie "entru re$on'igurarea NRA O"iunea C0 care
presupune pre,sta/ilirea capa/ilitilor de co+and,control 7"2: la ni&elurile operaional i tactic0
precu+ i a unui nucleu de (ore de rspuns i+ediat din cadrul co+ponentelor terestre0 +ariti+e i
aeriene.
Costuri
ridicate
O"iunea A O"iunea B O"iunea C
Aore Jntrunite %e $o)"etare a rDs"unsuui
i)e%iat:
, terestre din (orele a(iliate
, +ariti+e din gruprile na&ale
per+anente
121
Rezer!orul de 'ore dislocabile pentru suplimentare ulterioar( a 'orei, dup( caz
O"iunie %e re$on'igurare a NRA
Costuri
ridicate
O"iunea A O"iunea B O"iunea C
sczute
Ca"a0iitDi C* ta$ti$e 7din cadrul structurii de (ore a N#$O0
din cadrul co+ponentelor terestre0 aeriene0 na&ale0 dup caz:
Ca"a0iitDi C* o"eraionae
7din cadrul >="
)
cu dislocarea F>?C
1
:
Ris$uri o"eraionae
ridicate sczute
1spuns i+ediat 7costurile dislocrii sunt din (onduri co+une: 1spuns ulterior
?tadiul iniiati&ei; Yn prezent0 N1= are o capacitate operaional li+itat0 pe (ondul contri/uiilor
naionale insu(iciente %n procesul de generare a (orelor0 con(or+ analizelor ?L#PC.
)ore de rezer!( pentru operaiunile N$%O
"adru general; Yn &ederea spri5inirii procesului de generare a (orelor de rezer& necesare0 %n 2'
a (ost ela/orat i apro/at "onceptul pentru =orele de 1ezer&0 care identi(ic dou tipuri de (ore
de rezer& la ni&elurile operaional i strategic;
+or9e de Rezerv8 trategic8 (R+) (ore destinate s acopere toate operaiile %n des(urare i
a(late la dispoziia ?#"CU10 dup autorizarea N#"<
+or9e de Rezerv8 Opera9ional8 (OR+) (ore sta/ilite pentru o zon de operaii %ntrunite i a(late
la dispoziia "o+andantului =orei Yntrunite.
Yn 270 pe (ondul de(icitelor %nregistrate %n generarea (orelor de rezer&0 "o+itetul .ilitar a
propus naiunilor dou +odaliti de alocare a aceluiai pac3et de (ore la +ai +ulte +isiuni0 %n
&ederea sti+ulrii creterii contri/uiilor;
1. capa/ilitile naionale o(erite si+ultan la +isiuni naionale i +isiuni N#$O (nation double5
/atting)0 cu ur+toarele i+plicaii;
)
"o+anda+ente de =ore Yntrunite 7Coint +orce Command: ale N#$O0 dislocate la Napoli0 6isa/ona i Grunssu+.
1
Cle+ent Fisloca/il de ?tat .a5or 7'eploAable Coint taff (lement:0 reprezentXnd ele+entul de co+anda+ent la
ni&el operati& %n teatrul de operaii0 care asigur caracterul %ntrunit i ni&elul cerut de disloca/ilitate pentru ni&elul de
co+and operati&.
122
Rezer!orul de 'ore dislocabile pentru suplimentare ulterioar( a 'orei, dup( caz
participarea are la /az decizia naional0 iar responsa/ilitile ce decurg din aceasta
re&in naiunilor<
riscurile asociate i +anage+entul acestora sunt responsa/iliti naionale<
%n cazul %n care alocarea unor (ore pentru +ai +ulte +isiuni si+ultan ar a(ecta N#$O0
naiunile tre/uie s in(or+eze ?L#PC.
2. capa/iliti naionale alocate la +ai +ult de o +isiune N#$O (!".O doubleD/atting)0 %n cazul
N1= i ?1=QO1= pentru +isiuni curente ale #lianei0 cu ur+toarele i+plicaii;
riscurile asociate re&in N#$O0 dar se esti+eaz c riscul de a anga5a si+ultan aceste
(ore la N1= i la (orele de rezer& este +ini+<
a&anta5ele acestei opiuni decurg din oportunitile de instruire i antrenare0 din
dez&oltarea capacitii de integrare a (orelor i din creterea (le4i/ilitii #lianei de a
%ndeplini anga5a+entele.
Pro/le+a alocrii aceluiai pac3et de (ore la +ai +ulte +isiuni a (ost a/ordat la ni&el %nalt
%ncepXnd cu reuniunea +initrilor aprrii de la NoordKi5A 727:. Yn acest conte4t0 s,a constatat
c iniiati&a +enionat are susinere din partea unor naiuni dar0 datorit riscurilor pe care le
prezint0 nu poate (i acceptat ca soluie per+anent.
?tadiul iniiati&ei; Persistena de(icitelor de (ore o(erite &oluntar de aliai pentru atXt pentru (orele
speciale0 (orele de rezer& cXt i pentru N1=0 a deter+inat dez&oltarea unui nou set de propuneri
pentru generarea acestora. Yn /aza ele+entelor a/ordate %n cadrul reuniunii in(or+ale a +initrilor
aprrii de la Gudapesta 728:0 sunt %n dez/atere ur+toarele ele+ente;
o oportunitatea constituirii unui =rezervor< de for9e dislocabile 7deploDa/le (orces pool:
11
0
propunere &izXnd identi(icarea0 din cadrul structurii de (ore e4istente0 a acelor (ore i
capa/iliti naionale care sunt disloca/ile i care nu &or (i utilizate %n alte operaiuni
internaionale 7de e4e+plu0 pentru UC:. #ceste capa/iliti ar reprezenta sursa de constituire a
N1= sau a rezer&elor pentru operaiuni0 %n caz de ne&oie<
11
O1ezer&orulZ pentru (ora de rspuns tre/uie s (ie di(erit de Orezer&orulZ a+plu al co+anda+entelor disloca/ile i
(orelor din cadrul ?tructurii de =ore a N#$O 7N=?:0 iar asigurarea (orelor la depinde de &oina naiunilor0 %n +aterie
de di+ensiuni0 capa/iliti0 durat i stare de pregtire.
123
o distribu9ia ec/itabil8 a contribu9iilor (burden s/aring)0 care se intenioneaz a (i adresat prin
constituirea unui +ecanis+ de sta/ilire a unor o/iecti&e %n pri&ina contri/uiei cu (ore 7(orce
contri/utions target +ec3anis+:. #cest +ecanis+0 care &izeaz un ciclu de ' ani0 tre/uie s (ie
aplicat %ntr,un conte4t larg0 atXt al contri/uiilor aliailor pentru operaiunile N#$O0 cXt i al
contri/uiilor pentru ONU0 respecti& UC<
o utilizarea dual5/atting 7alocarea aceleiai (ore la +ai +ulte +isiuni:
12
ca rutin0 nu ca
e4cepie. ?epararea N1= (ore de rezer& poate (i &zut ca o duplicare a e(orturilor 7cele
dou tipuri de Opac3ete de (oreZ sunt si+ilare structural:0 iar riscul necesitii utilizrii
si+ultane a N1= i (orelor de rezer& nu poate (i +ai ridicat decXt %n prezent0 cXnd oricu+ nu
pot (i asigurate (ore pentru anu+ite rotaii ale (orelor de rezer&<
o analiza comparativ8 a surselor na9ionale de finan9are0 %n &ederea identi(icrii unei soluii de
con&ergen a acestora dup un singur +odel0 %ntrucXt %n cazul +a5oritii aliailor0 c3eltuielile
de operare destinate operaiunilor gre&eaz /ugetul aprrii0 li+itXnd contri/uiile<
o spri3inul financiar din fonduri comune !".O pentru dislocarea for9elor de rezerv80 %n
condiiile %n care (inanarea co+un &a (i utilizat pentru un an pentru transportul aerian al
N1= 7%n cazul noti(icrii pri&ind dislocarea (orelor %n ti+p scurt:<
o asocierea OR+ comenzii opera9iunii0 adic o(erirea (orelor pentru O1= de ctre naiunile care
asigur (uncia de co+and pentru operaiunea respecti&. Unii aliai consider drept
Opro/le+aticZ responsa/ilitatea naiunii care asigur co+anda s asigure i (orele.
?e +enin rezer&e de ordin politic asupra punerii la dispoziia #lianei a unor capa/iliti %naintea
sta/ilirii +isiunilor acestora.
,niiati!a de trans'ormare a 'orelor pentru operaii speciale
"adru general; 2ni9iativa de de transformare a for9ele pentru opera9ii speciale 5 !".O pecial
Operations +orces (O+) .ransformation 2nitiative E !.2 D inclus8 Bn pac/etul de ini9iative
lansate la Riga, ia Bn considerare un rol sporit al !".O Bn acest domeniu, av:nd Bn vedere
comple4itatea ?i amplificarea amenin98rilor asimetrice Bn noul mediu de securitate.
12
!ation dual5/atting; capa/ilitile naionale o(erite si+ultan la +ai +ult de o +isiune 7e4. +isiuni naionale i
+isiuni N#$O:< !".O dual5/atting; capa/iliti naionale alocate la +ai +ult de o +isiune N#$O 7e4. N1= i
?1=QO1= pentru +isiuni curente ale #lianei:.
12!
e are Bn vedere cre?terea interoperabilit89ii, prin asigurarea unui cadru !".O pentru preg8tirea
?i operarea for9elor na9ionale, precum ?i pentru sc/imbul de informa9ii, tactici ?i te/nici folosite Bn
acest domeniu.
Principalele +isiuni ale ?O= sunt; aciunile de cercetare i supra&eg3ere speciale &izXnd %n special
teritoriile ostileQsensi/ile din punct de &edere politic< aciune direct constXnd %n atacarea intelor
speci(ice0 se+ni(icati&e din punct de &edere strategic sau operati&< asistena +ilitar0 %n spri5inul
(orelor aliate sau prietene< operaiuni speciale aeriene< contrateroris+ul sau insurgena.
Propuneri de dez&oltare a iniiati&ei; 6a 1iga0 au (ost %ncura5ate e(orturile de consolidare a rolului
N#$O %n do+eniul ?O= i au (ost agreate cele trei propuneri ale "o+itetului .ilitar de dez&oltare
a iniiati&ei;
1. ?ta/ilirea la ?L#PC a Centrului !".O de coordonare O+ 7N#$O ?O= "oordination "entre ,
N?"":0 ca o organizaie +ultinaional0 (r rol de co+and care &a o(eri e4pertiz ?#"CU1
pri&ind (olosirea coordonat a (orelor i conducerea operaiilor0 plani(icarea i generarea
(orelor0 pregtirea i instruirea (orelor< &a a&ea un rol i+portant %n sta/ilirea unei (ederaii de
centre de pregtire< #tingerea capacitii operaionale depline 7=O": s,a (cut %n 28.
2. "rearea )iroului pentru Opera9iuni peciale din cadrul ?L#PC 7?L#PC ?pecial Operations
=orces O((ice:0 care reprezint punctul de legtur cu "entrul de coordonare i are drept scop
o(erirea de reco+andri pri&ind dez&oltarea interopera/ilitii0 generarea (orelor0 plani(icarea0
doctrina i politicile pentru (olosirea opti+ a ?O=.
3. "rearea +edera9iei Centrelor de &reg8tire O+ 7=ederation o( ?pecial Operations =orces
$raining "entres:0 care s conecteze centrele naionale ?O= e4istente %n prezent< a (ost propus
crearea unui siste+ de conectare &ia Ke/0 cu spri5inul N?"".
1o+Xnia este parte acti& i spri5in iniiati&a ?O= a N#$O pentru %ncadrarea N?"".
,niiati!a pri!ind gradul de utilizare a 'orelor
"adru general; Obiectivele politice ini9iale privind gradul de utilizare a for9elor prevedeau ca -./
din efectivele totale ale for9elor terestre s8 fie structurate, preg8tite ?i ec/ipate spre a fi dislocate
Bn afara teritoriului na9ional, pentru opera9iuni conduse de !".O sau sub alte auspicii, iar 0/ din
acelea?i for9e s8 poat8 fi sus9inute permanent Bn opera9iuni.
12'
-niiati&a a (ost lansat la reuniunea in(or+al a +initrilor aprrii de la "olorado ?prings0
octo+/rie 230 ca una din posi/ilele soluii pentru depirea sau reducerea di(icultilor %n
generarea (orelor pentru operaiuni conduse de N#$O 7Galcani0 #(ganistan:.
Yn iunie 2!0 la -stan/ul0 +initrii aprrii au agreat s %+/unteasc gradul de utilizare a
(orelor0 prin adoptarea unor o/iecti&e politice (/ig/ level political targets)0 iar ni&elul de
%ndeplinire a acestora s (ie raportat anual.
Ulterior0 %n ur+a unei analize a "o+itetului .ilitar 7.": a&izat de N#"0 s,a concluzionat ca
o/iecti&ele sta/ilite pentru (orele terestre 7!P i 8P: nu sunt adec&ate i pentru (orele aeriene i
+ariti+e0 ca ur+are a +ultitudinii de siste+e din cadrul acestora cu capaciti %ncorporate di(erite
i dependen &ariat de personal pentru operare i spri5in. #st(el0 orice o/iecti&e pentru aceste
categorii de (ore ar tre/ui s se (ocalizeze pe aspecte calitati&e care s,ar suprapune pe cele sta/ilite
%n cadrul procesului de plani(icare a (orelor.
$otui s,a sta/ilit ca0 %n (uncie de rezultatele aplicrii o/iecti&elor pentru (orele terestre0 discuiile
pe su/iect s (ie reluate0 %n cazul %n care se consider util aplicarea lor la (orele aeriene i na&ale.
6a reuniunea in(or+al de la NoordKi5A 7octo+/rie 27:0 +initrii aprrii au agreat re&izuirea
indicatorilor de utilizare a (orelor0 cu posi/ilitatea de a include i criterii calitati&e0 pe (ondul
necesitii intensi(icrii procesului de trans(or+are al propriilor (ore ar+ate.
?tadiul iniiati&ei; Ur+are a deciziei de la NoordKi5A a (ost de+arat un proces de analiz care s,a
(inalizat cu $re#terea o0ie$ti.uui %e %iso$are a 'oreor terestre %e a E@ a /@O %in totau
a$estora. "reterea ur+eaz s se (ac gradual0 %n (uncie de planurile naionale de trans(or+are a
(orelor.
"u ocazia ela/orrii raportului pri&ind utilizarea (orelor pe anul 2)0 prezentat +initrilor
aprrii la reuniunea acestora din iunie a.c.0 U" au prezentat dou8 propuneri viz:nd modificarea
obiectivelor de sus9inere a for9elor terestre ?i stabilirea obiectivelor de dislocare ?i sus9inere
pentru for9ele aeriene.
Pri+a propunere &izeaz creterea obiecti!ului de susinere a 'orelor terestre de la 0 la 1./ din
totalul acestora0 a&Xnd %n &edere decizia adoptat anul trecut de cretere a o/iecti&ului de dislocare
a (orelor terestre de la ! la 'P i argu+entXnd c0 din rapoartele e4istente la ni&el aliat0 o +are
parte din naiuni au atins de5a acest o/iecti&.
126
.a5oritatea naiunilor a declarat c spri5in creterea o/iecti&ului de susinere a (orelor terestre de
la 8 la 1P din totalul acestora0 ca un pas logic %n acest proces. Yn acest conte4t0 s,a agreat ca
respecti&a cretere s se (ac gradual0 %n ti+p0 %n (uncie de planurile naionale de trans(or+are a
(orelor.
$otodat0 ?U# au propus stabilirea de obiecti!e similare celor aplicate 'orelor terestre0 respecti&
'P disloca/ile i 1P sustena/ile0 1n cazul 'orelor aeriene. Yn spri5inul acestor propuneri0 ?U#
au in&ocat /ene(iciile e&idente i i+pactul poziti& ale acestei iniiati&e asupra procesului de
trans(or+are a (orelor terestre %n rile aliate0 argu+entXnd c este +o+entul ca acest e4erciiu s
(ie trans(erat i la (orele aeriene.
Yn acest caz opinia general a (ost (a&ora/il discutrii %n detaliu a su/iectului %n perioada
ur+toare0 o parte din naiuni 7inclusi& 1o+Xnia: su/liniind c tre/uie clari(icate o serie de aspecte
de ordin conceptual i operaional0 %nainte de adoptarea unei decizii.
,niiati!a pri!ind creterea interoperabilit(ii capabilit(ilor i 'orelor
"adru general; Fn ciuda e4isten9ei unei politici !".O Bn domeniul interoperabilit89ii ?i a
multiplelor ini9iative privind standardizarea, se 1nregistreaz( 1n continuare o lips( de
interoperabilitate 1ntre 'orele aliate, ceea ce Bmpiedic8 desf8?urarea Bn bune condi9ii a
opera9iilor curente ale "lian9ei.
Pe (ondul pro/le+elor e&ideniate pe linia interopera/ilitii capa/ilitilor i (orelor0 %n cadrul
?u++it,ului de la Gucureti 728: s,a 3otrXt c tre/uie acordat atenie sporit la ni&el %nalt
pentru a se asigura interopera/ilitatea atXt %n operaii0 cXt i %n do+eniul capa/ilitilor.
Yn acest conte4t0 la reuniunea +initrilor aprrii de la Gru4elles din 28 s,a decis pro+o&area
unui Plan de aciune pentru creterea interoperabilit(ii0 structurat %n dou etape; evaluarea
deficitelor ?i eficien9ei proceselor curente pri&ind interopera/ilitatea i identificarea unor solu9ii
viabile pentru depirea pro/le+elor %n do+eniul interopera/ilitii precu+ i a &ariantelor de
i+ple+entare a acestora.
Yn /aza in(or+aiilor asigurate de ctre structurile N#$O i+plicate %n i+ple+entarea Planului de
#ciune0 precu+ i a celor (urnizate de ctre ase naiuni
13
%n cadrul unui c3estionar &izXnd
13
?U#0 Ro)Nnia0 Olanda0 =rana0 ?lo&acia
127
interopera/ilitatea au fost eviden9iate deficite semnificative Bn domeniile ec/ipamentelor, logisticii,
educa9iei, instruirii ?i doctrinelor
#1
.
Yn acest conte4t0 realizarea interopera/ilitii necesit intensi(icarea e(orturilor %n ! do+enii;
de(inirea cerinelor de interopera/ilitate0 identi(icarea0 respecti& i+ple+entarea soluiilor pentru
creterea interopera/ilitii i &alidarea soluiilor curente prin testare.
#st(el0 %n /aza concluziilor rezultate %n ur+a (inalizrii pri+ei (aze a &lanului de ac9iune pentru
cre?terea interoperabilit89ii au (ost sta/ilite ur+toarele etape de parcurs;
o evaluarea detaliat8 a deficitelor ?i implica9iilor acestora pentru operaiunile N#$O<
o prioritizarea deficitelor pri&ind interopera/ilitatea ?i dezvoltarea unor solu9ii pentru
re+edierea acestora<
o dezvoltarea unui plan de implementare pentru soluiile de(icitelor cu prioritate ridicat ?i a
unui plan de implementare pe termen lung pentru soluiile de(icitelor cu prioritate sczut.
?tadiul iniiati&ei; Ctapa a doua a &lanului de ac9iune pentru cre?terea interoperabilit89ii &izeaz
prioritizarea de(icitelor0 identi(icarea soluiilor de re+ediere a acestora i dez&oltarea planurilor de
i+ple+entare necesare %n acest sens.
Yn /aza concluziilor rezultate %n ur+a (inalizrii pri+ei (aze a &lanului de ac9iune pentru cre?terea
interoperabilit89ii, Erupul C4ecuti& de 6ucru a identi(icat ur+toarele soluii;
o pe termen scurt (2GG0)* aciuni %n do+eniile doctrinare i procedurale0 precu+ i pe linia
instruirii +ultinaionale %ntrunite<
o pe termen mediu (2 ani)* ur+eaz a (i dez&oltate de ctre co+itetele i autoritile +ilitare
i+plicate<
o pe termen lung ($ ani)* integrarea interopera/ilitii %n procesele de plani(icare a aprrii i
plani(icare operaional.
Prin pris+a sarcinilor trasate la ?u++it,ul de la ?tras/ourgQ8e3l0 au fost identificate elementele
unui nou plan de ac9iune Bn vederea cre?terii interoperabilit89ii0 ale crui o/iecti&e prioritare
&izeaz re&izuirea Politicii de -nteropera/ilitate a N#$O0 dez&oltarea unei strategii pentru creterea
1!
"o+anda+entele ?trategice au precizat c de'icitul critic 1n ceea ce pri!ete interoperabilitatea 1l constituie lipsa
abilit(ii de comunicare la toate ni!elele de comand(, cauzat de o combinaie de 'actori umani, lipsa abilit(ilor
ling!istice i lipsa unor capabilit(i "2 *comand(, control i comunicaii+ interoperabile.
128
interopera/ilitii i i+ple+entarea soluiilor pe ter+en scurt0 urm:nd ca o analiz8 de stadiu s8 fie
finalizat8 p:n8 la reuniunea mini?trilor ap8r8rii din iunie 2G#G.
ez!oltarea capabilit(ilor
#liana continu s,i dez&olte capa/ilitile i politicile necesare des(urrii %ntregului spectru de
+isiuni i operaiuni N#$O0 re+edierii de(icienelor speci(ice cXt i contracarrii pro&ocrilor i
pericolelor e+ergente0 inclusi& de co+/atere a riscurilor asi+etrice 7teroris+0 ar+e de distrugere
%n +as0 atacuri "G1N i ci/ernetice: (acilitXnd %n acelai ti+p o %+prire ec3ita/il a
responsa/ilitilor0 riscurilor i costurilor.
N#$O este consec&ent %n preocuparea sa de a dez&olta i disloca capa/ilitilor critice cu+ sunt;
elicopterele pentru teatrele de operaiuni0 transportul strategic i siste+ul aliat de supra&eg3ere
terestr0 (ore pentru operaiuni speciale. Cste %ncura5at %n continuare (olosirea soluiilor
+ultinaionale pentru dez&oltarea de capa/iliti supli+entare cXt i responsa/ilitatea colecti&
pentru asigurarea logisticii. ?e &a continua pe linia dez&oltrii iniiati&elor e4istente %n conte4tul
cooperrii N#$O,UC.
A0or%Drie )utinaionae o(er un +od +ai puin costisitor de asigurare a capa/ilitilor
+ilitare pe care naiunile nu i le,ar per+ite indi&idual0 %n special prin pris+a condiiilor
econo+ice care se %ntre&d i a naturii de(icienelor pe linia capa/ilitilor0 +ai ales %n cazul
anu+itor capa/iliti,c3eie.
#st(el0 a/ordrile +ultinaionale contri/uie la %+prirea ec3ita/il a responsa/ilitilor i0 de
aceea0 capt o &aloare supli+entar celei date de %nsi &aloarea capa/ilitii. #d+inistrate %n +od
corespunztor0 pot spori e(iciena i0 prin ur+are0 a+pli(ic rezultatele %n condiiile utilizrii
acelorai resurse. Yn unele cazuri0 acestea pot reprezenta singura a/ordare &ia/il i0 pentru toate
aceste +oti&e0 tre/uie %ncura5ate.
"Xte&a dintre a0or%Drie )utinaionae de i+portan deose/it sunt a/ordate +ai 5os;
Iniiati.a "ri.in% trans"ortu aerian strategi$ 6SAC:.
Fn vederea satisfacerii nevoilor de transport aerian strategic, Bn special agabaritic, la nivelul
!".O a fost lansat8 iniiati!a pri!ind ac3iziionarea 1n comun de aerona!e " 1, la care s5au
12)
Bnscris, ini9ial, #@ state* #$ state membre !".O
#$
?i 2 state &f&
#%
care au anga3at, Bn total, un
num8r de H8#G de ore de zborEan.
Yn &ederea coordonrii acti&itii de ac3iziionare i operare a aerona&elor ",170 s,a decis
%n(iinarea Organizaiei N#$O pentru .anage+entul $ransportului #erian ?trategic 7"irlift
-anagement Organisation D !"-O:. "arta N#.O a (ost agreat de participanii la iniiati& i
apro/at de "onsiliul Nord,#tlantic 7N#": %n luna iunie 27. Yn aceeai lun0 a (ost apro/at de
"onsiliul Nord,#tlantic %n(iinarea #geniei N#$O pentru .anage+entul $ransportului #erian
?trategic 7!".O "irlift -anagement "gencA D !"-":.
Yn noie+/rie 270 a (ost adoptat decizia de a+plasare a /azei principale de operare pentru
aerona&ele ",17 la PapaQUngaria.
Yn prezent continu8 participarea la ini9iativ8 14 state, cu anga3area unui num8r de 2156 ore7an,
primul avion C5#@ al 2ni9iativei urm:nd a fi disponibil Bn iulie 2GG0. #st(el0 %n anul 2) se &a
atinge capa/ilitatea operaional iniial0 iar %n anul 211 capa/ilitatea de transport aerian &a (i
integral operaional.
Participarea 1o+Xniei; 1o+Xnia a se+nat0 %n luna iulie 260 S$risoarea %e intenie pentru
aderarea la ?#". Yn +o+entul de (a0 -e)oran%u)u %e Lneegere este se)nat #i rati'i$at de
ctre 1o+Xnia0 prin 6egea nr. 11!Q2).
"u cele 2 de ore de z/orQan asu+ate 718 ore dedicate e4clusi& ne&oilor de transport strategic:0
1o+Xnia este cel +ai +are contri/utor din Curopa central i de est0 7Polonia are 1' de ore0
celelalte state central i est,europene0 a&Xnd su/ 1 de ore de z/orQan (iecare:.
"ontri/uia (inanciar a 1o+Xniei la acest proiect se &a derula pe o perioad de 27 ani
7apro4i+ati& '.! de ore de z/or: i &a participa cu personal na&igant i au4iliar0 %n cadrul unitii
care &a opera aerona&ele 7IeavA "irlift Jing D I"J:0 con(or+ cotei pri asu+ate.
,niiati!a multinaional( S$8,S *Strategic $irli't ,nterim Solution:
Kansat8 sub coordonarea ,ermaniei, Bn cadrul "nga3amentelor !".O de la &raga (2GG2), cu
participarea a #@ na9iuni
#@
aceast8 ini9iativ8 const8 Bn anumite aran3amente cu Rusia ?i Ucraina,
1'
Gulgaria0 "e3ia0 Fane+arca0 Cstonia0 -talia0 6etonia0 6ituania0 Nor&egia0 Olanda0 Polonia0 1o+Xnia0 ?lo&acia0
?lo&enia0 Ungaria0 ?U#.
16
?uedia i =inlanda.
17
Gelgia0 "anada0 1. "e30 Fane+arca0 Erecia0 =rana0 Eer+ania0 Ungaria0 6u4e+/urg0 Olanda0 Nor&egia0 Polonia0
Portugalia0 ?lo&enia0 ?lo&acia0 $urcia0 .area Gritanie.
13
prin care se asigur8 accesul p:n8 la 12GG de ore de zbor cu % avioane "!5#21, pentru o perioad8
de H ani, Bncep:nd cu 2GG@.
]ara noastr a se+nat scrisoarea de intenie pentru participarea la progra+ul ?#6-?0 %n cadrul
?u++it,ului de la -stan/ul0 (r s +ai participe ulterior la celelalte dez&oltri.
Yn prezent se constat %ntXrzieri la li&rarea celor 18 de aerona&e de transport #!,.0 (apt care
are un i+pact se+ni(icati& asupra succesului iniiati&ei a&Xnd %n &edere dependena operaiilor la
distan strategic de capa/ilitile de transport strategic. Progra+ul +ultinaional ?#6-?0 care
asigur accesul la transportul aga/aritic0 a (ost e4tins pXn la s(Xritul anului 21.
,niiati!a pri!ind 1mbun(t(irea disponibilit(ii elicopterelor pentru operaiuni
2ni9iativa !".O privind Bmbun8t89irea disponibilit89ii elicopterelor pentru opera9iunile "lian9ei a
avut ca punct de plecare necesitatea acoperirii deficitelor critice de elicoptere, Bn special cele
capabile s8 opereze Bn teatre de opera9ii solicitante, precum "fganistan.
"adrul general; -niiati&a pri&ind %+/untirea disponi/ilitii elicopterelor pentru operaiunile
#lianei a (ost lansat de ctre +inistrul /ritanic al aprrii %n iunie 27.
Yn ur+a unui studiu e(ectuat la ni&elul #lianei au (ost identi(icate o serie de +odaliti de aciune
%n &ederea creterii disponi/ilitii elicopterelor0 cele +ai i+portante &izXnd;
o cooperarea +ultinaional %n asigurarea pieselor de sc3i+/Q+entenanQreparaii %n
operaiuni sau a pregtirii0 dislocrii i susinerii elicopterelor %n teatru i re&izuirea
concepiei /azelor logistice co+une (common logistics base)<
o creterea interopera/ilitii i standardizrii0 corelat cu intensi(icarea sc3i+/ului de
in(or+aii %ntre naiunile deinXnd tipuri si+ilare de elicoptere<
o posi/ilitatea dez&oltrii unor aran5a+ente pentru transport %n teatru de tipul ?#"Q ?#6-?<
o posi/ilitatea ac3iziionrii de ec3ipa+ente pentru parautarea cu precizie (precision air
drop) a +aterialelor %n teatru.
Yn &ederea i+ple+entrii +odalitilor de aciune identi(icate0 "onsiliul Nord,#tlantic a apro/at
%n(iinarea un grup ad,3oc interdisciplinar (interdisciplinarA ad /oc group)0 coordonat de ctre
ad5unctul ?ecretarului Eeneral pentru politic de aprare i plani(icare
18
.
18
6a grupul respecti& particip autoritile +ilitare 7N.#s:0 directorii naionali pentru ar+a+ente 7"N#F:0
specialitii N#$O %n logistic 7?N6": i #genia N#$O pentru #pro&izionare i Yntreinere 7N#.?#:
131
Pri+ul rezultat se+ni(icati& al acestor de+ersuri l,a constituit constituirea cadrului necesar
asigurrii spri5inului logisticQ(inanciar pentru +odernizarea elicopterelor iQsau pregtirea
ec3ipa5elor acestora0 adresat aliailor care +ani(est interes pentru participarea cu elicoptere la
+isiunile #lianei 7%n special %n cadrul -?#=:0 dar nu dispun de resursele necesare pentru a le
pregti0 disloca i susine %n teatru.
6a Gucureti0 iniiati&a N#$O a (ost consolidat de o iniiati& (ranco,/ritanic0 /azat pe un
+ecanis+ de tip trust,(und0 orientat pe pregtirea piloilor i +odernizarea aparatelor.
-niiati&a (ranco,/ritanic s,a +aterializat prin %n(iinarea unui (ond co+un 7trust fund:0 pri+ii
contri/utori (iind .area Gritanie i =rana cu contri/uii in 6ind 7punerea la dispoziie a unor
(aciliti0 instructori0 progra+e pentru pregtirea piloilor:.
.anage+entul (ondului co+un este asigurat de un "o+itet Firector din care &or (ace parte
reprezentanii statelor care contri/uie la acest (ond. =ondurile alocate &or (i distri/uite statelor care
se &or anga5a (er+ s disloce elicoptere %n cadrul operaiilor de gestionare a crizelor derulate su/
auspicii ONU0 UC i N#$O.
?tadiul iniiati&ei; #&Xnd %n &edere cerinele operaionale presante de di+inuare a de(icitelor
pri&ind elicopterele 7%n special %n #(ganistan:0 %n cadrul N#$O se des(oar o serie de analize %n
&ederea identi(icrii unor soluii supli+entare %n acest do+eniu.
Yn &ederea crerii unor uniti +ultinaionale de elicoptere
1)
a (ost constituit un grup de lucru al
aliailor care dein aparate de tip .- 8Q17Q171
2
0 de (a/ricaie e4,so&ietic (I2& Ielicopters .as6
+orce)0 rolul de lead nation (iind asu+at de "e3ia. Yn cadrul acestui grup &or (i sta/ilite
+ecanis+ele necesare dislocrii i operrii %n co+un a elicopterelor .- de ctre aliaii care au %n
dotare sau utilizeaz su/ contract acest tip pentru susinerea trupelor proprii %n -?#=.
Yn +od in(or+al0 =rana a a&ansat ideea %n(iinrii unei OcoaliiiZ a utilizatorilor de elicoptere de tip
Pu+a 7Pu+aQ?uper Pu+aQ"ougar:0 dup +odelul grupului de utilizatori de tip .-.
1)
-ultinational 2ntegrated Ielicopter Unit (-2IU) sau -ultinational Ielicopter Unit (-IU).
2
#(late %n dotarea Poloniei0 "e3iei0 Ungariei0 Gulgariei0 ?lo&aciei0 6ituaniei i 6etoniei. Fe ase+enea0 Ucraina
+ani(est interes %n ceea ce pri&ete participarea la aceast iniiati&.
132
Fe ase+enea0 la ni&elul autoritile N#$O se analizeaz (eza/ilitatea %nc3irieriiQac3iziiei unor
elicoptere i utilizrii acestora %ntr,un cadrul +ultinaional0 dup +odelele ?#"
21
Q?#6-?
22
din
do+eniul transportului aerian strategic. Posi/ilele tipuri de elicoptere &izate sunt .- i Pu+a.
Fei %n ur+a des(urrii procesului de analiz a aprrii a rezultat c aliaii dein su(iciente
elicoptere care corespund cerinelor operaionale ale unor teatre de operaii solicitante0 de(icitul de
elicoptere pentru -?#= se +enine (oarte ridicat 7cca. 1:.
#st(el0 c3iar dac di(eritele +odaliti de aciune &izXnd creterea disponi/ilitii elicopterelor au o
in(luen /ene(ic0 nu au rezultat %n contri/uii supli+entare se+ni(icati&e pentru -?#=0 ur+Xnd ca
pentru anii 28 i 2) #liana0 pentru s asigure transportul cargo cu co+panii ci&ile0 contra
cost.
,mplementarea Sistemului de "omand( i "ontrol *$""S+
"CC reprezint8 un sistem integrat de comand85control destinat e4ecut8rii opera9iunilor aeriene
ofensive ?i defensive, precum ?i a misiunilor de spri3in aerian.
"adru general; ?iste+ul #""? este un siste+ esenial pentru aprarea aerian a N#$O acoperind
teritoriul rilor N#$O din Curopa i alte zone de operaii. -+ple+entarea siste+ului #""? se
realizeaz prin dez&oltarea unor centre "#O"
23
i #1?
2!
statice i disloca/ile 7F"#O"s
FepoDa/le "#O"s0 F#1? FeploDa/le #1?:. $otodat0 siste+ul #""? reprezint coloana
&erte/ral pentru aprarea antirac3et %n teatru.
-+ple+entarea siste+ului #""? se (ace prin proiecte (inanate din Progra+ul N#$O pentru
-n&estiii de ?ecuritate 7N?-P:. Pentru +anage+entul siste+ului #""? a (ost creat Organizaia
N#$O pentru .anage+entul #""? 7N#".O:.
?tadiul actual; -+ple+entarea #""? este %n %ntXrziere de ! ani (a co+parati& cu plani(icarea
iniial. Pentru centrele #1? atingerea capacitii operaionale (inale 7=O": este pre&zut pentru
217.
21
trategic "irlift CapabilitA0 iniiati& constXnd %n asocierea +ai +ultor naiuni pentru a cu+pra 3 a&ioane tip ",17
7Goeing0 ?U#:.
22
"K2 (trategic "irlift 2nterim olution)0 iniiati& a&Xnd la /az aran5a+ente cu 1usia i Ucraina %n &ederea
utilizrii a 6 a&ioane #N,12! pentru o perioad de 3 ani.
23
"#O" "o+/ined #ir Operations "entre c "entru de Operaii #eriene Yntrunite.
2!
#1? structur din cadrul #""? care &a reuni %ntr,o singur entitate capa/ilitile speci(ice pentru controlul
+isiunilor aeriene 7#ir .ission "ontrol:0 realizarea i+aginii aeriene 71#P Production "enter: i (uziunea
in(or+aiilor senzorilor 7?ensor =usion Post:.
133
Plani(icarea iniial pentru i+ple+entarea siste+ului #""? a (ost realizat %n 1))). "o+ple4itatea
procesului de i+ple+entare a deter+inat o decalare a plani(icrii iniiale. #ceast %ntXrziere
contri/uie totodat i la %ntXrzierea realizrii capa/ilitii $.F.
Poziia 1o+Xniei; Pe teritoriul 1o+Xniei este pre&zut realizarea unui centru #1? co+plet0
co+pati/il cu centrele care se realizeaz %n celelalte state +e+/re N#$O. Yn aprilie 2) ?L#PC a
solicitat 1o+Xniei urgentarea se+nrii rspunsului naional prin care 1o+Xnia con(ir+ (aptul c0
%n calitate de ]ar Eazd 7Lost Nation:0 este de acord s,i asu+e responsa/ilitile pentru
i+ple+entarea proiectelor N?-P a(erente "P,'#1).
Programul N$%O de Supra!eg3ere %erestr( *$GS+
2ni9iativa ", vizeaz8 asigurarea superiorit89ii informa9ionale
pentru for9ele !".O dislocate Bn teatrele de opera9ii. &rincipala
misiune a sistemului ", va fi furnizarea, c8tre autorit89ile
politice ?i militare, a unui flu4 de informa9ii privind situa9ia din
teren a for9elor terestre proprii ?i adversare pe timpul
opera9iilor.
"adru general; -niiati&a #E? (ace parte din anga5a+entele de la Praga 722:0 #E? (iind
considerat Oo capa/ilitate strict necesar pentru succesul i sigurana +isiunilor #lianei.
?iste+ul #E? presupune dislocarea0 integrarea i operarea unui nu+r de siste+e de senzori0
a&ioane (r pilot 7U#* Elo/al LaKA:0 ele+ente de lansare i recuperare0 staii de sol0 toate inter,
conectate %ntr,un siste+ de co+and,control.
O/iecti&ul progra+ului este de a atinge capacitatea operaional iniial 7-O": pXn %n 212 i
capacitatea operaional co+plet 7=O": pXn %n 21'.
Fei iniial a /ene(iciat de un spri5in larg din partea naiunilor0 recon(igurarea progra+ului 727:
a dus la o reconsiderare a inteniilor naionale de participare. Yn prezent doar 1' naiuni au r+as
anga5ate %n progra+ iar e&entuala retragere a %nc unei naiuni &a duce la anularea progra+ului
2'
.
2'
]ri participante; Gulgaria0 "anada0 1epu/lica "e30 Fane+arca0 Cstonia0 Eer+ania0 -talia0 6etonia0 6ituania0
6u4e+/urg0 Nor&egia0 1o+Xnia0 ?lo&acia0 ?lo&enia i ?U#.
13!
?tadiul actual; Yn prezent progra+ul se a(l %n stadiul de se+nare a .e+orandu+ului de
Ynelegere. Un nu+r de naiuni au se+nat noul .e+orandu+ 7printre care i 1o+Xnia: %n ti+p ce
altele se a(l %n proces de e&aluare a participrii %n continuare %n progra+
26
.
$otodat0 pXn la +o+entul actual0 s,a reuit (inalizarea unor etape i+portante ale progra+ului
%ntre care; apro/area ?trategiei de ac3iziii0 apro/area ?tatutul Organizaiei N#$O de +anage+ent
#E?0 a (ost ela/orat "onceptul de operare 7"ONOP?: i a (ost sta/ilit Gaza principal de operare
7?igonella:.
Ynainte ca progra+ul #E? s (ie lansat %n %ntregi+e0 tre/uiesc (inalizate aspectele pri&ind;
o sta/ilirea participaiei industriale %n progra+
o apro/area pac3etului de capa/iliti necesare progra+ului
o crearea ageniei N#$O de +anage+ent al progra+ului #E? 7N#E?.#:
o sta/ilirea unui co+anda+ent operaional
o se+narea contractului de cooperare cu industria
Poziia 1o+Xniei; 1o+Xnia i,a rea(ir+at anga5a+entul de a lua parte la iniiati& atXt ti+p cXt
siste+ul &a %ndeplini cerinele de capa/ilitate pentru care a (ost iniiat0 argu+entele %n (a&oarea
participrii (iind ur+toarele;
o consolidarea pro(ilului 1o+Xniei %n cadrul N#$O0 prin participarea la e(ortul co+un N#$O
de generare de capa/iliti de aprare credi/ile i strict necesare pentru succesul i
sigurana +isiunilor #lianei<
o accesul per+anent al 1o+Xniei la datele Q in(or+aiile #E?. Naiunile N#$O non,
participante %n progra+ul #E? nu &or a&ea acces la /aza de date i &or pri+i in(or+aii Q
date #E? nu+ai dac particip %n cadrul operaiunilor des(urate su/ egida N#$O.
"ontribuia N$%O la r(spunsul 1mpotri!a terorismului
#/ordarea N#$O %n do+eniul teroris+ului ur+rete i+ple+entarea deplin a rezoluiei 1373 a
"onsiliului de ?ecuritate al ONU0 este cuprinztoare i cuprinde +i5loace politice0 diplo+atice0
econo+ice0 i0 dac este necesar0 +ilitare.
26
C4ist se+nale c i aceste naiuni &or continua participarea la progra+.
13'
O/iecti&ul N#$O const %n spri5inirea statelor +e+/re %n descura5area0 aprarea i prote5area
%+potri&a a+eninrilor teroriste direcionate din a(ara granielor proprii i prin des(urarea rapid
a capa/ilitilor la ordinul "onsiliului Nord #tlantic 7N#":.
?uccesul iniiati&ei are ne&oie de un larg spri5in din partea naiunilor0 contri/uia N#$O la
rspunsul %+potri&a teroris+ului cuprinde o ga+ larg de acti&iti;
1. consultarea aliailor pe pro/le+e legate de teroris+ o(er un puternic se+nal politic de
unitate i solidaritate.
2. Operaii i +isiuni. #liana contri/uie la lupta %+potri&a teroris+ului prin operaiile i
+isiunile sale din Galcani0 #(ganistan i -raR;
o Opera9iunea "ctive (ndeavour (O"(), de/utat %n octo+/rie 21( operaiunea este
condus %n con(or+itate cu #rticolul ' al $ratatului de la 9as3ington0 a5ut la
descura5area i aprarea %+potri&a teroris+ului din .. .editeran. N.#s
intenioneaz s des(oare ec3ipa+ente de detectare a ar+elor de distrugere %n +as
79.F: la /ordul na&elor O#C.
o !".O "irborne (arlA Jarning and Control "ircraft. N#$O asigur spri5in N#C9
rilor aliate care gzduiesc e&eni+ente la ni&el %nalt i care ar putea constitui inta
atacurilor teroriste.
o "ir ituation 'ata (4c/ange ("'() &rogramme. Yn cazul unei posi/ile a+eninri
teroriste0 #?FC (aciliteaz sc3i+/ul de unclassi(ied air tracA data %ntre N#$O i
parteneri. Progra+ul per+ite i participarea rilor din .F i -nternational "i&il
#&iation Organisation.
o !".O "ir .raffic -anagement. Y+preun cu alte organizaii internaionale rele&ante0
N#$O dez&olt %ndru+ri co+une +ini+e pentru realizarea unor proceduri de
coordonare a siste+elor de control al tra(icului aerian ci&il i +ilitar i de supra&eg3ere0
precu+ i pentru siste+ele de aprare aerian ale N#$O0 rilor partenere i .F.
3. "apa/iliti rele&ante pentru lupta %+potri&a teroris+ului;
o &rogramul C!"' de ap8rare Bmpotriva terorismului se a4eaz pe dez&oltarea de
te3nologii a&ansate pentru contracararea atacurilor teroriste. "anada a lansat un nou
ite+0 capa/ilitile non,letale.
136
o "p8rarea cibernetic8. # (ost apro/at politica N#$O de aprare ci/ernetic iar
conceptul a (ost apro/at de .". "o+puter C+ergencD 1esponse $ea+s 7"C1$s: au
(ost %n(iinate %n 1' ri aliate i partenere.
o "p8rarea C)R!. Un siste+ de supra&eg3ere a /olilor a atins -O" i se pre&ede
%n(iinarea unei capa/iliti interi+are %n acest an. $$-U %n cooperare cu 9.F "entre a
e&aluat utilizarea %n scopuri teroriste a ar+elor i +aterialelor "G1N. ?e lucreaz la
dez&oltarea unei ?trategii N#$O de #prare "G1N i la creterea anga5rii partenerilor
%n acti&itile legate de "G1N.
!. "ooperarea cu partenerii;
o L8rile din Consiliul &arteneriatului euro5atlantic (("&C). "ontinuarea
operaionalizrii Planului de aciune al parteneriatului %+potri&a teroris+ului 7P#P,$:
reprezint un e(ort continuu0 inclusi& prin %n(iinarea unui grup de lucru in(or+al pe
do+enii speci(ice. #u (ost %n(iinate dou grupuri pilot; unul pe securitatea (rontierelor
i unul pe (inanarea teroris+ului<
o Consiliul !".O5Rusia (!RC). Planul de #ciune %+potri&a teroris+ului al N1"
continu s (ie un instru+ent e(icient %n cooperarea N#$O,1usia %n lupta %+potri&a
teroris+ului. Printre progresele %nregistrate dup 1iga; con(erina despre tacticile i
+etodologia terorist0 lansarea celei de,a doua (aze a proiectului pilot counter,narcotics0
acti&iti "ooperati&e #irspace -nitiati&e<
o Comisia !".O5Ucraina (!UC). N#$O a spri5init Ucraina %n i+ple+entarea aspectelor
contra,teroris+ %n procesul de re(or+ a sectorului de securitate naional<
o "p8rarea antirac/et8 (-'). Yn 27 a a&ut loc un sc3i+/ de opinii %ntre N#" i 7 ri
.F pe pro/le+atica teroris+ului<
o 2ni9iativa de Cooperare de la 2stanbul (2C2). ]rile -"- sunt asociate acti&itilor N#$O
%n do+eniu0 de la protecia %+potri&a a+eninrilor asi+etrice la cursul F#$ al N#$O
i la se+inarul P#P,$ al C#P"<
o L8rile de contact particip la acti&itile N#$O legate de teroris+0 %n special prin
progra+ul F#$ al "N#F precu+ i la ateliere organizate %n conte4tul P#P,$<
137
'. "ooperarea cu organizaiile internaionale; se des(oar consultri regulate i cooperare cu
ONU i organis+ele sale a(iliate< cooperarea O?"C,N#$O se des(oar prin
intensi(icarea contactelor cu Unitatea de $eroris+ a O?"C<
6. Plani(icarea urgenelor ci&ile Q +anage+entul consecinelor;
o Planul "i&il de #ciune %n caz de urgene (Civil (mergencA "ction &lan) dez&oltat %n
(or+at C#P" a (ost actualizat i su/liniaz cooperarea intens cu alte organis+e N#$O
i N.# precu+ i co+ple+entaritatea cu organizaiile internaionale<
o C#F1"" continu s dez&olte i s %+/unteasc in&entarul naional de capa/iliti
pentru rspunsul la a+eninri "G1N<
7. Fiplo+aia pu/lic. C(orturile de diplo+aie pu/lic contri/uie la o +ai /un %nelegere a
rolului N#$O %n lupta %+potri&a teroris+ului i cuprind; inter&iuri cu o(icialii N#$O0
utilizarea Ke/site,ului N#$O i e&eni+ente pu/lice. # (ost editat un F*F asupra rolului
N#$O %n co+/aterea teroris+ului. Yn cadrul su++it,ului de la Gucureti a (ost organizat
o e4poziie cu iniiati&ele N#$O de aprare %+potri&a teroris+ului.
Politic( cuprinz(toare N$%O la ni!el strategic pentru pre!enirea proli'er(rii armelor de
distrugere 1n mas( i ap(rarea 1mpotri!a amenin(rilor "9RN
Reprezint8 o abordare pragmatic8 pentru prevenirea acestor amenin98ri ?i preg8tirea "lian9ei
pentru eforturile de recuperare Bn cazul unui atac cu arme de distrugere Bn mas8 sau a unui
eveniment C)R!.
?c3i+/rile care au a&ut loc %n ulti+ii ani0 dup atacurile din 11 septe+/rie 210 au dus la
recunoaterea i+portanei a+eninrilor teroriste0 a atacurilor asi+etrice i la concluzia c aprarea
pasi& nu +ai este su(icient i tre/uiesc re%ntrite +ecanis+ele acti&e de neproli(erare0
descura5are i luarea de +suri noi de aprare.
Principala a+eninare pentru #lian %n ur+torii 1,1' ani o constituie teroris+ul i proli(erarea
ar+elor de distrugere %n +as 79.F: iar atacurile pot &eni din a(ara teritoriului euro,atlantic su/
(or+e necon&enionale de atacuri ar+ate i pot (olosi ar+e de distrugere %n +as.
Yn noie+/rie 27 s,a luat decizia ela/orrii unei politici directoare %n do+eniul 9.F i "G1N0
care s duc la trans(or+area capa/ilitilor N#$O %n &ederea pre&enirii proli(erarii 9.F i
aprrii %+potri&a a+eninrilor "G1N.
138
"u ocazia su++it,ului N#$O de la ?tars/ourgQ8e3l0 a (ost prezentat un docu+ent care &ine %n
spri5inul de(initi&rii politicii N#$O care s integreze conceptele +ilitare cu cele ci&il %n do+eniul
aprrii "G1N. ?copul docu+entului este acela de a identi(ica noi concepte i principii politice
care s &in %n spri5inul celor de5a e4istente0 +odernizarea celor din ur+0 care s traseze o direcie
de dez&oltare a trans(or+rii posturii de aprare "G1N a #lianei0 inclusi& a pre&enirii proli(errii
9.F0 a&Xnd %n &edere integrarea e(orturilor +ilitare cu cele ci&ile.
Principiile directoare ale politicii de aprare "G1N tre/uie s se a4eze pe trei direcii; a+eninrile
sau atacurile %+potri&a teritoriilor N#$O sau populaiei< con(lictele regionale< +eninerea i
aprarea pcii i +isiuni u+anitare. Yn acest sens0 +isiunile #lianei sunt; de aprare a populaiei i
teritoriului< deplasarea i susinerea (orelor< i conducerea de operaii co+une. O strategie
cuprinztoare &a tre/ui s ia %n considerare i o serie de alte o/iecti&e.
Yn &ederea dez&oltrii de strategii i capa/iliti care s rspund riscului de proli(erare a 9.F0
politica N#$O de pre&enire a proli(errii 9.F i aprrii "G1N tre/uie s in cont de;
i+plicaiile pentru #lian a a+eninrii sau (olosirii 9.F %+potri&a teritoriului N#$O i a
populaiei0 a (orelor N#$O dislocate %n teatrele de operaii0 a rilor gazd i partenere i a
populaiei acestora sau asupra co+unitii internaionale %n cazul %n care N#$O a (ost solicitat
pentru spri5in %n ur+a unor acorduri0 precu+ i de aciunile pe care tre/uie s le des(oare #liana
%n &ederea pre&enirii i descura5rii proli(errii 9.F.
$p(rarea 1mpotri!a atacurilor cibernetice
&olitica !".O Bn domeniul ap8r8rii cibernetice, aprobat8 Bn ianuarie 2GG8, stabile?te principiile
de baz8 ?i ofer8 recomand8ri pentru organismele civile ?i militare !".O, precum ?i pentru
membrii !".O, Bn vederea unei abord8ri comune ?i coordonate a ap8r8rii cibernetice.
Principiile politicii N#$O de aprare ci/ernetic;
?u/sidiaritatea; e(orturile N#$O %n do+eniul aprrii ci/ernetice se concentreaz asupra
in(rastructurii de co+unicaii i in(or+aii 7"-?: de i+portan critic pentru #lian.
C&itarea duplicrii; N#$O &a e&ita duplicarea e(orturilor e4istente la ni&el internaional0
regional sau naional.
?ecuritatea; in(or+aiile legate de protecia in(rastructurii "-? critice &or (i clasi(icate i
utilizate corespunztor.
13)
1olurile i responsa/ilitile structurilor i ageniilor N#$O %n do+eniu;
"o+isia N#$O pentru consultare0 co+and i control 7N"3G: a (ost dese+nat ca
principala structur responsa/il asupra aspectelor te3nice i de i+ple+entare a aprrii
ci/ernetice.
"apa/ilitatea N#$O de 1spuns la -ncidentele -n(or+atice N"-1" +ecanis+ de5a e4istent
%n cadrul N#$O0 &a (i utilizat i %n do+eniul aprrii ci/ernetice.
Conceptul de ap8rare cibernetic8( dez&oltat de "o+itetul .ilitar0 ?tatul .a5or -nternaional i
?tatul .a5or de "onsultare0 "o+and i "ontrol al N#$O L_ %n 28 cuprinde;
o de(inirea +isiunilor N#$O %n do+eniul proteciei ci/ernetice<
o deli+itarea responsa/ilitilor %n protecia "-?<
o o/iecti&ele N#$O pentru protecia ci/ernetic<
o interdependena %ntre protecia ci/ernetic i rz/oiul electronic.
,/idul privind cooperarea !".O Bn domeniul ap8r8rii cibernetice cu na9iunile partenere ?i
organiza9iile interna9ionale apro/at de N#" %n iulie 28 se re(er la sc3i+/ul de in(or+aii i
criteriile de eligi/ilitate pentru acordarea spri5inului N#$O.
Cadrul de cooperare Bn domeniul ap8r8rii cibernetice Bntre !".O ?i statele partenere0 dez&oltat %n
+artie 2)0 %n con(or+itate cu instruciunile acestui g3id0 este un docu+ent politic care ur+rete
realizarea unei a/ordri coerente i consistente %n cadrul aprrii ci/ernetice cu partenerii N#$O
prin inter+ediul progra+elor N#$O de cooperare i parteneriate.
Centrul de (4celen98 pentru cooperare Bn domeniul ap8r8rii cibernetice a (ost %n(iinat la $allin %n
august 280 %n ur+a se+nrii +e+orandu+ului de %nelegere %ntre #"$ i apte state +e+/re
7Cstonia0 Eer+ania0 -talia0 6etonia0 6ituania0 ?lo&acia i ?pania:. "entrul &a conduce cercetarea i
pregtirea %n do+eniul rz/oiului ci/ernetic i &a a&ea 3 de anga5ai0 din care 5u+tate sunt
specialiti ai rilor sponsori.
1o+Xnia &a participa la "entrul de C4celen pentru "ooperare %n do+eniul #prrii "i/ernetice
de la $allin cu un reprezentant on site %ncepXnd cu anul 21.
$p(rarea antirac3et( N$%O *: & :issile e'ence+
1!
"adru general; 2ni9iativa -' !".O reprezint8 r8spunsul aliat la amenin9area tot mai accentuat8
a rac/etelor balistice, amenin9are generat8 de eforturile unor na9iuni de a5?i dezvolta arme de
nimicire Bn mas8 ?i capacit89i de transport la 9int8 cu raz8 tot mai mare de ac9iune. &arte a unui
set amplu de m8suri, ini9iativa vizeaz8 dezvoltarea unor sisteme active de ap8rare care s8
completeze m8surile politice, diplomatice ?i de descura3are a amenin98rilor balistice.
-niiati&a .F &izeaz aprarea teritoriului i centrelor populate N#$O %+potri&a atacurilor
pro&enind din patru scenarii de risc. ?tudiul de (eza/ilitate (inalizat %n 26 a rele&at (aptul c
aprarea teritoriului N#$O %+potri&a rac3etelor
pro&enind din aceste scenarii este (eza/il.
#r3itectura siste+ului .F se /azeaz pe
capaciti de detecie0 ur+rire i intercepie
7siste+e radar ^ rac3ete interceptoare:0 dispuse
%n di(erite locaii de pe glo/ i integrate %ntr,un
siste+ de co+and,control.
Opiunile ar3itecturale ale &iitorului siste+ .F N#$O sunt construite pe nucleul reprezentat de
co+ponenta european a siste+ului .F ?U#0 co+ponent a(lat %n (aza de proiect i care acoper
o +are parte a teritoriului european
27
.
Fez&oltarea iniiati&ei; 'ificult89ile negocierilor pe subiectul -' rezid8 Bn viziunile diferite ale
na9iunilor privind rolul sistemului, locul acestuia Bn cadrul mai amplu al capabilit89ilor aliate,
modalit89ile de finan9are, procedurile de comand8 ?i control.
Pe /aza principiilor indi&izi/ilitii securitii i solidaritii aliate0 statele +e+/re au (ost de acord
cu e4tinderea acoperii antirac3et la %ntreg teritoriul N#$O0 %n co+ple+entaritate cu siste+ul
?U#. #naliza opiunilor ar3itecturale a scos %n e&iden necesitatea dozrii e(orturilor %n (uncie de
i+inena a+eninrilor0 i+plicaiile operaionale i (inanciare.
-nteresele di(erite ale aliailor au condus la o negociere di(icil a iniiati&ei. Poziiile e4pri+ate au
re&elat c interesul pentru un siste+ .F N#$O &ariaz %n (uncie de locaia naiunilor (a de
scenariile de risc0 gradul de acoperire o(erit de siste+ul ?U#0 deinerea unor siste+e antirac3et
27
"o+ponenta european a .F ?U# include; un siste+ radar %n .area Gritanie 7dez&oltat anterior:0 un radar %n "e3ia i un siste+
de 1 rac3ete de interceptare %n Polonia. Yntregul proiect0 lansat %n 270 pre&ede (inanare a+erican integral0 i0 %n corelare cu
ele+entele de5a instalate %n di(erite locaii de pe glo/0 rspunde ne&oilor de securitate ale continentului nord,a+erican.
1!1
proprii0 perspecti&a contri/uiilor (inanciare pentru dez&oltarea siste+ului .F N#$O dar i
relaiile cu statele non,N#$O.
6a ?u++it,ul de la Gucureti s,a reuit coagularea consensului i a (ost adoptat decizia politic
de acoperire integral a teritoriului aliat prin dez&oltarea unor opiuni pentru o ar3itectur .F
N#$O cuprinztoare0 co+ple+entar proiectului .F ?U#.
Perspecti&a costurilor 7(inanciare0 politice i strategice: asociate unui siste+ cu un ni&el de a+/iie
ridicat a cauzat o (ocalizare +ai atent pe +odalitile de i+ple+entare a dezideratului acoperirii
cuprinztoare. 6a ?tras/ourg,8e3l naiunile au rea(ir+at concluziile rezultate la Gucureti dar s,au
e4pri+at %n (a&oarea unei a/ordri /azate pe prioriti0 luXnd %n considerare ni&elul de i+inen i
de accepta/ilitate a riscurilor.
Yn prezent0 pentru i+ple+entarea deciziilor de la ?tras/ourg,8e3l0 e(orturile sunt distri/uite pe
di(erite paliere de lucru0 analizele ur+Xnd s se (ocalizeze pe scenariile operaionale posi/ile0
consecinele interceptrilor 7reziduuri i e(ecte:0 i+plicaiile adaptrii progra+ului #6$G.F
7aprarea antirac3et a (orelor din teatrele de operaii: i de(inirea unor alternati&e ar3itecturale pe
/aza a+eninrilor celor +ai pro/a/ile.
Perspecti&e; "mploarea proiectului -' !".O va presupune un efort de negociere consistent,
orientat pe identificarea unei ar/itecturi optime, care s8 r8spund8 Bn acela?i timp cerin9elor unei
acoperiri c:t mai e4tinse dar cu un nivel al costurilor c:t mai limitat.
C&oluia de pXn %n prezent a negocierilor pe su/iectul .F a relie(at (aptul c0 pentru realizarea
consensului0 o/iecti&ele sta/ilite tre/uie s ai/ un ni&el de a+/iie nu (oarte ridicat0 naiunile
pre(erXnd o a/ordare prag+atic0 orientat pe identi(icarea gradual a ele+entelor de consens0
e&itarea /loca5elor i asigurarea condiiilor pentru negocieri ulterioare.
Pe ter+en lung0 +a5oritatea naiunilor se &or poziiona %n (a&oarea a&ansrii iniiati&ei ctre o
soluie ar3itectural care0 dei nu o(er iniial acoperire cuprinztoare0 &a per+ite a&ansarea
proiectului0 (ocalizXndu,se pe a+eninrile cele +ai pro/a/ile la acest +o+ent. #ceast soluie nu
&a e4clude %ns posi/ilitatea adaptrii siste+ului la e&oluiile a+eninrilor0 ar3itectura iniial0
construit pe criterii de e(icien0 putXnd (i (olosit ca /az pentru o dez&oltare incre+ental
ulterioar a siste+ului0 atingXnd ast(el dezideratele de la Gucureti.
1!2
Poziia 1o+Xniei; 1o+Xnia nu dispune %n prezent de capa/iliti de aprare %+potri&a rac3etelor
/alistice iar interesele de securitate %n do+eniul .F nu pot (i asigurate e4clusi& prin e(ort naional.
Participarea 1o+Xniei %n cadrul iniiati&ei .F N#$O are la /az interesul pentru conectarea la
e(orturile aliate0 dez&oltarea unui siste+ .F aliat i asigurarea acoperirii %ntregului teritoriu
naional. #lturi de alte ri din sud,estul N#$O0 1o+Xnia este unul din principalii susintori ai
iniiati&ei .F %n sensul e4tinderii acoperirii la %ntreg teritoriul N#$O.
ALTE SUBIECTE AALATE PE AGEN&A TRANSAOR-PRII
Cre#terea "ro'iuui NATO #i asigurarea ree.anei sae
1ecent "onsiliul Nord,#tlantic a agreat o serie de +suri +enite s creasc pro(ilul N#$O %ntre
aliai0 contri/uind ast(el la de+onstrarea capacitii sale de a (ace (a pro&ocrilor noului +ediu
de securitate. #ceste propuneri speci(ice0 care se re(er printre altele la e4pertiza geogra(ic i
regional a ?tructurii de "o+and N#$O0 e4erciii i pregtire0 precu+ i diplo+aia pu/lic0 &or
(i i+ple+entate %n conte4tul acti&itilor a(late %n des(urare.
6a /aza acestei iniiati&e se a(l un non,paper al Nor&egiei0 care s,a dorit a (i o contri/uie a
acestei ri la ela/orarea Feclaraiei pentru ?ecuritatea #lianei0 adoptat la su++itul ani&ersar de
la ?tras/ourgQ8e3l. Ca a coninut o serie de reco+andri +enite s %ntreasc rele&ana #lianei i
s +enin spri5inul pu/lic pentru operaiunile pe care aceasta le des(oar atXt pe teritoriul aliat
cXt i la peri(eria acestuia.
#st(el0 Nor&egia consider c o +are parte dintre pro&ocrile de securitate conte+porane tre/uie
s,i gseasc soluiile prin aciuni des(urate %n a(ara teritoriului N#$O. Fei %n esen
pro&ocrile de securitate sunt aceleai pentru toi +e+/ri0 se constat e4istena unor particulariti
regionale. Printre riscurile principale enu+erate se a(l; teroris+ul0 proli(erarea ar+elor de
distrugere %n +as0 insta/ilitatea0 con(lictele regionale0 precu+ i %ntreruperile %n apro&izionarea cu
unele resurse &itale.
Fe ase+enea0 Nor&egia susine acordarea unei atenii +rite preocuprilor de securitate ale
+e+/rilor N#$O. !orvegia, de e4emplu, are un interes special cu privire la nordul e4trem,
inclusiv Bn ce prive?te rela9iile cu Rusia Bn aceast8 zon8. $re/uie s continue dez&oltarea
1!3
capa/ilitilor e4pediionare0 acestea putXnd (i utilizate atXt %n a(ara teritoriului N#$O cXt i %ntre
graniele aliate.
Principalele reco+andri nor&egiene se re(er la; (le4i/ilizarea i e(icientizarea structurii de
co+and aliate0 %+/untirea ni&elului de e4pertiz regional i crearea unui siste+ de a&ertizare
co+un0 a(ilierea co+anda+entelor naionale %ntrunite la co+anda+entele N#$O< creterea rolului
N#$O %n des(urarea antrena+entelor i e4erciiilor< i+plicarea +ai accentuat a #"$ re(or+a
sectorului de securitate din rile partenere.
O i+portan deose/it tre/uie acordat ni&elului spri5inului popular de care depinde legiti+itatea
#lianei. "reterea pro(ilului N#$O prin +suri de diplo+aie pu/lic0 &a contri/ui la %ntrirea
parteneriatului transatlantic0 contri/uind la %ntrirea (orei i rele&anei organizaiei.
&ez.otarea $a"a0iitDior $are "rezintD interes "entru NATO #i UE
"adrul general; Cooperarea institu9ionalizat8 Bntre !".O ?i U( Bn domeniul capabilit89ilor este
fundamentat8 de adoptarea Bn cadrul celor dou8 organiza9ii, Bn 2GGH, a documentului cadru de
cooperare (U and !".O* Co/erent and -utualA Reinforcing CapabilitA ReMuirements.
#cest docu+ent identi(ic ur+toarele do+enii de cooperare;
o #/ordarea coerent i spri5inul reciproc %n %+/untirea capa/ilitilor<
o Cla/orarea unor standarde dura/ile<
o ?ta/ilitatea i transparena proceselor de plani(icare a aprrii N#$O i UC<
o .odaliti de lucru ale Erupului N#$O UC %n do+eniul capa/ilitilor.
Fe ase+enea0 docu+entul sta/ilete %n(iinarea Erupului N#$O,UC %n do+eniul capa/ilitilor
7N#$O,CU "apa/ilitD Eroup:0 ca principal (oru+ de discuii la ni&el strategic %ntre cele dou
organizaii0 U&a asigura transparena i coerena dez&oltrii de capa/ilitiZ i co+ple+entaritatea
dez&oltrii de capa/iliti necesare celor dou organizaii.
6a ?u++it,ul de la 1iga0 e(ii de stat i de gu&ern au agreat necesitatea dez&oltrii supli+entare a
cooperrii N#$O UC %n do+eniul capa/ilitilor. Yn acest conte4t0 la ni&elul N#$O a (ost
de+arat un proces de analiz a relaiilor e4istente %ntre cele dou organizaii %n &ederea de(inirii
unui cadru e4tins i (le4i/il de cooperare.
1!!
?ituaia actual; Fiscuiile din cadrul Erupului de lucru N#$O,UC tind s se concentreze +ai +ult
pe sc3i+/ul de in(or+aii decXt pe ar+onizarea e(orturilor0 acti&itatea des(urat %n anu+ite
do+enii 7iniiati&a pri&ind disponi/ilitatea elicopterelor i iniiati&a de contracarare a
dispoziti&elor e4plozi&e i+pro&izate: des(urXndu,se transparent i co+ple+entar. #liana
consider c se poate aduga un plus de &aloare acti&itii Erupului prin organizarea de reuniuni pe
o anu+it te+atic i crearea de su/,grupuri.
Fei cadrul de cooperare instituionalizat per+ite o cooperare +ai larg0 la +o+entul actual0
cooperarea N#$O,UC %n do+eniul capa/ilitilor s,a +eninut la un ni&el sczut0 +oti&at %n
special de poziia $urciei care nu accept a&ansarea relaiei N#$O,UC0 dincolo de cadrul de
cooperare agreat 7acordurile UGerlin PlusZ:.
1euniunile N#$O,CU "apa/ilitD Eroup se li+iteaz la consultri i sc3i+/ de in(or+aii pe
di(erite proiecte %n derulare la ni&elul N#$O i UC. $re/uie re+arcat0 totui0 lrgirea ariei
te+atice de interes0 (a de cele 6 do+enii iniiale 7+edical0 transport aerian i +ariti+ strategic0
aprare NG"0 siste+e U#* i reali+entare %n aer:.
"onsultrile i in(or+rile au (ost e4tinse i la do+enii precu+; siste+e soft7are defined radio<
siste+e de protecie a (orelor< aprare "G1N< dez&oltri %n cadrul N1=0 respecti& CU
Gattlegroups< siste+e de co+/atere a dispoziti&elor e4plozi&e i+pro&izate< NNC" i asigurarea
superioritii in(or+aionale< capaciti de rspuns la a+eninri de tip 9.F< supra&eg3ere
+ariti+.
Se$uritatea energeti$D
&ornind de la convingerea c8 e4perien9a, structurile ?i capabilit89ile militare ale "lian9ei pot
contribui la eforturile interna9ionale de combatere a atacurilor asupra c8ilor de transport a
resurselor energetice sau Bn caz de dezastre naturale, !".O a demarat demersuri privind
definitivarea rolului s8u Bn domeniu.
1aportul pri&ind 1olul N#$O %n securitatea energetic notat la ?u++it,ul N#$O de la Gucureti0
identi(ic principiile care gu&erneaz a/ordarea N#$O %n do+eniu i reco+andrile pentru
acti&itile ulterioare. N#$O se &a anga5a %n ur+toarele do+enii;
o sc3i+/ul i coro/orarea in(or+aiilor %ntre aliai i cu partenerii<
1!'
o proiectarea sta/ilitii prin parteneriate i progra+e sau prin des(urarea de (ore care s
conduc +isiuni<
o spri5inirea gestionrii consecinelor se poate a&ea %n &edere i i+plicarea altor organizaii
internaionale0 co+panii pri&ate sau realizarea unor contri/uii la iniiati&ele de parteneriat<
o cooperare internaional i regional a&ansat prin pro+o&area dialogului i progra+elor
de asisten 7discutarea aspectelor regionale de securitate energetic %n cadrul unor
con(erine i se+inarii cu participarea organizaiilor internaionale0 a partenerilor N#$O i
a sectorului pri&at:<
o acordarea de spri5in pentru protecia in(rastructurii energetice critice.
Focu+entul descripti& pri&ind rolul N#$O %n do+eniul securitii energetice0 apro/at de ?P"
28
%n
iulie 28 este (olosit pentru in(or+area partenerilor N#$O
2)
0 precu+ i a actorilor internaionali i
a sectorului pri&at %n &ederea intensi(icrii dialogului i %+/untirii sc3i+/ului de in(or+aii.
1aportul care +onitoriza progresul realizat %n do+eniul securitii energetice prezentat la su++it,
ul ani&ersar de la ?tras/ourg,8e3l conine ur+toarele reco+andri;
o continuarea i+ple+entrii reco+andrilor apro/ate la su++it,ul de la Gucureti<
o actualizarea e&alurilor riscurilor i a+eninrilor la adresa securitii energetice0 inclusi& a
riscurilor pro&enite din piraterie<
o ?P" &a pregti un raport consolidat asupra progresului realizat %n i+ple+entarea rolului
N#$O %n securitatea energetic pXn la su++it,ul ur+tor i un raport interi+ar asupra
progresului realizat pXn la reuniunea +initrilor de e4terne din dece+/rie 2).
I)"i$aiie $rizei 'inan$iare asu"ra 0ugeteor a"DrDrii
Pro&ocrile actuale ale +ediului (inanciar internaional au condus la introducerea tot +ai (rec&ent
a su/iectului crizei (inanciare pe agendele de securitate ale statelor +e+/re N#$O.
.a5oritatea aliailor au agreat e&aluarea potri&it creia i+pactul crizei (inanciare &a (i resi+it0 %n
egal +sur0 i de alocaiile /ugetare pentru aprare. C(ectele acestei situaii se resi+t de5a0 o
serie de state +e+/re (iind ne&oite s (ac o serie de a5ustri %n ceea ce pri&ete +odul %n care este
repartizat /ugetul alocat. Principalele do+enii a(ectate sunt c3eltuielile de personal i in&estiiile.
28
"o+isia Politic la ni&el Ynalt , co+itetul principal cu responsa/iliti %n do+eniul securitii energetice
2)
C#P"0 .F0 -"- i a statelor de contact
1!6
6a ni&el aliat se detaeaz Polonia care a (ost ne&oit s reduc cu apro4i+ati& 'P c3eltuielile de
in&estiii. C4ist i cazuri (ericite0 precu+ Nor&egia0 care nu a %nregistrat0 pXn %n prezent0
pro/le+e %n ceea ce pri&ete ni&elul /ugetului alocat.
Fei e4ist perspecti&ele unei tendine generale de reducere a /ugetelor de aprare0 pXn %n prezent
anga5a+entele operaionale ale statelor +e+/re nu au (ost a(ectate0 ceea ce conduce la ipoteza c
de(icitele de resurse (inanciare &or tre/ui s (ie suportate din zona %nzestrrii. -+plicaiile acestei
a/ordri se &or regsi %n ceea ce pri&ete derularea progra+elor N#$O0 (iind posi/ile %ntXrzieri ale
di(eritelor etape de derulare a acestora. #ceast situaie poate genera e(ecte nedorite %n ceea ce
pri&ete procesul de plani(icare aliat0 neputXnd (i e4clus &arianta a+Xnrii %ntregului ciclu de
analiz a aprrii ale crui rezultate ar tre/ui prezentate cu prile5ul reuniunii +initrilor aprrii din
iunie a.c.
"u toate acestea0 unii aliai apreciaz c nu tre/uie adoptat o atitudine +ult prea pesi+ist %n
aceast etap. Ni&elul /ugetelor aprrii %n Curopa nu a (ost dintre cele +ai +ari0 cel puin %n
ulti+ii 1 ani. C(ectele crizei sunt resi+ite +ult +ai puternic de alte sectoare0 aprarea (iind %n
+a5oritatea statelor +e+/re (inanat la ni&ele +ini+e.
Cste e&ident (aptul c a+pli(icarea crizei (inanciar,econo+ice &a genera necesitatea adoptrii unor
+suri de austeritate. #cestea &or tre/ui s &izeze; prioritizarea progra+elor &izXnd dez&oltarea de
capa/iliti0 e(ectuarea unor decizii strategice &izXnd atXt ni&elul de anga5are 7e4. 8oso&o: cXt i
anga5a+entele operaionale per se 7e4. co+/aterea pirateriei:0 creterea interopera/ilitii %n
operaii care poate conduce la opti+izarea c3eltuielilor de %nzestrare i0 i+plicit0 s contri/uie la
creterea gradului de utilizare i dislocare a (orelor puse la dispoziie pentru operaii0 e&itarea
duplicrilor la ni&elul plani(icrii operaionale0 una dintre opiuni (iind reluarea procedurilor de
plani(icare co+un operaional0 utilizat pXn la %nceputul anilor \)0 accelerarea procesului de
re(or+ a N#$O L_0 %n special din perspecti&a reducerii duplicrilor i redundanelor de natur
instituional0 reprezint una dintre +surile necesare0 pasi/il s genereze e(ecte /ene(ice %n ceea
ce pri&ete di+inuarea costurilor de (uncionare.
I)"i$aiie $rizei 'inan$iare asu"ra anga,a)enteor Ro)Nniei a NATO
O analiz a resursele (inanciare alocate .inisterului #prrii Naionale prin 6egea /ugetului de
stat pe anul 2) i proieciile pentru perioada 21,212 rele& (aptul c (ondurile alocate per+it
1!7
atXt plata cotizaiilor i contri/uiilor (a de N#$O cXt i participarea la +isiuni %n a(ara
teritoriului statului ro+Xn %n con(or+itate cu anga5a+entele asu+ate<
Yn ceea ce pri&ete respectarea celorlalte anga5a+ente (a de N#$O0 %n prezent0 se a(l %n derulare
un proces de analiz care &a e&idenia in(luena resurselor (inanciare asupra ter+enelor de asu+are
a anga5a+entelor a&Xnd la /az o posi/il prioritizare a progra+elor de %nzestrare care contri/uie
la realizarea O/iecti&elor =orei 28.
Proie$ia 0ugetarD "entru "erioa%a *@@1?*@1*:
$otal
Fetalii 2) 21 211 212
Guget ..#p.N con(.
6egii /ugetului de
stat
7.6'1.)16 8.12.'71 11.178.8)2 11.837.73
Procent din P-G 7d:
1032P 1023P 10'P 10!1P
N &2) conform =&roiec9iei principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2GG8 52G#H<,
prognoza interimar8, #0 ianuarie 2GG0.
Fei proiecia /ugetar pre&ede un procent in(erior co+parati& cu ni&elul asu+at de 1o+Xnia (a
de N#$O 72038P:0 cadrul legal e4istent o(er +ecanis+ele necesare pentru asigurarea resurselor
(inanciare 7anga5area de credite: pentru susinerea anga5a+entelor i (inanarea progra+elor de
%nzestrare.
CONCLUZII
S$4i)0are #i $ontinuitate
Yn conte4tul trans(or+rii politice a Curopei0 trans(or+area N#$O acioneaz ca un catalizator al
sc3i+/rii poziti&e. ?u++it,urile N#$O au aratat cXt de strXns este legat e&oluia #lianei de
+aturizarea Curopei %ntr,o zon de+ocratic i de securitate indi&izi/il. #st(el0 su++it,ul de la
6ondra din 1)) a declarat 1z/oiul 1ece %nc3eiat i a %ntins o +Xn prietenoas estului. 6a 1o+a0
%n 1))10 au (ost de(inite un nou N#$O i un nou "oncept ?trategic. ?u++it,ul de la Gru4elles0 din
1))!0 a con(erit noului N#$O o agend concret0 inclusi& o posi/il lrgire i noi +ecanis+e de
cooperare %n do+eniul securitii %n %ntreg spaiul euro,atlantic.
1!8
Yn 1))7 a (ost instituionalizat relaia N#$O,1usia0 iar la su++it,ul de la .adrid din acelai an
au (ost in&itai trei noi +e+/ri
3
i a (ost cooptat Ucraina. 6a 9as3ington0 %n 1)))0 a (ost
analizat e4periena #lianei %n +anage+entul crizelor din Galcani i a (ost alctuit un nou
"oncept ?trategic care a adugat +anage+ent crizelor i parteneriatele la +isiunea principal a
N#$O de aprare colecti&. 6a ?u++it,ul de la Praga din 220 %nc apte ri au (ost in&itate s
adere la N#$O
31
0 iar Organizaia s,a trans(or+at su/stanial pentru a rspunde la noile pro&ocri la
adresa securitii din secolul 22-0 %n special teroris+ul. ?u++it,ul de la -stan/ul0 din 2!0 a
rea(ir+at anga5a+entul N#$O de a construi pacea %n #(ganistan i a desc3is un nou capitol al
cooperrii cu rile din Orientul .i5lociu
32
.
?u++it,ul de la 1iga din noie+/rie 26 a continuat procesul de trans(or+are a capa/ilitilor
+ilitare N#$O pentru a adapta #liana la +ediul de securitate &ersatil; declararea capacitii deplin
operaionale pentru =ora de 1spuns a N#$O0 aprarea antirac3et. # (ost apro/at Firecti&a
Politic Eeneral pentru a asigura cadrul pentru trans(or+area +ilitar a #lianei.
6a su++it,ul de la Gucureti din 28 a (ost e&ideniat rolul N#$O ca nucleu al unor coaliii +ai
largi un instru+ent politico,+ilitar (le4i/il a(lat %n ser&iciul naiunilor +e+/re dar i al
co+unitii internaionale +ai largi. Fup declararea unilateral a independenei 8oso&o0 8=O1
%i continu +isiunea %n 8oso&o pe /aza rezoluiei 12!! a "onsiliului de ?ecuritate al ONU %n
scopul asigurrii unui +ediu sigur pentru toi oa+enii din 8oso&o.
"u pri&ire la dez&oltarea capa/ilitilor pentru a rspunde la pro&ocrile curente la adresa
securitii0 a (ost adoptat Politica N#$O de aprare ci/ernetic i a (ost de(init rolul N#$O %n
do+eniul securitii energetice. Yn do+eniul aprrii antirac3et0 aliaii au agreat0 %n spiritul
indi&izi/ilitii securitii0 construirea unui siste+ co+ple+entar celui a+erican. Politica de
parteneriat &a (i continuat i %+/untit pentru a corespunde necesitilor partenerilor euro,
atlantici i pentru a,i %ncura5a s &in %n %ntX+pinarea pro&ocrilor la adresa securitii.
# (ost continuat dialogul cu 1usia %n cadrul "onsiliului N#$O,1usia prin analizarea progresului
%n nu+eroase do+enii de cooperare politic; lupta %+potri&a teroris+ului0 urgenele ci&ile i
aprarea antirac3et %n teatru i a (ost %nc3eiat un acord pentru tranzitului ec3ipa+entelor
ne+ilitare -?#= pe teritoriul =ederaiei 1use.
3
1epu/lica "e30 Ungaria i Polonia
31
Gulgaria0 Cstonia0 6etonia0 6ituania0 1o+Xnia0 ?lo&acia i ?lo&enia
32
-niiati&a de "ooperare de la -stan/ul
1!)
1euniunile la ni&el %nalt au contri/uit la trans(or+area N#$O dintr,o #lian static %ntr,un agent
dina+ic al sc3i+/rii. Yntr,o lu+e care de&ine +ai +ic i +ai interdependent0 de(inirea
interesului naional ca securitate a teritoriului naional nu +ai este su(icient. "o+unitatea
transatlantic tre/uie s %i asu+e responsa/ilitatea de a aciona oriunde este necesar pentru a
pre&eni teroris+ul sau pentru a acorda a5utor u+anitar. C&oluia N#$O dup s(Xritul 1z/oiului
1ece a (ost inspirat de aceast de(iniie a securitii. #ceast e&oluie &a continua0 cu noi
capa/iliti0 dialog intensi(icat0 +ai +uli parteneri0 noi relaii cu alte instituii i noi +e+/ri
33
.
?u++itul ani&ersar de la ?tras/ourgQ8e3l a (ost unul de +are %ncrctur si+/olic0 datorat atXt
+o+entului ani&ersar0 cXt i organizrii0 pentru pri+a dat %n istoria #lianei0 a e&eni+entului de
ctre dou state %n co+un0 e4peresie a unitii i solidaritii aliate. Cl a +arcat re&enirea =ranei %n
cadrul structurilor +ilitare aliate0 din care aceasta se retrsese %n 1)66.
Fe ase+enea0 cu prile5ul acestui e&eni+ent0 a (ost dese+nat noul ?ecretar Eeneral al N#$O %n
persoana pre+ierului danez #nders =og3 1as+ussesn0 care &a prelua +andatul la 1 august 2).
?u++itul N#$O de la ?tras/ourgQ8e3l a continuat pe linia politic &izionar i+pus la ?u++itul
de la Gucureti0 %n ceea ce pri&ete pro+o&area %n conte4t N#$O a unor su/iecte de +a4i+
i+portan i interes strategic0 cur ar (i Galcanii de *est0 relaia N#$O cu ONU i cu UC0 relaiile
cu Ucraina i Eeorgia.
Ur+torul su++it N#$O &a (i organizat %n 210 %n Portugalia0 prile5 cu care se are %n &edere0 %n
principiu0 adoptarea noului "oncept ?trategic.
Pe +sur ce natura a+eninrilor cu care statele aliate se con(runt se sc3i+/ dar i (elul %n care
N#$O le (ace (a0 &alorile pe care #liana le apr r+Xn aceleai. N#$O o(er cadrul
transatlantic de dialog pentru a (ace (a pro&ocrilor la adresa securitii0 cuplXnd Curopa i ?U#0
/alansXnd o +ultitudine de interese. .ai +ult decXt atXt0 pe +sur ce #liana e&olueaz de la a (i
un scut pentru aprare colecti& la rolul de +anager al securitii %ntr,un sens +ai larg0 ea a de&enit
o co+unitate de &alori ca de+ocraia0 aprarea drepturilor o+ului dar i o co+unitate de
interese.
BIBLIOGRAAIE
33
"(.0 >aap de Loo( ?c3e((er0 Re'lecii asupra Summit&ului de la Riga0 N#$O 1e&ieK0 Kinter issue0 26
1'
CPRI:
.anualul N#$O 260 N#$O O((ice o( -n(or+ation and Press0 111 Gru4elles0 Gelgiu+
#lliance 1e/orn; #n #tlantic "oncept (or t3e 21st "enturD. $3e 9as3ington Pro5ect0 F.
La+ilton0 ". GarrD0 L. Ginnendi5A0 ?. =lanagan0 >. ?+it30 >. $oKnsend0 =e/ruarie 2)
SURSE INTERNET;
9e/ site,ul N#$O; 777.nato.int
9e/ site,ul #dunrii Parla+entare N#$O; 777.nato?"a.int
9e/ site,ul "olegiului N#$O din 1o+a; 777.n%$?nato.int
9e/ site,ul "olediului Naional de #prare din 9as3ington; 777.n%u.e%u
Q.Organizaii regionae euro"ene
1'1
1. Organizatia "entru Se$uritate si Coo"erare Jn Euro"a 6OSCE: a aparut %n anii
I70 initial su/ nu+ele de "on(erinta pentru ?ecuritate si "ooperare %n Curopa. "unoscuta ulterior
drept Sprocesul de la LelsinAiS0 "?"C a constituit un (oru+ de dialog si negocieri +ultilaterale
intre Cst si*est.
-storia "?"C se %+parte %n doua perioade;
a. Yntre anii 1)7',1)) 7se+narea #ctului =inal de la LelsinAi si0 respecti&0 a "artei de la Paris
pentru o noua Curopa:0 %n care "?"C a (unctionat ca un proces de con(erinte si reuniuni periodice.
0. C&olutiile pe planul securitatii europene aparute %n anii e) au i+pus sc3i+/ari (unda+entale
atXt %n ceea ce pri&este structura si caracterul institutional al procesului %nceput la LelsinAi0 cXt si
rolul acestuia. "on(erinta la ni&el %nalt de la Gudapesta0 1))!0 a 3otarXt adoptarea denu+irii de
Organizatie pentru ?ecuritate si "ooperare %n Curopa 7O?"C:.
Yn prezent0 O?"C cuprinde '6 de state din zona ce se %ntinde de la *ancou&er pana la *ladi&ostoA0
incluzXnd toate statele europene0 ?U#0 "anada si toate repu/licile din (osta U1??. $oate statele
+e+/re au statut egal0 iar regula de /aza %n adoptarea deciziilor este consensul.
O?"C0 ase+eni altor structuri de securitate regionala0 a cunoscut trans(or+ari su/stantiale0 ca
ur+are a (aptului ca a de&enit tot +ai e&ident ca nici o institutie europeana nu,si poate asu+a de
una singura gestionarea %ntregului co+ple4 de pro/le+e cu care se con(runta continentul. Yn etapa
actuala0 O?"C se a(la %n (aza de de(inire a identitatii de securitate europeana0 /azata pe patru
ele+ente; geopolitic0 (unctional0 nor+ati& si operational. #&anta5ele O?"C %n aceasta pri&inta
rezida in; a/ordarea atotcuprinzatoare a securitatii 7+ilitara0 politica0 econo+ica si u+ana:<
participarea0 pe /aza de egalitate0 a tuturor tarilor participante< principii0 nor+e0 &alori si standarde
co+une< instru+ente0 +ecanis+e si e4perienta unica %n do+eniul diplo+atiei pre&enti&e.
Fatorita capacitatii si e4perientei sale unice %n do+eniul diplo+atiei pre&enti&e0 pre&enirii
con(lictelor si gestionarii crizelor< consolidarii respectarii drepturilor o+ului0 a de+ocratiei si
statului de drept si pro+o&arii tuturor aspectelor societatii ci&ile0 O?"C &a continua sa 5oace un rol
i+portant %n pro+o&area unui spatiu co+un de securitate. Ca &a contri/ui la consolidarea
%ncrederii %n do+eniul +ilitar si pro+o&area securitatii prin cooperare.
III.S$urt istori$
Originile O?"C au aparut %n anii 1)'0 odata cu ideea con&ocarii unei con(erinte general,europene
pentru securitate. C(orturile pentru realizarea acestei idei , intensi(icate intr,o perioada
caracterizata drept Sdestindere %n relatiile Cst,*estS0 cXnd o politica de Saco+odare %ntre state
1'2
a&Xnd interese di&ergenteS era pre(era/ila raz/oiului , au cuprins un proces %ndelungat si co+ple4
de actiuni des(asurate %n di(erite (oruri sau de di(erite grupuri de tari. Un rol deose/it %n cadrul
acestor actiuni au 5ucat tarile )i$i si )i,o$ii0 printre care si 1o+Xnia. "on(erinta era &azuta de
unii ca o cale pentru a depasi di&izarea Curopei rezultata dupa cel de,al doilea raz/oi +ondial0 iar
de altii , pentru a consacra status,Ruo,ul post/elic. Oricu+0 +esa5ul principal al celor care au
actionat pentru con&ocarea ei a (ost Sasigurarea securitatii printr,o politica de desc3idereS.
#ceste e(orturi au dus la con&ocarea0 la 22 noie+/rie 1)720 la Fipoli 7lXnga LelsinAi:0 a
reprezentantilor stateor europene0 ?U# si "anadei0 pentru consultari %n &ederea pregatirii
"on(erintei. "onsultarile +ultilaterale pregatitoare s,au prelungit pana la 8 iunie 1)730 iar
rezultatele acestora au (ost cuprinse %n 1eco+andarile (inale de la LelsinAi 7"artea /leu:0 adoptate
de catre +inistrii de e4terne ai stateor participante . #cestea au stat la /aza negocierilor propriu,
zise ale "on(erintei pentru securitate si cooperare %n Curopa0 conceputa0 initial a se des(asura %n trei
(aze; a: la ni&el de +inistru de e4terne< /: la ni&el de e4perti< c: la ni&el %nalt. 6a 18 septe+/rie
1)730 la Eene&a0 e4pertii stateor participante au %nceput acti&itatea de ela/orare a #ctului =inal0
care a durat pXna %n &ara anului 1)7'.
6a 1 august 1)7'0 la LelsinAi0 a (ost se+nat0 la ni&el %nalt0 #ctul =inal al "on(erintei pentru
securitate si cooperare %n Curopa0 cunoscut si su/ denu+irea de acordurile de la LelsinAi.
"uprinzXnd principiile de /aza 7decalogul de principii: care gu&erneaza relatiile dintre statele
participante si atitudinea gu&ernelor respecti&e (ata de cetatenii lor0 precu+ si pre&ederi de
cooperare %n di(erite do+enii0 #ctul =inal a pus /azele &iitoarei e&olutii a procesului "?"C.
Focu+entul nu contine o/ligatii 5uridice0 ci politice0 %+partite %n trei +ari categorii 7cunoscute0
initial0 su/ denu+irea de ScosuriS0 iar ulterior Sdi+ensiuniS:;
a. pro/le+e pri&ind aspectele politico,+ilitare ale securitatii %n Curopa<
/. cooperarea %n do+eniul econo+ic0 te3nico,stiinti(ic si al +ediului %ncon5urator<
c. cooperarea %n do+eniul u+anitar si alte do+enii.
d. un al patrulea capitol , Ur+arile "?"C , se re(era la reuniuni si actiuni de continuare a
procesului %nceput.
-n anii I7 si I80 ase+enea reuniuni au a&ut loc la Gelgrad 71)77,1)78:0 .adrid 71)8,1)83:0
?tocA3ol+ 71)83,1)86: si *iena 71)86,1)8):. Cle au (ost +arcate de e&olutiile sinuoase ale
cli+atului politic international0 %n special de con(runtarile ideologice intre Cst si *est0 precu+ si de
raporturile tensionate dintre ?U# si U1??.
1'3
"arta de la Paris0 se+nata la ni&el %nalt %n noie+/rie 1))0 a +arcat un punct de cotitura %n istoria
"?"C desc3izXnd calea trans(or+arii sale %ntr,un (oru+ institutionalizat de dialog si negocieri0 cu
o structura operationala. =iind pri+a "on(erinta la ni&el %nalt dupa adoptarea #ctului =inal de la
LelsinAi0 ?u++it,ul "?"C de la Paris a desc3is o pagina noua %n raporturile dintre statele
europene0 punXndu,se o(icial capat raz/oiului rece si (iind adoptate docu+ente de i+portanta
+a5ora %n do+eniul dezar+arii , $ratatul pri&ind reducerea ar+elor con&entionale %n Curopa0
Feclaratia stateor +e+/re ale N#$O si ale $ratatului de la *arso&ia pri&ind nerecurgerea la (orta
si la a+enintarea cu (orta0 #cordul asupra unui pac3et de +asuri de crestere a %ncrederii si
securitatii 7Focu+entul de la *iena , 1)):. "arta de la Paris pentru o noua Curopa pune /azele
institutionalizarii procesului "?"C prin %ntXlniri regulate la ni&el %nalt 7din doi %n doi ani:0 reuniuni
ale +inistrilor de e4terne si ale "o+itetului Ynaltilor =unctionari. ?unt create0 totodata0
?ecretariatul per+anent 7cu sediul la Praga:0 "entrul pentru Pre&enirea "on(lictelor 7*iena: si
Giroul pentru #legeri 6i/ere 7*arso&ia:. # (ost de(init o/iecti&ul edi(icarii unei Curope a
de+ocratiei0 pacii si unitatii0 constXnd %n asigurarea securitatii0 dez&oltarea unei cooperari largi
%ntre toate statele participante si pro+o&area drepturilor si li/ertatilor (unda+entale ale o+ului.
Un nou i+puls pentru actiune concertata %n cadrul O?"C a (ost dat de "on(erinta la ni&el %nalt de
la LelsinAi0 1))2. Focu+entul adoptat cu acea ocazie , Feclaratia de la LelsinAi0 denu+ita
si+/olic S?(idarile sc3i+/ariiS , contine pre&ederi &izXnd %ntarirea contri/utiei si rolului "?"C %n
asigurarea drepturilor o+ului0 gestionarea crizelor si tensiunilor. Focu+entul pre&ede asu+area
unui rol acti& al "?"C %n alerta ti+purie0 pre&enirea con(lictelor si gestionarea crizelor. Noul
instru+ent , Ynaltul "o+isar pentru .inoritati Nationale , este %nsarcinat sa se ocupe0 intr,o (aza
cXt +ai ti+purie0 de tensiuni etnice care pot escalada %ntr,un con(lict. $ot prin Focu+entul de la
LelsinAi0 1))20 a (ost creat un nou organ , =oru+ul de "ooperare %n do+eniul ?ecuritatii0 , care se
%ntruneste0 la *iena0 pentru a se consulta si negocia +asuri concrete &izXnd %ntarirea securitatii si
sta/ilitatii %n regiunea euro,atlantica.
*. Contri0uia OSCE a gestionarea $rizeor "oiti$o?)iitare
1'!
O?"C0 (osta "on(erin asupra ?ecuritii i "ooperrii %n Curopa 7"?"C: era0 la %nceput un
proces de consultare politic la care participau ri din Curopa0 #sia "entral i #+erica de Nord.
# de&enit organizaie %ncepXnd cu 1))'. Originile O?"C au aprut prin anii 1)' odat cu ideea
con&ocrii unei "on(erine general,europene pentru securitate. Punctul de cotitur %n e&oluia
"?"C %l reprezint "on(erina la ni&el %nalt de la Paris0 din 1),21.11 1))0 care +arc3eaz trecerea
de la un siste+ de %ntXlniri periodice la o organizaie internaional cu caracter per+anent. 6a 1)
iunie 1))10 "onsiliul +initrilor #(acerilor C4terne0 la pri+a sa reuniune inut la Gerlin0 iniia un
+ecanis+ de consultare i cooperare destinat s (ac (a situaiilor de criz %n zona "?"C. #cest
+ecanis+ a (ost declanat %n cazul situaiei din (osta -ugosla&ia i %n cea din Nagorno,8ara/a3. 6a
reuniunea de analiz de la LelsinAi 0 ce a a&ut loc la ).7 1))20 e(ii de stat i de gu&ern au
adoptat Feclaraia intitulat OPro&ocrile sc3i+/riiZ. #cest docu+ent re(lect acordul asupra
crerii unui post de Ynalt "o+isar pentru +inoritile naionale care are sarcina de a inter&eni %n
(aza %nceptoare %n tensiunile etnice0 precu+ i asupra ela/orrii unei structuri de alar+are rapid0
de pre&enire a con(lictelor i gestionare a crizelor. $ot atunci statele interesate au se+nat #ctul de
%nc3eiere a negocierilor asupra e(ecti&elor (orelor con&enionale %n Curopa care instaura o li+itare
a e(ecti&elor +ilitare. "?"C a %ntreprins +isiuni de anc3et0 de raporturi sau de supra&eg3ere %n
8oso&o0 ?and5aA0 *oie&odina0 ?Aop5e0 Eeorgia0 Cstonia0 $ad5iAistan0 .oldo&a0 6etonia0 Nagorno,
8ara/a30 "ecenia .a.
Yn septe+/rie 1))2 au %nceput s (uncioneze +isiuni de a5utor %n #l/ania0 Gulgaria0 "roaia0 %n
(osta 1epu/lic -ugosla& a .acedoniei0 %n 1o+Xnia i Ungaria0 pentru aplicarea sanciunilor
apro/ate de ONU %+potri&a 1epu/licii =ederati&e a -ugosla&iei 7?er/ia i .untenegru:.
Ulti+a reuniune la ni&el %nalt a O?"C s,a des(urat %n 18,1).11 1))) la -sta+/ul. "u acest prile5
s,a adoptat "arta ?ecuritii Curopene prin care e(ii de state i de gu&erne +e+/re O?"C i,au
declarat anga5a+entul (er+ (a de o zon li/er0 de+ocrat i +ai integrat a O?"C. ?,a con&enit;
s se adopte Plat(or+a ?ecuritii "o+une cu scopul de a %ntrii cooperarea dintre O?"C i alte
organizaii i instituii<
s se creeze ec3ipa de asisten de specialitate i cooperare rapid pri&ind operaiile a+ple de
ca+panie cu ci&ili<
s se e4tind capacitatea de a des(ura acti&iti %nrudite cu ale poliiei<
s se %n(iineze un centru de operaii cu scopul de a plani(ica i disloca operaiile de ca+panie ale
O?"C<
1''
s se consolideze procesul de consultri %n cadrul O?"C prin %n(iinarea unui co+itet de pregtire
su/ordonat "onsiliului Per+anent.
$otodat0 participanii au 3otrXt ca preedinia O?"C pentru 21 s re&in 1o+Xniei.
O/iecti&ul principal al O?"C %l reprezint diplo+aia pre&enti&. #ciunea i de+ersurile
diplo+aiei pre&enti&e &izeaz %n principal dou tipuri de con(licte pre&izi/ile; cele i+ediate0 pe
ter+en scurt i con(lictele pe ter+en lung. O pre&enire dura/il a con(lictelor %n Curopa nu poate (i
conceput decXt pe ter+en lung0 %ntrucXt o ase+enea aciune &izeaz i+plicit instaurarea unei
de+ocraii &ia/ile0 crearea unui cli+at de %ncredere %ntre populaie i cei care o gu&erneaz0
instituirea de structuri pentru pro+o&area drepturilor o+ului0 respectarea +inoritilor. Fiplo+aia
pre&enti& are %n &edere i tranziia panic de la un siste+ econo+ic centralizat spre econo+ia de
pia.
O?"C0 (r s dispun de +i5loacele +ateriale su(iciente0 a creat o serie de structuri i +ecanis+e
care %i per+it teoretic s se anga5eze acti& %n diplo+aia pre&enti&0 pe de o parte0 iar pe de alt
parte0 in(luena i capacitatea sa sunt li+itate de opiunile statelor pentru o +etod sau alta0 de
reapariia s(erelor de in(luen i de ali (actori.
"a un instru+ent de diplo+aie pre&enti& a (ost conceput (uncia de Ynalt "o+isar pentru
+inoriti naionale care s per+it declanarea unei alar+e ti+purii sau %ntreprinderea unei
aciuni rapide pentru a %+piedica trans(or+area unor tensiuni pri&ind +inoritile0 %ntr,o situaie
con(lictual. Printre succesele o/inute pot (i +enionate ; pre&enirea escaladrii tensiunii %n
legtur cu +inoritatea greac din #l/ania %n 1))!0 %+/untirea relaiilor interetnice %n 6etonia i
Cstonia0 aciunea de catalizator %n se+narea $ratatului ro+Xno,ungar din 1))60 iniierea unor
soluii pri&ind statutul "ri+eei %n cadrul Ucrainei0 spri5in %n gsirea unei soluii de co+pro+is %n
pri&ina %n&+Xntului %n li+/ile +inoritilor %n ara noastr
3!
.
O?"C nu este nu+ai o co+unitate de &alori ci i o co+unitate de responsa/iliti0 a5utorul acordat
altor state participante (iind o %ndatorire +oral cXt i una politic.
Ro)Nnia #i Organizaia "entru Se$uritate #i Coo"erare Jn Euro"a
Pentru 1o+Xnia , ar central,european0 care dup cel de,al doilea rz/oi +ondial s,a a(lat
%n s(era de in(luen so&ietic , "?"CQO?"C a constituit unicul (or pan,european de dialog politic0
un cadru indispensa/il pentru e4a+inarea pro/le+elor de securitate0 %n condiii de egalitate cu
toate celelalte state participante.
3!
.a4 *an der ?toel 7 discurs inut de %naltul co+isar pentru +inoriti naionale al O?"C :
1'6
Yn cadrul negocierilor pregtitoare organizrii i des(urrii "on(erinei pentru securitate i
cooperare %n Curopa0 1o+Xnia a (ost0 %+preun cu alte ri +ici i +i5locii0 neutre i nealiniate0
pro+otorul (er+ al orientrii de+ocratice a procesului %nceput la LelsinAi. Fes(urXnd o politic
e4tern relati& independent0 1o+Xnia concepea securitatea european ca pe un siste+ de
anga5a+ente clare i precise0 asu+ate li/er de ctre state0 %nsoite de +suri i garanii concrete0
care s le pun la adpost de (olosirea (orei0 s le o(ere posi/ilitatea de a se dez&olta li/er0
con(or+ propriilor interese0 i de a sta/ili relaii de cooperare pe /aza principiilor dreptului
internaional.
1o+Xnia a (ost iniiatorul regulilor i nor+elor de+ocratice ale procesului de la LelsinAi0
/azate pe egalitatea su&eran a statelor0 rotaia la conducerea reuniunilor i adoptarea deciziilor
prin consens.Yn ceea ce pri&ete pro/le+ele de (ond0 1o+Xnia a pus accent pe dez&oltarea i
a(ir+area decalogului de principii0 con&enirea unor +suri de cretere a %ncrederii i securitii0 a
di&erselor progra+e de cooperare econo+ic i asigurarea cadrului instituional pentru continuarea
procesului de la LelsinAi.
Yn perioada anterioar pr/uirii regi+ului co+unist0 poziia pro+o&at de 1o+Xnia %n
cadrul "?"C s,a caracterizat printr,un interes accentuat acordat pro/le+elor politice0 +ilitare i
econo+ice i prin e4pri+area de rezer&e sau respingerea iniiati&elor occidentale pri&ind
di+ensiunea u+an a "?"C. O atitudine o/strucionist a &izat0 %ndeose/i0 aspectele legate de
drepturile ci&ile i politice0 li/ertatea de contiin i gXndire0 ca i de crearea unor +ecanis+e de
+onitorizare a %ndeplinirii anga5a+entelor asu+ate de state %n do+eniul di+ensiunii u+ane.
Fup 1)8)0 procesul "?"C a intrat %ntr,o nou etap0 caracterizat prin su/scrierea tuturor
statelor la aceleai &alori , de+ocraia0 statul de drept0 respectarea drepturilor o+ului i econo+ia
de pia. 1o+Xnia a intrat %n aceast etap prin retragerea rezer&elor e4pri+ate la Focu+entul
=inal al 1euniunii de la *iena i prin adoptarea unei atitudini desc3ise0 de cooperare. "u o nou
politic e4tern0 orientat spre structurile europene i euro,atlantice0 respecti& O?"C0 "onsiliul
Curopei0 UC0 N#$O i UCO i pornind de la con&ingerea ca noua ar3itectur de securitate
european tre/uie conceput ca o reea de structuri interconectate ar+onios0 spri5inindu,se
reciproc0 la pri+a reuniune a "onsiliului .inisterial al "?"C , Gerlin0 iunie 1))10 1o+Xnia a
prezentat un docu+ent re(lectXnd aceast concepie de securitate i rolul care,i re&ine "?"C.
Yn perioada care a ur+at0 e(orturile 1o+Xniei au &izat adaptarea O?"C la noile realiti0
trans(or+area organizaiei %ntr,un instru+ent util i e(icient %n do+eniul pre&enirii con(lictelor i
1'7
gestionrii crizelor0 ca i asigurrii unei a/ordri atotcuprinztoare a securitii prin cooperare.
#cti&itatea reprezentanilor si0 atXt la *iena0 cXt i %n cadrul di(eritelor reuniuni specializate ale
O?"C0 a &izat;
a(ir+area i respectarea principiilor i nor+elor O?"C<
adaptarea organizaiei la noile realiti0 %ntrirea capacitii sale de a (ace (a noilor
riscuri i pro&ocri<
consolidarea capacitii operaionale a O?"C0 a e(icieniei instru+entelor i
+ecanis+elor sale de diplo+aie pre&enti&0 gestionare a crizelor i reconstrucie post,
con(lict<
a(ir+area conceptului atotcuprinztor de securitate prin cooperare 7co+pre3ensi&e co,
operati&e securitD:<
de(inirea rolului i locului O?"C %n edi(icarea spaiului co+un de securitate0 (r linii
de di&iziune0 /azat pe recunoaterea i respectarea &alorilor co+une0 a anga5a+entelor
i nor+elor de conduit0 inclusi& a dreptului (iecrui stat participant de a,i alege li/er
aran5a+entele de securitate.
1o+Xnia a participat cu interes la dez/aterile pri&ind noul +odel de securitate pentru
Curopa secolului 22- i la ela/orarea0 %n acest cadru0 a "artei asupra securitii europene.
Yn decursul anilor0 1o+Xnia a depus e(orturi pentru (olosirea potenialului O?"C %n
regle+entarea tensiunilor i con(lictelor0 +ani(estXnd un interes deose/it pentru soluionarea
politic a crizei din partea de Cst a 1epu/licii .oldo&a0 pe /aza respectrii su&eranitii i
integritii teritoriale a acestei ri i retragerii co+plete a (orelor strine din regiune.
1o+Xnia s,a i+plicat acti& %n aciunile O?"C %n Gosnia,Lerzego&ina0 #l/ania0 1.=.
-ugosla&ia0 Gelarus0 8oso&o .a.O serie de reprezentani ro+Xni au (ost sau sunt +e+/ri ai
+isiunilor O?"C sau au participat ca supra&eg3etori la alegeri. 1o+Xnia a deinut0 de ase+enea0
poziia de e( de +isiune O?"C %n "ecenia0 $ad5iAistan i $urA+enistan.
Prin decizia adoptat la ?u++it,ul de la -stan/ul 7noie+/rie 1))):0 1o+Xniei i,a (ost
%ncredinat responsa/ilitatea asigurrii Preediniei %n e4erciiu a O?"C %n anul 21. Yn
consecin0 %n perioada 1 ianuarie , 31 dece+/rie 210 +inistrul ro+Xn al #(acerilor e4terne0
do+nul .ircea Eeoan0 a deinut +andatul de Preedinte %n e4erciiu al O?"C0 coordonXnd i
orientXnd toate acti&itile sale curente.
1'8
+. Organizaia "entru Coo"erare #i &ez.otare E$ono)i$D
Organizaia "entru Coo"erare i &ez.otare E$ono)i$D 7O"FC: este o organizaie
internaionaD a acelor naiuni dez&oltate care accept principiile de+ocraiei reprezentati&e i a
econo+iei de pia li/ere. Organizaia %i are originile %n anul 1)!80 su/ nu+ele de Organisation
for (uropean (conomic Co5operation 7OCC":0 Organizaia "entru Coo"erare E$ono)i$D
Euro"eanD0 pentru a a5uta la ad+inistrarea planului .ars3all pentru reconstrucia Curopei dup
"el de,al Foilea 1z/oi .ondial. .ai tXrziu calitatea de +e+/ru a (ost e4tins pentru statele din
a(ara Curopei0 iar %n 11=1 s,a re(or+at luXnd nu+ele de Organisation for (conomic Co5operation
and 'evelopment 7OC"F:0 (ranceza; Organisation de coopOration et de dOveloppement
OconomiMues.
Obiecti!e i aciuni
Organizaia "entru Coo"erare i &ez.otare E$ono)i$D este un (oru+ unic unde gu&ernele a
33 de de+ocraii conlucreaz pentru a rspunde pro&ocrilor econo+ice0 sociale0 a celor ce in de
go0aizare i de e4ploatare a oportunitilor glo/alizrii.
Organizaia o(er un cadru %n care gu&ernele pot s %i co+pare e4perienele politice0 s caute
rspunsuri la pro/le+ele co+une0 s identi(ice practicile /une i s,i coordoneze politicile interne
i internaionale. #ceasta este un (oru+0 unde presiunea egal poate aciona ca un sti+ulent
puternic pentru %+/untirea politicii i pentru i+ple+entarea instru+entelor independente care0
ocazional0 pot conduce la se+narea unor tratate.
?c3i+/urile de in(or+aii i analize dintre gu&ernele O"FC sunt puse la dispoziie de un
secretariat din Paris. ?ecretariatul culege date0 +onitorizeaz trenduri i analize i prognozeaz
dez&oltrile econo+ice. #cesta cerceteaz i sc3i+/rile sociale sau +odelele co+erciale
dez&oltate0 +ediul0 agri$utura0 te3nologia0 ta4ele i alte do+enii.
O"FC a5ut gu&ernele %n direcia creterii prosperitii i a luptei %+potri&a srciei prin cretere
econo+ic0 sta/ilitate econo+ic0 co+er i in&estiii0 te4noogie0 ino&aie0 anteprenoriat i
cooperare %n scopul dez&oltrii. $re/uie s e4iste asigurarea c creterea econo+ic0 %ez.otarea
1')
social i protecia +ediului sunt o/inute %+preun. #lte scopuri includ crearea de locuri de
+unc pentru toi0 ec3itate social0 gu&ernare curat i e(ecti&.
O"FC (ace e(orturi pentru a %nelege i a a5uta gu&ernele s rspund la noi dez&oltri i
preocupri. #cestea cuprind co+erul i a5ustarea structural0 securitatea online i pro&ocrile
legate de reducerea srciei %n lu+ea dez&oltat. Fe +ai +ult de ! de ani0 O"FC este una dintre
cele +ai +ari i +ai de %ncredere surse de statistic co+parat0 statistic econo+ic i date
sociale. Gazele de date O"FC cuprind o arie larg i di&ers0 cu+ ar (i conturile naionale0
indicatorii econo+ici0 (ora de +unc0 co+erul0 ocupaia0 +igraia0 educaia0 energia0 sntatea0
industria0 ta4ele i i+pozitele0 i +ediul. "ea +ai +are parte a studiilor i analizelor sunt
pu/licate.
Fe,a lungul ulti+ei decade0 O"FC a rezol&at o serie de pro/le+e sociale0 econo+ice i legate de
+ediu0 adXncindu,i legatura cu a(acerile0 uniunile co+erciale i ali reprezentani ai societii
ci&ile. Negocierile de la O"FC %n pri&ina ta4elor i a preurilor de trans(er au desc3is dru+ul
tratatelor /ilaterale %n 5urul lu+ii.
?ediul O"FC se a(l la C/:teau de la -uette %n Paris.
Secretarul general
Yntre 111= i 26 secretar general al O"FC a (ost &ona% ;. ;o4nston din Cana%a. Fin 1 iunie
26 ?ecretarul Eeneral este +e4icanul >osM fngel Eurrga.
:embri
C4ist %n +od curent 33 de +e+/ri cu putere deplin< dintre acetia 3 sunt0 %n descrierea din 21
a BDn$ii -on%iae0 ri cu &enituri +ari. rile de&enite +e+/re OC"F %n 1)61 nu au anii dup
nu+e. #lte naiuni sunt listate %n (uncie de anul de ad+isie.
Austraia 711Q1:
Austria
Begia
Ger)ania
Gre$ia
"r)anda
Oan%a
Poonia 7111=:
Portugaia
16
Cana%a
Ce4ia 7111/:
C4ie 7*@1@:
Coreea %e Su%
7111=:
&ane)ar$a
E.eia
Ainan%a 711=1:
Arana
Isan%a
Israe 7*@1@:
Itaia
;a"onia 711=E:
Lu2e)0urg
-e2i$ 7111E:
Noua Zeean%D
711Q+:
Nor.egia
!egatu) +nit
So.a$ia 7*@@@:
So.enia 7*@1@:
S"ania
Statee Unite ae
A)eri$ii
Sue%ia
Tur$ia
Ungaria 7111=:
Co)isia euro"eanD a Uniunii Euro"ene particip la +unca O"FC0 alturi de statele +e+/re ale
UC. Yn +ai 270 "onsiliul +inisterial al O"FC a %nceput s analizeze i s discute despre
%ncorporarea ur+atoarelor state in organizaie; Cstonia i 1usia< i de a %ntri cooperarea cu;
Grazilia0 "3ina0 -ndia0 -ndonezia i #(rica de ?ud. Posi/ili candidai cu drepturi depline sunt
statele lips din Uniunea Curopeana; Gulgaria0 "ipru0 6etonia0 6ituania0 .alta i 1o+Xnia.
"ele 33 de state +e+/re O"FC dein %+preun apro4i+ati& 6 la sut din econo+ia +ondial0 7
la sut din co+erul +ondial i 2 la sut din populaia lu+ii
.
6a 11 +ai 210 Cstonia0 ?lo&enia i -sraelul au (ost in&itate s de&in +e+/re.
6a data de 22 #ugust 210 gu&ernul israelian a apro/at intrarea rii %n O"FC.
E. Co)unitatea Stateor In%e"en%ente 6CSI: "o++onKealt3 o( -ndependent ?tates
7"-?:
"o+unitatea ?tatelor -ndependente a (ost creata %n /aza #cordului despre crearea "o+unitatii
?tatelor -ndependente la .insA %n anul 1))1 de catre reprezentantii a trei repu/lici a (ostei U1? ? ,
1epu/lica Gelarusi0 1epu/lica =ederati&a 1usa si Ucraina. "?- acti&eaza %n /aza #cordului din
1))1 si ?tatutului
adoptat %n .insc %n anul 1))3.
?copurile "?- con(or+ #cordului si ?tatutului sunt;
161
dez&oltarea cola/orarii la egal si reciproc a&anta5oase a popoarelor si statelor %n
do+eniul politic0 econo+ic0 de cultura0 educatie0 ocrotirii sanatatii0 protectiei +ediului
%ncon5urator0 stiintei0 co+ertului0 %n s(era u+anitara s. a.
, contri/uirea sc3i/ului in(or+ational reciproc<
, respectarea stricta si constiincioasa a o/ligatiunilor reciproce.
.e+/re ai "?- sunt 12 repu/lici a (ostei U1??; =ederatia 1usa0 Ucraina0 1epu/lica Uz/ec3istan0
1epu/lica 8aza3stan0 1epu/lica Gelorus0 1epu/lica #zer/ai5an0 1epu/lica Eeorgia0 1epu/lica
$ad5ic3istan0 1epu/lica 8Drg3Dzstan0 1epu/lica .#r+enia0 1epu/lica .oldo&a0 $urA+enistan.
Ucraina nu a rati(icat #cordul de constituire si ra+Xne +e+/ru asociat.
Organele de /aza ale "?- sunt; "onsiliul ?e(ilor de ?tat al "o+unitatii< "onsiliul ?e(ilor de
Eu&erne< "onsiliul .inistrilor a(acerilor e4terne< "onsiliul .inistrilor #pararii< #dunarea
Parla+entara a tarilor,+e+/re a "?-< "urtea de >ustitie a "?-< ?ecretariatul e4ecuti& al "?- 7din
1))) , "o+itetul e4ecuti& al "?-:.
-n a(ara de acestea e4ista +ai +ult de 7 de institutii care sunt +enite sa (a&orizeze interactiunea
+ultilaterala %ntre statele +e+/re si realizarea acordurilor %n di&erse do+eniii ale econo+iei0
stiintei0 s(erei u+anitare0 s(erei +ilitare0 %n 1))1 a (ost creat "o+itetul pntru ?tatistica a "?-. "ele
+ai di&erse do+enii de acti&itate sunt g3idate de di(erite co+itete interstatale;
%n do+eniul econo+iei , "o+itetul econo+ic interstatal<
%n do+eniul industriei , "onsiliul interstatal al "onducatorilor +inisterelor si departa+entelor de
cooperare %n do+eniul constructiei de +asini0 Uniunea euro,asiatica interstatala a car/unelui si
+etalelor< "onsiliul interstatal anti+onopol< s.a.
%n do+eniul agriculturii , consiliul intergu&erna+ental %n pro/le+ele co+ple4ului agroindustrial<
"onsiliul intergu&erna+ental de coordonare %n pro/le+ele selectionarii se+intelor< "onsiliul
intergu&erna+ental de cooperare %n do+eniul &eterinariei<
%n do+eniul transportului si co+unicatiilor , "onsiliul transportului (ero&iar< "onsiliul %n
pro/e+ele a&iatiei si utilizarii transportului aierian< "onsiliul cos+ic interstatal< "onsiliul
consultati& ,1adiona&igatiaS< Uniunea regionala %n pro/le+ele co+unicatiei< s.a.
%n do+eniul progresului te3nico,stiinti(ic , "onsiliul te3nico,stiinti(ic interstatal< "onsiliul
interstatal de aparare a proprietatii industriale< "onsiliul coordonator interstatal %n pro/le+ele
in(or+atiei te3nico,stiinti(ice< "o+itetul coordonator %n pro/le+a in(or+atizarii statatelor
+e+/re<
162
36 %n do+eniul energeticii , "onsiliul electro,energetic al "?-< "onsiliul -nterstatal al Eazului si
Petrolului< "o+itetul de cooperare %n do+eniul "3i+iei si c3i+iei petroliere<
%n do+eniul co+ertului0 (inantelor0 a politicii &a+ale , "onsiliul conducatorilor departa+entelor
relatiilor econo+ice e4terne< Ganca -nterstatala< "onsiliul "onducatorilor ?er&iciilor *a+ale<
"o+iterul +onetar interstatal<
%n do+eniul securitatii ecologice , "onsiliul ecologic interstatal< "onsiliul g3idro+eteorologic
interstatal<
%n do+eniul situatiilor e4ceptionale , "onsiliul interstatal pentru situatii e4ceptionale ce poarta un
caracter natural sau te3nogen<
%n do+eniul securitatii si luptei cu cri+inalitatea , "onsiliul +inistrilor a(acerilor interne< "onsiliul
conducatorilor organelor de securitate si ser&iciilor speciale< "onsiliul coordonator al procurorilor
generali< "onsiliul coordonator al conducatorilor organelor de cercetare a in(ractiunilor econo+ice0
Giroul coordonator de lupta contra cri+ei organizate.
"#P-$O6U6 1 "#1#"$C1-H#1C# $CO1C$-"O P1#"$-"# # "?-
1.1. YN=--N$#1C# "?-
"riza puterii0 caderea econo+ica0 dorinta oa+enilor de a a&ea li/ertate0 dar si i+posi/ilitatea
regi+ului dictatorial de a asigura populatia cu strictul necesar /unului trai au deter+inat practic0
incapacitatea conducerii Uniunii 1epu/licilor ?o&ietice ?ocialiste 7U1??: de a +entine e4istenta
unui stat unitar0 asigurXndu,i continuitatea socio,econo+ica &ia/ila la ni&el glo/al.
6a 8 dece+/rie 1))10 %n resedinta prezidentiala *isculi din Gelorus0 se(ii repu/licilor unionale
Gelorus0 =ederatia 1usa si Ucraina au se+nat #cordul cu pri&ire la crearea "o+unitatii ?tatelor
-ndependente 7"?-:. Prin acest acord %si %nceteaza acti&itatea de drept U1??0 care a (ost %n(iintata
%n 1)22 prin se+narea $ratatului Unional.
6a 21 dece+/rie 1))10 la #l+a,#ta %n 8aza3stan0 a (ost se+nat Protocolul re(eritor la #cordul cu
pri&ire la crearea "o+unitatii ?tatelor -ndependente din 8.12.1))10 de catre ur+atoarele state
independente; 1epu/lica #zer/aid5an0 1epu/lica #r+enia0 1epu/lica Gelorus0 1epu/lica
8aza3stan0 1epu/lica 8XrgXstan0 1epu/lica .oldo&a0 =ederatia 1usa0 1epu/lica $ad5iAistan0
1epu/lica Uz/eAistan0 $urA+enistan si Ucraina. #cordul pri&ind crearea "?- si Protocolul la acest
acord au intrat %n &igoare pentru (iecare tara %n parte din +o+entul rati(icarii. ?e ad+itea ca %n
+o+entul rati(icarii sa se (aca anu+ite +entiuni care &or (i luate %n considerare pe &iitor0 la
se+narea acordurilor din cadrul "o+unitatii.
163
$arile sus nu+ite au se+nat Feclaratia de la #l+a,#ta0 %n care se +entiona;
S "ola/orarea +e+/rilor "o+unitatii &a (i e(ectuata pe principiul de egalitate prin institutiile de
coordonare0 (or+ate %n /aza principiului de paritate si &a (unctiona %n /aza acordurilor %ntre
+e+/rii "o+unitatii0 care nu este nici stat si nici institutie suprastatala.
S "?- este desc3isa aderarii tuturor tarilor (ostei U1? ? si de ase+enea pentru alte state0 care
ur+aresc aceleasi scopuri si principii.
S $arile +e+/re ale "o+unitatii garanteaza0 %n concordanta cu propriile proceduri constitutionale0
%ndeplinirea o/ligatiunilor internationale reiesind din tratatele si acordurile (ostei U1??.
S $arile +e+/re ale "o+unitatii se o/liga sa respecte cu strictete principiile Feclaratiei de la
#l+a,#ta.
16!
I.Organizaii regionae %in Asia #i A'ri$a
1. Coo"erarea E$ono)i$D Asia?Pa$i'i$( sau APEC0 este (oru+ul pre+ier pentru
(acilitarea creterii econo+ice0 cooperare0 co+erului i a in.estiiior %n regiunea #sia,Paci(ic.
#PC" are 21 de +e+/ri0 care reprezint apro4i+ati& !0'P din populaia lu+ii0 apro4i+ati&
'!02P din P-G,ul +ondial i apro4i+ati& !3.7 2P din $o)eru )on%ia.
1egiunea #sia,Paci(ic a (ost %n +od constant punct de &edere econo+ic regiunea cea +ai dina+ic
din lu+e. Ync de la %nceputurile #PC" %n 1)8)0 #PC" total a sc3i+/urilor co+erciale a crescut
cu 3)'P0 a depit %n +od se+ni(icati& de restul lu+ii.
Ccono+iile +e+/re sunt; #ustralia0 Grunei Farussala+0 "anada0 "3ile0 Long 8ong0 C4ina0
In%onezia0 ;a"onia0 1epu/lica "oreea0 -aaezia0 .e4ic0 Noua Heeland0 Papua Noua Euinee0
Peru0 1epu/lica Aii"ine0 Ae%eraia RusD0 Singa"ore0 "3ina $aipei0 $3ailanda0 ?tatele Unite ale
#+ericii0 <ietna).
*. Aso$iaia Naiunior %in Asia %e Su%?Est sau a ASEAN0 a (ost %n(iinat la 1)67 la
GangAoA de ctre cele cinci ri +e+/re iniiale; In%onezia0 -aaezia0 Aii"ine0 Singa"ore i
$3ailanda. Grunei Farussala+ au aderat la 1)8!0 <ietna) pri&ind 1))'0 6aos i .Dan+ar %n
1))70 i "a+/odgia 1))).
YncepXnd din 260 regiunea #?C#N0 are o populatie de apro4i+ati& '6 +ilioane0 o supra(a
total de !.' +ilioane A+ ptrai0 un produs co+/inat intern /rut de aproape 1.1 +iliarde de
dolari0 i o co+erul total de apro4i+ati& 1.! +iliarde de ?U#.
#stzi0 #?C#N cooperarea econo+ic acoper ur+toarele do+enii; co+er0 in.estiii0 industrie0
ser&icii0 'inante0 agricultura0 sil&icultura0 energie0 trans"ort i de co+unicare0 proprietatea
intelectual0 %ntreprinderilor +ici i +i5locii0 i turis+ul.
ASEAN Co)unitatea E$ono)i$D tre/uie s (ie la s(Xritul,scopul de a +surilor de integrare
econo+ic dup cu+ sa su/liniat %n #?C#N *ision 22. ?copul su este de a crea un stat sta/il0
prosper i e4tre+ de co+petiti& a #?C#N regiunea econo+ic %n care e4ist un (lu4 circulaie a
16'
/unurilor0 ser&iciilor0 de in&estiii i un (lu4 +ai li/er de capital0 dez&oltare ec3ita/il econo+ic i
reducerea srciei i a disparitilor socio,econo+ice %n anul 22.
#?C#N0 zone de li/er sc3i+/ 7#=$#:0 a (ost acu+ practic sta/ilit. #?C#N rile +e+/re au
(cut progrese se+ni(icati&e %n reducerea tari(elor de intra,regionale prin $ari(ul co+une e(icace
pre(erenial 7"CP$: ?c3e+a pentru #=$#. .ai +ult de )) la sut din produsele %n incluziunea
"CP$ 6ist 7-6: ale #?C#N,60 care cuprinde Grunei Farussala+0 -ndonezia0 .alaezia0 =ilipine0
?ingapore i $3ailanda0 au (ost aduse %n 5os0 la ,' la sut ga+a tari(are.
ASEAN "us + $oo"erare a %nceput %n dece+/rie 1))70 cu con&ocarea unui su++it in(or+al intre
liderii #?C#N i o+ologii lor din #sia de Cst0 i anu+e C4ina0 ;a"onia i 1epu/lica "oreea
71O8:0 la care le,a #?C#N0 al doilea ?u++it,ul in(or+al %n .alaezia.
$ari +e+/re; Grunei Farussala+0 "a+/odgia0 -ndonezia0 6aos0 .alaezia0 .Dan+ar0 =ilipine0
?ingapore0 $3ailanda i *ietna+
+. Uniunea A'ri$ana

Uniunea A'ri$ana este organizatia care succeda Organizatia Unitatii #(ricane 7OU#:.=ondata in
iulie 220 l,a a&ut ca pri+ presedinte pe sud,a(ricanul $3a/o ./eAi0 (ost presedinte al
OU#."reata dupa +odelul Uniunii Curopene0 scopurile sale sunt pro+o&area de+ocratiei0
drepturile o+ului si dez&oltarea pe continentul a(rican0 in special pentru +arirea ni&elului
in&estitiilor straine prin inter+ediul progra+ului Noul Parteneriat pentru Fez&oltarea #(ricii
7NCP#F:.
O/iecti&ele Uniunii A'ri$ane cuprind si crearea unei /anci centrale de dez&oltare.
#les in +artie 2!0 Parla+entul Pana(rican s,a desc3is in +artie 2! initial a&and sediul la
#ddis #/e/a in Ctiopia. #cu+ are sediul la .idrand in #(rica de ?ud. #ctual+ente0 acesta are
doar un rol consultati&0 iar dup pri+ii ' ani sa ai/a putere legislati&a. #re 26' deputati0 +e+/ri ai
parla+entelor nationale ale celor '3 de state +e+/re.
%ari membre
$arile +e+/re 7listate cu nu+ele lor o(icial: ;
166
1epu/lica #lgeriana Fe+ocrata si Populara
1epu/lica #ngola
1epu/lica Genin
1epu/lica GotsKana
GurAina =aso
1epu/lica Gurundi
1epu/lica "a+erun
1epu/lica "apul *erde
1epu/lica "entra(ricana
1epu/lica "iad
Uniunea "o+orelor
1epu/lica "h ijte dI-&oire
1epu/lica Fe+ocrata "ongo
1epu/lica "ongo
1epu/lica F5i/outi
1epu/lica #ra/a Cgipt
?tatul Critreea
1epu/lica Fe+ocrata =ederala Ctiopia
1epu/lica Euineea Ccuatoriala
1epu/lica Ea/on
1epu/lica Ea+/ia
1epu/lica E3ana
1epu/lica Euineea
1epu/lica Euineea,Gissau
1epu/lica 8enDa
1egatul 6esot3o
1epu/lica 6i/eria
.area >a+a3irie Populara #ra/a 6i/iana
1epu/lica .adagascar
1epu/lica .alaKi
167
1epu/lica .ali
1epu/lica -sla+ica .auritania
1epu/lica .auritius
1epu/lica .oza+/ic
1epu/lica Na+i/ia
1epu/lica Niger
1epu/lica =ederala Nigeria
1epu/lica 1Kanda
1epu/lica #ra/a Fe+ocrata ?a3araKi
1epu/lica ?ao $o+e i Principe
1epu/lica ?enegal
1epu/lica ?eDc3elles
1epu/lica ?ierra 6eone
1epu/lica ?o+alia
1epu/lica #(rica de ?ud
1epu/lica ?udan
1egatul ?Kaziland
1epu/lica Unita $anzania
1epu/lica $ogoleza
1epu/lica $unisia
1epu/lica Uganda
1epu/lica Ha+/ia
1epu/lica Hi+/a/Ke
.arocul a re(uzat sa adere la Uniunea #(ricana0 pentru ca nu recunoaste 1epu/lica #ra/a
Fe+ocrata ?a3araKi. 7?a3ara Occidentala:..
E. Liga Ara0D
6u+ea ara/ este (or+at intr,un teritoriu ce se %ntinde pe dou continente0 de la Oceanul
#tlantic la &est pXn la Eol(ul Persic %n est si de la .area .editeran0 %n nord0 la #(rica ?u/,
?a3arian i Oceanul -ndian %n sud. "uprinde 22 de ri i teritorii ce reunesc o populatie de peste
168
3 de +ilioane de locuitori. #ceast lu+e este %ntins pe continentul a(rican cXt si pe cel asiatic
are ca (actori de uniune li+/a ara/ i isla+ul.
#cest &ast teritoriu este uni(icat printr,o organizatie politic international 6iga ?tatelor #ra/e0
cu 22 de state +e+/re din 1))'. O/iecti&ul acestei organizatii este acela de a, si coordona
legturile econo+ice0 sociale si culturale dintre statele +e+/re precu+ si +edierea e&entualelor
dispute dintre acestea. 6iga #ra/ 0 cu+ este in +od curent nu+it a (ost (ondat la 2' +artie 1)!'
la "airo0 de cele sapte state ara/e independente de atunci; Cgipt7 klmnopq krstuvw txy :0#ra/ia
?audit7 kz{ppvw kl|nu}vw krstuvw :0 -raA7~wtuvw klmnopq:0 6i/an7kr{vw klmnopvw:0 ?iria7 krstuvw klmnopvw
klmn}vw:0 C+iratul $ransiordaniei 7actuala -ordanie,kr|mw kz{ppvw: si Ve+en 7 klmnopvw krprvw :.
Pe +asur ce i,au cXtigat independenta sau prin decizii ulterioare0alte ri ara/e se altur
cestei organizatii; 6i/ia71)'3,puvw krwtw kruvw krr{vw krstuvw kltrpvw: 0?udan71)'6,w|n}vw:0
.aroc7krstpvw krstuvw kz{ppvw:0 $unisia71)'8,kr}nvw klmnopvw:0 8uKeit71)61,lnzvw kv|:0 #lgeria71)68,
kltwvw klmnopvw krwtplvw :0 C+iratele #ra/e Unite7 wmyw pvw krstuvw :0 Ga3rain 7ltvw kz{py:0
_atar7t kv|:0O+an 71)71 k{ p :0 .auritania71)73,krlmnpvw kryw klmnopvw:0
?o+alia71)7!,ynxvw klmnupq:0 Palestina71)76, kv| r}{ :0 F5i/outi71)77,nrq klmnopq: 0
"o+ores 71))3,tpvw |w:. 6iga are de ase+enea 3 state o/ser&atoare; Critreea723:0
*enezuela726:0 -ndia727:.
?ediul central per+anent al 6igii #ra/e a (ost sta/ilit0 prin "arta organizatiei0 ca (iind la "airo.
#ceast continuitate a (ost %nrerupt %n 1)7)0 cXnd calitatea de +e+/ru a Cgiptului a (ost
suspendat dup ce a se+nat tratatul de pace cu -srael0 iar sediul central a (ost +utat la $unis.
?ituatia a durat pXn %n1)8)0 ti+p %n care ?ecretariatul Eeneral %i este atri/uit unui tunisian0 iar
cXnd Cgiptul este reacceptat %n 6ig0 sediul este resta/ilit la "airo.
"onsiliul 6igii0 cu sediul %n ?udan0 este organul supre+ al acesteia0 co+pus din reprezentanti
ai statelor +e+/re. #cesti reprezentanti sunt %n general +inistri ai #(acerilor
C4terne0reprezentantii sau delegatii acestora per+anenti. =iecare stat are dreptul la un &ot %n
"onsiliu0independent de +ri+ea sau de nu+rul de locuitori. "onsiliul poate decide aderarea
noilor +e+/ri sau introducerea unor noi a+enda+ente la "arta. #cesta organizeaz dou reuniuni
anuale0 %n +artie si octo+/rie0 e4istXnd si posi/ilitatea unei %ntruniri e4traordinare0 %n cazuri
speciale la cererea a dou state +e+/re. "onsiliul are (unctia de a atinge o/iecti&ele 6igii si a
supra&eg3ea e4ecutarea deciziilor adoptate de +e+/ri0 precu+ si deter+inarea +odalitilor
e&entualelor cola/orri cu alte organizatii internationale.
16)
"onsiliul de #prare al 6igii este constituit din +inistri ai #(acerilor C4terne si ai #parrii ai
statelor +e+/re si poate adopta +surile necesare pentru +entinerea politicii statelor 6igii0
inclusi& (olosirea (ortei %+potri&a statelor ce ar ataca un +e+/ru al acesteia.
Printre alte organis+e ale organizatiei se nu+r =ondul ara/ de dez&oltare econo+ic i
social,#FC?:0 cu sediul %n 8uKeit si Organizatia ara/ pentru educatie0 cultur i
stiinte7#6C?"O: cu sediul la $unis.
?ecretariatul Eeneral este organul ad+inistrati& si e4ecuti& al 6igii0 independent de statele
care o co+pun. Cste (or+at din ?ecretarul, general0 ?ecretari asistenti si alti (unctionari.
?ecretarul,general este ales %n "onsiliu de ctre dou trei+i dintre +e+/ri si are rangul de
a+/asador0iar secretarii,asistenti au pozitia de +inistri plenipotentiari. Printre (unctiile sale se a(l
si aceea de pregtire a /ugetului 6igii0 ce este apoi tri+is "onsiliului pentru apro/are0 sau
sta/ilirea reuniunilor "onsiliului. =unctia de secretar general presupune un +andat de ' ani si a
(ost prin traditie rezer&at unui egiptean0cu e4ceptia perioadei e4cluderii Cgiptului din 6ig
prezent0 (unctia de ?ecretar,general este detinut de egipteanul #+r .oussa0 iar cea de purttor de
cu&Xnt al Parla+entului #ra/ de li/anezul Na/i3 Gerri.
6iga ?tatelor #ra/e este o organizatie creat pentru a strXnge relatiile dintre acestea0 a
coordona acti&itatea politic cu scopul de a realiza o cola/orare0 de a le prote5a independenta si
su&eranitatea si de a &eg3ea asupra pro/le+elor si intereselor statelor ara/e.

1@.Organizaii regionae %e "e teritoriu $eor %ouD A)eri$i
1. Organizaia Stateor A)eri$ane
Carta Organizaiei Stateor A)eri$ane "re.e%e:
Yn nu+ele popoarelor0 statelor reprezentate la a -2,lea "on(erinta -nternationala a ?tatelor #+ericane0
"on&inse c +isiunea istoric de a #+ericii este de a o(eri pentru o+ un teren de li/ertate i un +ediu
(a&ora/il pentru dez&oltarea personalitii sale0 precu+ i realizarea aspiraiilor sale <
"ontient de (aptul c aceast +isiune a inspirat de5a acorduri nu+eroase0 a cror &aloare esenial
17
const %n dorina popoarelor a+ericane de a tri %+preun %n pace i0 prin %nelegerea lor reciproc i
respectul pentru su&eranitatea (iecarora dintre ele0 pentru a asigura %+/untirii tuturor0 %n independena0
%n egalitatea de anse i %n con(or+itate cu legislaia<
"on&ins c de+ocraia reprezentati& este o condiie indispensa/il pentru sta/ilitate0 pace i dez&oltare
a regiunii<
-ncreztor c se+ni(icaia real a solidaritii a+ericane i /un &ecintate poate %nse+na doar
consolidare pe acest continent0 %n cadrul instituiilor de+ocratice0 a unui siste+ de li/ertii indi&iduale
i a 5ustiiei sociale /azate pe respectarea drepturilor eseniale ale o+ului<
"on&ini c /unstarea lor i contri/uia lor la progresul i ci&ilizaia din lu+e din ce %n ce &a necesita o
cooperare intensi& continentale<
LO$h1i]- s perse&ereze %n %ntreprinderea de no/il c u+anitatea a con(erite Organizaiei Naiunilor
Unite0 ale crei principii i scopurile %n care au %n +od sole+n rea(ir+e<
"on&inse c organizaia 5uridic este o condiie necesar pentru securitate i pace (ondat pe ordinii
+orale i %n do+eniul 5ustiiei0 precu+ i
Yn con(or+itate cu 1ezoluia -2 din -nter,#+erican de con(erinte pe pro/le+e de 1z/oi i pace0 a a&ut
loc %n .e4ico "itD0
#U "ON*CN-$ cu pri&ire la ur+toarele
"arta Organizaiei ?tatelor #+ericane
Part One
"apitolul -
N#$U1h i %n scopuri
#rticolul 1
?tatelor #+ericane sta/ilesc prin prezenta cart organizaia internaional care le,au dez&oltat pentru a
realiza o ordine a pcii i a 5ustiiei0 pentru a pro+o&a solidaritatea lor0 de a consolida cola/orarea lor0 i
s,i apere su&eranitatea lor0 integritatea teritorial0 precu+ i independena acestora. Yn cadrul Unite
Naiunilor Unite0 Organizaia ?tatelor #+ericane este o agenie regional.
Organizaia ?tatelor #+ericane nu are alte puteri decXt cele %n +od e4pres care %i sunt con(erite prin
prezenta cart0 nici una dintre pre&ederi ale cror autorizeaz s inter&in %n c3estiuni care sunt %n
co+petena intern a statelor +e+/re.
#rticolul 2 alineatul
Organizaiei ?tatelor #+ericane0 pentru a pune %n practic principiile pe care se %nte+eiaz i s,i
171
%ndeplineasc o/ligaiile sale regionale0 %n con(or+itate cu "arta Naiunilor Unite0 procla+ %n
ur+toarele scopuri eseniale;
a: Pentru a consolida pacea i securitatea continentului<
/: s pro+o&eze i s consolideze de+ocraia reprezentati&0 cu respectarea principiului de
neinter&enie<
c: Pentru a pre&eni posi/ilele cauze ale di(icultilor i pentru a asigura regle+entarea panic a
con(lictelor care pot aprea %ntre statele +e+/re<
d: Pentru a asigura o aciune co+un din partea statelor %n caz de agresiune<
e: Pentru a cuta soluionarea pro/le+elor politice0 5uridice i econo+ice care pot aprea %ntre ele<
(: s pro+o&eze0 prin aciuni de cooperare0 dez&oltarea lor econo+ic0 social i cultural<
g: de eradicare a srciei e4tre+e0 care constituie un o/stacol %n calea dez&oltrii de+ocratice depline a
popoarelor din e+is(era< i
3: Pentru a realiza o li+itare e(icient de ar+e con&enionale0 care &a (ace posi/il s acorde o +ai +are
cantitate de resurse pentru dez&oltarea econo+ic i social a statelor +e+/re.
"apitolul --
P1-N"-P--6C
#rticolul 3
?tatele a+erican %i rea(ir+ ur+toarele principii;
o lege -nternationala este un standard de co+porta+ent al statelor %n relaiile lor reciproce<
/: ordine internaional const %n +od esenial de respect (a de personalitate0 su&eranitatea i
independena statelor0 i %+plinirea (idel a o/ligaiile care decurg din tratate i alte surse de drept
internaional<
c: cu /un,credin tre/uie s regle+enteze relaiile dintre state<
d: solidaritatea dintre statele a+ericane i o/iecti&ele de +are care sunt cutate0 prin aceasta0 necesit
organizarea politic a acestor state0 pe /aza e4ercitarea e(ecti& a de+ocraiei reprezentati&e<
e: =iecare stat are dreptul de a alege0 (r inter&enii e4terne0 ei siste+ul politic0 econo+ic0 i social i de
a se organiza %n +odul cel +ai potri&it pentru ea0 i are datoria de a se a/in de la inter&enia %n tre/urile
altui stat. ?u/ rezer&a cele de +ai sus0 statele a+ericane coopereaz pe deplin %ntre ele0 indi(erent de
natura lor politice0 siste+ele econo+ice i sociale<
(: eli+inarea srciei e4tre+e este o parte esenial a pro+o&area i consolidarea de+ocraiei
reprezentati&e i este responsa/ilitatea co+un i co+un a statelor a+ericane<
172
g: ?tatelor #+ericane conda+ne raz/oi de agresiune; &ictorie nu d drepturi<
3: un act de agresiune %+potri&a unui a+erican de stat este un act de agresiune %+potri&a tuturor
celorlalte state a+ericane<
i: "ontro&erse cu caracter internaional care apar %ntre dou sau +ai +ulte state a+ericane se
soluioneaz prin proceduri panice<
5: de 5ustiie social i securitatea social sunt /aze de pace dura/il<
A: aciuni de cooperare econo+ic este esenial pentru a asigura /unstarea co+un i a prosperitii
popoarelor continentului<
l: ?tatelor #+ericane procla+a drepturile (unda+entale ale indi&idului0 (r deose/ire de ras0
naionalitate0 credin0 sau se4<
+: unitii spirituale a continentului se /azeaz pe respectul pentru &alorile culturale ale rilor
a+ericane i necesit o cooperare strXns a acestora0 %n sensul %nalt de ci&ilizaie<
n: de educaie de popoare ar tre/ui s (ie %ndreptat spre 5ustiie0 li/ertate i pace.
*. NAATA
#cordul pri&ind (or+are organizaiei internaionale N.A.A.T.A. ? A$or%u Nor% A)eri$an
%e Co)er Li0er 6Nort4 A)eri$an Aree Tra%e Agree)ent: a (ost se+nat la 1Q
%e$e)0rie 111* %ntre SUA0 Cana%a i -e2i$. N#=$# acoper o pia de 37' +ilioane de
consu+atori0 cu perspecti&a e4tinderii i +ai spre sudul continentului a+erican0 i o supra(a de
2103 +ilioane A+. ?copul acestui acord este li/eralizarea %n 1 ani a co+erului cu produse i
ser&icii0 prin eli+inarea /arierelor tari(are i netari(are %ntre pri i prin li/eralizarea in&estiiilor
intra,zonale.
Fo+eniile &izate de N#=$# sunt ur+toarele;
a: Co)eru $u 0unuri )ateriae:
173
Yn decurs de 1 ani0 ur+eaz a (i %nlturate toate ta4ele &a+ale aplica/ile produselor considerate ca
Onord,a+ericaneZ0 %n con(or+itate cu regulile de origine0 ast(el ca %n anul 2! s se (or+eze o
&ast "iaD i0erD.
0: Co)eru $u ser.i$ii:
?er&iciile dein un loc i+portant %n co+erul din zon , supus trata+entului naional.
$: In.estiiie %ire$te %e $a"ita ? i0eraizare.
%: Ate %is"oziii se re'erD a ur)Dtoaree: regulile de $on$urenD0 "ro"rietatea intee$tuaD0
se5urul te+porar al oa+enilor de a(aceri0 anu+ite aspecte pri&itoare la protecia )e%iuui.
ConstatDri:
[ N#=$# este un acord de li/er sc3i+/ de +are an&ergur.
[ .odel de cooperare de tip intergu&erna+ental0 (r a a&ea organis+e supranaionale.
[ Nu are o/iecti&e de natur politic.
O incursiune %n istoria relati& recent a relaiilor intra,nord,a+ericane e&ideniaz c N#=$# este0
%ntr,un (el0 o ur+are (ireasc a credinei nestr+utate %n (ora co+erului i in&estiiilor li/ere.
N#=$# apare ca o a/ordare +odern i o continuitate a dru+ului desc3is %n perioada post/elic a
doi precursori cele/ri; Auto"a$t i ATA. C4perii au considerat #utopact drept un +odel pentru
un acord sectorial de co+er li/er. #utopact0 se+nat %n 11=/ %ntre "anada i ?U#0 a eli+inat
ta4ele &a+ale pentru autoturis+ele (a/ricate %n una din cele dou ri i e4pediate %n cealalt ar.
#ceasta a per+is productorilor de autoturis+e din a+/ele ri s,i progra+eze +ai /ine
producia. Erania dintre ?U# i "anada a %nregistrat %n 1))' un (lu4 reciproc de sc3i+/uri cu
auto&e3icule i co+ponente auto de circa 7 +ld. U?F. Practic0 un s(ert din sc3i+/urile intra,
nord,a+ericane 7e4clusi& .e4ic: sunt reprezentate %n prezent de sc3i+/urile de auto&e3icule i
co+ponente auto.
17!
Uzinele canadiene au a&ut posi/ilitatea de a se specializa %n cXte&a +odele de autoturis+e0 cea +ai
+are parte a produciei lor (iind tri+is %n ?U# %n sc3i+/ul unor +odele care nu se produceau %n
"anada. Yn perioada 1)6' 1)8' a a&ut loc o re&oluie %n atitudinea oa+enilor de a(aceri din
"anada (a de co+erul li/er cu ?U#< aceasta a (ost considerat %ntr,o +sura crescXnd drept
cea +ai /un speran pentru a de&eni co+petiti& %n econo+ia +ondial. #nul 1)8' +arc3eaz
iniierea in(or+al a negocierilor "anada ?U# pentru un acord general de co+er li/er. #cesta
intra %n &igoare %ncepXnd cu 1 ianuarie 1111.
"unoscut su/ denu+irea si+pl de =$# 7"anada,United ?tates =ree $rade agree+ent:0 #cordul de
co+er li/er %ntre cele dou ri a decis eli+inarea total a ta4elor &a+ale %n sc3i+/urile
reciproce. Cli+inarea se putea (ace (ie i+ediat0 (ie pe perioade de ' sau 1 ani. Yn 1))60 ta4ele
&a+ale au disprut %n co+erul reciproc cu +aini i utila5e0 calculatoare0 +o/il0 3Xrtie0 iei
pentru ca %n 1))8 s (ie eli+inate i restul ta4elor &a+ale de la o serie de produse considerate +ai
sensi/ile ca0 de e4e+plu0 con(ecii0 +edica+ente0 produse ali+entare. #cordul a inclus i alte
pre&ederi pri&ind (acilitarea accesului +r(urilor canadiene pe piaa ?U#0 a+eliorarea
trata+entului in&estiiilor strine reciproce0 regle+entarea sc3i+/urilor de energie. #st(el0 "anada
a pri+it asigurarea c industria a+erican nu &a +ai (olosi inec3ita/il legile din ?U# pentru a se
prote5a de +r(urile canadiene care au preuri +ai sczute. O serie de restricii asupra in&estiiilor
a+ericane %n "anada au (ost %nlturate0 in&estitorii a+ericani ne+aia&Xnd o/ligaia procurrii de
inputuri din "anada sau a e(ecturii unor anu+ite acti&iti de cercetare utilizXnd capacitile din
"anada. Yn co+erul cu energie0 ?U# a pri+it asigurri c li&rrile canadiene de iei nu &or (i
di+inuate i c pre ul acestora nu &a (i +rit %n perioada de de(icit de energie0 %n ti+p ce ?U# s,a
anga5at s nu i+pun ta4e la i+portul de i ei0 gaze i energie ee$tri$D i+portate din "anada.
"rearea N#=$# a a&ut +ai +ul i predecesori %n ceea ce pri&e te no iunea de co+er li/er. Un
e4e+plu %n acest sens %l constituie e4perien a +e4ican %ntre anii 1)!2 i 1)!'0 cXnd econo+ia
+e4ican a (ost adXnc integrat %n e(orturile de rz/oi ale ?U#. "ele +ai +ulte co+para ii ale
zonei de li/er sc3i+/ de pe continentul nord a+erican se (ac cu Uniunea Euro"eanD.
O/ser&atorii procesului european i0 %n special0 criticii N#=$#0 notau c e4perien a european a
(ost una de lung durat i deli/erat0 o(erind (iecrui +e+/ru ti+pul necesar adoptrii unu set de
+odi(icri %nainte de a trece la ur+torul. O alt di(eren i+portant %ntre N#=$# i "CC este
lipsa +ecanis+elor co+pensatorii %n cadrul acordului N#=$#. Yn Curopa0 (ondurile erau destinate
17'
a a5uta pe cei care su(ereau de pe ur+a crerii "CC i pentru a construi in(rastructura necesar %n
rile +e+/re cel +ai pu in dez&oltate. Fac %n cadrul "CC0 %n (iecare an dup 1)86 au (ost
c3eltuite %n aceste scopuri peste '0! +iliarde U?F0 N#=$# nu a pre&zut aceste (onduri. O alt
di(eren este cea politic. Pia a co+un Curopean este un pas inter+ediar ctre unitatea politic.
Fe ase+enea0 "CC cere ca na iunile s (ie ni te de+ocra ii sta/ile %nainte de a intra %n co+unitate.
N#=$# nu ur+re te acest lucru0 un e4e+plu %n acest sens (iind i criticile siste+ului politic
+e4ican. $ratatul instituind N#=$# pre&ede ca reducerea tari(elor &a+ale ctre zero s se
realizeze %ntr,o perioad de 1 ani0 iar cotele s (ie eli+inate %ntr,o perioad de 1' ani. Pentru
.e4ic0 agricultura a reprezentat un do+eniu sensi/il i0 de aceea0 a (ost negociat un acord separat
cu ?U# i un altul cu "anada.
N#=$# regle+enteaz /arierele tari(are0 netari(are i in&esti iile. ?e speci(ic (aptul c +r(urile
de i+port pro&enite din celelalte dou na iuni &or a&ea acela i regi+ ca i /unurile na ionale.
=iecare +e+/ru N#=$# &a e4cepta unele acti&it i de la aplicarea acestui acord. "anadienii0 a a
cu+ a (ost stipulat i %n &ec3iul #cord de "o+er 6i/er %ntre "anada i ?U#0 &or e4cepta de la
aplicarea N#=$# do+eniul pu/lica iilor. Yn "anada e4ist senti+entul c (r un control special
asupra propriet ii i acordXnd +ass,+ediei canadiene /ene(icii prin ta4e0 acesta &a (i acaparat de
+edia din ?U#. "ererea ?U# a (ost ca +i carea li/er a persoanelor0 cu e4cep ia pro(esioni tilor
i +anagerilor0 s nu (ie per+is. #cest lucru este rezultatul te+erii ?U# c &a (i cople it de
+ilioane de sraci din .e4ic. Eu&ernul +e4ican % i rezer& dreptul de a controla siste+ul de $Di
'erate0 electricitatea0 petroc3i+ia de /az i industria petrolier. =iecare parte din acordul N#=$#
/ene(iciaz de anu+ite a&anta5e. ?U# i "anada cX tig ast(el accesul la pia a +e4ican0 o pia cu
peste 8 de +ilioane de oa+eni. Pot (i speci(icate i /ene(iciile neecono+ice pentru ?U#0 (iind
&or/a de %+/unt irea rela iilor e4terne ale .e4icului i de o posi/il sta/ilitate intern0
ur+rindu,se o +ai /un cooperare %n do+eniul drogurilor0 e+igrrii i polurii. -+pactul crerii
N#=$# &a (i +ult +ai i+portant pentru .e4ic decXt pentru ?U#. Feoarece .e4icul este +ult +ai
+ic decXt ?U#0 iar crearea de locuri de +unc i do+eniul snt ii este acela i i %n ?U# i %n
.e4ic0 e(ectul crerii N#=$# &a (i +ult +ai +are pentru .e4ic.
+. -ERCOSUR
176
-ERCOSUR a (ost (ondata %n 26 +artie 1))1 de Grazilia0 #rgentina0 UruguaD si ParaguaD0 %n
ur+a se+narii $ratatului de la #suncin0 tratat dez&oltat %n dece+/rie 1))! prin Protocolul
#ditional de la Ouro Preto0 prin care se sta/ileste structura institutionala a .C1"O?U1 si i se
con(era personalitate 5uridica internationala
1epu/lica "3ile si Goli&ia s,au asociat la .C1"O?U1 %n 1))60 prin se+narea unor acorduri de
asociere. Yn cadrul pri+ei reuniuni a se(ilor de stat ai tarilor +e+/re .C1"O?U10 des(asurata %n
iunie 1))20 %n localitatea argentiniana 6as 6eas0 s,a sta/ilit o cronogra+a de +asuri destinate sa
conduca la realizarea0 pXna la 31 dece+/rie 1))!0 a Pietei "o+une. Principalele o/iecti&e a&ute %n
&edere au (ost eli+inarea /arierelor tari(are si netari(are dintre tarile +e+/re0 asigurarea li/ertatii
tra(icului de +ar(uri si pasageri0 eli+inarea asi+etriilor e4istente %n do+eniul legislatiei0 sta/ilirea
unui tari( &a+al e4tern co+un si ar+onizarea politicilor +acroecono+ice.
?curt istoric
Ynca din 1)8) cXnd se discuta %n(iintarea .ercosur0 ea a stXrnit interes pentru +ulte tari latino,
a+ericane si unele retineri din partea altora0 si %ndeose/i o opozitie latenta din partea ?U#. Yn
1))0 cu un an %nainte de (or+atea .ercosur 71))1: de catre #rgentina0 Grazilia0 UruguaD si
ParaguaD0 tari care reprezinta +ai /ine de 5u+atate din supra(ata continentului si aproape 5u+atate
din (orta econo+ica a acestuia 7peste !P0 socotind la 31 tari:0 (ostul presedinte al ?U#0 Gus3
senior0 lansa OYntreprinderea pentru -nitiati&a #+ericana O7respecti& 3! tari ale celor doua #+erici:
de li/erizarea co+ertului0 cea +ai %ntinsa organizatie de integrare din lu+ea de astaziZ< %ntre ti+p
preconizata organizatie a capatat denu+irea =$## 7=ree $rade #+erica 6atina #+erica de Nord
sau #6"# #cordul de 6i/er ?c3i+/ al celor doua #+erici sau H6C# Hona de 6i/er ?c3i+/ a
#+ericelor: a(lata %nca %n negocieri si azi0 desi ter+enul de %n(iintare era 2'.
#+erica 6atina a&ea un atu0 +ulte tari cXstigasera independenta (ata de colonialistii spanioli0
portug3ezi0 (rancezi0 olandezi0 englezi %nca din pri+a 5u+atate si,a doua a secolului 1),lea.
Far0 din pacate0 integrarile din #+erica 6atina n,au prea dat rezultate asteptate de populatie0
saracia se poate spune0 dupa datele statistice ale PNUF0 "CP#6 %ndeose/i dupa -FL 7-ndicatorul
Fez&oltarii U+ane:0 s,a agra&at0 (apt . Ur+are a (ost ca %n anii 7 si +ai ales 8 si ) au (ost o
+ultitudine de +iscari sociale de rezistenta la e(ectele negati&e ale politicelor econo+ice si
sociale.
Cra de (apt totodata si o atitudine ad&ersa (ata de insistentele ?U# de (or+are a #6"# 7=1CC0
H6C#: aceasta organizatie (iind &azuta ca un instru+ent de crestere a 3ege+oniei nord
177
a+ericanilor.
Pro(. C+ir ?ader de la Uni&ersitatea 1io de >aneiro a(ir+a ca #+erica 6atina este o &icti+a a
politicilor neoli/erale0 deoarece integrarile regionale e4istente au a&ut e(ecte dezastruoase0
O+asurile de li/eralizare co+erciale si (inanciare au accelerat luarea controlului pietei interioare a
(iecarei tari prin +ultinationale a+ericane si europeneZ0 +arind ast(el dependenta tarilor (ata de
pietele e4terioare.
#ceasta rezistenta la o(ensi&a ?U# a dat nastere la +iscarile sociale a+intite si respecti& unei
OrupturiZ0 e4presie ce circula %n +ediile #+erica 6atina0 pentru ca a aparut o OstXngaZ %n politicile
unor tari %n ur+a unor alegeri electorale si care se opun intereselor nord a+ericane< a+intesc +ai
ales cele din "3ile0 Goli&ia precu+ si cele din #rgentina0 Grazilia0 UruguaD si %n +od deose/it din
*enezuela unde0 Lugo "3a&ez0 este cel +ai radical.
?,a insistat +ai +ult pe cXte&a aspecte social,politice din dorinta de a %ntari rolului acti& %n
cresterea .ercosur %n cadrul regionalis+ului latino,a+erican0 pe /aza cercetarii si a acestor
aspecte. #ceasta organizatie a sti+ulat oa+enii politici si +iscarile sociale de pe continent0 a radiat
%n 5urul ei0 prin rezultate o/tinute de integrare0 o speranta ca se poate treptat atenua si %nlatura
saracia si se poate opune 3ege+oniei a+ericane.
Ur+arind negocierile declansate de .ercosur0 &o+ putea o/ser&a i+ensul &olu+ de e(orturi (acute
de organizatie %n sporirea e(ectelor poziti&e ale integrarii si a in(luentei pe care o are.
Prezentare generala
O/iecti&ul .C1"O?U1 este cresterea e(icientei si co+petiti&itatii econo+ice a statelor +e+/re0
prin desc3iderea pietelor si accelerarea dez&oltarii econo+ice0 +ai /una utilizare a resurselor0
protectia +ediului0 %+/unatatirea cailor de co+unicatie0 coordonarea politicilor +acroecono+ice
si co+ple+entarizarea industriilor.
Yn prezent0 .C1"O?U1 este o realitate econo+ica de di+ensiuni continentale. "u o supra(ata de
aproape 12 +il. 8+ patrati0 de peste patru ori +ai +are decXt Curopa0 .C1"O?U1 reprezinta o
piata potentiala de 2 +ilioane de consu+atori si un P-G total de peste 1 +iliarde U?F0 care o
plaseaza %n rXndul pri+elor patru econo+ii din lu+e0 dupa N#=$#0 UC si >aponia.17.C1"O?U1
este astazi unul din polii +a5ori de atractie a in&estitiilor pe plan +ondial. .oti&ele acestui succes
sunt +ultiple; .C1"O?U1 are cea +ai +are rezer&a de resurse naturale din lu+e< resursele
energetice0 %n special +inerale si resurse 3idroelectrice sunt printre cele +ai i+portante din lu+e<
retelele de co+unicatii sunt a&ansate si parcurg un continuu proces de reno&are. Peste 2 +ilioane
178
de A+ de sosele conecteaza orasele +a5ore0 iar transportul aerian este sustinut de peste 6 de
aeroporturi. .ai +ult0 .C1"O?U1 are unul dintre cele +ai i+portante sectoare industriale si una
din cele +ai dina+ice econo+ii din lu+e0 (iind 0 totodata0 si un participant i+portant la co+ertul
+ondial. Fe ase+enea0 integrarea co+erciala pro+o&ata de .C1"O?U10 (a&orizeaza si atingerea
unor o/iecti&e din alte do+enii de acti&itate0 precu+ educatie0 5ustitie0 cultura0 transporturi0
energie0 agricultura0 protectia +ediului. Fe5a au (ostse+nate cXte&a acorduri %n aceasta pri&inta0
pornind de la recunoastereadiplo+elor uni&ersitare si pXna la sta/ilirea de asistenta +utuala %n
do+eniul penal si crearea unei O+arci culturaleZ regionale0 pentru pro+o&area si (acilitarea
cooperarii %n acest do+eniu.
E. Anaiza $o)"arati.D Jntre NAATA #i -ERCOSUR pornete %n +od
logic de la o/iecti&ele sta/ilite de cele dou acorduri de integrare regional.
Feose/irea este e&ident; %n ti+p ce N#=$# i,a propus ca o/iecti& de /az crearea unei zone de
co+er li/er0 .C1"O?U1 a (ost +ult +ai a+/iios0dorind0 pe lXng realizarea zonei de co+er
li/er0 i o uniune &a+al i o politic coerent pentru o pia co+un.
.C1"O?U1 a (ost %n +od repetat ca o a/ordare (unda+ental nou
a integrrii regionale %n #+erica 6atin. Yn ti+p ce e4perienele anterioare
%nc3eiate cu un eec s,au /azat pe conceptul su/stituirii i+portului %ncercXnd s aplice la ni&el
regional un +odel naional inter&enionist i concentrat ctre piaa intern0 noua a/ordare a
e&ideniat conceptual Oregionalis+ului desc3isZ
Pe scurt0 conceptul .C1"O?U1 de regionalis+ desc3is are %n &edere un set nediscri+inatoriu de
sti+ulente econo+ice 7inclusi& ta4e &a+ale egale cu zero: %n cadrul regiunii i o +ar50 relati&
sczut0 de pre(erine care s (ie %ndreptate %+potri&a terilor. OPrin aceast interpretare dat
regionalis+ului desc3is0 .C1"O?U1 di(er %ntr,ade&r (unda+ental de toate acordurile
anterioare de co+er regional din #+erica 6atin.Z
#naliza co+parati& dintre N#=$# i .C1"O?U1 e&ideniaz o di(eren uria din punct de
&edere al (orei econo+ice deter+inat de decala5ele %n ni&elul de dez&oltare econo+ic i de
participare la (lu4urile din econo+ia +ondial. Fac populaia N#=$# este cu nu+ai 10) ori +ai
+are decXt a .C1"O?U10 produsul intern /rut al N#=$# a (ost %n anul 21 de peste 12 ori +ai
+are decXt al .C1"O?U1. Yn ti+p ce N#=$# are ca +e+/rii trei ri0 din care dou super
dez&oltate 7"anada i ?U#: care (ac parte din O"FC0 iar una 7.e4ic: din grupul rilor cu &enit
+ediu din categoria superioar0 .C1"O?U1 este (or+at din patru ri %n dez&oltare0 din care trei
17)
7#rgentina0 Grazilia i UruguaD:0 din grupul de ri cu &enit +ediu din categoria superioar0 iar una
7ParaguaD: din grupul de ri cu &enit +ediu din categoria in(erioar.
Fiscrepanele se +resc atunci cXnd se iau %n considerare (lu4urile
internaionale de +r(uri i ser&icii. Yn anul 210 e4portul de +r(uri al N#=$# a (ost de 1226
+iliarde U?F0 depind de peste 1! ori &aloarea e4porturilor de +r(uri ale rilor .C1"O?U1.
Yn acelai ti+p0 cu un e4port de ser&icii co+erciale de 3!203 +iliarde U?F %n anul 210 N#=$#
a depit .C1"O?U1 de aproape 27 de ori.
N#=$# i .C1"O?U1; e&oluii0 progrese i insatis(acii ctre dezideratul crerii unor zone de
co+er li/erii econo+ice
O/iecti&ul N#=$# de eli+inare treptat a ta4elor &a+ale %n co+erul intra,zonal a (ost %ndeplinit
pXn %n prezent %n con(or+itate cu ter+enele sta/ilite sau c3iar a (ost de&ansat. 1ealizrile de pXn
acu+ %n reducerea sau eli+inarea ta4elor se prezint ast(el;
, $a4ele &a+ale %n sc3i+/urile reciproce ?U# "anada au (ost eli+inate co+plet pXn la 1
ianuarie 1))8. N#=$# a preluat i +eninut de (apt toate pre&ederile acordului de co+er li/er
?U# "anada 7=$# =ree $rade #gree+ent: %nc3eiat anterior i intrat %n &igoare la 1 ianuarie
1)8). =$# a pre&zut eli+inarea total a ta4elor &a+ale %n sc3i+/urile reciproce "anada ?U#0
(ie i+ediat 7de la 1 ianuarie 1)8):0 (ie dup ' ani 7de la 1 ianuarie 1))3 pentru produse cu+ sunt;
+aini i utila5e0 calculatoare0 +o/il0 3Xrtie0 iei0 etc.:0 (ie dup 1 ani 7de la 1 ianuarie 1))80
pentru produse considerate +ai sensi/ile0 cu+ ar (i; con(ecii0 +edica+ente0 produse ali+entare0
etc.:.
, Yn co+erul reciproc ?U# .e4ic i "anada .e4ic0 o +are parte din ta4ele &a+ale au (ost
eli+inate i+ediat la intrarea %n &igoare a N#=$# sau %n decurs de ' ani 7perioada 1))! 1))80 cu
e4cepia unor produse Osensi/ileZ la care eli+inarea se &a realiza %n 1 ani 71))! 23:0 sau %n
1' ani 71))! 28: la i+portul unor produse din ?U#. #st(el0 de e4e+plu0 la i+portul "anadei
din .e4ic0 ta4ele &a+ale au (ost eli+inate la 1 ianuarie 1))! pentru +aini i ec3ipa+ente0
inclusi& de teleco+unicaii0 co+ponente de +o/il0 iar la 1 ianuarie 1))) pentru ca+ioane uoare0
+aini,unelte i articole de cauciuc. 6a o serie de produse considerate sensi/ile con(ecii0
%ncl+inte0 5ucrii eli+inarea ta4elor &a+ale s,a produs %ncepXnd cu 1 ianuarie 23. 6a
i+portul .e4icului din "anada0 ta4ele &a+ale au (ost eli+inate la 1 ianuarie 1))! pentru
ec3ipa+ente de teleco+unicaii0 %ngr+inte0 sul( i produse din pete0 iar la 1 ianuarie 1)))
pentru articole +etalice0 +aini i utila5e0 co+ponente de ec3ipa+ente electrice. 6a o serie de
18
produse considerate sensi/ile +o/il0 +edica+ente0 5ucrii eli+inarea ta4elor &a+ale la
i+portul "anadei din .e4ic0 s,a produs %ncepXnd cu 1 ianuarie 23. Yn co+erul cu produse
agricole ?U# .e4ic0 +a5oritatea ta4elor &a+ale au (ost eli+inate i+ediat0 cu e4cepia a circa 6
P din totalul
produselor agricole la care eli+inarea ta4elor se &a (ace %n decurs de 1' ani.
-ntegrare i regionalis+ pe continentul #+erican
C&oluiile ulterioare intrrii %n &igoare a .C1"O?U1 71 ianuarie 1))':0 au artat c0 dup o
perioad de progres relati& rapid %n realizarea o/iecti&ului de creare a unei zone de co+er li/er0
rile partenere s,au con(runtat cu di(iculti +a5ore atXt %n +eninerea (lu4ului li/er de +r(uri cXt
i %n realizarea unor e&oluii progresi&e %n li/eralizarea co+erului cu za3r i auto+o/ile.
Ereutile s,au +ani(estat pe (ondul unei e&oluii +ai puin (a&ora/ile din econo+ia +ondial
7criza asiatic i criza rus: din a doua parte a anilor \). #cestea au deter+inat apariia unor stri
con(lictuale %ntre #rgentina i Grazilia0 cei doi +e+/ri +arcani ai .C1"O?U1.
181
1@. Organizaii 'inan$iare )on%iae
1. Aon%u -onetar Internaiona 6A.-.I:
=...-.0 instituie specializat a O.N.U.0 supra&eg3eaz /una (uncionare a siste+ului. #lturi
de O.N.U. i E.#.$.$.0 este una dintre cele +ai +ari construcii instituionale concepute de ?tatele
Unite i %ntr,o +sur +ai +ic de 1egatul Unit al .arii Gritanii0 la s(Xritul celui de al doilea
rz/oi +ondial.
?copul su este clar; s %+piedice re&enirea catastro(elor din anii \3 7scderea /rusc a acti&itii
econo+ice0 %nc3iderea (rontierelor0 +anipulrile +onetare0 &enirea la putere a regi+urilor
dictatoriale:0 printr,un li/eralis+ organizat0 co+/inXnd0 cu a5utorul statelor0 respectul (a de
disciplinele precise cu o cooperare internaional puternic0 %n scopul de a le a5uta pe cele care se
a(l %n di(icultate. #cesta este rolul =...-.,ului %n do+eniul +onetar1:.
U?iste+ul ideal ar consta %n +od sigur %n (ondarea unei /nci supranaionale care s ai/ cu toate
/ncile centrale naionale relaii ase+ntoare celor care e4ist %ntre (iecare /anc central i
/ncile sale su/ordonateZ2:.
#cu+ 61 de ani0 s,a petrecut %ntr,o +ic localitate Gretton 9oods0 7statul NeK La+p3ire0
?.U.#.: un e&eni+ent care a&ea s r+Xn %ntiprit %n analele istoriei +oderne a lu+ii. #ici s,au
%ntXlnit la 22 iulie 1)!! reprezentanii a !! de state care au re(lectat asupra &iitorului econo+ic.
Fintre statele participante 8 reprezentau #(rica0 #sia0 Orientul .i5lociu i +ai puin de 3 erau ri
%n curs de dez&oltare.
Yn anul 1)!!0 o+enirea se a(la %n (aa necesitii de a trage concluziile +enite nu nu+ai s repare
rnile a dou rz/oaie0 ci i s pre&in0 printr,o cooperare strXns %ntre naiuni0 apariia unor noi
con(licte ar+ate. $oate statele doreau s se realizeze o cooperare %ntre rile lu+ii %n &ederea
o/inerii unei sta/iliti econo+ice0 (inanciare i +onetare1:.
Pentru ca =...-. s,i %nceap acti&itatea era ne&oie de acordul unui un+r de ri ale cror cote de
participare la capitalul =...-. s %nsu+eze cel puin 6'P din acesta. #ceast cerin a (ost realizat
la 27 noie+/rie 1)!'0 cXnd statutul =ondului a (ost se+nat i rati(icat de 2) de gu&erne totalizXnd
8P din cotele pri0 ceea ce a per+is intrarea %n &igoare a acordului =...-.
#cti&itatea o(icial a =...-. a %nceput la 1 +artie 1)!7 i pri+ul su e4erciiu (inanciar s,a %nc3eiat
la 3 iunie 1)!7.
182
?tatele +e+/re %i pltesc =...-. %n (uncie de an&ergura lor econo+ic o su+ total %n aur0 de&ize
i +oned naional. #ceste &rs+inte le (i4eaz cota,parte ce deter+in nu+rul de &oturi %n
deli/errile =ondului0 ca i i+portana tragerilor la care pot participa %n cadrul instituiei. #ccesul
la aceste trageri atrage +suri de supra&eg3ere i control din partea =...-.
Organizarea , =...-. este condus %n +od o(icial de "onsiliul Eu&ernatorilor. Eu&ernatorii decid
asupra pro/le+elor i+portante0 cu+ ar (i creterea capitalului =ondului0 aderarea de noi +e+/rii
sau acordarea drepturilor speciale de tragere.
Feciziile politice curente sunt luate de ctre "onsiliul C4ecuti&0 cruia gu&ernatorii %i deleag
aplicarea politicii =...-. #cest consiliu este co+pus din 2! de directori e4ecuti&i care se %ntXlnesc
cel puin de trei ori pe spt+Xn. "ele cinci ri cu cea +ai +are cot de participare ?.U.#.0
.area Gritanie0 Eer+ania0 =rana i >aponia au dreptul la cXte un director per+anent (iecare.
"el +ai i+portant organis+ care traseaz politica =...-. este "o+itetul -nteri+ar0 a crui
preedenie este asigurat prin rotaie.
=uncii. Principala (uncie a =...-. este aceea de a supra&eg3ea siste+ul +onetar internaional. Fin
aceast (uncie principal deri& alte cXte&a(uncii; supra&eg3erea politicii +onetare i a ratei de
sc3i+/ din rile +e+/re0 ela/orarea de reco+andri pri&ind politica (inanciar pentru +e+/ri i
acordarea de credite pentru rile cu di(iculti %n /alana de pli. 1olul cel +ai i+portant pe care
%l deine =ondul este acela de +anager al unui siste+ +onetar internaional ordonat0 pre&izi/il i
sta/il0 cu granie desc3ise i care s o(ere cadrul necesar unei creteri ec3ili/rate %n co+erul
+ondial i %n econo+iile rilor +e+/re. Yn acest sens =...-. (uncioneaz ca un organis+
per+anent de consultan0 %n care +e+/rii coopereaz i particip acti& %n s(era +onetar
internaional1:.
Scopurile ).:.,.
71: Fe a pro+o&a cooperarea +onetar internaional
72: Fe a (acilita e4tinderea i creterea ec3ili/rat a co+erului internaional i de a contri/ui
ast(el la pro+o&area i +eninerea unui ni&el %nalt al anga5rilor i al &enitului real i de a dez&olta
resursele producti&e ale tuturor rilor +e+/re0 ca o/iecti& principal al politicii econo+ice
73: Fe a pro+o&a sta/ilitatea sc3i+/ului0 de a +enine disciplina %n acordurile de sc3i+/ dintre
+e+/ri i de a e&ita deprecierea sc3i+/ului co+petiti&
7!: Fe a asigura asisten %n sta/ilirea unui siste+ +ultilateral de pli pentru tranzaciile curente
dintre +e+/ri i %n eli+inarea restriciilor %n sc3i+/ul internaional care stXn5enesc dez&oltarea
183
co+erului internaional
71': Fe a da %ncredere +e+/rilor0 prin disponi/ilizarea te+porar a resurselor generale ale
=ondului
716: Fe a +icora durata i intensitatea dezec3ili/rului din /alanele de pli internaionale.
?tatutul =...-.,ului adoptat la Gretton 9oods conine 31 de articole care de(inesc o/iecti&ele i
regulile sale de (uncionare. Pri+ul articol se re(er la rolul =...-.,ului0 articolul -* la regi+ul
sc3i+/urilor (i4e i sta/ilitatea sc3i+/urilor0 articolul *--- la con&erti/ilitatea +onedelor0 iar
articolul * la (acilitile de credit.
=aciliti de credit1:. ?tatutul =...-. pre&ede pentru rile +e+/re posi/ilitatea de a (ace apel la
resursele sale (inanciare. #cordarea de credite ur+rete s uureze adoptarea de politici de
desc3idere i de li/eralizare0 asigur autoritile c o (inanare &a (i disponi/il pentru a co+pensa
e&entualul i+pact al acestor politici asupra /alanelor de pli. =...-.,ul %ncura5az ast(el0 prin
acordarea acestor credite0 politici &izXnd realizarea +onedei li/er con&erti/ile0 li/eralizarea
sc3i+/urilor e4terne i (acilitarea +icrilor de capital internaional.
Yn acelai +od0 aceste credite %ncura5az ri0 care se con(runt cu un de(icit al /alanei de pli0 s
nu aplice politici ne(aste pentru co+unitatea internaional0 cu+ ar (i de&alorizarea co+petiti&
sau /locarea sc3i+/urilor e4terne.
?tatutul precizeaz c aceste resurse au un caracter te+porar0 cci acordarea continu de credite pe
ter+ene +edii sau lungi ar putea %ncura5a +eninerea de politici ne(aste.
6a s(Xritul anului 1))'0 =...-. cuprindea 181 de ri +e+/re0 a&ea disponi/iliti de 1'!03 +ld.
F?$ 7la 3 aprilie 1))!: care pro&eneau din; cotele,pri ale rilor participante 1!!0) +ld. F?$0
iar restul din alte &rs+inte speciale0 din care aur circa 3217 tone2:.
Yn perioada 1)8 1)) aproape ! de ri 7printre care i cele care pro&in din lu+ea co+unist:
au aderat la =...-.3:
*. BANCA -ON&IALP
1. INAIINARE RI STRUCTURP
Ganca .ondial este cea +ai prestigioas intituie internaional de dez&oltare0 reprezentXnd un
+odel pentru +a5oritatea /ncilor de dez&oltare. Procedurile sale de apro&izionare i apro/are a
(ost deoseori preluate i adaptate necesitailor instituiilor regionale. Fe aceea0 studierea +etodelor
18!
utilizate de Ganca .odial este necesar atXt pentru %nelegerea acestora0 cXt i scopul e4trapolrii
lor.
Ganca .ondial este un siste+ /ancar (or+at %n principal din ur+toarele intituii;
, Ban$a Internaionaa "entru Re$onstru$ie #i &ez.otare 6BIR&: ? in(iinat %n 1)!! 7
1)!':0 deseori nu+it i Ganca .odial principala agenie de (inanare0 cu sediu central la
9as3ington.
, Aso$iaia Internaionaa "entru &ez.otare 6AI&: ? %n(iinat %n 1)60 de/itorii
acesteia sunt rile cele +ai srace0 care nu %ndeplinesc condiiile necesare pentru a o/ine spi5inul
Gncii .odiale< aceasta %+pru+ut pe ter+ene lungi0 care se pot e4tinde pe 3,! de ani.
, Cor"oraia Ainan$iarD Internaionaa 6CAI: ? in(iinat %n 1)'60 se ocup cu
creditarea co+ercial cu scop lucrati& i in&estiii de capital. G-1F (inaneaz reconstrucia rilor
europene pr/uite dup cel de,al doilea rz/oi +ondial0 ulterior atunci cXnd econo+iile acestor
state s,au re(acut0 G-1F i,a reorientat acti&itatea i ctre rile %n curs de dez&oltare.
, Agenia %e Garantare -utiateraD a In.estiiior 6 AG-I : ! o(er garanii %n
spri5inul in&esiilor strine din rile dez&olate.
?copul tuturor acestor instituii este acela de a contri/ui la propirea econo+ic a rilor %n
curs de dez&oltare prin (inanarea unor proiecte din sectorul pu/lic i pri&at al acestor ri prin
acordarea de asistent te3nic i econo+ic. 6a %nceputul anului 2 Ganca .ondial a&ea 181
de +e+/ri.
Organul supre+ de conducere al Gncii .ondiale este "onsiliul Eu&ernatorilor (or+at
dintr,un reprezentat al (iecrui stat +e+/ru care0 de regul0 este +inistrul (inanelor. #cest
organis+ se %ntrunete %n edina cel puin odata pe an0 cXnd are loc o edinta co+una cu cea a
"onsiliului Eu&ernatorilor =.-. "onducerea curent a Gncii re&ine unui "onsiliul de
#d+inistraie nu+it i "onsiliul Firectorilor C4ecuti&i (or+at din 2! de +e+/rii. "onsiliul de
#d+inistraie conduce i intituiile (inanciare a(iliate 7 "=-0 #-F:. #cesta este (or+at din
reprezentanii ?tatelor Unite ale #+ericii0 =ranei0 .arii Gritanii0 Eer+aniei0 >aponiei i din 1)
directori reprezentXnd grupurile de state. "onducerea "onsiliului re&ine unui preedinte ales pe '
ani0 care conduce si ad+inistratia Gncii. Fe regul0 preedintele Gncii este un reprezentant al
?U#. *otul in cadrul organis+elor de conducere este proporional cu cota de participare la Ganc.
Cla/orarea politicii /ncii re&ine unui "o+itet de Fez&oltare0 7 care nu este
instituionalizat:0 (or+at din +initrii de (inane ai rilor care au reprezentani in "onsiliul
18'
Firectorilor C4ecuti&i. "o+itetul de Fez&oltare se %ntXlnete in edin de 2 ori pe an0 una din
edine des(urXndu,se %nnaintea %ntrunirii "onsiliul Eu&ernatorilor i ur+rind s sta/ileasc
&olu+ul trans(erului de resurse ctre trile %n curs de dez&lotare.
Ganca .ondial are de trei ori +ai +ult anga5ati decat =.-0 acetia des(urXndu,i
acti&itatea atXt la sediul central0 cXt i la reprezentanele desc3ise %n %ntreaga lu+e 7 la +i5locul
anilor 1)) e4istau circa ! de reprezentane:.
*. OBIECTI<ELE BPNCII -ON&IALE
Ganca .ondial acord %+pru+uturi gu&ernelor i ageniilor gu&erna+entale care pot o/ine
garanii solide din partea statului. Printre acestea se pot nu+ara oricare din cele 1'6 de ri
+e+/ere care %nregistreaz un &enit anual pe cap de locuitor su/ pragul +ini+ de creditare.
A$or%area %e J)"ru)uturi stateor )e)0ere ! Y+pru+uturile sunt destinate (inanarii unor
proiecte ce duc la dez&lotarea econo+ic0 rezulatele proiectului dXnd posi/ilitatea ra+/ursrii
creditului. Ganca o(er &alut doar pentru (inantarea proiectului0 co+ponenta interna a in&estiiei
salariile0 consu+urile0 inter+ediare (iind (inanate din resursele (inanciare ale rii /ene(iciare.
Y+pru+uturile acordate de G-1F re&in0 de regula0 direct gu&ernelor rilor /ene(iciare iar0 atunci
cXnd se (inaneaz proiecte pri&ate0 este o/ligatorie garania gu&erna+ental.
Inter)e%ierea 'inan$iarD ! Yn sensul c acioneaz pentru gsirea de noi resurse sau %ncura5area
unor /nci co+erciale ori grupuri (inanciare de a participa la co(inantarea %+pru+uturilor /ncii.
A$or%D asistentD si $onsutantD Drior )e)0ere ! #st(el0 G-1F ela/oreaz proiecte de asistent
te3nic pentru in(rastructura 7 studii de pre(reza/ilitate si (eza/ilitate : sau pentru
dez&lotarea capacitailor +anageriale. Fe ase+enea acord consultant %n i+ple+entarea
unor proiecte in do+eniul pri&atizrii0 dez&lotrii pieei de capital etc. 1esursele Gncii .ondiale
sunt (or+ate din participaiile statelor +e+/ere la capitalul Gncii0 care este +a5orat periodic. Fin
contri/uia statelor +e+/ere0 nu+ai 6 P se &ars0 r+Xne in per+anent la dispoziia ei0 putXnd (i
solicitat %n orice +o+ent. #ceasta este una din condiiile ce stau la /aza credi/ilitaii Gncii0 a
doua condiie (iind aceea ca %+pru+uturile nu pot depii capitalul su/scris de +e+/rii0 la care se
adaug rezer&ele. "ota de participare &arsat0 in +oneda national a rilor +e+/ere0 are o
pondere redus in totalul resurselor Gncii.
Principala resurs de (inantare o (or+eaz lic3iditaile o/inute de Ganc pe piaa
internaional de capital0 aceasta reprezentXnd 8'P din totalul pasi&ului Gancii. 1esursele de pe
pieele internaionale se atrag prin e+isiunea de o/ligaiuni pe ter+en +ediu si lung si plasarea
186
3artiilor de &aloare pe ter+en scurt gu&ernelor0 /ncilor centrale sau co+erciale. Fe +enionat c
circa 'P din resursele %+pru+utate colectate de Ganca .ondial pro&in din lansarea de titluri pe
ter+en scurt0 aspect riscant in &edere c creditele acordate sunt pe ter+en lung. #st(el pot s apar
neconcordante la scanden0 precu+ si di(erene de do/anzi ce pot a(ecta pro(itul Gncii.
+. &ESTINAIILE L-PRU-UTURILOR ACOR&ATE &E CPTRE BANCA -ON&IALP
Ainanarii "roie$teor in %o)eniu in'rastru$turii tras"orturior( a "ro$e%urii si %istri0uirii
energiei ee$tri$e ! =inanarea proiectelor de in&estiii in acest do+eniu a (ost speci(ica pri+ilor
2 de ani de acti&itate ai /ncii0 pornindu,se de la idea c dez&lotarea acestor sectoare econo+ice
sunt /ene(ice pentru sti+ularea a(acerilor in general. -n anii \70 se (cea (inanarea unor proiecte
tot +ai rar0 +oti&andu,se ca ele duceau la crearea unor zone de +odernis+ intr,o ar sarac.
Ainanarea unor "roie$te %e $o)0atere a sDra$iei si %e reaizare a unei )ai 0une
%istri0uii a .enituui naiona ! =inanarea unor ast(el de proiecte a a&ut loc pe la %nceputul
anilor \7 si a &izat %ndeose/i agricultura i dez&oltarea rural. Ulterior spectrul progra+elor de
(inanare a (ost lrgit spre sectorul social educaia0 snatatea0 controlul natalitaii0 ali+enia cu
alte cu&inte0 creditarea unor proiecte cu e(ecte directe asupra populaiei sarace. $re/uie spus c
(inanarea unor ast(el de proiecte s,a lo&it de critici puternice0 prin care se sustinea c acestea sunt
costisitoare0 co+ponenta &alutar este +a5oritar si nu se a&anta5eaz sectorul particular.
L)"ru)uturie "entru a,ustare stru$turaD #i se$toriaD ! #cestea au (ost iniiate la %nceputul
anilor \80 ca ur+are a recesiunii cu care se con(runtau rile dez&lotate si a crizei datoriilor ce
a(ecta rile in curs de dez&lotare. Y+pru+uturile de a5ustare structurala a&eau si continua sa ai/a
ca scop consolidarea +ecanis+elor de (uncionare a econo+iei si a creerii ca &olu+0 a
e4porturilor0 ur+arindu,se ec3ili/rarea /alanei de plai pe ter+en lung. #&Xnd in &edere ca =ondul
.onetar -nternaional pusese la punct o (acilitare de a5ustare0 ca+ in aceia perioada0 deduce+ o
cola/orare stransa a celor doua organis+e in acest do+eniu. Yn ceea ce pri&ee %+pru+uturile de
a5ustare sectorial0 ele &izau apro&izionarea cu resurse din i+port pentru a se putea restructura
sectorul pri&at din econo+ie.
L)"ru)uturi "entru re%u$erea %atoriei unor Dri 'aa %e $re%itorii or( 0Dn$ie $o)enr$iae
! #ceste %+pru+uturi au aprut tot in anii \80 +uli analiti incluzXndu,le in i+pru+uturile de
a5ustare structurala.#ceste %+pru+turi se /azeaza pe (iloso(ia ca0 odata ce datoria pu/lica a statului
187
se a(la in scadere0 se eli/ereaza (onduri ce pot (i utilizate pentru in&estiii si dez&oltare. Ganca
.ondial acord consultant statelor +e+/re pe durata negocierii datoriei si ii (olosete
sol&a/ilitatea pentru a da %ncredere si sigurana procesului.
L)"ru)uturi %e "rote$ie a )e%iuui denu+ite 00 facilitatea ecologic8 global8PP , ce sunt
destinate (inanrii unor proiecte de i+/unataire a calitii apei0 de reducere a e(ectului de ser.
Y+pru+uturile acordate de Ganca .ondial &izeaz perioade lungi de ti+p de 1',2 ani0
de/itorii /ene(iciind de un ter+en de graie in ra+/ursare a creditului0 de 3,' ani. Yn ceea ce
pri&este do/Xnda0 ea este egal cu cea pltita de Ganca la resursele care se (inanteaz0 colectate de
pe piaa de capital0 la care se adauga o +ar5 de .'P pentru acoperirea c3eltuielilor de gestiune
ale Gncii.
Atragerea %e 'on%uri
Ganca .odial colecteaz (onduri prin e+isiuni de o/ligaiuni cu rating ###0 dXnd apoi
cu %+pru+ut %ncasarile in condiiile unei rate a do/Xnzii cu o 5u+atate de punct procentual peste
costul +ediu al (ondurilor atrase. Yn orice +o+ent0 Ganca .ondial are in (inanare cca 2. de
proiecte si apro/ apro4. 2 noi %+pru+uturi anual.
Ganca .ondial (inaneaz nu+ai costul %n &alut al proiectelor0 de regul in li+ita a 3,
!P din costurile totale ale unui proiect0 ceea ce ridic %+pru+uturile acordate de Ganca .odial
la cca. 1' +ld. anual0 la care se adaug ' +ld. credite acordate de Aso$iatia Internaionaa
"entru &ez.otare 6AI&:. "reditele se acord de regul pe perioade de 12,1' ani0 a&Xnd perioada
de gratie 3,' ani.
A"ro.izionarea si 'inanarea "roie$teor
YntelegXnd ne&oile de (inanare a proiectelor0 (urnizorii pot identi(ica oportunitaile de a(aceri
%n do+eniul &Xnzrii de /unuri0 ec3ipa+ente0 ser&icii si consultan.
Propunerea de noi proiecte tre/uie adresat Gncii .ondiale c3iar de ctre solicitanii
gu&erna+entali. "o+paniile nu pot solicita pur si si+plu Gncii .ondiale (inantarea de proiecte.
%ns0 in realitate0 iniiati&e pot a&ea tere pri interesate de succesul unei asocieri si care pot (ace
propuneri si sugestii potenialilor solicitanti de (onduri. #ceste tere prti pot (i consultani0 (ir+e
de construcii0 alte societai co+erciale si /nci. Fup aceaste etape0 solicitanii de (onduri prezinta
G... proiectele pentru a (i e&aluate.
Fe +ulte ori0 disponi/ilitatea poteniala a %+pru+uturilor0 (ondurilor cas30 asistenei
(inanciare0 creditelor de e4port sau a unei structuri (inanciare (uncionale reprezint o condiie
188
eseniala a reuitei unui proiect. Feseori proiectele sunt co(inanate prin di(erite (or+e de spri5in
gu&erna+ental /ilateral care s,a sustinut c deter+in apariia ele(antilor al/i\\ 0 supradi+ensionai
(ie din punct de &edere al di+ensiunii0 (ie din cel al te3nologiei. Fe alt(el0 acesta este un su/iect
intens dez/tut. Pentru ca proiectele s (ie apro/ate si (inanate0 cine&a tre/uie s preia iniiati&e i
s se ocupe de sc3i+/ul co+ercial iniial0 acestea tre/uie s ai/ si e4periena0 i a/ilitaile
necesare pentru a o/ine (inanarea. Yn ulti+a instant0 oa+enii sunt cei care pro+o&eaza
proiectele0 +ai degra/ decXt gu&ernele sau organis+ele +ultilaterale.
In'or)area
Ganca .ondial (inaneaz o +ultitudine de tipuri de proiecte %n sectoare di(erite0 precu+
agricultura0 educatie0 +ediu0 sanatate0 populatie0 energie electrica0 teleco+unicatii0 transport si
dez&oltare ur/ana. Proiectele tre/uie s (ie (eza/ile din punct de &edere etnic si (inanciar.0 in caz
contrar ele (iind eli+inate c3iar in (aza iniiala de e&aluare. Procedurile de selecie utilizate de
G... nu sunt neaprat di(icile i %ndelungate0 iar propunerile %nnaintate spre dez/atere nu sunt
puine. Fou surse utile de in(or+are asupra proiectelor sunt;
, ?er&iciul pentru Oportunitai de #(aceri -nternaionale un ser&iciu asigurat de ctre
G...0 prin care se o(er in(or+aii si noutai despre apro&izionare0 licitaii0 (inanare si derularea
proiectelor.
, Fe&elop+ent Gusiness o pu/licaie /ilunar a Feparta+entului Ccono+ic si ?ocial al
Naiunilor Unite re(eritoare la acti&iatea G... si a altor agenii de dez&oltare regional.
Pe lXng in(or+aiile disponi/ile din aceste surse0 este necesar contactarea G. pentru a
a(la despre toate oprtunitile e4istente. Poate (i util i contactarea (uncionarilor
regionali i sectorali din 9as3ington i sta/ilirea unor %ntXlniri periodice cu acestia0 de&enind
posi/il ast(el +onitorizarea e&oluiei tranzaciilor i %ntelegerea siste+ului de (uncionare a G...
Cine "oate i$ita "entru a'a$erie 'inanate %e $Dtre Ban$a -on%iaaS
"o+panii de toate di+ensiunile pot licita pentru a(aceri (inanate de ctre G.. Nu e4ista nici un
siste+ de %nregistrare pentru producatori0 (urnizori de +r(uri i contractori0 dei uneori se
procedeaza la o precali(icare pentru anu+ite contracte de lucrari ci&ile. G. deine un siste+ de
%nregistrare co+piuterizat a consulanilor0 nu+it 00 -n(or+aii despre (ir+ele de consultana\\.
Yn toate situaiile0 solicitantul (inanrii este responsa/il de %ntoc+irea docu+entaiei
licitaiei pe care (urnizorii i contractorii i,o &or solicita dup iniierea proiectului. ?arcina de a
respecta etapele procesului ur+at de proiecte re&ine (urnizoruluiQcontractorului.
18)
Agenia Internationaa "entru &ez.otare 6AI&:
Gene(iciarii (acilitatilor de credite ale G. sunt in +od necesar ri in dez&lotare0 dar care au
atins un anu+it +odel de sol&a/ilitate. ]rile cele +ai srace0 care au o sol&a/ilitate su(icient de
ridicat0 por /ene(icia de (inanare din parte #-F. ?i creditele #-F sunt o(erite nu+ai solicitanilor
naionaliQgu&erna+antali. "ondiiile %+pru+uturilor sunt +ult +ai (a&ora/ile0 ter+enele de
creditare &ariaz %n general %ntre 3' si ! de ani0 a&Xnd perioada de graie de 1 ani. Nu se percep
do/Xnzi0 ci nu+ai o ta4a anual de operare ser&ice c3arge de .7'P. Procesul ur+at de proiect
si licitaia de cu+prare %n cadrul proiectelor (inanate de #-F sunt acelea ca %n cadrul creditelor
acordate de G..
Cor"oraia 'ina$iarD InternaionaD
#ceasta (uncioneaz ca o /anc co+ercial prezentXnd %ns anu+ite particularitai.
Fei "=- (uncioneaz ca un creditor cu scop lucrati&e0 ea /ene(iciaz de statutul sau de di&izie a
Erupului Gncii .odiale0 ca i proiectele %n care se i+plic. #ceasta %nsea+na c ea o(er
(inanare pentru proiecte de in(rastructur i din sectorul pri&at %n condiii +ai a&anta5oase decXt
cele practicate de +a5oritatea /ncilor co+erciale. Yns dac un de/itor nu ii onoreaz o/ligaiile
generate de o (acilitate o(erit de "=-0 acesta ii poate pierde credi/ilitatea %n (aa G.0 ceea ce %i &a
a(ecta serios posi/ilitaile de a o/ine spi5inul /ncii %n &iitor. Fe aceea participarea "=- la
(inanarea unui proiect este &azuta adesea de /ncile co+erciale ca un (actor de di+inuare a
riscului0 ceea ce le %ncura5eaz s o(ere (inanare prin alturarea la sindicate de creditare conduse
de "=-.
Yn cadrul acordului de %+pru+ut0 "=- inc3eie un contract de creditare cu solicitantul
(ondurilor0 prin care se acord %n doua trane. Pri+a trana se constituie %ntr,o (inanare pe ter+ene
lungi sau cu perioade de garantie +ai %ndelungate decXt cele practice de alte /nci i+plicate %n
(inanarea unui proiect. Yn cazul celei de,a doua tranee0 (inanarea este o(erit %n condiiile
practicate de /ncile co+erciale0 ceea ce %ncura5eaza /ncile s se alture unui clu/ sau sindicat de
creditare0 ale cror condiii se apropie +ai +ult pe piaa eurocreditelor0 %n condiii de risc
co+para/ile. Gncile pot (i ne+ultu+ite de ni&elul ta4elor care re(lecta capacitatea supli+entar
de creditare generate de participarea "=-. Gncile participante se+neaz un acord cu "=- 0 prin
care riscurile co+erciale ale tranzactiei sunt distri/uite %ntre ele. Yns dac de/itorul nu %i
onoreaz o/ligaiile0 aceasta %nsea+n c nu a respectat acordul %nc3eiat cu "=-. Cste de+n de
1)
re+arcat (aptul c %+pru+uturile i participrile "=- nu au (ost niciodat reealonate %n caz de
restructurare a datoriei unei ri.
"=- poate o(eri capitalul pe care /ncile co+erciale nu sunt dispuse s %l o(ere0 ca %n cazul
unor proiecte generatoare de &enituri0 precu+ structuri de tipul construciei0 propietate0 solicitXnd
un plan de a(aceri0 un studiu de (eza/ilitate0 istoricul co+paniei sau al proiectului0 precu+ i detalii
re(eritoare la e4periene celui care (or+uleaz propunerea in do+eniu &izat. "=- analizeaz %n
detaliu propunerile pri+ite putXnd aciona %n calitate de (inanator corporatist0 (urnizor de capital
de risc0 creditor pe ter+en lung0 precu+ i (inanator de proiect. Yn prezent "=- este orientata ctre
susinerea dez&lotrii in(rastructurii pri&atizate %n condiiile o/inerii de pro(it0 ceea concorda cu
pre&ederile contractuale care stipuleaz ca scopul sau este acela de a 00 spi5inii dez&oltarea
econo+ic prin %ncura5area creterii %ntreprinderilor pri&ateQsectorului pri&at %n rile +e+/re\\.

E. BANCA INTERNAIONALP PENTRU RECONSTRUCIE RI &EZ<OLTARE
Con%u$erea( resursee( #i o"eraiie BIR&
Ganca -nternationala pentru 1econstructie i Fez&oltare 7G-1F: este un organis+ (inanciar
interstatal care are o (uncie co+ple+entar cu =ondul .onetar -nternaional.
Ganca -nternaionala pentru 1econstrucie i Fez&oltare (ace parte din siste+ul
Organizatiei Natiunilor Unite 0 proe+inent %n acti&itatea de (inanare i pro+o&are a dez&oltrii
econo+iei rilor +e+/re.
G-1F spi5in in&estiiile econo+iei ale statelor +e+/re ale =ondului .onetar -nternaional
%n curs de dez&oltare prin acordarea de %+pru+uturi pe te+en lung0 pentru realizarea in&estitiilor
%n &alut i pentru garantarea de %+pru+uturi o/inute de un stat +e+/ru de pe piaa (inanciar.
G-1F se ocup de coordonarea a5utorului (inanciar internaional pentru dez&lotare o(erit de
unele ri dez&oltate rilor %n curs de dez&lotare.
Fe ase+enea0 acorda asisten te3nic cu proiectele de in&estiii pentru dez&lotare i
(aciliteaz pregatirea de cadre superioare de specialitate prin instituii cu pregatiri proprii.
Principalele a&anta5e ale rilor +e+/re;
contractarea de %+pru+uturi pentru in&estiii %n &ederea realizrii unor proiecte econo+ice necesare
rii respecti&e. ?olicitantul tre/uie s prezinte garanii a caror +ri+e depinde de propietile
o/iecti&ului econo+ic i de posi/ilitaile econo+iei respecti&e de a suporta sarcina (inanciar. Ni&elul
1)1
%+pru+uturilor nu depinde de cota de participare la capitalul social al =.-. Y+pru+uturile G-1F se
acord %n &alut con&erti/il pe +a4i+ 2 de ani.
Participarea la licitaiile internaionale organizate de G-1F pentru ad5udecarea lucrarilor (inanate
de aceasta. O ar +e+/r poate prelua prin licitaie lucrarile dintr,o alta ar +e+/r cu spi5inul
/ncii.
]rile +e+/ere pentru a putea /ene(icia de %+pru+uturi tre/uie s se adere %n preala/il la =.- i
s participe la capitalul social al /ncii prin &rsa+intele sta/ilite.
Fe ase+enea rile +e+/re sunt datoare s (urnizeze in(or+aii de orice (el pri&ind
econo+ia (inanciar a rii respecti&e0 in(or+aii solicitate %n &ederea sta/ilirii politicii de
%+pur+uturi (a de ara respecti&. Pro(itul realizat de G-1F se rein&estete %n %+pru+uturile
acordate rilor %n curs de dez&oltare.
"onducerea /ncii este asigurat de un co+ple4 de organe i anu+e ;
, "onsiliul gu&ernatorilor (or+at din cXte un gu&ernator i un supleant0 nu+ii de (iecare ar
+e+/r<
, "onsiliul ad+inistratorilor<
, "onsiliul consultati&e co+pus din 7 +e+/rii<
, "o+itetele de %+pru+uturi care au ca sarcin analiza situaiei i ela/orarea de rapoarte
pri&ind proiectele %+pru+uturilor solicitate.
O0ie$ti.ee #i "rioritaie 'inan$iare ae BIR&
Yn scopul sporirii (le4i/ilitii G-1F %n gestiunea sa (inanciar i pentru a asigura0 ast(el0 o +ai
/un satis(acere a necesitailor clienilor ei0 "onsiliul de #d+inistraie a acesteia0 reunite %n
septe+/rie 1))70 a sta/ilit noi strategii %n perioada ur+atoare %n pri&ina porti(oliului lor de
%+pru+uturi0 precu+ i %n ceea ce pri&este gestionarea lic3iditii.
Yn 1aportul Gncii .ondiale pentru anul 1))7 se arat c (ora +otrice a acesteia a (ost0 %n
anul 1))7 i &a contiuna s (ie i %n ur+torii ani0 Strategia %e restru$turare( conceput ca un
&ast progra+ de restructurare a instituiei0 apro/at %n +artie 1))7 i care a a&ut ca scop
trans(or+area acesteia %n instituia cea +ai e(icienta de pe glo/ %n co+/aterea srciei.
Strategia %e restru$turare pre&ede re(or+a (unda+ental care s sporeasc e(iciena
Gncii .ondiale %n realizarea +isiunii sale principale0 aceea de lupt %n co+/aterea srciei. Pe
/aza acestei strategii0 Ganca &a %ntreprinde o serie de +odi(icari care0 pe durata a doi ani si
5u+atate0 &or trans(or+a +odul de operare al intituiei. Fe e4e+plu0 %+/unatairea +etodelor de
1)2
lucru0 reducerea costurilor a(erente0 alinierea la ne&oile clienilor i asigurarea de rezultate +ai
/une. ?e sta/ilesc o serie de repere clare de per(or+ane0 pe care tre/uie s la %ndeplineasc
personalul pentru a putea e&alua progresul e(ecti& realizat. "osturile totale a(erante acestei strategii
&or (i acoperite prin econo+ii stricte i prin realocare. -n&estiiile supli+entare nete pre&zute prin
aceast ?trategie se ci(reaz la 2' +ilioane de dolari ?U#0 %n anii (iscali 1))80 1))) si de '
+ilioane de dolari ?U# %n anul (iscal 2. Noile iniiati&e %n s(era politicii instituiei %ntreprinse
pe tot parcursul anului ilustreaz accentual pe care %l pune Ganca pe reorientarea progra+ului su
de dez&oltare0 pe o +ai /un satis(acere a ne&oilor clienilor i o/inerea unor rezultate +ai /une %n
teren.
#cestea se re(er la ;
, Progresul o/inut %n i+ple+entarea 00 Iniiati.ei "ri.in% &atoriie Drior SDra$e
Puterni$ Ln%atorateTT 7 L-P":( ce a reprezentat unele din cele +ai i+portante realizri ale anului.
Yn +artie 1))70 Uganda a de&enit pri+a ar care a /ene(iciat de aceast noua iniiati&<
, C4tinderea i per(ectionarea studiilor asupra strii de srcie0 pentru a (acilita strategii +ai
e(iciente %n &ederea reducerii acesteia<
, -+pletarea +ai strans a di+ensiunii socilale a dez&lotrii0 %n acti&itaile Gncii. Fei
acti&itatea %n do+eniul dez&lotrii sociale este %ntr,un stadiu+ relati& de %nceput0 se ateapt ca
gradul %nalt de anga5are s duc la un progres rapid<
, Punerea accentului pe dez&oltarea rural care a (ost oarecu+ negli5at %n ulti+ii ani
pentru a contri/ui la creterea econo+ic i la reducerea srciei %n zonele rurale0 unde triete
7'P din populaia srac pe glo/<
, -ntensi(icarea acordrii de asistena a rilor care se con(runt cu crize (inanciare i au
siste+e /ancare (ragile 7 s,a pus +ai puternic accentul pe cola/orare dintre Ganc i =.- %n
e(orturile lor de %ntrire a siste+elor /ancare ale statelor +e+/ere:.
#cordarea de spi5in din partea Gncii pentru ri ieite din con(licte a (ost prezentat %ntr,un raport
intitulat 00Ca%ru "entru i)"i$area BDn$ii -on%iae Jn re$onstru$ia %u"a ie#irea %in
$on'i$tTT care a adus ele+ente noi pri&ind orientarea Gncii ctre reconstruirea in(rastructurii %n
situaii post,con(lictuale. Printre acestea0 se nu+ar pro+o&area a5ustrii i redresrii econo+ice0
a/ordarea necesitailor sociale i dez&oltarea capacitaii instituionale. ?uportul local acordat %n
anul 1))7 a inclus curaarea cX+purilor +inate i de+oralizarea i reintregarea (otilor co+/atai
i re(ugiai %n cadrul co+unitailor respecti&e0 %n ri ca Gosnia0 "roatia sau 1uanda.
1)3
Principalele prioriti (inanciare ale G-1F0 concepute ca strategii de asistenta ale Gncii
pentru +uli din clienii din Curopa "entrala i de Cst0 s,au concentrate pe asigurarea acestora
pentru intrarea %n Uniunea Curopean au &izat ;
, re(or+a pensiilor0 care s,a integrat %n cadrul re(or+ei sectorului pu/lic din regiune0
+ecanis+ele de protectie constituind o prioritate pentru prote5area celor &urnera/ili la e(ectele
negati&e ale re(or+ei. $ot aici se include i %+pru+uturile pentru reducerea lipsurilor din do+eniul
/unurilor de i+portana &ital i pentru sporirea %ncrederii populaiei %n progra+ele de re(or+<
, spi5inul pentru re(or+a din sectorul (inanciar0 e&ideniat prin %+pru+utul acordat Gulgariei0
care a a5utat la de+ararea procesului de restrucutrare a %ntreprinderilor0 rea/ilitare a sectorului
/ancar i de accelerare a pri&atizarii<
, spri5inirea reconstructiei i re(acerea in(rastructurii deteriorate0 curarea cX+purilor
+inate0 repararea locuinelor i spitalelor0 cu+ au (ost progra+ele derulate %n Gosnia i
Lertego&ina cu spri5inul Uniunii Curopene<
BANCA -ON&IALA IN SOCIETATEA CONTE-PORANA
ROLUL ACTUAL AL BANCII -ON&IALE
Ganca .ondiala a de&enit lider al dialogului asupra politicilor structurale0 printre care
+asurile de reducere a saraciei0 dez&oltarea sectorului pri&at0 dez&oltarea si ad+inistrarea
institutionala. Ganca dispune de o ga+a de instru+ente cu a5utorul carora conduce acest dialog0
inclusi& operatiunile de acordare de i+pru+uturi pentru a5ustarea sectorului pri&at cu+ ar (i P?#6
1 si P?#6 20 o serie plani(icata de -+pru+uturi Progra+atice de #5ustare0 cate&a operatiuni de
in&estitii sectoriale si de acti&itati econo+ice0 cu+ ar (i recent inc3eiata 1e&izuire a "3eltuielilor si
-nstitutiilor Pu/lice 7PC-1: si plani(icatul .e+orandu+ Ccono+ic de $ara 7"C.:.
-n unele do+enii in care Ganca este lider al dialogului0 analiza pe care aceasta o e(ectueaza
este i+partasita si =.- si este (olosita ca /aza pentru cadrul (iscal0 insa nu e4ista puncte de
re(erinta structurale sau conditii strategice corespunzatoare in #cordul ?tand,GD al =.-. -n alte
do+enii in care Ganca este lider0 #?G re(lecta anu+ite ele+ente in conditionalitatile pe care le
include. #cestea sunt in general +asuri de re(or+a structurala care au i+portante i+plicatii (iscale0
cu+ ar (i re(or+a si restructurarea sectorului energetic. C4ista si alte do+enii de responsa/ilitate
co+una cu+ ar (i Progra+ul de C&aluare a ?ectorului =inanciar 7=?#P:.
1)!
Personalul =.- si al Gancii .ondiale +entin o legatura stransa de cola/orare in &ederea
spri5inirii progra+ului de re(or+a al Eu&ernului si isi coordoneaza acti&itatile de consultanta
strategica acordata autoritatilor ro+ane.
#utoritatile ro+ane ur+eaza o strategie +enita sa +entina sta/ilitatea +acroecono+ica si
sa sta/ileasca o crestere econo+ica sustena/ila si o reducere a saraciei0 indreptandu,se catre telul
(inal0 acela al aderarii la Uniunea Curopeana. Cle+entele c3eie ale acestei politici includ intarirea
disciplinei platilor in intreaga econo+ie0 in special in sectorul energetic0 intarirea constrangerilor
/ugetare pentru intreprinderile de stat0 ur+arind acti& pri&atizarea si restructurarea intreprinderilor
si a /ancilor0 consolidand protectia si siguranta sociala. Pe ter+en +ediu0 continuarea redresarii
econo+ice actuale &a depinde in +are +asura de +entinerea &itezei re(or+ei si de continuarea
intr,o +aniera constanta a re(or+elor de dez&oltare a sectorului pri&at. #st(el de re(or+e ar
su/linia transparenta si responsa/ilitatea gu&ernului0 i+/unatatirea +ediului de a(aceri si actiunile
de intarire a regula+entelor si supra&eg3erii pietelor (inanciare si de capital.
Printre do+eniile strategice in care Ganca este lider si care nu sunt direct incluse in progra+ul =.-
sau in dialogul cu autoritatile se nu+ara consolidarea protectiei si
sigurantei sociale0 re&italizarea econo+iei in zonele rurale0 dez&oltarea si gu&ernarea
institutionala si i+/unatatirea +ediului de a(aceri. Fialogul Gancii pe pro/le+e de politici pentru
consolidarea protectiei sociale include +onitorizarea saraciei0 asistenta sociala0 re(or+a pensiilor0
re(or+a protectiei copilului0 re(or+ele din sectorul de sanatate si instruirea si redistri/uirea (ortei
de +unca. #cestea au (ost spri5inite de -+pru+utul Gancii pentru Protectia ?ociala si =orta de
.unca0 -+pru+utul pentru Fez&oltarea ?ectorului ?ocial0 =ondul de Fez&oltare ?ociala si
-+pru+utul pentru -nc3iderea .inelor. #ceste +asuri sunt in continuare spri5inite de acti&itati
econo+ice cu+ ar (i recent inc3eiatul Pro(il al ?araciei si ?tudiul asupra =urnizarii de ?er&icii pe
plan 6ocal si de ur+atoarele studii econo+ice asupra saraciei si &ulnera/ilitatii0 re(or+ei pensiilor
si e&aluarii &arstei de pensionare pentru (e+ei si /ar/ati.
Ganca are o ga+a de progra+e pentru re&italizarea econo+iei in zonele rurale. #cestea
includ -+pru+utul de =inantare 1urala care spri5ina acti&itatile generatoare de &enit si care &a (i
supli+entat de un ?tudiu asupra legaturilor e4istente intre cresterea ruralaQur/ana care sa
1)'
pregateasca terenul pentru un -+pru+ut de Fez&oltare 1urala care sa spri5ine dez&oltarea
in(rastructurii si i+/unatatirea ad+inistrarii la ni&elul co+unitatii. -+pru+utul pentru 1ea/ilitarea
-rigatiilor spri5ina rea/ilitarea in(rastructurii si re(or+a institutionala. #lte acti&itati de spri5in
econo+ic includ ?tudiul 6egaturilor ?ociale din cadrul "o+unitatii si ?tudiul de Fez&oltare a *aii
>iului.
Ganca are un progra+ puternic de dez&oltare si gu&ernare institutionala. #cest progra+
este construit in 5urul recentelor re(or+e ce au a&ut loc in (inantele pu/lice0 i+pozitare si
descentralizare. Fialogul asupra politicilor a (ost (acilitat de recent inc3eiata 1e&izuire a
-nstitutiilor si "3eltuielilor Pu/lice 7PC-1: care au inclus analiza si reco+andarile legate de 1:
i+/unatatirea alocarii resurselor in sectorul de sanatate< 2: (urnizarea asistentei sociale la ni&el
local< 3: re(or+a siste+ului de pensii< !: institutiile de +anage+ent al /ugetului< ':
descentralizarea (iscala si 6: re(or+ele /ugetare in do+eniul 5uridic. Fialogul politic &a continua
printr,o C&aluare a 1esponsa/ilitatii =inanciare a $arii 7"=##: care ur+eaza a (i lansata in curand.
Ganca a inc3eiat un 1aport de Fiagnostic al "oruptiei in 1o+ania inainte ca Eu&ernul sa
pregateasca Progra+ul National de Pre&enire a "oruptiei. ?e incepe acu+ lucrul asupra unei serii
de -+pru+uturi de #5ustare Progra+atica 7P#6:0 pri+ul dintre ele ur+and sa se concentreze
asupra re(or+elor institutionale si de gu&ernare din cadrul ser&iciului pu/lic si al siste+ului
5uridic0 precu+ si asupra ad+inistrarii c3eltuielilor pu/lice. #cest progra+ &a (i spri5init de un
-+pru+ut de Fez&oltare -nstitutionala a ?ectorului Pu/lic si Pri&at 7PP-G6: in &aloare de 1806
+ilioane U?F0 care &a o(eri asistenta te3nica pentru aceste acti&itati si pentru acti&itati legate de
pri&atizare. #lte +i5loace de spri5inire a dez&oltarii institutionale sunt (inantarea unui proiect
cadastral si de inregistrare a terenurilor0 un proiect asupra aspectelor de +ediu legate de inc3iderea
+inelor0 un proiect de reducere a riscurilor0 co,(inantat de un grant EC=0 care se concentreaza pe
distrugerile cauzate de cutre+ure0 de de&ersarea deseurilor to4ice precu+ si pe alte pericole
e4istente in zone cu risc ridicat0 si de un proiect regional asupra =acilitarii "o+ertului si
$ransporturilor in ?ud,Cstul Curopei.
Ganca a o(erit spri5in si consultanta strategica0 in +ai +ulte zone0 pentru re(or+ele
re(eritoare la +ediul de a(aceri. Prin progra+ele P?#6 1 si P?#6 20 Ganca si,a concentrat atentia
asupra reducerii /arierelor ce stau in calea intrarii societatilor si (ir+elor +i4te0 punand in aplicare
standarde de conta/ilitate recunoscute pe plan international si introducand proceduri i+/unatatite
1)6
de (ali+ent si lic3idare. Progra+ele P#6 &or a/orda0 de ase+enea0 pro/le+e legate de +ediul de
a(aceri si toate aceste initiati&e &or (i spri5inite de asistenta te3nica o(erita in cadrul PP-G6.
-+pru+utul pentru a5ustare progra+atica P#60 in &aloare de 1' de +ilioane de dolari0
destinat re(or+ei ad+inistratiei pu/lice &a necesita0 la randul sau0 e(icientizarea ser&iciilor pu/lice.
S-n do+eniul re(or+ei 5ustitiei0 agenda noastra este identica cu cea a Uniunii CuropeneS.
Parla+entul Curopean a reco+andat 1o+aniei sa isi redirectioneze e(orturile in pri&inta aderarii
catre o re(or+a reala a 5ustitiei si a ad+inistratiei pu/lice0 in &ederea co+/aterii coruptiei care tine
deoparte in&estitiile straine. Printre +asurile pe care autoritatile ro+ane tre/uie sa le adopte pana
in luna iunie se nu+ara un pac3et legislati& care sa per+ita scoaterea de su/ controlul +inistrului
>ustitiei a 5udecatorilor0 nu+irea0 pro+o&area si sanctionarea lor ur+and sa (ie realizate de o
co+isie (or+ata din alti >udecatori independenti.
&o)enii in $are Ban$a -on%iaa este i%er si in $are anaiza a$esteia ser.este $a in'or)atie
%e 0aza "entru "rogra)u A-I
Ganca spri5ina progra+ul de pri&atizare al Eu&ernului 1o+aniei prin inter+ediul
progra+ului P?#6 20 ce include o/iecti&e si ter+ene pentru pri&atizarea societatilor co+erciale de
stat si a institutiilor (inanciare. Progra+ul consolideaza progresul inregistrat in cadrul progra+ului
P?#6 1 si identi(ica pac3ete de societati din cadrul carora un nu+ar +ini+ de societati este
selectat pentru pri&atizarea caz cu caz si pentru restructurare. #u (ost identi(icate si intreprinderi
concrete0 cu+ ar (i #lro0 #lpro+ si Petro+. "3eia succesului acestui progra+ este acordul cu
Ganca pri&itor la strategiile de pri&atizare a acestor entitati si adoptarea ulterioara a unui proces de
licitatie clar0 desc3is si transparent0 (olosind ser&iciile consultantilor de in&estitii cali(icati0 intr,o
+aniera consec&enta cu politica Gancii.
Ganca a condus dialogul asupra restructurarii0 re(or+ei si pri&atizarii intreprinderilor din
industria energiei electrice0 energiei ter+ice si gazelor naturale si asupra adoptarii legislatiei de
regle+entare in procesul de pregatire pentru pri&atizarea cu in&estitori strategici. "a parte a acestui
proces0 Ganca spri5ina0 printre altele0 re(or+a tari(elor la energie si eli+inarea arieratelor in
sectoarele energiei electrice0 energiei ter+ice si gazelor naturale0 aceste o/iecti&e (iind incluse in
conditionalitatile din cadrul P?#6 20 insotite de conditiile legate de pri&atizarea intreprinderilor
1)7
din do+eniul distri/utiei energiei electrice. #ceste conditii au (ost indeaproape coordonate cu =.-0
deoarece #cordul ?tand,GD include si pre&ederi pentru re(or+ele structurale in sectorul energetic0
care includ sta/ilirea tari(elor0 eli+inarea arieratelor si i+/unatatirea ratelor incasarilor. Ganca este
cea care conduce dialogul institutiilor (inanciare internationale cu gu&ernul asupra unor pro/le+e
i+portante pe ter+en lung0 cu+ ar (i restructurarea sectorului de producere a energiei electrice si
integrarea sectorului energetic ro+anesc in Piata 1egionala de Clectricitate din ?ud Cstul Curopei
si in Piata de Clectricitate a Uniunii Curopene si o(era asistenta pentru pro/le+ele a(erente de
regle+entare si de (unctionare a pietei. Ganca a o(erit si asistenta te3nica .inisterului -ndustriei in
&ederea punerii la punct a unui siste+ de sta/ilire a pretului si de i+pozitare a gazului pentru a
atrage +ai +ulte in&estitii in acest sector. Fialogul politic in aceste do+enii si precu+ si in altele0
+ai ales in sectorul energiei ter+ice0 &a (i (acilitat in continuare de dialogul per+anent cu
Eu&ernul asupra docu+entului (inal re(eritor la ?trategia pentru Cnergie si -n(rastructura si la
reco+andarile sale operationale. Fin nou0 seria de progra+e P#6 &a (i (olosita ca +i5loc de
incorporare a consultantei strategice in aceste do+enii in operatiunile de creditare ale Gancii.
Ganca este lider al dialogului si al consultantei strategice cu pri&ire la regle+entarea0
restructurarea0 pri&atizarea si lic3idarea /ancilor. -n cadrul P?#6 1 a (ost +odi(icata 6egea
Pri&atizarii Gancilor si au (ost sta/ilite proceduri transparente de pri&atizare. "erintele de
lic3iditate si sol&a/ilitate ale GN1 au (ost inasprite si au (ost introduse pre&ederi pentru a
i+/unatati con(or+area la regle+entarile prudentiale0 (iind e(ectuate audituri e4terne in
con(or+itate cu ?tandardele -nternationale de "onta/ilitate. #u (ost introduse re(or+e legale si
institutionale pentru eli+inarea ordonata a acti&elor ne,per(or+ante. #ceste sc3i+/ari de strategie
au stat la /aza lic3idarii /ancii cu cele +ai +ari pro/le+e 7Gancore4:0 in ti+p ce Ganca #gricola a
(ost restructurata si pri&atizata in cele din ur+a0 precu+ si alte doua /anci de stat +ai +ici.
#ceasta strategie este continuata si in progra+ul P?#6 2 cu +asuri +enite a inc3eia &anzarea
Gancii "o+erciale 1o+ane 7G"1: si a restructura "asa de Ccono+ii si "onse+natiuni 7"C":.
#ceste initiati&e au (ost spri5inite de =.- care a inclus criterii de per(or+anta ?tand,GD in legatura
cu pri&atizarea G"1 si actiuni preli+inare legate de cerintele GN1 de constituire a pro&izioanelor.
Ganca &a continua dialogul cu gu&ernul in ceea ce pri&este ne&oia de a inainta pe calea
i+/unatatirii cadrului legal si de regle+entare pentru sectorul &alorilor +o/iliare si cel al
asigurarilor precu+ si pentru sectorul /ancar. PP-G6 &a (urniza (inantare pentru aceste acti&itati.
1)8
&o)enii %e res"onsa0iitate $o)una
-n ti+p ce Ganca a de&enit lider al re(or+elor structurale si de pri&atizare in sectorul
energetic0 asa cu+ s,a precizat +ai sus0 =.- si,a +ani(estat un puternic interes din punct de &edere
+acroecono+ic0 deoarece &eniturile din pri&atizare sunt (olosite pentru a reduce datoria pu/lica iar
de(icitul c&asi,(iscal al societatilor de stat reprezinta o a+enintare pentru sta/ilitatea
+acroecono+ica. -n consecinta0 cele doua institutii dez&olta o consultare si o coordonare intensa
cu pri&ire la aceste pro/le+e. =.- a introdus in #cordul ?tand,GD conditii legate de tari(ul la
energie electrica0 arieratele la gaze naturale si incasarea (acturilor la energia electrica0 precu+ si
pri&atizarea unui pac3et de intreprinderi incluse in progra+ul Gancii. -n &re+e ce ter+enii
progra+elor respecti&e sunt consec&enti si se spri5ina reciproc0 progra+ul Gancii este +oti&at si se
concentreaza pe e(icienta structurilor de piata rezultate0 pe o (unctionare i+/unatatita a
intreprinderilor0 (urnizarea ser&iciilor0 per(or+anta (inanciara si pe transparenta procesului si
i+/unatatirea generala a ad+inistrarii sectoriale iar =.- se concentreaza pe generarea i+ediata de
&enituri0 controlul c3eltuielilor si restrangerea sarcinilor (iscale actuale.
Ganca si =.- au e(ectuat i+preuna un Progra+ de C&aluare a ?ectorului =inanciar0 care a
(ost inc3eiat in luna iunie 23.
&o)enii in $are A-I este i%er si a $arui anaiza ser.este $a "un$t %e "e$are "entru
"rogra)u Ban$ii -on%iae
-n ti+p ce Ganca s,a concentrat pe si+pli(icarea siste+ului de i+pozitare ca +etoda de
i+/unatatire a +ediului de a(aceri0 =ondul conduce dialogul pe pro/le+e (iscale. -n plus (ata de
realizarea o/iecti&elor (iscale glo/ale0 progra+ul ?tand,GD al =ondului include conditii structurale
si criterii de per(or+anta legate de introducerea noilor legi pentru $*# si pentru i+pozitul pe
pro(it0 de +a5orarea accizelor speci(ice si de eli+inarea pre(erintelor de i+pozitare din siste+ele
de percepere a ta4elor &a+ale si de i+pozitare a pro(itului. =.- o(era si asistenta te3nica in
spri5inul uni(icarii siste+elor de i+pozitare a &eniturilor din salarii.
=.- conduce dialogul cu pri&ire la anu+ite politici de restrangere a anu+itor c3eltuieli in
sectorul pu/lic. #cestea includ politici pri&itoare la sta/ilirea salariilor atat pentru (unctionarii
pu/lici cat si pentru societatile de stat. =.- cere rapoarte de +onitorizare a /ugetelor pentru o lista
1))
sta/ilita de societati de stat si a i+pus conditii in progra+ul ?tand,GD cu pri&ire la +icsorarea
(ondului de salarii in aceste intreprinderi si la realizarea o/iecti&elor de disponi/ilizare con&enite.
-n plus0 =.- conduce discutiile legate de cerintele de deconectare a neplatitorilor din sectorul
energetic si al gazelor.
-n aceste do+enii0 Ganca ia in considerare reco+andarile strategice ale =.- si se asigura ca
politica proprie si consultanta o(erita sunt consec&ente cu acestea.
&o)enii in $are A-I $on%u$e %is$utiie si in $are Ban$a -on%iaa nu este i)"i$ata %ire$t
=.- este pe deplin responsa/il de dialogul asupra politicii +onetare0 ratele do/anzii0
regi+ul ratei de sc3i+/0 /alanta platilor si de toate pro/le+ele statistice a(erente.
Strategia si O"eratiunie %e Cre%itare ae Gru"uui Ban$ii -on%iae
?trategia de #sistenta pentru 1o+ania 7"#?: a (ost prezentata Goard,ului Gancii
.ondiale pe data de 1) iunie 21. "#? de(ineste ser&iciile de creditare si de consultanta ale
Gancii0 ce se /azeaza pe prioritatile gu&ernului de reducere a saraciei si de aderare la Uniunea
Curopeana si dez&olta acti&itatile initiate su/ egida "adrului 6argit de Fez&oltare0 pentru care
1o+ania a (ost una din tarile pilot. #proape o 5u+atate din progra+ul de creditare pentru
e4ercitiile (inanciare 2,! este reprezentat de i+pru+uturile de a5ustare. #u (ost sc3itate doua
scenarii de i+pru+ut distincte. -n scenariul pesi+ist in care 1o+ania ar de+onstra un +ers ezitant
al re(or+ei0 spri5inul Erupului Gancii .ondiale ar (i redus se+ni(icati& la ni&elul de 6 de
+ilioane U?F in perioada progra+ului pentru e4ercitiile (inanciare 2,!0 acti&itatile (iind
concentrate pe cate&a inter&entii directionate catre reducerea saraciei. $otusi0 1o+ania a ra+as cu
succes in cadrul scenariului opti+ist de creditare0 con(or+ caruia Ganca a pre&azut anga5a+ente de
pana la ))' de +ilioane de dolari pe durata e4ercitiilor (inanciare 2,!0 (ata de 6 +ilioane
dolari in perioada e4ercitiilor (inanciare )8,. #cest lucru re(lecta indeplinirea o/iecti&elor
scenariului opti+ist0 printre care progresul in sta/ilirea unui cli+at +acroecono+ic care sa
conduca la scaderea in(latiei si la o crestere sustena/ila0 precu+ si la progresul pro/le+elor
structurale0 cu+ ar (i pri&atizarea0 asa cu+ a (ost initiata in cadrul P?#6 10 initierea pri&atizarii si
procesului de restructurare pentru un nu+ar de societati +ari de stat ra+ase0 inc3eierea unui acord
asupra planului si progra+ului de reducere a arieratelor la energie electrica0 acordul asupra
+etodei si ter+enului de pri&atizare a Gancii "o+erciale 1o+ane si a "C"0 i+/unatatirea
2
sectorului (inanciar0 a cadrului legal si de supra&eg3ere0 acordul asupra strategiei anti,coruptie si
apro/area legislatiei pentru asistenta sociala. ?cenariul opti+ist in(atiseaza un progra+ de re(or+e
structurale si sectoriale accelerate care &or desc3ide dru+ul aderarii 1o+aniei la Uniunea
Curopeana. Pri+a etapa a acestui progra+ a (ost lansata odata cu apro/area progra+ului P?#6 2
de catre Goard,ul Gancii in septe+/rie 22 si inaintarea 1aportului asupra -nstitutiilor si
"3eltuielilor Pu/lice 7PC-1: in luna iulie 22. -n cea de,a doua etapa ce &a ur+a P?#6 20 Ganca
&a o(eri spri5in printr,o serie de -+pru+uturi de #5ustare Progra+atica 7P#6:0 concentrandu,se
asupra re(or+elor institutionale si de ad+inistrare0 inc3eierea progra+ului de pri&atizare0 punerea
in aplicare a reco+andarilor din Focu+entul de ?trategie in do+eniul energetic si al in(rastructurii
si i+/unatatirea +ediului de a(aceri0 precu+ si a C&aluarii =inanciare a $arii.
-=" a dedicat resurse su/stantiale pentru punerea in aplicare a strategiei +enite a
a&ansa re(or+a structurala0 a spri5ini dez&oltarea pietelor de capital si a in(rastructurii 7utilitati si
teleco+unicatii: si a o(eri spri5in societatilor +ici si +i5locii. Pana in prezent0 -=" a apro/at peste
2 +ilioane U?F in cadrul a 2' de proiecte totalizand peste )' de +ilioane U?F 7printre care
proiecte regionale care in&estesc in 1o+ania:. -n plus (ata de in&estitii0 -=" s,a anga5at la un
nu+ar de proiecte de consultanta +enite sa spri5ine pri&atizarea si restructurarea +arilor
intreprinderi de stat0 utilitatile pu/lice si sectorul sanatatii. Eradul de succes pe care -=" il &a
o/tine &a depinde intr,o oarecare +asura de &ointa Eu&ernului de a de+onstra un anga5a+ent
sustinut pentru accelerarea re(or+ei0 in special cu pri&ire la transparenta in pri&atizarea
intreprinderilor0 re(or+a sectorului /ancar si a celui (inanciar0 restructurarea si deregle+entarea
sectorului energetic0 descentralizarea (iscala0 pri&atizarea terenurilor si continuarea re(or+ei in
sectorul agricol0 accesul la in&ata+ant de calitate in zonele rurale si re(or+a siste+ului de pensii
pentru a asigura dura/ilitatea in conte4tul i+/atranirii populatiei. ?uccesul &a depinde0 in (inal0 si
de capacitatea 1o+aniei de a atrage in&estitii straine directe.
SE -AI ;USTIAICA EUISTENTA BANCII -ON&IALE IN SECOLUL AL UUIS
Ganca .ondiala si,a procla+at de +ult &isul unei Ulu+i li/ere de saracieZ. #nalod =ondul
.onetar -nternational si,ar dorii o Ulu+e li/era de crize (inanciareZ. O/iecti&ele cruciale si
pro&ocatoare0 dar pre inguste sepntru secolul 22-, lea.
#sa cu+ +ulti au a5uns sa constientizeze0 =.- ar tre/uie sa pri&easca +ai departe de
si+pla gestionare a crizelor (inanciare sis a se preocupe si de co+porate+etele econo+ice
21
necooperati&e in special in do+eniul +onetar. "o+unitatea internationala a r a&ea doar de castigat
daca =.- de&ine centru de +onitorizare si dialog per+anent intre natiunile unite /ogate0 cele
sarace si cele e+ergente. Far0 in acest scop0 tarile din ulti+ile doua categorii tre/uie sa capete un
ci&ant +ai greu.
Fin (ericire0 ase+enea te+e re(or+iste se a(la0 in s(arsit0 pe agenda discutiilor. -ntalnirile
co+une =.-,Ganca .ondiala din toa+na trecuta au consacrat o crestere a cotelor de &otare pentru
unele din cele +ai su/reprezentate econo+ii in plina dez&oltare ; "3ina0 .e4ic0 "oreea de ?ud0
$urcia. O a doua runda de a5ustare &a tre/ui sa i+plice alte econo+ii e+ergente0 (ara a pune in
claus celor +ai sarace.6a randul ei0 nu atat Ganca .ondiala0 in special0 cat intreaga industri a
asistentei oentru dez&lotare0 ingeneral0 ar a&ea ne&oie de o repozitionare in sensul inradacinari +ai
pro(unde in statele e+ergente. "o+unitatea internationala trenuie sa reziste apelurilor +ioape de a
se retrage din econo+iile +ediu de dez&oltare0 pe +ori& ca acesta s,ar putea acu+ Udescurca si
singureZ.
-n ceea ce pri&este gu&ernanata glo/ala0 /olile contagioase0 sc3i+/arile cli+atice sau a+enintarile
la adresa /idi&ersi(itatii0 io+portanta acestor tari nu poate (i su/esti+ata aici triesc !!P din
perosanele in(ectate cu L-*Q?-F#0 aici se genereaza !7P din e+isiile +ondiale "O2."o+unitatea
internationala pus si si+plu nu are &oie sa a/andoneze aceste state in ase+enea pro/le+e cruciale
(ara a risca propiul &iitor. "o+/aterea saraciei este un o/iecti& non,negocia/il. Far acesta nu poate
(i singurul o/iecti&al asistentei internationale sau al Gancii .ondiale. Fe (apt0 un &erita/il
anaga5a+ent in raducerea saraciei c3iar presupune o conlucrare cu tarile in cauza. Cle adapostesc
7P din populatia ce supra&ietuieste cu +ai putin de 2 dolari pe zi0 si care se con(runta cu so+a5
+asi& si o proununtata inec3itate sociala0 cu lipsa de in(rastructura0 decala5e regionale si o intreaga
lista de alte pro&ocari.
-+pru+uturile acordate de catre Ganca .ondiala au scazut su/ ni&elul +ediu de la
+i5locul deceniului noua0 &olu+ul lor creste din nou si re(lecta a4pansiunea /ancilor regionale
+ultilaterale0dar si reorintarea catre proiecte de in(rastructura cu (inanare pu/lica.
Nu insea+na insa ca Ganca .ondiala tre/uie sa se culce pe laurii in present.Produsele ei au
ne&oie de adaptare. O data cu descentralizarea din +ai +ulte econo+ii e+ergente0 autoritatile sa
poate lucra cu aceiasi actori in lipsa unor garantii ale su&eranitatii0 si sa o(ere i+pru+uturi in
+oneda nationala.
22
11. Organizaii e$ono)i$e )on%iae? I
1. G?Q( G?I
"u&intele de inceput ale Feclaratiei pri+ei reuniuni G?Q de la 1a+/ouillet 7=ranta0 17 noie+/rie
1)7': sunt si acu+ actuale; ONe,a+ reunit pentru ca i+parti+ aceleasi con&ingeri si aceleasi
responsa/ilitati. "resterea si sta/ilitatea econo+iilor noastre &or a5uta prosperitatea ansa+/lului
lu+ii industriale si tarile in curs de dez&oltareB Ne,a+ decis sa intensi(ica+ cooperarea noastra in
cadrul tuturor organizatiilor internationaleZ. # doua intalnire a lui E,7 a (ost in 1)760 in "anada.
Presedintele "o+isiei Curopene este un in&itat per+anent. 6a (el0 secretarul general al ONU sau
presedintele Gancii .ondiale.
Fin 1)7' si pana in 1)80 ca ur+are a 3otararilor la &ar( ale E,70 +odelul econo+ic neoAeDnesist
a (ost inlocuit cu cel neoli/eral. Fesi a/ia la a sasea intalnire a Erupului0 de la *enetia0 din 1)80
lupta contra in(latiei0 preocuparea pentru noi locuri de +unca si criza datoriei tarilor lu+ii a treia
au de&enit prioritati per+anente ale +e+/rilor grupului0 reactia sociala nu a intarziat sa aparaB
-ncepand din 1)8!0 se +ani(esta direct opozitia societatii ci&ile &estice0 prin inter+ediul ONE,
urilor0 (ata de lucrarile E,7. Fupa caderea zidului Gerlinului in 1)8)0 curentul cunoscut drept
Oconsensul de la 9as3ingtonZ a per+is generalizarea politicilor neoli/erale ale econo+iei de piata.
-n 1))70 cu prile5ul celei de,a 23,a reuniuni0 a (ost in&itata si 1usia0 e&ident nu pentru
industria0 ci0 pentru resursele si puterea ei +ilitara.
E,7 a de&enit0 ast(el0 E,8.
6a 8ln0 in 1)))0 E,8 a anuntat inceperea unui proces de reducere conditionata a datoriei
tarilor cele +ai sarace. -n anul 20 reuniunea tarilor industrializate a a&ut loc pe insula
OAinaKa0 apartinand >aponiei0 pro/le+ele principale discutate (iind securitatea popoarelor0
cooperarea si dezar+area. -n 20 tarile +e+/re E,7 7deci0 (ara 1usia: reprezentau 12 la suta
din populatia glo/ului0 !' la suta din productie si 6 la suta din c3eltuielile +ilitare +ondiale.
Pentru a,si i+pune politicile econo+ice0 E,8 se spri5ina pe institutii (inanciare internationale0
precu+ =ondul .onetar -nternational si Ganca .ondiala0 in care tarile +e+/re E,8 dispun de
+a5oritatea capitalului. "adrul econo+ic al +ondializarii0 de esenta neoli/erala0 il constituie
23
Organizatia .ondiala a "o+ertului 7O.":. #ceasta tre/uie sa ser&easca drept +odel pentru
re(or+a siste+ului Organizatiei Natiunilor Unite 7ONU:0 acuzate de /irocratie si ine(icacitate.
E,8 nu reprezinta o instanta de putere (or+ala; el nu i+pune +asuri e(ecti&e nici statelor si nici
gu&ernelor tarilor +e+/re sau terte. Far nicio econo+ie a lu+ii nu poate (unctiona (ara
adaptarea cadrului sau institutional la regulile sta/ilite de institutiile +ondiale citate sau la
&iziunile strategice pe ter+en lung pe care le ela/oreaza e4pertii grupului.
Faca E,8 s,ar e4tinde prin inclu,derea a cinci noi state , intre care0 #(rica de ?ud0 Grazilia0
"3ina0 -ndia si .e4ic , grupul ar acoperi aproape 7 la suta din P-G la ni&el international si '6
la suta din populatia lu+ii. .ai +ulti analisti au solicitat includerea intr,un &iitor E,10 a
"3inei si -ndiei0 tari i+portante ale planetei prin populatia lor , sunt pri+a si a doua tara de pe
glo/0 prin nu+arul populatiei lor0 precu+ si datorita rit+ului de crestere a econo+iilor celor
doua tari asiatice.
Pri+ele reuniuni E,8 din acest +ileniu au (ost in iulie 210 la Eene&a 7Cl&etia: si in iunie
220 la 8ananasAis 7in "anada:0 unde statele cele +ai /ogate ale planetei s,au anga5at sa
spri5ine tarile cele +ai sarace in tentati&a lor de a iesi din saracie. 1euniunea +e+/rilor E,8 la
Eene&a0 in 210 a pus in e&identa o noua generatie +ilitanta si contestatoare0 care,si +ani(esta
opinia negati&a asupra +ondializarii neoli/erale0 pe planul social0 al +ediului si al de+ocratiei.
6a C&ian0 in 230 contestatarii au a&ut arii speciale0 rezer&ate pentru a,si +ani(esta +esa5ul.
?,a creat parca un ec3ili/ru0 E,8 si anti E,8B
-ntre 1,3 iunie 230 se(ii de stat si de gu&ern ai tarilor cele +ai /ogate si +ai puternice ale
planetei s,au reunit pentru a 28,a oara dupa 1)7'. ?u++itul ur+ator al statelor puternic
industrializate 7E,8: a a&ut loc intre ),11 iunie 2!0 la ?ea -sland0 Eeorgia 7?U#:. Peste 2
de +ilioane de dolari ?U# au (ost alocate pentru asigurarea securitatii se(ilor de stat si de
gu&ern care au participat la acest su++it. Eazdele si,au 5usti(icat politica tari(ara e&ocand
izolarea insulei0 dar si (aptul ca terenul este0 practic0 proprietate pri&ata. ?ea -sland este una
dintre cele +ai costisitoare statiuni de odi3na ale #+ericii0 unde nu calca picior de o+ care nu
are in cont cel putin cate&a +ilioane de dolari.
2!
Progresi&0 acest grup de conducatori a de&enit o institutie +ondiala. "ontestatiile si criticile
(ata de E,8 au capatat o noua turnura in cursul ulti+ilor ani0 in conditiile +ondializarii.
1euniunea din 23 s,a des(asurat la C&ian0 renu+ita statiune (ranceza0 poate toc+ai pentru a
+arca incercarea de a depasi neconcordantele dintre cele doua puteri0 ?U# si =ranta0 a+/ele
tari +e+/re N#$O0 (ata de raz/oiul din -raA0 declansat de ta/ara aliata0 condusa de ?U# si
.area Gritanie. Foua sunt preocuparile principale care ani+a tarile E,8 in acest deceniu;
e&olutia econo+iei +ondiale si &iitorul institutiilor internationale. #$$#"0 una din cele +ai
puternice organizatii ale societatii ci&ile &est,europene ii contesta lui E,8 statutul neo(icial de
Ogu&ern +ondialZ0 de Osindicat al actionarilor +a5oritari ai econo+iei +ondialeZ.
.ondializarea reprezinta un proces contradictoriu0 in care E,8 asigura o du/la (unctie0 de
reproductie a ordinii econo+ice si de aser&ire a acesteia in /ene(iciul +e+/rilor sai.
"ontestarea a(ir+ata tot +ai puternic in ulti+ii ani se indreapta asupra naturii lui E,8 ca
institutie +ondiala; un +ic grup de se(i de stat reprezentand pri&ilegiatii planetei nu poate sa,si
aroge +onopolul de a decide pentru toti. 6a C&ian0 Eeorge 9. Gus3 spera sa o/tina un
co+unicat co+un in Olupta contra teroris+uluiZ0 co+unicat discutat de5a in intalnirea
pregatitoare a +inistrilor 5ustitiei din tarile E,8 care s,a des(asurat la Paris pe ' +ai 23. $onD
Glair s,a pronuntat pentru Onoi +asuri de lupta i+potri&a ar+elor de distrugere in +asaZ0
precu+ si pentru Oun plan de actiune pentru li+itarea utilizarii de +ateriale radioacti&eZ. -n
po(ida riscurilor din ce in ce +ai +ari de recesiune econo+ica0 se(ii de stat si de gu&ern ai
tarilor +e+/re E,8 au anuntat ca sunt pregatiti sa sustina un nou &al de pri&atizare si o +ai
+are desc3idere a pietelor statelor lor pentru tarile sarace. #nuntul lor a de&enit c3iar realitate
in anii ur+atoriB
1euniunea E,8 din 2' s,a des(asurat la Eeno&a 7-talia:. ?u++itul E,8 de la ?anAt
Peters/urg0 din iulie 260 a dez/atut principalele pro/le+e cu care se con(runta econo+ia
+ondiala; sta/ilitatea econo+ica internationala0 supra&eg3erea decala5elor si a de(icientelor
econo+ice in registrate 7sarcina care re&ine =.-:. Preocuparea centrala a (ost sta/ilitatea
econo+ica si dez&oltarea +ediului de a(aceri in statele Uniunii Curopene. E,8 a o/tinut
anga5a+entul 1usiei de desc3idere a sectorului energetic pentru in&estitiile straine0 desi
.osco&a a re(uzat sa se anga5eze ca &a aplica "arta pentru Cnergie a Uniunii Curopene.
2'
Feclaratia ?u++itului E,8 de la ?anAt Peters/urg recunoaste di(erentele de opinie legate de
energia nucleara si +odi(icarile cli+atice0 in randul celor +ai i+portante puteri econo+ice ale
lu+ii; O1ecunoaste+ ca +e+/rii E,8 adopta +i5loace di(erite pentru asigurarea securitatii
energetice si a prote5arii +ediului. #ceia dintre noi care au sau iau in calcul planuri de utilizare
sau dez&oltare a unor te3nologii de energie nucleara considera ca acestea &or contri/ui la
securitatea energetica glo/ala0 reducand conco+itent poluareaZ. Cnergia nucleara nu produce
gaze cu e(ect de sera0 (iind considerata de unii ecologisti un +i5loc e(icient de prote5are a
cli+ei0 conco+itent cu satis(acerea cererii crescute de electricitate. "riticii argu+enteaza ca nu
e4ista o solutie e(icienta pentru stocarea deseurilor nucleare periculoase0 in ti+p ce centralele
nucleare sunt &ulnera/ile (ata de atacurile teroriste si au ca e(ect un risc sporit de proli(erare a
ar+a+entului nuclear. Feclaratia E,8 de la ?anAt Peters/urg sustine planurile sugerate de
autoritatile de la .osco&a0 de creare a unor centre internationale in 1usia pentru producere de
co+/usti/il nuclear pentru statele cu centrale ato+ice0 precu+ si propunerea ?U# de a in(iinta
o /anca +ultilaterala de co+/usti/il nuclear. $oate aceste acti&itati ar ur+a sa se des(asoare
su/ supra&eg3erea #gentiei -nternationale pentru Cnergie #to+ica 7#-C#:0 agentia de resort a
ONU. O-ntentiona+ sa (ace+ e(orturi co+une supli+entare pentru a asigura un acces sigur la
uraniu sla/ i+/ogatit0 destinat reactoarelor energetice nucleare si acti&itatilor de reciclareZ0 se
+ai arata in declaratia su++itului. -n sectiunea re(eritoare la +odi(icarile cli+atice se arata ca
E,8 intentioneaza sa Oindeplineasca o/iecti&ul co+un si +ultiplu de a reduce e+isiile de gaze
cu e(ect de sera0 de i+/unatatire a conditiilor de +ediu0 intarire a securitatii energetice si
reducere a poluarii0 conco+itent cu e(orturile de di+inuare a saracieiZ. Focu+entul
se+naleaza si di(erentele de &iziune re(eritoare la protocolul de la 8Doto asupra sc3i+/arilor
cli+atice0 propus din 1))7.
?u++itul E,8 din 27 s,a des(asurat in iunie0 la Lieiligenda++ 7Eer+ania:. -ntre te+ele de
discutie s,au a(lat negocierile co+erciale internationale0 reactia -ranului la pac3etul de
sti+ulente o(erite de statele occidentale0 saracia ende+ica a celei +ai +ari parti a locuitorilor
planetei.
-ntre 7,) iulie 280 Erupul E,8 al tarilor industrializate a (ost gazduit de >aponia0 pe insula
26
LoAAaido. -ntalnirea a (ost +arcata de +a5orarea preturilor la ali+ente si petrol0 dar s,au
discutat si c3estiuni precu+ incalzirea glo/ala sau situatia din Hi+/a/Ke. Potri&it OtraditieiZ
+ai recente a acestor reuniuni0 la desc3idere0 +ii de 5aponezi au organizat proteste0 acuzand
liderii E,8 ca nu (ac decat sa discute0 (ara a lua +asuri concrete. 6a +arsul de la ?apporo0 pe
insula LoAAaido0 au participat0 printre altii0 +ilitanti anti,raz/oi si anti,saracie. Nu+eroase
(orte de ordine0 o parte din cei 2. de politisti care tre/uiau sa asigure securitatea reuniunii
au supra&eg3eat protestul. Un purtator de cu&ant al organizatiei u+anitare O4(a+0 (iliala
5aponeza0 $aAu+o Va+ada0 a declarat ca liderii +arilor puteri ar tre/ui sa puna in practica
+asuri concrete0 nu doar sa se reuneasca si sa discute; OErupul E,8 tre/uie sa,si asu+e
responsa/ilitatea pentru pro+isiunile (acute #(ricii0 de pilda. $re/uie sa,si asu+e
responsa/ilitatea pentru criza ali+entelor si sc3i+/arile cli+aticeZ.
=ata de intalnirea E,8 din 27 s,a discutat +ai +ult despre +a5orarea preturilor la ali+ente si
e(ectele acestui lucru asupra tarilor sarace. Ni&elul atins de pretul international al petrolului a
pro&ocat0 de ase+enea0 ingri5orare. >aponia a in&itat la reuniunea celor +ai /ogate natiuni alte
doua +ari puteri econo+ice0 dar si +ari consu+atori , gratie nu+arului +are al populatiei lor ,
cu+ sunt "3ina si -ndia0 potentiale +e+/re ale grupului0 aido+a 1usiei0 dar si #(rica de ?ud0
pentru a ilustra i+portanta tot +ai +are pe care acest continent o 5oaca in teserea intereselor
geo,politice pe planeta. -n ti+pul celor trei zile ale su++itului s,a discutat si despre acordarea
de a5utor tarilor sarace din #(rica0 despre progra+ul nuclear al "oreei de Nord0 situatia din
Hi+/a/Ke0 unde presedintele 1o/ert .uga/e a o/tinut (raudulos un nou +andat.
Prin deciziile o(iciale si neo(iciale pe care le iau cu prile5ul su++iturilor anuale0 este clar ca
liderii E,8 , un grup select si pri&ilegiat de tari ale planetei , in(luenteaza net +ersul e&olutiilor
econo+ice si (inanciare din tarile lor0 dar si din tarile satelite0 de unde tarile E,8 se
apro&izioneaza cu +aterii pri+e si unde,si co+ercializeaza produsele co+paniilor
transnationale ale caror sedii centrale se a(la0 in +area lor +a5oritate0 in statele E,8.
Foctrina +ondialista a grupului este g3idata de politicile sta/ilizarii0 li/eralizarii si pri&atizarii0
O(or+alizateZ in 1)) de econo+istul a+erican >o3n 9illia+son0 su/ denu+irea de Oconsensul
de la 9as3ingtonZ.
27
*. G ? *@
E20 a (ost creat la s(arsitul anilor I )0 dupa criza rusa si asiatica0 regrupand
principalele state industrializate si e+ergente din lu+e0 care insu+eaza )P din
Produsul -ntern Grut +ondial
E2 include statele +e+/re E70 adica principalele tari dez&oltate din lu+e , Eer+ania0 "anada0
?tatele Unite0 =ranta0 -talia0 >aponia0 .area Gritanie , si alte 12 state e+ergente , #(rica de ?ud0
#ra/ia ?audita0 #rgentina0 #ustralia0 Grazilia0 "3ina0 "oreea de ?ud0 -ndia0 -ndonezia0 .e4ic0
1usia si $urcia.
"el de,al 2,lea loc este ocupat de Uniunea Curopeana0 reprezentata de tara care asigura la
+o+entul respecti& presedintia se+estriala0 in prezent "e3ia. =ondul =ondul .onetar
-nternational 7=.-: si Ganca .ondiala 7G.: participa0 de ase+enea0 la lucrarile E20 relateaza
NeKs-n.
Potri&it (ondatorilor sai0 E2 reprezinta V1@O %in Pro%usu Intern Brut )on%ia( I@O %in
$o)ertu internationa( in$uzan% s$4i)0urie interne %in $a%ru UE( si %oua trei)i %in
"o"uatia u)iiV0 ceea ce ii con(era grupului greutate politica si o legiti+itate puternica.
E2 a (ost in(iintat in 1))) la initiati&a E7. Fupa crizele (inanciare care iz/ucnisera succesi& in
#sia0 1usia si #+erica 6atina0 acest clu/ al tarilor /ogate a &rut sa creeze o organizatie +ai
e4tinsa0 in care principalele puteri +ondiale0 inclusi& statele e+ergente0 sa poata lucra in co+un
pentru rezol&area si e&itarea acestor tur/ulente.
6a un ni&el +ai general0 E2 ser&este si drept (oru+ pentru discutarea pro/le+elor /ugetare si
+onetare0 de co+ert0 crestere econo+ica si energie.
6a inceput li+itat la o reuniune anuala a +inistrilor de (inante si se(ilor /ancilor centrale0 E2 a
luat an&ergura anul trecut0 odata cu iz/ucnirea crizei (inanciare +ondiale0 cand o pri+a reuniune la
ni&el de se(i de stat a a&ut loc in 1' noie+/rie la 9as3ington0 la propunerea (ostului presedinte
a+erican Eeorge 9. Gus3.
Pe langa +e+/rii per+anenti0 .area Gritanie0 care prezideaza anul acesta E20 a in&itat +ai +ulte
state si organizatii internationale la su++itul din 2 aprilie0 printre care ?pania0 #sociatia Natiunilor
din #sia de ?ud,Cst 7#?C#N:0 Uniunea #(ricana si Noul Parteneriat pentru Fez&oltarea #(ricii
7NCP#F:.
Prioritatie su))ituui G*@ ii %eza)ages$ "e sustinatorii "oiti$ior noi
28
Prioritatea acordata sal&arii /ancilor sau planurilor de relansare a4ate pe in&estitii ii deza+agesc pe
cei care cer E2 sa isi +odi(ice se+ni(icati& politicile &ec3i de cate&a decenii0 care au (a&orizat
sau c3iar pro&ocat criza actuala0 din punctul lor de &edere0 relateaza NeKs-n0 citand #=P.
"u cate&a zile inainte de desc3iderea su++itului liderilor E20 de la 6ondra0 sindicatele0 +ilitantii
antiglo/alizare0 dar si unii econo+isti sunt de parere ca S5u+atatile de +asura nu sunt su(icienteS.
E2 nu tre/uie sa se +ultu+easca nu+ai cu Ssc3i+/ari nese+ni(icati&e ale unui siste+ su(ocat de
lipsa creditelorS0 ci sa Sprezideze o re&izuire co+pleta a +odului in care este gestionata
econo+iaS0 considera secretarul general al "on(ederatiei ?indicale -nternationale 7"?-:0 EuD
1ider. S"ei care cred ca se &or putea intoarce la &ec3ile o/iceiuri se inseala gra&S0 a adaugat el.
Fin punctul de &edere al "?- , (or+ata din 312 organizatii0 cu un total de 17 de +ilioane de
+e+/ri din 1'7 de tari si teritorii , criza0 Spro&ocata de dorinta de castig si de lipsa de co+petenta
din sectorul (inanciarS0 Sare la /aza politicile de pri&atizare0 de li/eralizare si de deregle+entare a
pietei +uncii in ulti+ele deceniiS.
Fin acest +oti& si in po(ida a nu+eroase dezacorduri0 "?- s,a alaturat acti&istilor antiglo/alizare si
unor econo+isti0 ca laureatul pre+iului No/el Paul 8rug+an0 pentru a cere nationalizarea /ancilor
a(late in situatie de insol&a/ilitate.
Ccono+istul a+erican considera ca Sstatul tre/uie sa inter&ina si0 daca in5ecteaza /ani in /anci0 ar
tre/ui sa preia si controlul asupra lorS. -n caz contrar0 Scontri/ua/ilul isi asu+a din nou riscurile0
iar econo+ia de piata nu (ace decat sa o/tina /ene(iciileS0 a a&ertizat el. SCste socialis+ pentru
/ogati si capitalis+ pentru saraciS0 din punctul sau de &edere.
Pe langa nationalizarea unor /anci0 pozitiile sindicatelor se apropie de cele ale asociatiilor
antiglo/alizare si in ceea ce pri&este cererea de in&estitii pu/lice pentru a crea locuri de +unca
SecologiceS sau in ceea ce pri&este sporirea relati&a a salariilor in raport cu &eniturile (inanciare0 a
caror crestere a (a&orizat crizele repetate.
S-n ulti+ii 3 de ani0 o parte din ce in ce +ai +are din /ogatia produsa a (ost deturnata de la
satis(acerea ne&oilor +a5oritatii populatiei catre /uzunarele cator&a actionariS0 a(ir+a o asociatie
din care (ac parte #ttac,Cl&etia si "o+itetul pentru anularea datoriei tarilor din lu+ea a treia.
S#ceste capitaluri0 care au de&enit e4cesi& de a/undente si din ce in ce +ai greu de renta/ilizat0
reprezinta una dintre cauzele crizeiS0 a adaugat asociatia0 e4pri+andu,si tea+a ca reuniunea E2
&a ser&i nu+ai la coordonarea politicilor de Ssal&are a /ancilor si a actionarilorS si la Srelansarea
pro(iturilor lor0 in de(a&oarea +uncitorilor si negli5and +ediulS.
2)
"u o zi inainte de reuniunea de la 6ondra0 un grup de e4perti ONU0 condus de econo+istul
a+erican >osep3 ?tiglitz0 si,a e4pri+at indoielile pri&ind capacitatea E2 de a (ace (ata crizei.
SFeoarece E8 si E2 s,au aratat incapa/ile sa corecteze pro/le+ele din cadrul econo+ic si din cel
de regle+entare0 e4pertii au propus in(iintarea unor institutii dotate cu legiti+itatea politica0 reala0
a tuturor locuitorilor lu+ii0 adica un INeK Feal +ondialI sau un E1)2 care sa lucreze su/ egida
ONUS0 potri&it unui co+unicat al Natiunilor Unite.
el de,al doilea su++it E2 se &a des(asura in cel +ai +are centru de con(erinte din 6ondra0 C4cel0
in estul capitalei /ritanice.
+. A$or%u Genera "entru Tari'e #i Co)er 6GATT:este un tratat +ultilateral
intergu&erna+ental prin care rile +e+/re se o/lig s respecte anu+ite principii i reguli %n
do+eniul relaiilor co+erciale< s reduc0 s eli+ine sau s consolideze ta4ele &a+ale i s %nlture
restriciile cantitati&e sau de alt natur din calea sc3i+/urilor co+erciale reciproce0 trecXnd treptat
la li/eralizarea acestora. 1ezult din aceast de(iniie c o/iecti&ul iniial principal al E#$$,ului a
(ost crearea de condiii (a&ora/ile pentru des(urarea sc3i+/urilor co+erciale %ntre rile +e+/re.
#cest o/iecti& %i pstreaz &ala/ilitatea i %n prezent.
Yn ulti+ii 1',2 de ani %ns0 ca ur+are a (aptului c a crescut nu+rul rilor +e+/re i %n special
al rilor %n curs de dez&oltare0 atri/uiile i o/iecti&ele E#$$,ului s,au lrgit0 %ndeose/i pe linia
spri5inului dez&oltrii co+erului e4terior al acestora i i+plicit a econo+iilor lor. 1eiese aceasta
din pre&ederile prii a patra a E#$$,ului0 precu+ i din (aptul c au (ost sta/ilite legturi
organizate cu UN"$#F,ul prin crearea de la 1 ianuarie 1)68 a "entrului co+un pentru co+erul
internaional E#$$,UN"$#F. "ondiiile %n care a (ost ela/orat i a %nceput s (ie aplicat #cordul
Eeneral pentru tari(e i "o+er au deter+inat i structura organizatoric iniial de(icitar a
acestuia0 corectat0 treptat0 pe parcursul acti&itii sale.
Fei E#$$,ul nu este o organizaie internaional0 %n practic el e4ercit atri/uiile unui organis+
internaional0 asigurXnd cadrul organizatoric corespunztor pentru negocierile co+erciale0 precu+
i structura organizatoric +enit s dea rezultatelor acestor negocieri (or+a unor instru+ente
legale. Yn prezent0 acti&itatea E#$$,ului se des(oar %n cadrul ur+toarei structuri
organizatorice; ?esiunea prilor contractante< "onsiliul reprezentanilor< "o+itete i grupe
de lucru specializate pe pro/le+e 7per+anente i te+porare:< ?ecretariatul. [ ?esiunea prilor
contractante 7+e+/rii cu drepturi depline: este alctuit din delegaii tuturor rilor +e+/re i este
21
(orul supre+ al E#$$< se %ntrunete0 de regul0 odat pe an 7sesiune ordinar: sau de +ai +ulte ori
pe an0 la cererea prilor contractante 7sesiuni e4traordinare:.
#re ca principale atri/uii; dreptul i o/ligaia de a &eg3ea la respectarea pre&ederilor #cordului
Eeneral< apro/ +odi(icrile i co+pletrile aduse te4tului #cordului Eeneral< apro/ prin &ot
7tri+is prin coresponden: pri+irea de noi +e+/ri %n E#$$< apro/ crearea de noi organe %n
structura organizatoric a E#$$,ului i le direcioneaz acti&itatea. [ "onsiliul reprezentanilor0
alctuit din reprezentanii rilor +e+/re cu drepturi depline0 a %nceput s (uncioneze %n 1)6 i
%i e4ercit atri/uiile %ntre sesiunile prilor contractante0 %ndeplinind rolul de organ e4ecuti&. #re
ur+toarele atri/uii +ai i+portante; %ndru+ acti&itatea organelor din su/ordine 7co+itete0
co+isii i grupe de lucru specializate pe pro/le+e:< organizeaz negocierile pentru pri+irea de
noi +e+/ri %n E#$$< organizeaz consultri cu prile contractante asupra di&erselor aspecte ale
e&oluiei sc3i+/urilor co+erciale reciproce< ela/oreaz0 cu spri5inul organelor din su/ordine0
reco+andri pentru ?esiunea prilor contractante %n legtur cu pro/le+ele %nscrise pe ordinea de
zi a acestora.
[ "o+itetele i grupele de lucru specializate pe pro/le+e asigur acti&itatea per+anent a
#cordului Eeneral0 studiind pro/le+ele ce le,au (ost %ncredinate0 (ie de ctre ?esiunea prilor
contractante0 (ie de ctre "onsiliul reprezentanilor. "oncluziile i reco+andrile lor sunt supuse
apro/rii organelor superioare. Yn a(ara co+itetelor specializate cu acti&itatea per+anent pot (i
create i co+itete cu acti&itatea te+porar 7cu+ sunt0 de pild0 "o+itetele pentru organizarea
negocierilor co+erciale din cadrul rundelor0 organizate periodic de ctre E#$$:0 a cror +isiune
%nceteaz odat cu ter+inarea aciunii pentru care au (ost create.
[ ?ecretariatul E#$$0 cu sediul la Eene&a0 %ndeplinete (uncii ad+inistrati&e ce rezult din
acti&itatea celorlalte organe ale E#$$,ului i este condus de un director general. Cl spri5in
derularea rundelor de negocieri organizate de E#$$ i pu/lic rezultatele acestora. #cord
asisten de specialitate rilor %n curs de dez&oltare.
Fin 1)6!0 +ai (ace parte din structura organizatoric a E#$$,ului i "entrul de co+er
internaional0 care din 1)68 a de&enit "entrul co+un de co+er internaional E#$$,UN"$#F.
Principalele pre&ederi ale #cordului Eeneral pentru $ari(e i "o+er $e4tul #cordului Eeneral
pentru $ari(e i "o+er a su(erit pe parcursul e4istenei sale0 o serie de re&izuiri i co+pletri
i+puse de condiiile internaionale post/elice0 %n continu sc3i+/are. Yn prezentarea principalelor
pre&ederi ale E#$$,ului se au %n &edere i aceste re&izuiri i co+pletri.
211
[ Fin te4tul #cordului Eeneral se desprind o serie de principii (unda+entale care tre/uie s stea la
/aza relaiilor co+erciale dintre prile contractante i care au (ost statornicite %n practica acti&itii
E#$$,ului. #cestea sunt ur+toarele; a: Principiul nediscri+inrii %n relaiile co+erciale dintre
prile contractante. #ceasta %nsea+n0 %n pri+ul rXnd0 c prile contractante tre/uie s,i acorde
reciproc clauza naiunii celei +ai (a&orizate %n (or+a ei necondiionat 7art.
-:0 iar0 %n al doilea rXnd0 c tre/uie s,i acorde trata+ent naional %n +aterie de i+pozite i
regle+entri interne 7art. ---:. #+/ele clauze se acord %n E#$$ pe cale +ultilateral.
?ingura ar +e+/r a E#$$ care acord clauza naiunii celei +ai (a&orizate i trata+entul
naional pe cale /ilateral este ?U#. /: -nterzicerea de ctre prile contractante0 %n relaiile
reciproce0 a restriciilor cantitati&e0 sau a altor +suri cu e(ecte si+ilare la i+portul i e4portul de
+r(uri 7art. 2-:.
#ceasta %nsea+n c prile contractante nu tre/uie s instituie sau s +enin la i+portul i
e4portul reciproc de +r(uri restricii de ordin cantitati&0 cu+ sunt contingentele0 licenele de
i+port i e4port0 interdiciile sau orice alte +suri cu e(ecte si+ilare. Fe la aceste dou principii
sunt ad+ise0 dup cu+ se &a &edea0 unele derogri. c: #plicarea nediscri+inatorie a restriciilor
cantitati&e 7sau a altor +suri cu e(ecte si+ilare: %n relaiile co+erciale dintre prile contractante0
%n +sura %n care0 %n anu+ite situaii0 acestea sunt ad+ise 7ca derogri de la principiul U/Z:
7art.2---:. Fe aici rezult c0 atunci cXnd0 %n anu+ite situaii0 sunt ad+ise restricii de ordin
cantitati& sau alte /ariere netari(are0 ele tre/uie s (ie aplicate (r discri+inare0 adic %n aceleai
condiii (a de toate prile contractante. d: Cli+inarea sau li+itarea su/&eniilor la e4port %n
relaiile co+erciale dintre prile contractante 7art.2-*:.
Fin pre&ederile art. 2-* rezult c prile contractante tre/uie s eli+ine sau s li+iteze
su/&eniile de e4port %n +sura %n care acestea a(ecteaz serios0 direct sau indirect0 interesele
co+erciale ale celorlalte pri contractante.
Yn ast(el de situaii0 prile contractante sunt o/ligate s procedeze periodic la e4a+inarea cazurilor
concrete i dac se (ace do&ada c practicarea unor su/&enii de e4port de ctre unele pri
contractante aduce i+portante pre5udicii altor pri contractante0 pri+ele sunt o/ligate s %nlture
sau s li+iteze aplicarea su/&eniilor respecti&e. e: Prote5area econo+iilor naionale de concurena
strin s se (ac0 %n principiu0 nu+ai cu a5utorul tari(elor &a+ale0 care nu tre/uie s (ie %ns
pro3i/ite 7art. 2-: i 7art.*--:.
212
(: =olosirea consultrilor de ctre prile contractante pentru e&itarea pre5udicierii intereselor
co+erciale ale acestora 7art. 22--:.
"u alte cu&inte0 prile contractante au dreptul s (oloseasc consultrile i o/ligaia de a rspunde
la aceste consultri pentru a se rezol&a pe aceast cale di(erendele de ordin co+ercial dintre ele. g:
#doptarea deciziilor de ctre prile contractante prin consens general< deciziile se supun la &ot
nu+ai atunci cXnd nu se realizeaz consensul general sau la cererea unei dintre prile contractante0
(iecare dispunXnd de un singur &ot. Pre&ederile #cordului0 precu+ i practica %ndelungat a E#$$,
ului0 au statornicit i unele e4cepii sau derogri de la principiile (unda+entale0 dintre care0 +ai
i+portante sunt ur+toarele; a: 1ecunoaterea siste+ului pre(erinelor &a+ale %n &igoare la data
se+nrii acordului0 cu condiia ca li+itele acestor pre(erine %n &igoare s nu (ie e4tinse ulterior de
ctre prile contractante.
#cestea &izau pre(erinele instituie anterior de ctre +etropole i i+periile coloniale. /: #d+iterea
crerii de zone de li/er sc3i+/ i de uniuni &a+ale0 cu tari(e &a+ale e4terne co+une0 la care s
participe dou sau +ai +ulte pri contractante 7art. 22-*:0 cu condiia s nu (ie instituite noi
/ariere 7tari(are i netari(are: (a de celelalte pri contractante.
c: Negocierea de protocoale pre(ereniale %ntre rile %n curs de dez&oltare0 pri contractante ale
E#$$0 i instituirea ?iste+ului generalizat de pre(erine &a+ale nereciproce i nediscri+inatorii %n
(a&oare rilor %n curs de dez&oltare 7ca o derogare de la clauza naiunii celei +ai (a&orizate:<
negocierea ?iste+ului Elo/al de Pre(erine "o+erciale %ntre ri %n curs de dez&oltare0 +e+/re ale
Erupului celor 770 tot ca o derogare de la clauza naiunii celei +ai (a&orizate. d: #utorizarea rilor
%n curs de dez&oltare pri contractante la E#$$ de a pro+o&a +suri de politic co+ercial cu
caracter protecionist pentru aprarea econo+iei naionale i %n special a industriei0 de concurena
puternic a rilor dez&oltate. #ceasta reprezint o derogare de la +ai +ulte principii
(unda+entale.
Yntr,o anu+it +sur0 pre&ederile prii a patra din E#$$ se %nscriu i ele ca derogri de la unele
principii (unda+entale %n (a&oarea rilor %n curs de dez&oltare pri contractante la E#$$. e:
#d+iterea te+porar de restricii cantitati&e 7sau alte +suri netari(are cu e(ecte si+ilare: %n
relaiile co+erciale dintre prile contractante la i+portul unor produse care ar periclita producia
intern sau %n scopul de a contri/ui la ec3ili/rarea /alanei de pli. [ .e+/rii E#$$< accesiunea la
E#$$< retragerea din E#$$ $e4tul #cordului Eeneral pentru $ari(e i "o+er a (ost autenti(icat0
pe calea se+nrii unui act (inal0 de ctre reprezentanii a 23 de ri 7care l,au negociat: denu+ite
213
+e+/re (ondatoare 7#ustralia0 Gelgia0 Grazilia0 Gir+ania0 "anada0 "eDlon0 "3ile0 "u/a0 ?U#0
=rana0 -ndia0 6i/an0 6u4e+/urg0 Nor&egia0 Noua Heeland0 PaAistan0 Olanda0 13odezia de ?ud0
#nglia0 ?iria0 "e3oslo&acia0 Uniunea ?ud,#(rican i "3ina:0 (iind %nscrise %n prea+/ulul
acordului.
Fe la se+narea acordului 7octo+/rie 1)7!: i pXn %n septe+/rie 1))30 nu+rul statelor +e+/re
la E#$$ a crescut de la 23 la 133 din care 111 pri contractante i 22 ri +e+/ri de (acto. Frept
&ot au nu+ai prile contractante. .e+/rii de (acto sunt (oste colonii pe teritoriul crora au
%nceput s (ie aplicate pre&ederile #cordului Eeneral pentru $ari(e i "o+er %nainte de cXtigarea
independenei lor politice 7prin inter+ediul +etropolei parte contractant E#$$: i care0 %n
&irtutea pre&ederilor articolului 22*- din #cord0 au dreptul0 dac doresc0 s de&in pri
contractante dup cXtigarea independenei politice.
Printre rile contractante se nu+r %n prezent i (oste ri socialiste0 %ntre care i 1o+Xnia 71)71:.
"Xt pri&ete retragerea din E#$$0 articolul 222- din #cord precizeaz c orice parte contractant
are dreptul de a se retrage din E#$$0 atunci cXnd dorete acest lucru0 cu condiia s %ntiineze %n
scris despre aceasta ?ecretariatul E#$$,ului. "ererea de retragere intr %n &igoare dup e4pirarea a
ase luni de la depunerea ei %n ?ecretariat.
[ #derarea 1o+Xniei la E#$$< participarea ei la acti&itatea E#$$,ului #cordXnd o atenie
deose/it dez&oltrii relaiilor co+erciale cu toate rile lu+ii0 1o+Xnia i,a +ani(estat interesul
(a de acti&itatea des(urat de E#$$ cu +uli ani %n ur+. Ca a participat %n calitate de
o/ser&ator la E#$$ %nc din anul 1)'70 la in&itaia ?ecretarului E#$$0 iar din iulie 1)660 a (ost
sta/ilit o legtur cu caracter te3nic %ntre "entrul de "o+er -nternaional al E#$$ i "a+era de
"o+er i -ndustrie a 1o+Xniei. Yn iulie 1)68 1o+Xnia a adresat o(icial cererea de aderare la
E#$$ ca +e+/r cu drepturi depline.
Yn noie+/rie 1)680 "onsiliul reprezentanilor a e4a+inat cererea 1o+Xniei i a 3otrXt crearea
unui grup de lucru 7(or+at din reprezentanii a 27 ri +e+/re:0 care a negociat cu ara noastr
condiiile de aderare. Yn octo+/rie 1)710 "onsiliul reprezentanilor a adoptat %n unani+itate
raportul grupului de lucru0 precu+ i protocolul de aderare con&enit. "on(or+ practicii uzuale a
E#$$0 protocolul de aderare a (ost se+nat apoi i de 1o+Xnia 71' octo+/rie 1)71: i0 ca ur+are0
ara noastr a de&enit +e+/r cu drepturi depline la E#$$.
-ntrXnd %n E#$$ ca +e+/r cu drepturi depline0 1o+Xnia /ene(iciaz de o serie de a&anta5e0 cu
21!
i+plicaii poziti&e asupra sc3i+/urilor noastre co+erciale. a: Prin intrarea %n E#$$0 1o+Xnia a
o/inut pe cale +ultilateral clauza naiunii celei +ai (a&orizate din partea rilor +e+/re 7cu
e4cepia ?U# care acord aceast clauz nu+ai pe cale /ilateral i din partea creia a o/inut,o
a/ia %n 1)7':< %n consecin0 /ene(iciaz de concesiile tari(are negociate %n cadrul E#$$0 concesii
care nu +ai pot (i retrase unilateral de ctre prile contractante 7(r a,i acorda co+pensaii
ec3i&alente:. /: #d+iterea 1o+Xniei %n E#$$ ca parte contractant i+plic i eli+inarea treptat a
restriciilor cantitati&e discri+inatorii la e4portul de produse ro+Xneti %n rile +e+/re.
c: "a orice parte contractant0 1o+Xnia are dreptul de a in&oca pre&ederile #cordului Eeneral
pentru $ari(e i "o+er i de a (olosi +ecanis+ul consultrilor /i i +ultilateral din cadrul E#$$
pentru a,i apra interesele co+erciale %n e&entualitatea %n care anu+ite +suri de politic
co+ercial ale partenerilor din E#$$ i,ar aduce pre5udicii. Yn acest sens0 se (ac precizri %n +od
e4pres %n protocolul de accesiune a 1o+Xniei la E#$$. d: Prezena 1o+Xniei %n cadrul E#$$ ca
+e+/ru cu drepturi depline %i o(er posi/iliti supli+entare pentru pro+o&area intereselor ei
co+erciale.
1o+Xnia &a putea participa direct la toate negocierile co+erciale ce &or (i organizate %n cadrul
E#$$ i &a putea +ilita0 %n spiritul pre&ederilor E#$$0 pentru crearea de condiii (a&ora/ile i
reciproc a&anta5oase %n ce pri&ete des(urarea relaiilor co+erciale cu prile contractante. e:
Fatorit (aptului c i dup instituionalizarea UN"$#F,ului0 E#$$,ul a r+as principalul
+ecanis+ instituional %n care se dez/at i se negociaz (acilitile concrete %n do+eniul
co+erului internaional i al politicii co+erciale0 1o+Xnia are posi/iliti lrgite de in(or+are cu
pri&ire la aciunile &iitoare ale rilor +e+/re %n do+eniul politicii co+erciale0 ceea ce %i &a
per+ite s adopte la +o+entul oportun +surile corespunztoare +enite s,i apere interesele0 (r
a contra&eni pre&ederilor E#$$. Prezena 1o+Xniei %n E#$$ %i per+ite o +ai +are adapta/ilitate
la condiiile de des(urare a co+erului internaional i de pro+o&are a sc3i+/urilor sale
co+erciale.
(: Yn s(Xrit0 apartenena la E#$$ a 1o+Xniei0 ca ar %n curs de dez&oltare0 %i o(er posi/ilitatea de
a /ene(icia de +surile speciale adoptate de prile contractante %n (a&oarea acestui grup de ri0
potri&it pre&ederilor prii a patra din #cordul Eeneral pentru $ari(e i "o+er. Protocolul de
aderare a 1o+Xniei la E#$$ a %nscris i o serie de o/ligaii ce re&in rii noastre0 %n sc3i+/ul
a&anta5elor pe care le,a o/inut sau le &a o/ine din partea celorlali +e+/ri. O/ligaiile
7anga5a+entele: 1o+Xniei ce au (ost %nscrise sunt; a: 1o+Xnia s,a anga5at prin protocolul de
21'
accesiune s,i sporeasc i s,i di&ersi(ice i+porturile de +r(uri din rile +e+/re ale E#$$ %n
acelai rit+ %n care &or crete i+porturile totale.
/: Prin protocolul de accesiune la E#$$0 1o+Xnia i,a su+at anu+ite o/ligaii %n ce pri&ete
politica &alutar pe care o &a ur+a atXta &re+e cXt nu &a (i +e+/r a =ondului .onetar
-nternaional0 %n sensul c &a aciona %n pro/le+ele &alutare %n con(or+itate cu spiritul #cordului
Eeneral. Yn toa+na anului 1)720 1o+Xnia a (ost pri+it ca +e+/r atXt la =ondul +onetar
-nternaional0 cXt i la Ganca -nternaional pentru 1econstrucie i Fez&oltare0 (iind %n (elul acesta
o/ligat s respecte statutul celor dou organizaii (inanciare internaionale i pre&ederile %nscrise
%n protocolul de aderare la aceste organizaii cu care cola/oreaz E#$$,ul.
216
1*. Organizaii e$ono)i$e )on%iae ! II
1. OPEC
O.P.C.". sau Organizaia ]rilor C4portatoare de Petrol este o organizatie intergu&erna+ental
per+anent0 care coordoneaz i uni(or+izeaz politicile %n do+eniul petrolului ale rilor
+e+/re0 %n &ederea asigurrii unor preuri sta/ile i ec3ita/ile pentru productori.
O.P.C.". include %n co+ponena ei statele e4plotatoare de petrol /rut0 indi(erent de naionalitatea
acestora. .e+/rii si sunt; -raR 7sept. 1)6:0 -ran 7sept. 1)6:0 8uKait 7sept.1)6:0 _atar 7dec.
1)61:0 #ra/ia ?audit 7sept. 1)6:0 C+iratele #ra/e Unite 7no&. 1)67:0#lgeria 7iulie 1)6):0 #ngola
71 ian. 27:0 6i/ia 7dec. 1)62:0 Nigeria 7iulie 1)71:0 *enezuela 7sept. 1)6:. ?tatutul de +e+/ru
al -ndoneziei 7sept. 1)6: este discuta/il deoarece ea nu +ai este considerat e4portator de petrol.
Printre (otii +e+/rii ai organizaiei se nu+r Ea/on 71)7',1))':0 Ccuador 71)6301))3:0 ar
care i,a e4pri+at interesul de a rede&eni +e+/r %n noe+/rie 26. ?tatele candidate la poziia de
&iitori +e+/rii ai organizaiei sunt; Nor&egia0 Goli&ia0 .e4ic0 ?iria0 ?udan.
-deea e4istenei acestei organizaii dateaz din anii \60 cXnd co+paniile +onopoliste au luat
+suri de scdere la 5u+tate a preului petrolului /rut e4portat de rile productoare. #cest lucru
a dus la pagu/e +ateriale se+ni(icati&e %n econo+iile rilor productoare0 care au (ost o/ligate s
se gXndeasc la noi +odaliti de asigurare a intereselor lor i de pre&enire a irosirii surselor lor de
&enit.
#st(el %n luna septe+/rie a anului 1)60 -raA,ul a in&itat la Gagdad o serie de ri productoare de
petrol0 printre care *enezuela0 -ran0 #ra/ia ?audit si 8uKait. 6a aceast %ntXlnire s,a nscut ideea
%n(iinrii unei organizaii de aprare a intereselor productorilor0 luXnd ast(el (iin Organizatia
?tatelor C4portatoare de Petrol O.P.C.".
Fin 1)6' sediul central al organizaiei se a(l la *iena0 #ustria0 %n pri+ii ani de acti&itate a(lXndu,
se la Eene&a. 6i+/a o(icial a organizaiei este engleza cu toate c li+/a o(icial a +a5oritii
statelor +e+/re este ara/a 77 +e+/ri:. Foar un singur +e+/ru are li+/a o(icial engleza
7 Nigeria:.
?tatutul O.P.C.". stipuleaz c Oorice ar cu un su/stanial e4port net de iei care are interese
(unda+ental ase+ntoare cu cele ale rilor +e+/re poate de&eni +e+/ru cu drepturi depline al
Organizaiei dac este acceptat de o +a5oritate de din +e+/rii cu drepturi depline0 a&Xnd toate
217
&oturile +e+/rilor (ondatoriZ.
?tatutul (ace di(erena %ntre cele 3 categorii de +e+/rii; +e+/ru (ondator0 +e+/ru cu drepturi
depline i +e+/ru asociat. ?tatut de +e+/ru (ondator au rile care au (ost reprezentate la pri+a
con(erin a O.P.C.". i care au se+nat %nelegerea iniial0 %n(iinXnd O.P.C."., ul.
.e+/rii cu drepturi depline sunt +e+/rii (ondatori la care se adaug acele ri ale cror cereri de
pri+ire au (ost acceptate de "on(erina O.P.C.".
.e+/rii asociai sunt rile care nu se cali(ic pentru drepturi depline dar care sunt ad+ise %n
anu+ite condiii speciale0 dup cu+ 3otrte "on(erina.
-n cadrul O.P.C.". deciziile se iau prin consens . =iecare ar are0 teoretic0 su&eranitate a/solut
asupra produciei sale de petrol. ]rile +e+/re decid0 %ns0 prin &ot unani+ asupra ni&elului
+a4i+ al produciei pe %ntreaga organizaie0 dar i de(alcat pe (iecare ar +e+/r.
?copul principal al organizaiei con(or+ statutului ei este deter+inarea celor +ai /une +odaliti
pentru aprarea intereselor statelor +e+/re %n +od indi&idual i colecti&0 %ntoc+irea i adoptarea
+etodelor pentru a garanta sta/ilizarea preurilor pe pieiele aciunilor petroliere internaionale %n
&ederea eli+i+rii (luctuaiilor duntoare i inutile< considerarea continu a intereselor naiunilor
productoare i a necesitii securizrii &enitului sta/il a rilor +e+/re< susinerea e(icient0
econo+ic i regulat cu petrol a naiunilor consu+atoare i o %ntoarcere cinstit a capitalului
pentru in&estitorii din industria petrolier. -n(luena OPC" pe pia nu a (ost %ntotdeauna una de
sta/ilizare. Ca a alar+at lu+ea (a&orizXnd in(laia atXt %n rile %n curs de dez&oltare0 cXt i cele
dez&oltate prin (olosirea Oar+ei petroluluiZ %n criza petrolului din 1)730 capacitatea OPC" de a
controla preul petrolului s,a di+inuat considera/il de atunci0 ca ur+are a descoperirii i
dez&oltrii unor +ari e4ploatri de petrol %n Eol(ul .e4ic i .area Nordului. Oricu+ OPC" are
%nc o +are in(luen asupra preului petrolului.
O.P.C.". nu controleaz %n totalitate piaa petrolului0 rile +e+/re producXnd apro4i+ati& !P
din ieiul +ondial i 1!Pdin gazele naturale. Oricu+ e4porturile de petrol ale O.P.C.". reprezint
ca+ 6P din petrolul co+ercializat la ni&el +ondial i toc+ai de aceea O.P.C.". poate a&ea o
in(luen puternic asupra pieei petrolului +ai ales atunci cXnd decide reducerea sau creterea
ni&elului produciei. -n ti+pul %ntXlnirilor ordinare sau e4traordinare0 rile +e+/re sta/ilesc 7sau
nu: cote de producie. Penru c O.P.C.". este o surs +a5or de petrol0 deciziile O.P.C.". de a
crete sau reduce producia pot +icora sau +a5ora preul ieiului. #cest lucru nu este &ala/il %n
cazul produselor petroliere0 ca0 de e4e+plu0 /enzina0 unde particip +ai +uli (actori. -n unele ri
218
i+pozitele reprezint 7P din preul (inal pltit de consu+atori0 aadar c3iar o sc3i+/are +a5or
%n preul ieiului poate a&ea o in(luen +inor asupra preurilor.
Principalele o/iecti&e ale O.P.C.". sunt;
"oordonarea i uni(icarea politicii petroliere a statelor +e+/re i gsirea celor +ai /une +etode
de aprare a intereselor indi&iduale i colecti&e0 ast(el %ncXt s se asigure preuri corecte i sta/ile
pentru productorii de petrol.
#sigurarea unei apro&izionri regulate0 econo+ice i e(iciente cu petrol a rilor consu+atoare.
#cionarea %n &ederea stoprii +odi(icrilor iraionale pri&ind preurile petrolului pe piaa
+ondial i aprarea intereselor statelor e4portatoere de petrol.
#sigurarea unui &enit sta/il< asigurarea de do/Xnzi pro+oionale cu capitalul in&estit de ctre
statele +e+/re0 precu+ i o redistri/uire corect a &eniturilor o/inute de ctre cei care in&estesc
%n industrie.
*. Organizaia InternaionaD a -un$ii
Organizatia -nternaional a .uncii a (ost (ondat %n 1)1). Yn conte4tul negocierilor de pace de
dup %nc3eierea pri+ului rz/oi +ondial0 "on(erina de Pace din 1)1) a sta/ilit o "o+isie a
legislaiei internaionale a +uncii. "o+isia a adoptat un te4t0 care la 11 aprilie 1)1) a de&enit parte
a $ratatului de Pace de la *ersailles. "u unele +odi(icri0 acest te4t reprezint i astzi "onstituia
Organizaiei -nternaionale a .uncii.
=ilozo(ia i +isiunea noii organizaii internaionale rezulta din prea+/ulul "onstituiei0 care
pre&ede c pacea uni&esal nu poate (i %nte+eiat decXt pe /aza 5ustiiei sociale0 iar neadoptarea de
ctre o naiune a unui regi+ de +unc cu ade&rat u+an0 %+piedic e(orturile celorlalte naiuni0
doritoare de a a+eliora situaia lucrtorilor %n propriile lor ri.
O-. a de&enit o agenie specializat a ONU din 1)!6.
-n prezent 181 de state sunt +e+/re ale organizaiei.
O-. are o structur tripartit0 care aduce %+preun reprezentanii gu&ernelor0 patronatelor i
sindicatelor0 %n condiii egale0 pentru a discuta c3estiuni legate de +unc i politic social.
Politicile O-. sunt (i4ate %n cadrul "on(erinei -nternaionale a .uncii0 care are loc %n (iecare an0
adunXnd toi constituenii. "on(erina adopt noi standarde internaionale %n do+eniul +uncii0
planul de acti&itate al O-. i /ugetul.
21)
Yntre sesiunile "on(erinei0 O-. este coordonat de "onsiliul de ad+inistraie0 care este co+pus
din 28 reprezentani gu&erna+entali0 1! reprezentani ai pantronatelor i 1! reprezentani ai
sindicatelor.
?ecretariatul O-. este asigurat de Giroul -nternaional al .uncii0 care are sediul la Eene&a0 %n
Cl&eia i are /irouri %n +ai +ult de ! de state.
Firectorul general al O-. este %n prezent >uan ?O.#*-#.
+. Stan%ar%ee internaionae Jn %o)eniu )un$ii
?tandardele internaionale %n do+eniul +uncii sunt instru+ente 5uridice ela/orate de ctre
constituenii O-. 7gu&ernele0 anga5atorii i sindicatele: care sta/ilesc principii i drepturile la
+unc. #cestea sunt (ie con&enii0 care sunt tratate internaionale o/ligatorii dac sunt rati(icate de
statele +e+/er0 sau reco+dri0 care ser&esc ca nite g3iduri neo/ligatorii. Yn +ulte cazuri
con&eniile sta/ilesc principiile de /az care s (ie i+ple+entate de statele care le rati(ic0 %n ti+p
ce reco+adrile supli+entreaz con&eniile asigurXnd g3iduri +ai detaliate re(eritoare la +odul %n
care acestea tre/uie aplicate.
"on&eniile i reco+adrile sunt ela/orate de reprezentanii gu&ernelor0 anga5atorilor i
lucrtorilor i sunt adoptate de "on(erina -nternaional a .uncii care se des(oar %n (iecare an.
Odat ce un standard este adoptat0 statele +e+/re0 con(or+ "onstituiei O-.0 tre/uie s le supun
autoritilor co+petente 7Parla+entului:. Yn cazul "on&eniilor0 acesta %nsea+n pentru rati(icare.
Fac o con&enie este rati(icat0 %n general aceasta intr %n &igoare pentru acel stat de la data
rati(icrii. ?tatele care au rati(icat con&eniile se o/lig s aplice con&enia %n legislaia i practica
naional i s trasn+it rapoarte pri&ind aplicarea acesteia la inter&ale regulate. Fac este necesar0
O-. acord asisten te3nic. Yn plus0 pot (i iniiate plXngeri %+potri&a statelor care %ncalc o
con&enie pa care a rati(icat,o.
Con.eniie 'un%a)entae
"onsiliul de ad+inistraie al O-. a identi(icat 8 con&enii (unda+entale0 care rgle+enetaz
do+eniile care sunt considerate ca principuii i drepturi (unda+natele ale lucrtorilor.
6i/erattaea de asociere i recunoaterea e(ecti& a dreptului de negociere colecti&0 eli+inarea
tuturor (or+elor de +unc (orat sau o/ligatorD0 eli+inarea e(ecti& a +uncii copilului0 eli+inarea
discri+inrilor %n respect cu anga5area i pro(esia0 #ceste principii sunt de ase+enea pre&zute %n
Feclaraia pri&ind Principiile i Frepturile =unda+entale ale .uncii 71))8:.
22
Yn 1))' O-. a lansat o ca+panie pentru rati(icarea uni&esal a acestor 8 con&enii.
"ele I $on.enii 'un%a)entae ae OI- sunt ur+toarele;
"on&enia nr.2)Q1)3 pri&ind +unca (orat<
"on&enia nr. 87Q1)!8 pri&ind li/ertatea sindical<
"on&enia nr. )8Q1)!) pri&ind dreptul la organizare i negociere colecti&<
"on&enia nr. 1Q1)'1 pri&ind egalitatea de re+unerare<
"on&enia nr.1'Q1)'7 pri&ind a/olirea +uncii (orate<
"on&enia nr. 111Q1)'8 pri&ind discri+inarea 7anga5are i pro(esie:<
"on&enia nr. 138Q1)73 pri&ind &Xrsta +ini+<
"on&enia nr. 182Q1))) pri&ind interzicerea celor +ai gra&e (or+e ale +uncii copiilor
"onsiliul de ad+inistraie a dese+nat alte E $on.enii $a instru)ente "rioritare(
%ncura5Xnd statele s le rati(ice din cauza i+portanei lor %n (uncionarea siste+ului internaional de
standarde %n do+eniul +uncii.
"on&enia nr. 81Q1)!7 pri&ind -nspecia .uncii
"on&enia nr. 12)Q1)6) pri&ind -nspecia .uncii 7%n agricultur:
"on&enia nr. 1!!Q1)76 pri&ind consultrile tripartite 7standardele internaionale ale
+uncii:
"on&enia nr. 122Q1)6! pri&ind Politica de Ocupare
Cee E o0ie$ti.e strategi$e ae OI- sunt:
pro+o&area i realizarea standardelor i principiilor drepturilor (unda+entale %n +unc
crearea oportunitilor +ai +ari pentru (e+ei i /r/ai pentru asigurarea de locuri de
+unc i &enituri decente
"reterea acoperirii i e(icacitii proteciei sociale pentru toi
"onsolidarea tripartis+ul i dialogului social O/iecti&ul strategic al Organizaiei
-nternaionale a .uncii este cel de a pro+o&a oportuniti pentru (e+ei i /r/ai ast(el
%ncXt acestea s dez&olte o +unc producti&0 decent0 lucrXnd %n condiii de siguran0
egalitate0 ec3itate i de+nitate u+anZ.
1+. Organizaii internaionae Jn Su%?Estu Euro"ei
221
1. Pro$esu %e Coo"erare Jn Euro"a %e Su%?Est 6SEECP:
Procesul de "ooperare %n Curopa de ?ud,Cst 7?CC"P: este o structur de cooperare
regional neinstituionalizat. Ca a aprut %n anul 1))60 cXnd Gulgaria a organizat o reuniune a
+initrilor de e4terne ai statelor din regiune0 pentru a pune /azele unei noi (or+e de cooperare0
dup apariia noilor state pe teritoriul (ostei -ugosla&ii.
?CC"P poate (i considerat drept continuatorul cola/orrii /alcanice0 iniiat de Nicolae
$itulescu %n perioada inter/elic i reluat dup cel de,al doilea rz/oi +ondial su/ (or+a
con(erinelor +initrilor de e4terne la care participau #l/ania0 Gulgaria0 Erecia0 -ugosla&ia0
1o+Xnia i $urcia.
?tate participante la ?CC"P; #l/ania0 Gulgaria0 Erecia0 .acedonia0 1o+Xnia0 ?er/ia i
.untenegru i $urcia0 ri (ondatoare0 iar din (e/ruarie 210 Gosnia i Lerego&ina. "roaia are
statut de o/ser&ator.
-niial0 principalul (or politic al ?CC"P a (ost reprezentat de reuniunile anuale ale
+initrilor a(acerilor e4terne.
Pri+a reuniune a e(ilor de stat i de gu&ern din Curopa de ?ud,Cst a a&ut loc %n "reta0 la
data de 2,! noie+/rie 1))70 la iniiati&a Ereciei. Ulterior0 reuniunile ?CC"P la ni&el %nalt0 care au
de&enit principalul (or politic al ?CC"P0 au intrat %n calendarul de aciuni al acestei iniiati&e
regionale0 organizXndu,se anual.
6a ni&el de lucru0 au loc anual cel puin patru %ntXlniri ale directorilor politici din
+inisterele de e4terne ale statelor participante la ?CC"P. #cestea au ca o/iecti& ur+rirea
realizrii 3otrXrilor adoptate la reuniunile la ni&el %nalt sau la cele +inisteriale0 precu+ i
pregtirea docu+entelor ce &or (i adoptate la reuniunile la ni&el %nalt sau +inisteriale.
"oordonarea acti&itilor este asigurat de Preedinia %n e4erciiu 7PiC:0 care este deinut
prin rotaie0 pe o durat de un an 71 aprilie,31 +artie:0 reprezentat de ctre +inistrul a(acerilor
e4terne al (iecrei ri +e+/re. Preedinia %n e4erciiu asigur i acti&itile de secretariat ale
?CC"P0 organizXnd reuniunile anuale la ni&el %nalt i ale +initrilor de e4terne0 %ntXlnirile
directorilor politici i alte acti&iti ale ?CC"P. Yn acelai ti+p0 Preedintele %n C4erciiu reprezint
?CC"P la reuniuni internaionale i este gazd a reuniunilor pre&zute 7cele ale e(ilor de stat sau
gu&ern0 +initrilor de e4terne i ale "o+itetului directorilor politici:. Yn (uncie de e&oluiile din
regiune0 PiC poate con&oca reuniuni e4traordinare. "3eltuielile a(erente organizrii i participrii
222
la di&ersele reuniuni0 la toate ni&elurile 7directori politici0 +initri i e(i de stat sau de gu&ern:0
sunt suportate de statul care deine PiC.
$roica ?CC"P; (or+at %n prezent din Gosnia i Lerego&ina0 ca Preedinte %n C4erciiu0
?er/ia i .untenegru0 (ost PiC0 i 1o+Xnia0 care &a deine preedinia Procesului %n perioada +ai
2!,aprilie 2'.
"a (oru+ de dialog politic i consultare0 inclusi& la cel +ai %nalt ni&el0 ?CC"P constituie un
instru+ent i+portant pentru pro+o&area intereselor rilor participante de integrare %n structurile
politice0 de securitate i econo+ice europene i euro,atlantice. Yn acelai ti+p0 re&enirea ?er/iei i
.untenegrului %n cadrul ?CC"P per+ite o a/ordare unitar a pro/le+aticii regionale0 %n spiritul i
litera "artei relaiilor de /un &ecintate0 sta/ilitate0 securitate i cooperare %n Curopa de ?ud Cst.
Yn cadrul ?CC"P0 adoptarea 3otrXrilor se (ace prin consens.
6a reuniunile ?CC"P particip0 %n calitate de in&itai0 reprezentani ai unor organizaii i
instituii internaionale0 printre care; Preedinia Uniunii Curopene i a "o+isiei Curopene0
Preedinia O?"C0 O"C.N i -"C0 Pactul de ?ta/ilitate0 "onsiliul Curopei0 ONU0 O."0
"CCQONU0 Ganca .ondial0 GC1F0 GC- etc.
Yn ulti+a perioad s,a e4tins practica Sin&itailor specialiS ai PiC0 conte4t %n care a (ost
posi/il ca la 1euniunea e(ilor de stat i de gu&ern din statele participante la ?CC"P 7Gelgrad0 )
aprilie 23:0 precu+ i la 1euniunea +initrilor de e4terne din rile ?CC"P 7?ara5e&o0 ) iunie
23:0 s participe i 1epu/lica .oldo&a.
Focu+entul de /az al acti&itii ?CC"P %l constituie "arta relaiilor de /un &ecintate0
sta/ilitate0 securitate i cooperare %n Curopa de ?ud,Cst0 se+nat la 12 (e/ruarie 2 la Gucureti0
care reprezint un docu+ent politic +a5or0 de su/stan0 o pre+ier %n gestionarea relaiilor
interstatale din aceast regiune a Curopei. ?CC"P de&ine0 ast(el0 un partener credi/il0 de &iitor0
pentru co+unitatea internaional. "arta de la Gucureti este un docu+ent de /az al ?CC"P0
reprezentXnd un cadru cuprinztor pentru cooperarea regional %n do+enii de interes co+un0 %n
scopul consolidrii relaiilor de /un &ecintate %ntre toate statele din zon0 pentru trans(or+area
acesteia %ntr,o regiune a pcii0 securitii0 sta/ilitii i cola/orrii. ?CC"P a (ost conceput ca o
e4presie a solidaritii dintre statele din zon0 de natur s trans+it co+unitii internaionale un
+esa5 coerent i credi/il cu pri&ire la cile de soluionare a pro/le+elor cu care se con(runt
popoarele statelor din regiune.
223
Cste %n curs de e4tindere i o di+ensiune parla+entar a cooperrii %n cadrul ?CC"P0
+arcat0 pentru %nceput0 prin %ntXlniri ale e(ilor co+isiilor de politic e4tern din parla+entele
naionale. Yn prezent se discut asupra posi/ilitilor de realizare de con(erine periodice ale
preedinilor parla+entelor rilor participante la Proces. Yn perioada ),11 +ai 230 la Gud&a,
.untenegru0 a a&ut loc o pri+ %nt%lnire a (e+eilor parla+entare din rile ?CC"P.
(lementul definitoriu al ((C& este acela c8 reprezint8 singurul forum din sud5estul
(uropei provenit ?i gestionat de statele din interiorul regiunii (Qregional o7ners/ipQ), prin care se
dore?te s8 se contribuie semnificativ la Bmbun8t89irea climatului politic dintr5o zon8 confruntat8
de mai mul9i ani cu conflicte. Yn acest conte4t0 situaia i pro/le+atica din spaiul ?CC"P
/ene(iciaz de atenie prioritar din partea instituiilor euro,atlantice i europene. #st(el0 cu ocazia
"onsiliului Curopean de la ?alonic 721 iunie 23: a (ost organizat0 pentru pri+a dat0 i un
?u++it UC , rile din Galcanii de *est 7%n nu+r de cinci0 care sunt i state participante la
?CC"P; #l/ania0 Gosnia i Lerego&ina0 "roaia0 .acedonia0 ?er/ia i .untenegru:0 e&eni+ent
care a con(ir+at perspecti&a european a grupului respecti& de ri0 care se altur ast(el0 din acest
punct de &edere0 celorlalte state ?CC"P 7Erecia0 1o+Xnia0 Gulgaria0 $urcia:.
Pe agenda reuniunilor ?CC"P (igureaz ca te+e +a5ore; +suri de %ntrire a sta/ilitii0
securitii i a relaiilor de /un &ecintate< +suri de intensi(icare a cooperrii +ultilaterale
econo+ice i co+erciale %n zon0 cu accent pe cooperarea trans(rontalier0 +odernizarea
in(rastructurilor %n transporturi0 co+unicaii i energie0 pro+o&area co+erului i in&estiiilor<
pro+o&area cooperrii %n do+eniile u+anitar0 social i cultural< cooperarea %n do+eniul 5ustiiei0 %n
co+/aterea cri+ei organizate0 tra(icului ilicit cu droguri i ar+e0 precu+ i a teroris+ului.
6a reuniunea la ni&el %nalt de la ?Aop5e0 din (e/ruarie 210 statele ?CC"P au adoptat
pentru pri+a oar un docu+ent de cola/orare econo+ic denu+it O&lan de ac9iune pentru
cooperare economic8 regional8S. Prin acest docu+ent Oaction5orientedS0 ?CC"P dispune0 pentru
pri+a oar de un porto(oliu propriu %n ceea ce pri&ete intensi(icarea cooperrii econo+ice %n ?ud,
Cstul Curopei.
"rearea pieei regionale de energie; la 1' noie+/rie 220 la #tena0 cu prile5ul 1euniunii
+initrilor energiei0 a (ost se+nat un .e+orandu+ de Ynelegere pri&ind piaa regional de energie
din Curopa de ?ud,Cst. Un o/iecti& esenial al %nelegerii %l reprezint integrarea siste+elor de
electricitate al regiunii %n siste+ul UC0 pXn %n anul 2'0 con(or+ cerinelor rele&ante ale
directi&ei UC pri&ind electricitatea.
22!
Yn ti+pul PiC a 1o+Xniei 7aprilie 1))),+artie 2:0 ?CC"P s,a consacrat pe plan
internaional0 prin +enionarea e4pres a acestei iniiati&e regionale de cooperare %n dou
docu+ente i+portante ale N#$O i0 respecti&0 Uniunii Curopene. #st(el0 %n Feclaraia "onsiliului
#lianei Nord,#tlantice 79as3ington0 aprilie 1))):0 N#$O a salutat acti&itatea ?CC"P0
considerXnd,o co+ple+entar aciunilor proprii pentru +eninerea pcii0 sta/ilitii i securitii %n
Curopa de ?ud,Cst. 6a rXndul su0 Uniunea Curopean a %nscris %n +od e4pres ?CC"P pe lista
participanilor la Pactul de ?ta/ilitate pentru Curopa de ?ud,Cst 7"ologne i ?ara5e&o0 iunie,iulie
1))):.
?igla acestei iniiati&e de cooperare0 o+ologat %n ti+pul preediniei ro+Xne , ?CC"P , a
(ost preluat din cele dou te4te +ai sus,+enionate. PXn atunci0 iniiati&a (olosea sigla ?CC"0
care putea da natere la con(uzii0 (iind deseori con(undat cu ?C"-.
Una din cele mai importante contribu9ii ale &i( a Rom:niei la ((C& a fost semnarea
Cartei rela9iilor de bun8 vecin8tate, stabilitate, securitate ?i cooperare Bn (uropa de ud5(st, la
#2 februarie 2GGG la )ucure?ti, care constituie documentul de baz8 al acestei structuri regionale
de cooperare.
6a 1euniunea +initrilor a(acerilor e4terne ai rilor ?CC"P 7Gelgrad0 1) iunie 22:0
1o+Xnia a propus localizarea la Gucureti a Gursei regionale de electricitate. Propunerea s,a /azat
pe considerentul c 1o+Xnia este ara cea +ai a&ansat din regiune %n ceea ce pri&ete %ndeplinirea
acRuis,ului co+unitar %n do+eniul energiei electrice0 cu un grad de li/eralizare a pieei de energie
electric de 33P0 cu o pia energetic acti&0 /azat pe plani(icarea co+ercial zilnic0 or de or
7%ncepXnd cu august 2:0 (r pro/le+e de colaps0 ori alte (eno+ene negati&e. #ceast iniiati&
a 1o+Xniei a (ost reiterat cu prile5ul ?u++it,ului de la Gelgrad0 din ) aprilie 23.
1o+Xnia considera c sosise +o+entul trecerii %ntr,o nou etap a +isiunii politice a
?CC"P0 prin consacrarea sa ca instru+ent esenial al apropierii +ai rapide a regiunii de procesele
de integrare european.
Yn aceast etap0 cooperarea %n Curopa de ?ud,Cst tre/uia centrat pe o/iecti&ul integrrii
europene0 ca plat(or+ politic re%nnoit a ?CC"P. "onsider+ c0 printr,o ast(el de Plat(or+
regional %nnoit0 &o+ reui s pro+o&+ o nou identitate Galcanilor i s desc3ide+ noi
plat(or+e de oportunitate pentru toate statele participante de a /ene(icia de +eritele integrrii
europene i ale proiectului Curopei 6rgite.
22'
1o+Xnia a susinut apro(undarea aciunii co+une %n do+enii de interes prioritar precu+;
(acilitarea co+erului0 teleco+unicaiilor0 proiectelor %n do+eniul energetic0 ca i %n cooperarea pe
linia +inisterelor de interne0 ar+onizarea procedurilor &a+ale %n corelaie cu e4igenele Uniunii
Curopene. 1o+Xnia a propus i e4plorarea +ai atent a co+ple+entaritilor dintre pieele0
econo+iile i politicile naionale de utilizare a (orei de +unc0 s (i+ +ai %ndrznei %n asu+area
per(or+anei econo+ice0 a co+petiti&itii la ni&el regional.
Practic0 1o+Xnia consider c ?CC"P poate prelua rolul de catalizator al legturilor
econo+ice %ntre Cstul i *estul Curopei0 care &a aduce noi /ene(icii regionale0 inclusi& prin crearea
de noi locuri de +unc la ni&elul co+unitilor locale. Yn acest cadru0 1o+Xnia a solicitat spri5in
+ai concret din partea partenerilor din Uniunea Curopean i din Pactul de ?ta/ilitate pentru
%ncura5area in&estiiei pri&ate %n per(or+ana econo+ic o(erit de +i5loacele te3nologiei
in(or+aiei.
Y+preun cu celelalte state participante la ?CC"P0 1o+Xnia %i propune s acioneze %n plan
regional pentru asu+area +ai e(icient a politicilor din do+eniul >ustiiei i #(acerilor -nterne
7>#-: pri&ind co+/aterea cri+inalitii0 a tra(icului ilegal0 i+igraiei ilegale0 precu+ i realizarea
unui siste+ integrat de Pre&iziune %n regiune0 care s adune contri/uii gu&erna+entale i ale
organizaiilor negu&erna+entale.
O contri/uie +a5or %n susinerea noii &iziuni europene %n regiune tre/uie s ai/
cooperarea inter,parla+entar0 Parla+entul 1o+Xniei susinXnd di+ensiunea parla+entar a
?CC"P.
"u ocazia 1euniunii +initrilor de e4terne din rile ?CC"P 7?ara5e&o0 ) iunie 23:0
1o+Xnia a accentuat din nou necesitatea dez&oltrii unor in(rastructuri regionale +oderne0
capa/ile s asigure integrarea zonei %n coridoarele pan,europene i regionale.
1o+Xnia susine (er+ cererea 1epu/licii .oldo&a de a (i pri+it ca stat participant la
?CC"P0 considerXnd solicitarea respecti& ca o e4presie a %nelesului pro(und pe care 1epu/lica
.oldo&a i,l asu+ %+/riXnd &alorile i reperele din "arta ?CC"P. Yn acest conte4t a (ost
salutat desc3iderea gu&ernului de la "3iinu (a de parcursul Curopean al 1epu/licii .oldo&a
%n (a+ilia Curopei Unite.
Fi+ensiunea regional a diplo+aiei ro+Xneti &a acorda pe +ai departe o atenie
prioritar ?CC"P. ?unt a&ute %n &edere e&alurile con(or+ crora0 dac procesul de integrare a
rilor din Curopa de ?ud,Cst %n structurile atlantice i europene &a (ace ca unele dintre (or+ele
226
actuale de cooperare regional s nu +ai Osupravie9uiasc8Z0 este de ateptat0 %n sc3i+/0 s
sporeasc i+portana i rolul ?CC"P0 ca singura structur care &eri(ic criteriile de Oregional
o7ners/ipZ i Oregional leaders/ipZ.
#ceste e&oluii au cptat o se+ni(icaie aparte pentru 1o+Xnia %n ti+pul e4ercitrii
Preediniei %n e4erciiu 7PiC: a ?CC"P0 %n perioada +ai 2!,aprilie 2'. =aptul c0 %n paralel cu
(inalizarea o/iecti&ului +a5or al negocierilor de aderare la UC0 ara noastr realiza i +andatul de
PiC al ?CC"P0 poate reprezenta o &aloare adugat pentru ansa+/lul politicii e4terne a Eu&ernului
1o+Xniei.
O/iecti&ele preediniei ro+Xne %n e4erciiu a ?CC"P &izau consolidarea procesului de
preluare de ctre aceast structur de cooperare regional a conceptelor de Sregional oKners3ipS i
Sregional leaders3ipS %n gestionarea pro/le+elor regiunii0 precu+ i asu+area rolului de catalizator
al procesului integrrii europene a rilor din Curopa de ?ud,Cst 7C?C:0 conco+itent cu
intensi(icarea cooperrii %n &ederea dez&oltrii econo+ice a rilor participante la Proces.
?,a ur+rit consolidarea &ocaiei ?CC"P de Ovoce a regiuniiZ prin identi(icarea unei reale
agende regionale; trans(or+area ?CC"P %n (oru+ regional de creare de strategii i de aciuni de
punere %n aplicare a acestora0 %n con(or+itate cu ne&oile speci(ice ale statelor participante<
pro+o&area rolului de coordonator i catalizator al cooperrii orientate spre rezultate concrete %ntre
di&ersele structuri de cooperare regional 7Pactul de ?ta/ilitate pentru Curopa de ?ud,Cst , P?C?C
,0 ?out3east Curopean "ooperati&e -nitiati&e , ?C"- ,0 -niiati&a "entral Curopean , -"C0
Organizaia "ooperrii Ccono+ice a .rii Negre , O"C.N ,:< creterea &izi/ilitii Procesului0
atXt pe plan european cXt i pe plan internaional.
"a linie general de aciune0 s,a ur+rit consolidarea Plat(or+ei pentru integrare european
propus de partea ro+Xn la reuniunea la ni&el %nalt de la Gelgrad 7) aprilie 23:. Yn acest scop0 s,
au &alori(icat +ecanis+ele instituionale de i+plicare a 1o+Xniei0 inclusi& prin ?CC"P0 %n
dez/aterea la ni&elul UC pri&ind Galcanii de *est 7=oru+ul UC,Galcanii de *est0 "o+itetul
"onsultati& -n(or+al:.
*alori(icXnd e4periena acu+ulat %n procesul negocierilor de aderare la Uniunea
Curopean0 1o+Xnia a acordat atenie deose/it unor do+enii sensi/ile0 de +a4i+ interes pentru
UC; gestiunea (rontierelor0 controlul +igraiei0 co+/aterea +igraiei ilegale0 a cri+inalitii
internaionale organizate i a tra(icului ilicit.
227
PiC ro+Xn a ?CC"P a susinut consolidarea i coordonarea e(orturilor statelor din Galcanii
de *est %n procesul integrrii europene0 %n con(or+itate cu liniile directoare sta/ilite %n #genda
?alonic 716 iunie 23:.
#lte te+e care au (ost prioritare;
a. %o)eniu "oiti$ #i a se$uritWii; pro+o&area candidaturilor la N#$O ale rilor "artei
#driatice i continuarea Opoliticii u?ilor desc/iseZ a #lianei< dez&oltarea di+ensiunii
parla+entare< adoptarea "artei ?olidaritii #ntiteroriste< spri5inirea candidaturii 1epu/licii
.oldo&a pentru o/inerea statutului de +e+/ru cu drepturi depline %n cadrul ?CC"P.
0. %o)eniu e$ono)i$; +odernizarea reelelor i in(rastructurilor regionale de energie0
transport i teleco+unicaii<< pro+o&area iniiati&ei Gursei regionale de electricitate de la
Gucureti< pro+o&area dez&oltrii econo+ice sustena/ile< dez&oltarea -..,urilor i a co+erului
%n regiune< susinerea in&estiiilor strine %n Curopa de ?ud,Cst.
*. Iniiati.a Centra Euro"eanD 6ICE:
-niiati&a "entral Curopean 7-"C: este o (or+ (le4i/il i prag+atic de cooperare
regional care reunete 17 state; #l/ania0 #ustria0 Gelarus0 Gosnia i Lerego&ina0 Gulgaria0
1epu/lica "e30 "roaia0 -talia0 Ucraina0 Ungaria0 .acedonia0 .oldo&a0 Polonia0 1o+Xnia0
?lo&acia0 ?lo&enia0 ?er/ia i .untenegru.
Pri+ul pas %n direcia crerii acestei organizaii a (ost (cut %n noie+/rie 1)8)0 la
Gudapesta0 cu prile5ul reuniunii &ice , pre+ierilor i +initrilor de e4terne din #ustria0 Ungaria0
-talia i 1=? -ugosla&ia0 cXnd s,au pus /azele unei iniiati&e de cooperare regional0 su/ nu+ele de
OPatrulaterZ. ?copul iniiati&ei era acela de a dez&olta cooperarea politic0 econo+ic0 te3nic0
tiini(ic i cultural %ntre cele patru state +e+/re.
Odat cu ad+iterea "e3oslo&aciei0 %n 1))0 nu+ele acestei structuri a de&enit OErupul
PentagonalZ0 iar %n 1))10 prin aderarea Poloniei0 s,a trans(or+at %n OErupul Le4agonalZ.
YncepXnd din anul 1))20 prin aderarea a trei noi state 7Gosnia i Lerego&ina0 "roaia i
?lo&enia: structura respecti& de cooperare regional a cptat actuala denu+ire de -niiati&a
"entral Curopean 7-"C:.
6iniile directoare ale acti&itii -"C sunt sta/ilite i adoptate %n cadrul reuniunilor anuale
ale e(ilor de gu&ern i respecti&0 ale +initrilor de e4terne ai statelor +e+/re i au la /az
228
principiile "artei ONU0 docu+entele procesului de la LelsinAi i0 +ai recent0 dez&oltrile din
cadrul UC i P?C?C.
Yn con(or+itate cu poziia sa strategic i statutul su %n Curopa0 -"C are %n co+ponena sa
state +e+/re e4tre+ de di(erite;
dou state +e+/re UC 7#ustria i -talia0 crora li se &or aduga Polonia0 1. "e30
?lo&acia0 ?lo&enia i Ungaria:<
apte state +e+/re "C=$# 7Gulgaria0 1epu/lica "e30 "roaia0 Polonia0 1o+Xnia0
?lo&acia0 ?lo&enia i Ungaria , din 2! au r+as doar 1o+Xnia0 Gulgaria i "roaia:<
patru state care au aparinut (ostei -ugosla&ii 7Gosnia,Lerego&ina0 "roaia0 .acedonia
i Uniunea ?er/ia i .untenegru:<
trei state (oste +e+/re U1?? 7Gelarus0 1epu/lica .oldo&a i Ucraina:<
ase state +e+/re N#$O 71. "e30 -talia0 Polonia0 Ungaria , la care se &or aduga
?lo&acia i ?lo&enia:.
Fe ase+enea0 #l/ania0 1o+Xnia0 Gulgaria0 1epu/lica .oldo&a i Ucraina sunt +e+/re ale
O"C.N0 iar la ?C"- particip #l/ania0 Gulgaria0 "roaia0 Gosnia,Lerego&ina0 .acedonia0
?lo&enia0 1o+Xnia0 Ungaria i Uniunea ?er/ia, .untenegru.
Feciziile -"C sunt re(lectate %n docu+ente (inale0 declaraii i reco+andri politice0
adoptate prin consens %n cadrul reuniunilor e(ilor de gu&ern i +initrilor de e4terne.
Yn lipsa unor (or+e instituionalizate0 %ntre statele +e+/re -"C au loc consultri periodice
pe pro/le+e econo+ice0 politice0 culturale i sociale dup cu+ ur+eaz;
1euniunile e(ilor de gu&ern 7%n luna noie+/rie a (iecrui an:. Pe lXng discuiile de
ordin general0 s adopt 3otrXri re(eritoare la orientrile politice i econo+ice de
cooperare %n cadrul -"C0 crearea i dizol&area grupurilor de lucru sau o/inerea sau
pierderea statutului de +e+/ru.
1euniuni ale +initrilor de e4terne , se organizeaz %n pri+ul se+estru al (iecrui an i
uneori %n +ar5a reuniunii e(ilor de gu&ern. "u aceast ocazie0 se iau decizii pri&ind
pro/le+ele politice ale regiunii0 do+eniile i (or+ele de cooperare0 structura Erupului
de lucru0 c3estiunile de /uget i de personal0 i se nu+esc sau re&oc Firectorul
Eeneral i Firectori Eenerali ad5unci ai ?ecretarului C4ecuti& al -"C.
1euniuni sectoriale ad,3oc ale +initrilor de interne0 culturii0 agriculturii0 5ustiiei etc.<
YntXlniri periodice ale directorilor politici din .#C<
22)
Yn +ar5a reuniunilor pri+ilor +initri0 au loc =oru+uri Ccono+ice i ale $ineretului
%ntXlniri ale preedinilor "a+erelor de "o+er0 #geniilor de pro+o&are a in&estiiilor0
etc<
6unar0 au loc reuniunile "o+itetului "oordonatorilor Naionali care are sarcina de a ur+ri
i sincroniza acti&itile -"C0 atXt la ni&el naional0 cXt i %ntre statele +e+/re.
O co+ponent de /az a -niiati&ei o reprezint Erupurile de lucru 79orAing Eroups Q
9E:0 care dez/at i (or+uleaz propuneri de proiecte i aciuni0 %n do+enii speci(ice de cooperare0
pe care le trans+it "o+itetului "oordonatorilor Naionali spre analiz0 apro/are. "ele 1' grupuri
de lucru cuprind e4peri din; agricultur0 turis+0 co+/aterea cri+ei organizate0 transporturi0
energie0 +ediu0 %ntreprinderi +ici i +i5locii0 tiin i te3nologie0 +inoriti0 cultur0 in(or+aii i
+ass +edia etc. Una sau dou ri coordoneaz acti&itile des(urate %n cadrul (iecrui grup de
lucru0 pe o /az +ai +ult sau +ai puin per+anent.
Fe notat c nu+ai un nu+r redus de 9E au o acti&itate +ai susinut 7agricultur0 turis+0
cri+ organizat0 cultur:0 %n ti+p ce +a5oritatea lor au a&ut cel +ult o reuniune %n ulti+ii doi ani0
din cauza interesului redus al rilor +e+/re.
"oordonarea general a acti&itilor care se des(oar %n cadrul -"C este asigurat prin
rotaie de statul care deine preedinia organizaiei %n anul calendaristic respecti&.
-"C dispune de un ?ecretariat C4ecuti&0 cu sediul la $rieste0 a crui sarcin este s asiste
preedinia %n e4ercitarea atri/uiilor sale i0 de ase+enea0 s pregteasc i s ur+reasc
nu+eroasele reuniuni i con(erine organizate su/ egida acestei structuri de cooperare regional.
#+/asadorul austriac Larald 8reid %ndeplinete (uncia de Firector general al
?ecretariatului C4ecuti& al -"C.
6a sediul GC1F din 6ondra (uncioneaz un ?ecretariat pentru proiecte -"C0 care o(er
asisten %n pregtirea corespunztoare a dosarelor de (inanare a proiectelor.
PXn %n prezent0 acti&itile des(urate %n cadrul -"C au (ost (inanate prin contri/uiile
&oluntare ale rilor +e+/re. "ea +ai +are contri/uie o are gu&ernul italian0 care pe lXng
costurile pe care le suport pentru (uncionarea ?ecretariatului C4ecuti&0 ali+enteaz i un (ond
special desc3is la GC1F 7$rust =und:0 de unde sunt (inanate parial o serie de proiecte de
cooperare te3nic i de in&estiii0 %n /ene(iciul rilor +e+/re -"C. "ontri/uia total a -taliei la
-"C este esti+at la apro4i+ati& 2' +ilioane U?F.
23
Yn anul 22 s,a 3otrXt constituirea unui =ond de "ooperare -"C0 destinat (inanrii de
progra+e i proiecte0 la care contri/uie (iecare dintre rile +e+/re0 %n /aza unei scri de
contri/uii anuale.
Ulti+ele reuniuni ale -"C au e&ideniat interesul statelor +e+/re pentru;
Yntrirea cooperrii %ntre -"C i alte organizaii regionale i pan,europene0 dintre care
UC i "o+isia Curopean ocup un loc distinct<
"onsolidarea procesului de dez&oltare econo+ic a statelor %n tranziie spre o econo+ie
de pia<
1educerea decala5ului %ntre rile +e+/re i participarea acti& la procesul de integrare
european<
Yntrirea cooperrii %ntre statele +e+/re %n di&erse do+enii de acti&itate0 cu accent pe
cola/orarea trans(rontalier0 co+/aterea cri+ei organizate i a tra(icului ilegal de
persoane.
#&Xnd %n &edere nu+rul relati& +are de ri +e+/re -"C 717: i0 +ai ales0 dina+ica
structurii acestora se i+pune adaptarea o/iecti&elor i (unciilor -"C0 pornind de la identi(icarea
intereselor co+une.
Fe i+portan esenial &a (i dez&oltarea relaiilor -"C cu UC de o +anier coerent i
cuprinztoare0 /azat pe consolidarea cola/orrii dintre cele dou structuri %n do+enii de interes
co+un. 1o+Xnia s,a pronunat ca Planul de #ciune al -"C 2! , 26 s (ie ela/orat ast(el %ncXt
s contri/uie la i+ple+entarea &iziunii UC asupra sta/ilitii %n regiune.
# (ost poziti& i pXn %n prezent caracteristica -"C0 de structur orientat ctre (or+ularea
i i+ple+entarea de proiecte concrete de asisten. #&Xnd %ns %n &edere c (ondurile de care
dispune -"C sunt +odeste0 apare necesar gsirea de spri5in (inanciar din a(ar ast(el %ncXt s
creasc nu+rul de proiecte0 atXt indi&iduale0 pentru o singur ar0 cXt i proiecte care s ai/ ca
/ene(iciari +ai +ulte ri -"C.
Yn a(ara cooperrii cu UC %n aceast pri&in0 este util s se continue e4periena poziti& de
pXn %n prezent a unor raporturi strXnse -"C,GC1F; proiectele iniiate %n cadrul -"C cu caracter de
studii de (eza/ilitate0 +ai ales %n do+eniul in(rastructurilor0 s (ie apoi dez&oltate %n proiecte de
lucrri pe /aza unor credite GC1F. Yn acest conte4t0 partea ro+Xn a se+nat cu GC1F acordul
pentru un %+pru+ut %n &aloare de 2! de +ilioane de CU1O destinat rea/ilitrii i +odernizrii a
231
cinci staii de cale (erat0 aceasta dup ce studiul de (eza/ilitate (usese realizat su/ (or+a unui
proiect -"C0 care a alocat %n acest scop o 5u+tate de +ilion de CU1O.
=aptul c -"C &a continua s ai/ ca +e+/ri i ri care (ac parte din noul concept UC al
SCuropei lrgiteS +oti&eaz e4tinderea zonei de cooperare %n cadrul -niiati&ei la do+enii cu+ sunt
co+/aterea cri+ei organizate0 a tra(icului de persoane i a teroris+ului0 precu+ i securitatea i
controlul (rontierelor0 prin adoptarea de standarde co+une %n de(inirea i aciunea (a de ast(el de
(eno+ene. 1o+Xnia e&ideniaz i %n acest cadru potenialul pe care %l o(er "entrul regional de la
Gucureti pentru co+/aterea cri+inalitii trans,(rontaliere.
#cti&itile i proiectele realizate %n cadrul di(eritelor Erupuri de 6ucru i $asA =orce,uri
ale -"C0 pe do+enii0 plaseaz ara noastr %n poziia dual de /ene(iciar0 dar i de (urnizor de
e4perien i asisten0 %n zone cu+ ar (i tranziia de+ocratic0 re(or+ele econo+ice0 integrarea
euro,atlantic i european0 de interes e(ecti& pentru alte ri -"C.
Fe +enionat0 de ase+enea0 c -"C acord o atenie deose/it i spri5in0 inclusi& cu
resurse proprii0 transpunerea %n practic a unor proiecte din cadrul Pactului de ?ta/ilitate pentru
Curopa de ?ud,Cst 7P?C?C:.
1o+Xnia a (ost pri+it %n -"C la 1 iunie 1))60 cu ocazia reuniunii de la *iena a +initrilor
a(acerilor e4terne ai rilor +e+/re ale acestei organizaii.
6a ?u++it,ul -"C de la *aro&ia 7noie+/rie 23:0 do+nul #drian Nh?$#?C0 pri+ul
+inistru al 1o+Xniei0 %n acea &re+e0 a susinut %n discursul su c sc3i+/rile istorice au desc3is
noi perspecti&e pentru toate statele i popoarele din zona -niiati&ei "entral Curopene. Procesul
(r precedent al lrgirii Uniunii Curopene precu+ i lrgirea N#$O au (ost percepute ca o
+odalitate de a %ndeprta &ec3ile /ariere din Curopa. Yn acelai ti+p0 ele su/liniaz necesitatea
unor +ai +ari e(orturi pentru a consolida unitatea Curopei i solidaritatea %ntre state0 /azat pe
&alorile de+ocratice co+une. Yn &iitorul apropiat0 aproape 5u+tate dintre statele -niiati&ei "entral
Curopene &or (i +e+/re ale UC.
#st(el0 1o+Xnia &a spri5ini consolidarea rolului -"C0 de liant %ntre Cstul i "entrul Curopei
i totodat de partener solid %n dialogul instituional cu UC0 "C i N#$O.
1o+Xnia i,a rea(ir+at %ntregul spri5in pentru consolidarea -"C ca actor i+portant %n
trasarea ar3itecturii &iitoare a Curopei.
Fe ase+enea0 ara noastr %i e4pri+ interesul (a de creterea rolului -"C %n do+enii ca;
232
practica unei /une autogu&ernrii locale0 prin crearea unor proiecte de (or+are
pro(esional a &iitorilor (uncionari pu/lici dup criteriile UC<
-.....,uri0 prin %+prtirea celor +ai /une e4periene %n +aterie de +anage+ent post,
pri&atizare i acces la (ondurile de dez&oltare<
Pri&it prin pris+a &iitoarei integrri %n UC0 1o+Xnia consider creterea co+petiti&itii
econo+ice ca (iind o prioritate decisi& atXt pentru gu&ernul ro+Xn0 cXt i pentru toate statele
+e+/re -"C0 +ani(estXnd o preocupare particular %n dez&oltarea reelei de in(rastructuri de
energie i de transport0 +ai cu sea+ c ara noastr &a (i c3e+at s 5oace un rol i+portant %n
&iitorul coridor european Nord , ?ud0 care &a lega #driatica de .area Neagr.
Fe ase+enea0 se i+pune urgentarea redesc3iderii cursului superior al Funrii0 pentru care
este necesar gsirea de (onduri la ni&el european i internaional< %n acest sens0 Procesul de
"ooperare Funrean0 lansat %n +ai 220 o(er un cadru e4celent pentru i+ple+entarea unor
proiecte de integrare socio,econo+ic european a statelor +e+/re -"C.
O preocupare deose/it a gu&ernului ro+Xn o constituie co+/aterea cri+inalitii0 a
+igraiei i a tra(icului ilegale0 &zute ca o/ligaii co+un asu+ate de toate statele +e+/re -"C0 iar
%ntrirea cola/orrii %ntre -"C i ?C"- %n acest do+eniu0 concretizat %n se+narea Ynelegerii de
cooperare %n cadrul "entrului de la Gucureti0 reprezint un pas i+portant e(orturile de aliniere la
regle+entrile UC %n +aterie.
Fup Praga i "open3aga0 -"C tre/uie s (ac o nou do&ad a (le4i/ilitii i
dina+is+ului su0 re%nnoindu,i &iziunea politic0 atXt asupra a5ustrii politicilor regionale pentru
o/inerea unei +ai /une coerene la ni&el social0 econo+ic i legislati&0 cXt i asupra i+ple+entrii
unor progra+e europene cu+ ar (i $#"-?0 PL#1C sau "#1F?.
+. A$or%u %e Li0er S$4i)0 Centra?Euro"ean 6CEATA:
#cordul de 6i/er ?c3i+/ "entral,Curopean 7"entral Curopean =oreign $rade #gree+ent ,
"C=$#: a (ost %nc3eiat %n 1))2 %ntre Polonia0 Ungaria i "e3oslo&acia0 %n condiiile dispariiei
siste+ului "#C10 %n ideea (acilitrii sc3i+/urilor i a cooperrii econo+ice intra,regionale0 i0
i+plicit0 a spri5inirii dez&oltrii econo+ice a rilor participante.$otodat0 acordul a (ost &zut ca
un instru+ent de pregtire a statelor participante pentru aderarea la Uniunea Curopean0 el (iind
accesi/il doar acelor ri care a&eau de5a %nc3eiat un acord de asociere cu UC.Yn ti+p0 acordul a
(ost lrgit prin includerea ?lo&eniei0 1o+Xniei0 Gulgariei i "roaiei.
233
Hona de li/er sc3i+/ a de&enit (uncional pentru produse industriale la 1 ianuarie 210 cu
doar cXte&a e4cepii0 eli+inate i ele %n 22.
Yn general0 rezultatele concrete ale "C=$# au (ost +ai sla/e decXt se ateptase iniial0
+a5oritatea rilor participante %nregistrXnd o dina+ic +ult +ai puternic a sc3i+/urilor cu UC0
(a de cea a sc3i+/urilor %n cadrul #cordului.
Pentru 1o+Xnia0 operaiunile co+erciale %n cadrul zonei de li/er sc3i+/ s,au soldat cu un
de(icit co+ercial cronic0 e&ideniind dezec3ili/rele e4istente %n structura sc3i+/urilor i %n
co+petiti&itatea relati& a +r(urilor. #cest de(icit se datoreaz0 %n principal0 sc3i+/urilor cu rile
central,europene0 ale cror produse de e4port s,au do&edit a (i +ai co+petiti&e decXt cele
ro+Xneti.
"u toate acestea0 &olu+ul sc3i+/urilor intra,regionale a crescut constant0 iar sporul de
desc3idere econo+ic i de co+petiti&itate pe care acordul le,a (a&orizat a contri/uit sensi/il la
pregtirea econo+iilor pentru aderarea la Uniunea Curopean.
Yn ur+a integrrii %n Uniunea Curopean0 %n 2!0 a Poloniei0 "e3iei0 ?lo&aciei0 Ungariei i
?lo&eniei0 nu+rul rilor participante la prezentul #cord de 6i/er ?c3i+/ "entral,european s,a
redus la doar trei0 i anu+e 1o+Xnia0 Gulgaria i "roaia.Yn atari condiii0 s,au (or+ulat %ntre/ri
pri&itoare la &iitorul #cordului0 %n special %n condiiile integrrii 1o+Xniei i Gulgariei %n Uniunea
Curopean %n 27.
"C=$# s,a do&edit a (i un cadru e4celent de pregtire pentru aderarea la Uniunea
Curopean a econo+iilor rilor candidate.
E. Pro$esu %e Coo"erare &unDreanD
-deea unui proces politic de cooperare %n regiunea Funrii a aprut cu ocazia lansrii
propunerii ro+Xne de analiz a oportunitii relurii consultrilor %ntre statele +e+/re ale "o+isiei
Funrii pentru re&izuirea "on&eniei de la Gelgrad din 1)!8 pri&ind regi+ul na&igaiei pe Funre
7la cea de,a '),a sesiune a "o+isiei Funrii0 des(urat %n luna aprilie 2.0 la Gudapesta:0
propunere care s,a /ucurat de o larg susinere a statelor +e+/re. Yn acest conte4t0 #ustria a
propus prii ro+Xne lansarea unei iniiati&e co+une0 care s reprezinte nucleul unui &iitor proces
politic de cola/orare %ntre statele din regiunea Funrii0 %n concordan cu politicile regionale ale
23!
Uniunii Curopene. -niiati&a s,a /ucurat de spri5inul i i+plicarea acti& a "o+isiei Curopene i a
Pactului de ?ta/ilitate pentru Curopa de ?ud,Cst.
6ansarea Procesului de "ooperare Funrean a a&ut loc la *iena0 la 27 +ai 220 %n cadrul
unei "on(erine a +initrilor a(acerilor e4terne din rile dunrene.
#&Xnd %n &edere rolul 1o+Xniei %n UconstruireaZ Procesului de "ooperare Funrean0 (ostul pri+,
+inistru #drian Nstase a desc3is "on(erina0 susinXnd discursul principal al acesteia.
#u participat0 de ase+enea0 do+nul "3ris Patten0 co+isarul european pentru a(aceri
e4terne0 i do+nul Cr3ard GuseA0 coordonatorul special al Pactului de ?ta/ilitate.
Parti$i"anii a Pro$esu %e Coo"erare &unDreanD;
"ele 13 state din /azinul 3idrogra(ic al Funrii 7cele 1 state ri&erane; Eer+ania0 #ustria0
?lo&acia0 Ungaria0 "roaia0 -ugosla&ia0 1o+Xnia0 Gulgaria0 1epu/lica .oldo&a i Ucraina0 precu+
i 3 state neri&erane0 a&Xnd %ns +a5oritatea teritoriului situat %n cadrul /azinului 3idrogra(ic al
(lu&iului; "e3ia0 ?lo&enia0 Gosnia i Lerego&ina:0 "o+isia Curopean i Pactul de ?ta/ilitate.
O0ser.atori; state interesate i capa/ile s contri/uie la acti&itile Procesului ?U#0
1usia0 =rana0 $urcia0 .acedonia precu+ i organizaii i structuri regionale cu pro(il dunrean
sau preocupri %n zon "o+isia Funrii0 "o+isia -nternaional pentru protecia =lu&iului
Funrea0 "o+itetul Per+anent pentru "oridorul *--0 "C=$#0 ?CC"P etc.
Procesul de "ooperare Funrean nu este o nou organizaie regional 7deci o structur
instituionalizat:0 ci un cadru politic de cooperare i pro+o&are0 cu prioritate0 a
preocuprilor i o/iecti&elor principale ale statelor din regiunea dunrean<
.odaliti de (uncionare;
, des(urarea de con(erine la ni&elul +initrilor a(acerilor e4terne0 o dat
la 2 ani0 care &or identi(ica prioritile de aciune pentru cooperarea dunrean0 precu+ i
proiecte care ur+eaz s (ie pro+o&ate %n cadrul Procesului acestea (iind incluse %ntr,o
list e4e+pli(icati& de proiecte prioritare<
, des(urarea unor reuniuni0 la ni&el de %nali (uncionari0 pentru analiza
stadiului de realizare a proiectelor respecti&e.
-+plicarea Pactului de ?ta/ilitate %n Procesul de "ooperare Funrean.
Pactul de ?ta/ilitate a a&ut la %nceputul anului 2 7%n paralel cu iniiati&a ro+Xno,austriac:
iniiati&a lansrii unei con(erine dunrene0 care s reprezinte un (oru+ de discuii al pro/le+elor
dunrene %n di(erite do+enii. Fup lansarea de+ersului ro+Xno,austriac0 cele dou iniiati&e au
23'
(ost cone4ate0 ast(el %ncXt cele dou state i Pactul de ?ta/ilitate au (ost0 alturi de "o+isia
Curopean0 co,iniiatorii Procesului de "ooperare Funrean.
Pactul de ?ta/ilitate a participat acti& la pregtirea lansrii P"F coordonatorul special al
Pactului0 dl. Cr3ard GuseA0 participXnd atXt la cea de,a doua reuniune pregtitoare a "on(erinei de
lansare 7Gucureti0 6 (e/ruarie 21:0 cXt i la "on(erina de lansare de la *iena i acionXnd0 cu
di&erse prile5uri0 pentru pro+o&area (olosirii P"F ca un instru+ent %n spri5inul dez&oltrii regiunii
Funrii.
"aracterul de noutate al acestui Proces const %n (aptul c introduce0 %n pre+ier0 o
di+ensiune politic a cola/orrii %n regiunea dunrean0 (iind pri+ul proces politic dedicat
spaiului i pro/le+aticii dunrene %n ansa+/lul lor 7celelalte structuri sau organizaii a&Xnd
caracter te3nic sau sectorial:.
Cl a (ost conceput ca un e4erciiu politic de integrare al statelor dunrene0 prin participarea
%n cadrul su atXt a "o+isiei Curopene i Pactului de ?ta/ilitate0 cXt i a unor state +e+/re ale UC0
alturi de state candidate la aderare 7precu+ i alte state a(late (ie %n cadrul Procesului de
?ta/ilizare i #sociere0 (ie %n alte relaii de cooperare cu UC:. ?e poate a(ir+a c interaciunea
ro+Xno,austriac %n pregtirea lansrii P"F a pre(igurat (ericit e(ectele /ene(ice ale acestei
cooperri.
#lturi de di+ensiunea politic0 cooperarea %n cadrul Procesului de "ooperare Funrean
este pro+o&at i prin cele ase di+ensiuni sectoriale; econo+ic0 na&igaie0 a +ediului
%ncon5urtor0 turistic0 cultural i a cooperrii su/,regionale.
O0ie$ti.e; Procesul are ca o/iecti& principal ar+onizarea i coordonarea iniiati&elor legate
de cooperarea %n /azinul Funrii0 ast(el %ncXt s poat (i e&itate suprapunerile i pre%ntX+pinat
irosirea resurselor.
Reaizarea "roie$teor; pentru (iecare proiect de cooperare0 identi(icat drept prioritar0 se
sta/ilete0 pe /az de U&oluntariatZ0 un stat sau o organizaie care s preia rolul de coordonare a
acti&itilor pentru realizarea sa. #st(el0 1o+Xnia a preluat rolul de coordonare pentru proiectele
legate de acti&itile econo+ice , de e4e+plu;
organizarea "on(erinei de a(aceri dunrene0 %n octo+/rie 230 la Gucureti<
realizarea unui centru dunrean pentru artizanat i %ntreprinderi +ici i +i5locii<
realizarea unui centru pentru pro+o&area produselor dunrene<
sta/ilirea unei /aze de date a agenilor econo+ici dunreni<
236
crearea unei /urse dunrene a turis+ului.
Cste de re+arcat (aptul c aceste proiecte tre/uie s (ie de5a &ia/ile i (uncionale 7inclusi&
%n pri&ina surselor de (inanare:0 %n sensul c Procesul de "ooperare Funrean nu &a aciona
pentru atragerea de (onduri pentru aceste proiecte0 ca %n +odelul Pactului de ?ta/ilitate. Fe (apt0
apro/area listei de o/iecti&e prioritare i proiecte (uncioneaz ca o Oo+ologareZ politic din partea
P"F0 a i+portanei lor 7ca un Oseal o( RualitDZ politic:.
/. Pa$tu %e Sta0iitate "entru Euro"a %e Su%?Est 6PSESE:
O/iecti&ele P?C?C considerate realiza/ile pentru perioada ur+toare0 sta/ilite cu ocazia
.esei 1egionale de la ?alonic 716 dece+/rie 22:0 au (ost ur+toarele;
Fe+ocraia 6ocal i "ooperarea $rans(rontalier , cooperare siste+atic %ntre su/iecii
locali din regiune 7gu&erna+entali0 ci&ici i din lu+ea a(acerilor:0 pentru %ntrirea
co+ple+entaritii econo+ice0 a coeziunii sociale i reconcilierii0 precu+ i pentru
consolidarea de+ocraiei i sta/ilitii locale<
.ass,+edia , realizarea de re(or+e legislati&e0 crearea unui =ond al $ele&iziunii0
intensi(icarea pregtirii ziaritilor0 %ntrirea poziiei +i5loacelor de in(or+are
independente i a standardelor 5urnalistice internaionale %n ?ud Cstul Curopei<
-n(rastructura , co(inanarea progra+elor de dez&oltare a in(rastructurii din regiune i
instituionalizarea parteneriatului %n do+eniul transporturilor 7rutiere0 (ero&iare0
aeriene:0 energiei electrice i teleco+unicaiilor0 acordrii de prioritate in&estiiilor de
capital< crearea Pieei 1egionale a Cnergiei<
-n&estiiile i co+erul , asigurarea unui cli+at de a(aceri (a&ora/il0 la care s contri/uie
#cordurile /ilaterale de 6i/er ?c3i+/0 a unui siste+ de +onitorizare e(icient0
a+pli(icarea oportunitilor de in&estiii0 de ocupare a (orei de +unc i de dez&oltare
econo+ic %n regiune<
Eestionarea i sta/ilizarea +icrilor de populaii , adaptarea strategic0 %ntr,o +anier
co+pre3ensi&0 pentru ca integrarea etnic s de&in dura/il i s per+it +suri
e(iciente0 la ni&el naional0 %n zonele predispuse +igraiei0 legale sau ilegale i azilului0
precu+ i o +ai /un ad+inistrare a (rontierelor. ?,a a&ut %n &edere ca acti&itile care
au ca o/iecti& nu+ai aspectele u+anitare legate de re(ugiai s (ie eli+inate treptat<
237
"ri+a organizat , spri5inirea e(orturilor pentru crearea unor instru+ente co+une de
lupt %+potri&a cri+ei organizate prin e(icientizarea "entrului 1egional pentru
"o+/aterea "ri+ei $rans(rontaliere de la Gucureti i prin pregtirea personalului su
la ni&elul standardelor CU1OPO6 7inclusi& %n spiritul rezultatelor "on(erinei
+inisteriale de la 6ondra , 2' noie+/rie 220 pri&ind co+/aterea cri+ei organizate %n
?ud Cstul Curopei:.
Prin$i"aee a$iuni reaizate Jn $a%ru )eseor %e u$ru( au &izat realizarea de progrese
%n do+eniile; +ass,+edia i de+ocraia localQcooperarea trans(rontalier;
Jn %o)eniu )ass? )e%ia; +a5orarea ti+pilor de e+isie pentru progra+ele cu te+atic
special 7corupie0 reconciliere0 tineret0 etc.:< %n(iinarea SGalAan $rust (or Fe+ocracDS0
care creeaz pre+isele (inanrii proiectelor regionale din do+eniile de+ocraie i
drepturilor o+ului< intensi(icarea acti&itilor pri&ind %+/untirea re(or+elor
legislati&e0 a pregtirii ziaritilor0 %ntrirea poziiei +i5loacelor de in(or+are
independente i a standardelor 5urnalistice internaionale %n ?ud Cstul Curopei prin
pro+o&area unei S+edia pro(esionaleS0 inclusi& cu spri5inul Uniunii Curopene<
Jn %o)eniu %e)o$raiei o$ae #i $oo"erDrii trans'rontaiere0 $asA =orce,ul pe
aceast pro/le+atic din cadrul P?C?C a (acilitat ur+toarele aciuni de cooperare
trans(rontalier;
a. -anage)entu #i sta0iizarea )i#$Drior %e "o"uaii: %n cursul anului 23 (uziunea
dintre -niiati&a pri&ind .igrarea0 #zilul i -niiati&a pri&ind 1e&enirea 1e(ugiaiilor s,a
concretizat %n .#11-0 care s,a dorit a (i o (or+ +ai e(icient de aciune %n do+eniu a
P?C?C< s,a adoptat un SProgra+ de #ciuneS al .#11- pentru spri5inirea i
co+ple+entaritatea cu P?#.
"on(erina pri&ind ?ecuritatea i "ontrolul =rontierelor 7O3ridQ.acedonia0 +ai 23:;
crearea unor instru+ente de lucru e4acte pentru sta/ilirea unui control e(icient0 strict0 dar desc3is
al (rontierelor< dez&oltarea unui siste+ integrat de asisten a %n acest do+eniu %n concordan cu
standardele UC< rile participante la con(erin s,au anga5at pentru alinierea legislaiilor naionale
%n +aterie la nor+ele de co+un acord sta/ilite prin Feclaraia =inal0 %n special a celor re(eritoare
la autoritile &a+ale ci&ile i a nor+elor legale pri&ind azilul regi+ul strinilor.
0. Cri)a organizatD , au (ost sta/ilite raporturile de lucru dintre CU1OPO6 i "entrul
1egional ?C"- pentru "o+/aterea "ri+inalitii $rans(rontaliere de la Gucureti;
238
"o+/aterea tra(icul cu (iine u+ane; la =oru+ul 1egional .inisterial 7?o(ia0 1
dece+/rie 23: reprezentanii statelor Pactului de ?ta/ilitate au adoptat o declaraie
co+un re(eritoare la necesitatea acordrii de protecie &icti+elor i +artorilor
i+plicai %n cazuri de tra(ic de persoane0 %n special a situaiilor %n care +inorii au a&ut
de su(erit<
6a 16 iulie 230 a (ost se+nat #cordul dintre 1o+Xnia i Giroul "oordonatorului
?pecial al Pactului de ?ta/ilitate pri&ind desc3iderea la Gucureti a ?ecretariatului
pentru "o+/aterea "ri+ei Organizate %n Curopa de ?ud,Cst 7?PO":. O/iecti&ul
general; (acilitarea dialogului i cooperrii dintre autoritile locale0 ageniile regionale
i internaionale specializate %n co+/aterea cri+ei organizate.
O0ie$ti.ee "ro"use de P?C?C0 pentru &iitor0 %n ceea ce pri&ete cooperarea
trans(rontalier i cri+a organizat;
Fe+ocraia 6ocal i "ooperarea $rans(rontalier0 &a cuprinde dou co+ponente;
asigurarea e4pertizei politice necesare autoritilor locale %n do+eniul cooperrii
trans(rontaliere< acordarea de spri5in pentru acti&itile speci(ice Curo,regiunilor
7reconciliere inter,etnic0 %+/untirea cli+atului econo+ic0 %nlesnirea +icului tra(ic
de (rontier pentru cetenii cu do+iciliul %n i+ediata zon a (rontierelor0 etc:<
"ri+a organizat , sti+ularea i i+ple+entarea "on&eniei ONU pri&ind co+/aterea
cri+ei organizate transnaionale0 %n special pentru crearea +ecanis+elor legale de
protecie a +artorilor< (acilitarea dialogului dintre "entrul 1egional ?C"- de la
Gucureti i CU1OPO6 i alte agenii specializate pentru e(icientizarea operaiunilor de
in&estigare a dosarelor operati&e pri&ind cri+a organizat<
Eestionarea (eno+enului pri&ind +igrarea , soluionarea e(icient a situaiilor %nc
e4istente pri&ind re(ugiaii i persoanele care au (ost ne&oite s,i prseasc propriile
locuine0 %n special cele din Gosnia i Lerego&ina0 "roaia0 ?er/ia i .untenegru i
8oso&o< %n(iinarea unui =oru+ de dialog pe pro/le+e de .igrare0 #zil0 *ize i "ontrol
al =rontierelor0 care s se organizeze regulat0 la ni&el de e4peri.
=. Iniiati.a %e Coo"erare Jn Su%?Estu Euro"ei 6SECI:
-niiati&a de "ooperare %n ?ud,Cstul Curopei 7?out3east Curopean "ooperati&e -nitiati&e ,
?C"-: a (ost lansat %n dece+/rie 1))60 dup se+narea acordurilor de pace de la FaDton0 la
23)
propunerea co+un a Uniunii Curopene i ?tatelor Unite0 cu scopul dez&oltrii unei strategii
econo+ice i de +ediu &ia/ile %n regiune.
1euniunea inaugural a a&ut loc la Eene&a0 %n perioada ',6 dece+/rie 1))60 la 6 dece+/rie
1))6 (iind adoptat Feclaraia de principiu pri&ind cooperarea %n cadrul ?C"-.
?C"- este o structur su/regional care %ncura5eaz cooperarea %ntre statele participante i
(acilitarea integrrii lor %n structurile europene. ?C"- ur+rete coordonarea planurilor de
dez&oltare regional0 asigur o +ai /un prezen a sectorului pri&at %n econo+ia zonei0
%ncura5eaz trans(erul de AnoK,3oK i realizarea de in&estiii %n sectorul pri&at.
?tatele participante la ?C"- sunt; #l/ania0 Gosnia,Lerego&ina0 Gulgaria0 "roaia0
.acedonia0 Erecia0 .oldo&a0 1o+Xnia0 ?lo&enia0 $urcia i Ungaria.
?tatele o/ser&atoare sunt #ustria0 #zer/ai5an0 Gelgia0 =rana0 Eer+ania0 ?pania0 ?U# i Ucraina.
Organis+ul decizional este "o+itetul de #gend 7S#genda "o++itteeS:0 (or+at din
coordonatorii naionali pentru ?C"- 7care coordoneaz0 %n plan intern0 participarea la proiectele
?C"-:. "o+itetul de #gend are drept sarcin identi(icarea preocuprilor co+une legate de
econo+ia i protecia +ediului %n regiune0 precu+ i sta/ilirea listei de prioriti pe /aza crora
sunt concepute i dez&oltate proiecte concrete.
Prioritile de aciune0 selecionate de "o+itetul de #gend al ?C"-0 la cea de,a 2!,a
%ntXlnire 7?alonic0 17 dece+/rie 22:0 &izi/il di+inuate (a de aciunile preconizate la %n(iinarea
?C"-0 %n 1))60 sunt;
$ransportul pe Funre<
-niiati&a 1Xului ?a&a i a 1Xului $isa. ?,a considerat c e4periena co+ercial i de
a(aceri cXtigat de ?C"- prin proiectele dunrene %n aria dez&oltrii in(rastructurii de
transport i a +anage+entului apelor este &aloroas i poate (i (olosit i pentru rXul
?a&a i $isa0 %n special %n atragerea de (inanri<
"o+itetele naionale ?C"-P1O0 inspirate dup +odelul CU1OP1O al ONUQ"CC0 se
do&edesc acti&e %n rile %n care e4ist un interes susinut pentru ar+onizarea i
si+pli(icarea procedurilor %n +aterie de ad+inistraie0 co+er i transport.
O dat cu lansarea Pactului de ?ta/ilitate s,a e&ideniat posi/ilitatea ca0 datorit naturii
co+ple+entare i o/iecti&elor co+une ale celor dou iniiati&e0 acti&itile lor s (ie coordonate. Yn
acest sens;
2!
6a 27 ianuarie 230 %n pri+a zi a sesiunii de iarna a #dunrii Parla+entare a
"onsiliului Curopei0 do+nul dr. Cr3ard GuseA0 "oordonatorul ?pecial al Pactului de
?ta/ilitate a su/liniat (aptul c s,a reuit (uzionarea acti&itilor ?C"- cu cele ale
Pactului0 ur+Xnd a se ela/ora progra+ele concrete de transpunere %n practic ale acestei
reorganizri<
"entrul ?C"- de la Gucureti a de&enit "entrul 1egional pentru "o+/aterea
"ri+inalitii $rans(rontaliere %n care sunt incluse ?ecretariatele unor iniiati&e ale
Pactului de ?ta/ilitate 7"o+/aterea "ri+ei OrganizateQ?PO" i lupta %+potri&a
corupieiQ?P#-:<
"onsiliul "onsultati& de #(aceri al ?C"- a (ost Odizol&atZ %n "onsiliul "onsultati& de
#(aceri al Pactului de ?ta/ilitate0 creXndu,se "onsiliul "onsultati& pentru #(aceri al
Curopei de ?ud,Cst<
"o+itetele ?C"-P1O au trecut %n su/ordinea noului "onsiliu "onsultati& de #(aceri al
Curopei de ?ud,Cst<
YntXlnirile "o+itetului de #gend al ?C"-0 care a&eau loc la (iecare dou luni0 sunt
progra+ate din ce %n ce +ai rar0 ca Oane4Z a unor reuniuni ale Pactului de ?ta/ilitate.
"u ocazia reuniunii "o+itetului de #gend al ?C"- din 26 ianuarie 1))80 1o+Xnia a
propus %n(iinarea la Gucureti a unui "entru 1egional ?C"- pentru co+/aterea in(racionalitii
trans(rontaliere. Yn cadrul reuniunii de la Eene&a0 din 1' aprilie 1))80 a (ost acceptat proiectul rii
noastre pri&ind instituirea "entrului.
6a 26 +ai 1)))0 a a&ut loc la Palatul Parla+entului din Gucureti reuniunea dedicat
cere+oniei de se+nare a #cordului de cooperare pentru pre&enirea i co+/aterea in(racionalitii
trans(rontaliere0 a&Xnd ca parte integrant "arta de organizare i (uncionare a "entrului 1egional
?C"-.
?tatele se+natare sunt #l/ania0 Gosnia,Lerego&ina0 Gulgaria0 Erecia0 .acedonia0
1epu/lica .oldo&a0 1o+Xnia0 $urcia i Ungaria. 1o+Xnia a rati(icat #cordul de cooperare pentru
pre&enirea i co+/aterea in(racionalitii trans(rontaliere prin 6egea nr. 28 din 1))). #cordul a
intrat %n &igoare la 1 (e/ruarie 2.
Yn luna iulie 210 la Gucureti0 a (ost negociat #cordul de sediu 7tratat /ilateral: cu "entrul
?C"- pri&ind statutul 5uridic0 regi+ul o(icialilor iniiati&ei i delegaiilor la reuniuni0 precu+ i
spri5inul acordat de 1o+Xnia. #cesta a (ost se+nat la 2 octo+/rie 21 de ctre dl. general
2!1
"onstantin FCEC1#$U0 pentru ara noastr i de dl. Cr3ard GU?C80 "oordonatorul ?C"-.
#cordul se inscrie %n li+itele tradiionale ale practicilor diplo+atice dintre un stat i o organizaie
internaional0 recunoscXnd i garantXnd o ga+ de i+uniti0 pri&ilegii i (aciliti.
Proiectul are dou co+ponente;
1."o+ponenta e4tern 7"entrul ?C"-: , instituie internaional intergu&erna+ental0 cu
statut de +isiune diplo+atic<
Firectorul "entrului are rang de a+/asador0 iar +e+/rii instituiei au statut diplo+atic.
Organis+ul principal este "o+itetul "o+un de "ooperare 7>oint "ooperation "o++ittee ,
>"": care reunete reprezentani ai statelor +e+/re din cadrul ad+inistraiei &a+ale i poliiei. 6a
reuniunile >"" particip Organizaia .ondial a *+ilor i -N$C1PO6 7au statut de consilieri
per+aneni: i o/ser&atori 7state i organizaii internaionale:. Yn cadrul "entrului (uncioneaz
patru grupuri de lucru pentru co+/aterea;
$ra(icului de =iine U+ane<
$ra(icului de droguri<
=raude co+erciale<
$eroris+ului.
2. "o+ponenta intern 7Punctul Naional =ocal:
Fin anul 230 "entrul 1egional ?C"- pentru "o+/aterea -n(racionalitii $rans(rontaliere
a de&enit "entrul 1egional pentru "o+/aterea "ri+inalitii $rans(rontaliere.
Q. Organia,ia pentru -emocra,ie .i -e/o)tare %conomic0 1 2+A3 6O&&E
! GUA-: a (ost %n(iinat prin se+narea0 la 23 +ai 260 %n cadrul "ri)uui Su))it a Re'ior %e
Stat GUA- de la 8ie&0 a ?tatutului 7"artei: acesteia< p%n atunci e4ista un =or "onsultati& EU#.
(ondat la 1 octo+/rie 1))70 la ?tras/ourg0 de ctre Preedinii statelor; Eeorgia0 Ucraina0 1epu/lica
#zer/aid5an i 1epu/lica .oldo&a
6a 1 iunie 270 prin instituirea ?ecretariatului EU#. de la 8ie&0 a intrat %n (uncie
?ecretarul Eeneral al ?ecretariatului OFFC EU#.0 dl *aleri "LC"LC6#?L*-6-0 precu+ i
"oordonatorii de Progra+e 71 septe+/rie 27:.
Yn perioada 18,1) iunie 270 la Gacu 7#zer/aid5an:0 a a&ut loc a %oiea Su))it O&&E !
GUA-0 precedat de reuniunea EU#. Polonia 718 iunie 27:0 reuniunea "onsiliului
2!2
.initrilor #(acerilor C4terne EU#. 718 iunie 27:0 reuniunea EU#. ?U#0 EU#.
>aponia 718 iunie 27:0 reuniunile sectoriale %n trei /locuri 7econo+ic0 al organelor de drept i
u+anitar: la ni&el %nalt0 precu+ i reuniunea "onsiliului "oordonatorilor Naionali.
Yn cadrul ?u++it,ului a a&ut loc reuniunea "onsiliului `e(ilor de ?tat 7"`?: care s,a
des(urat %ntr,un (or+at e4tins0 la care au participat Preedintele 1epu/licii #zer/aid5an0
Eeorgiei0 Ucrainei0 Pri+,+inistrul 1epu/licii .oldo&a0 iar %n calitate de in&itai speciali
Preedintele Poloniei0 6ituaniei0 1o+Xniei0 *icepreedintele Gulgariei0 *ice,spic3erul Cstoniei0
.inistrul Ccono+iei 6etoniei0 precu+ i ali in&itai din #ustria0 ?U#0 >aponia0 O?"C0 O"C.N0
UNC?"O0 e(ii +isiunilor diplo+atice acreditai %n #zer/aid5an.
Ur+torul Su))it O&&E ! GUA-0 a a&ut loc la 1 iulie 280 la Gatu+i 7Eeorgia:0
precedat de reuniunea "onsiliului .initrilor #(acerilor C4terne EU#.0 reuniunile sectoriale %n
trei /locuri 7econo+ic0 al organelor de drept i u+anitar: la ni&el %nalt i reuniunea "onsiliului
"oordonatorilor Naionali 7""N: EU#..
COOPERAREA GUA- ! ;APONIA
Pri+a iniiati& de cooperare a (ost lansat %n cadrul ?u++it,ului EU#. de la GaAu de ctre
*ice+inistrul #(acerilor C4terne al >aponiei0 care a trasat do+eniile prioritare de cooperare cu
EU#. %n cadrul politicii Eu&ernului nipon O#rca li/ertii i prosperitii %n regiunea .rii
NegreZ.
Yn acest sens0 la 16,2! septe+/rie 270 la $oAio0 au a&ut loc un se+inar %n do+eniul te3nologiei
de econo+isire a energiei. 1epu/lica .oldo&a a (ost reprezentat la e&eni+entul %n cauz de c%te
un e4pert din cadrul .inisterului -ndustriei i -n(rastructurii i #cade+iei de `tiine. O/iecti&ele
se+inarului au (ost; pro+o&area sta/ilitii dez&oltrii econo+iei de pia %n statele EU#.0
securitatea energetic0 precu+ i sc3i+/ul de e4perien %n do+eniul econo+isirii energiei.
Fe ase+enea0 la 1,) (e/ruarie 2)0 la $oAio0 partea nipon a organizat un se+inar %n do+eniul
pro+o&rii in&estiiilor i co+erului. Participanii au e(ectuat sc3i+/ de e4perien i a celor +ai
/une practici0 precu+ i au luat cunotin de +ecanis+ele de conlucrare i per(ecionare a
acti&itilor instituiilor de pro+o&are a in&estiiilor i co+erului.
COOPERAREA GUA- ! SUA
2!3
?tatele Unite ale #+ericii0 pe toat perioada e4istenei EU#. a acordat un interes sporit acestei
Organizaii.
Pri+ul proiect +are care a (ost (inanat de ?U# a (ost OProiectul de (acilitare a co+erului i
transportriiZ care include asisten te3nic pentru .inisterele #(acerilor -nterne0 inclusi& %n
siste+ul de sc3i+/ de in(or+aii0 pentru ?er&iciile &a+ale i ?er&iciile Ernicereti ale statelor
+e+/re.
1eprezentani de ni&el %nalt din Feparta+entul de ?tat al ?U# particip cu regularitate la lucrrile
?u++it,urilor EU#.0 precu+ i la reuniunile +inisteriale.
Fe ase+enea0 la 3 octo+/rie 270 la 9as3ington a a&ut loc reuniunea co+un a "oordonatorilor
Naionali EU#. cu un ir de o(iciali de rang %nalt din cadrul Feparta+entului de ?tat al ?U# i
altor instituii gu&erna+entale a+ericane. Participanii la e&eni+ent au a/ordat su/iectele ce in de
stadiului actual al i+ple+entrii di&erselor proiecte %n cadrul EU#.0 %n special acti&itatea
"entrelor *irtuale EU#. i contri/uia lor la co+/aterea cri+elor organizate trans(rontaliere0
consolidarea securitii energetice %n regiune prin di&ersi(icarea surselor de energie0 consolidarea
?ecretariatului EU#.0 dez&oltarea i apro(undarea parteneriatelor EU#.,UC0 EU#. , Polonia0
EU#.>aponia0 precu+ i perspecti&ele de cooperare pe &iitor cu partenerii a+ericani.
Yn conte4tul proiectului de asisten te3nic a ?ecretariatului EU#.0 %n luna dece+/rie 28
statele +e+/re EU#. au /ene(iciat (iecare de c%te un siste+ de &ideocon(erin din partea ?U#
con(or+ Proiectului de (acilitare a sc3i+/ului de in(or+aii i co+unicare %ntre .inisterele
#(acerilor C4terne ale statelor +e+/re i ?ecretariatul EU#..
COOPERAREA GUA- ! UE LN CA&RUL POLITICII UE FPARTENERIATUL ESTICG
?ecretarul Eeneral EU#. s,a adresat ".#C EU#. 7%n cadrul reuniunii acestuia la 26 (e/ruarie
2)0 8ie&: cu propunerea de a e4a+ina oportunitatea $oo"erDrii GUA- ! UE Jn $a%ru
FParteneriatuui Esti$Z0 +oti&%nd c toate statele +e+/re EU#. sunt i+plicate %n aceast
iniiati& i posi/ilitatea EU#.,ului s o(ere pentru UC un $a%ru instituionaizat %e $oo"erare
cu posi/ilitatea de a atrage %n acest cadru i pe Gelorusia 7e4cluz%nd &arianta cooperrii cu #r+enia
la iniiati&a #zer/aid5anului:. .initrii au salutat aceast propunere i au dispus ca ?ecretariatul s
&in cu propuneri concrete %n acest sens. #st(el0 a (ost propus %is$utarea a$estui su0ie$t Jn $a%ru
2!!
reuniunii e2traor%inare CCN GUA- 7preconizat pentru 2!,2' +artie 2)0 8ie&:0 cu
participarea e4perilor %n cooperare cu UC.
CONAERINE
?u/ auspiciul Preediniei 1epu/licii #zer/aid5an %n EU#.0 %n &ederea realizrii proiectelor sale0
%n pri+&ara anului 280 la Gacu0 au (ost organizate0 + $on'erine internaionae;
1. Principiile de ?oluionare a "on(lictelor nesoluionate pe teritoriul EU#. 71',16 aprilie
28:0 la care au participat reprezentani ai +ediului politic i de tiin.
2. "on(erina -nternaional UEU#. tranzitZ0 preconizat pentru 2),3 aprilie 280 la
Gacu0 %n cadrul creia au (ost discutate su/iectele pri&ind ar+onizarea /azei legislati&e0 %nlturarea
i+pedi+entelor i dez&oltarea in(rastructurii coridorului de transport EU#.0 precu+ i
posi/ilitile de e4tindere a coridorului $rans,caspic i Pan,european.
3. "on(erina -nternaional cu te+atica O?trategia dez&oltrii EU#.Z0 2),3 +ai 280
Gacu. ?copul "on(erinei a (ost sti+ularea sta/ilitii dez&oltrii econo+ice a statelor +e+/re
EU#.0 dez&oltarea co+erului i in&estiiilor ca ur+are a glo/alizrii pieelor de des(acere i
ser&iciilor %n cadrul OFFC EU#.. Yn cadrul con(erinei date au participat i Preedinii
#sociaiilor Gncilor EU#..
SECRETARIATULUI GUA-
.enion+ c la 26 (e/ruarie 2)0 la 8ie&0 a a&ut loc cere+onia de inaugurare a Se$retariatuui
GUA- de ctre .initrii #(acerilor C4terne ai statelor +e+/re. 6a e&eni+ent au (ost in&itai
reprezentanii elitei politice din Ucraina0 corpului diplo+atic acreditat %n Ucraina0 precu+ i a
elitei oa+enilor de a(aceri. Yn cadrul cere+oniei au inut speec3 `e(ii .isiunilor Fiplo+atice ale
Poloniei i "e3iei.
http://guam-organiation.org/
2!'
1E. Organizaii internaionae nere$unos$ute o'i$ia
1. Cu0u Bi%er0erg
;$r 'i 'ost imposibil sa concepem planul nostru menit pentru intreaga lume, daca l&am 'i
destainuit in acei ani. ,nsa lumea este mai comple<a i este pregatita sa accepte o conducere
globala. Su!eranitatea supranaionala 'ormata dintr&o elita intelectuala i banc3eri ai lumii
este, 'ara indoiala, mai atragatoare decit autodeterminarea naionala, practicata in ultimele
secole=. ! &a.i% Ro$9e'eer( )e)0ru "er)anent a $u0uui Bi%er0erg( 1111.
Poate tot +ai +ulti dintre &oi a,ti auzit in ulti+ii ani de "lu/ul Gider/erg0 Noua Ordine .ondiala0
Eu&ern .ondial si alte c3estii de acest gen. -nsa precu+ +asoneria si alte grupari secrete aceste
in(or+atii au (ost luate de cei +ai +ulti oa+eni drept teorii ale conspiratiei.
*oi incerca in cate&a articole sa de+onstrez 7sau +acar sa ridic unele se+ne de intre/are:ca ceea
ce unii nu+esc teorie conspirati&a este de (apt o realitate /ine +usa+alizata in care sunt i+plicati
cei +ai in(luienti si puternici oa+eni ai planetei0 cu o putere +ult dincolo de cea a presedintilor de
stat sau oricare alta +are (unctie o(iciala.
O +usa+alizare la care +ass,+edia si,a 5ucat per(ect rolul0 (iind laudata pu/lic pe ' iunie 1))1 de
(ondatorul clu/ului Gilder/erg0 Fa&id 1ocAe(eller din partea "ouncil on =oreign 1elations 7"=1::
Uuntem recunoscatori conducerilor publicatiilor ./e Jas/ington &ost, ./e !e7 Ror6 .imes, .ime
-agazine si altor mari publicatii ai caror directori au participat la intalnirile noastre si au
respectat promisiunea lor de discretie pentru ultimii 1G de ani. "r fi fost imposibil pentru noi sa
dezvoltam planul nostru global daca am fi devenit subiecti ai luminilor presei in toti acesti ani,
dar lumea este mult mai sofisticata si mai pregatita acum sa inainteze spre o gu!ernare globala
BZ
Fespre "=10 C4ester 5ar%0 a+iral si (ost 5udecator in .arina .ilitara ?U#0 +e+/ru in "=1
ti+p de 1' ani spunea; Ucopul principal al C+R este slabirea suveranitatii U" si a
independentei nationale si supunerea ei unui gu!ern unic mondial.U
2!6
-nsa nu despre asta &o+ discuta in acest +aterial. #ici &o+ incerca sa ne a+inti+ de unde a pornit
acest grup0 cine sunt (ondatorii lui si cu+ au a5uns acestia sa detina controlul +onetar si politic
+ondial.
"ea +ai scurta si o(iciala de(initia a "lu/ului Gilder/erg ar (i ur+atoarea; o organizatie ce include
lideri politici0 oa+eni de a(aceri0 acade+icieni si ziaristi0 care se intruneste anual incepand din
1)'!. Organizatia sustine o agenda glo/alista si a(ir+a ca notiunea de su&eranitate nationala este
depasita. Printre participantii la reuniunile trecute ale grupului s,au nu+arat LillarD "linton0 Gill
"linton0 Fonald 1u+s(eld0 LenrD 8issinger0 regele >uan "arlos al ?paniei0 1egina Geatri4 a
Olandei si $onD Glair0 reprezentanti ai "onsiliilor de #d+inistratie de la -G.0 2ero40 1oDal Futc3
?3ell0 NoAia si Fai+ler. -ntalnirea din 28 s,a des(asurat la 9est(ields .arriott in "3antillD
7*irginia:0 cea din 2) langa #tena. 6a (iecare patru ani0 reuniunile se des(asoara in ?U# sau
"anada. Fin cauza caracterului secret al intalnirilor si al re(uzului de a prezenta co+unicate de
presa0 grupul a (ost acuzat (rec&ent de co+ploturi la ni&el +ondial. Participantii nu au &oie sa
&or/easca despre cele discutate in ti+pul reuniunilor. Erupul Gilder/erg poarta nu+ele unui 3otel
din Olanda unde +e+/rii (ondatori printul Gern3ard al Olandei0 >osep3 1etinger0 Fa&id
1ocAe(eller si Fenis LealeD s,au intalnit pri+a data in 1)'!. Participantii la intalnirile grupului
sunt prote5ati de ser&iciile secrete ale principalelor state reprezentate0 in (runte cu "-#.
-storia "lu/ului Gilder/erg se con(unda cu aceea a planetei noastre dupa cel de,al Foilea 1az/oi
.ondial. Pri+a reuniune o(iciala a a&ut loc intre 2) si 31 +ai 1)'!0 in localitatea olandeza
Ooster/eeA. #tunci a si i+pru+utat nu+ele Lotelului Gilder/erg0 a+(itrionul intalnirii0 al carui
proprietar era Printul Gern3ard0 tatal actualei 1egine Geatri4 a Olandei. Fe,a lungul e4istentei sale0
desi isi neaga cu &e3e+enta responsa/ilitatea pentru des(asurarea istoriei0 "lu/ul a a&ut cu&antul
decisi& in e&eni+ente ca raz/oiul din *ietna+0 crearea organizatiilor "C"#0 Curato+ si "CC0
precursoare ale Uniunii Curopene0 raz/oiul de Vo+ 8ippur0 lo&iturile de stat din Grazilia0
-ndonezia0 "3ile0 #rgentina0 Londuras0 Euate+ala0 de/arcarea trupelor a+ericane in Pana+a0
/o+/ardarea "eceniei0 raz/oiul din Eol(0 in&entarea si sustinerea euro0 con(lictele nes(arsite dintre
-srael si Palestina. Unii critici nu ezita sa,i considere pe /ilder/ergeri direct raspunzatori de
atentatele din 11 septe+/rie. "lu/ul Gilder/erg este pretutindeni.
1
-nsa cu+ au a5uns aceste persona5e atat de puternice si in(uiente pe plan +ondialN
2!7
?a pri&i+ putin in trecutul unora dintre ei0 1ot3sc3ild0 .organ0 1ocAe(eller;
-n 181'0 Nat3an 1ot3sc3ild a preluat controlul asupra econo+iei europene0 pro&ocand o cadere a
/ursei din 6ondra. -n acel +o+ent0 Curopa era satula de raz/oi0 iar &iitorul intregului continent
depindea de deznoda+antul /ataliei de la 9aterloo. Faca ar+ata lui Napoleon ieea &ictorioasa0
-+periul (rancez ur+a sa deina puterea asupra Curopei. Faca0 din contra0 catiga ar+ata coalitiei
anglo,pruso,olandeze0 condusa de ducele de 9ellington0 a5ungea #nglia intr,o pozitie de putere.
Oricu+ 1ot3sc3ild nu a&ea ni+ic de pierdut0 intrucat (inanase a+/ele ta/ere. Fupa cu+ se tie0
/atalia de la 9aterloo a a&ut ca rezultat in(rangerea lui Napoleon.
"el care a (inanat reconstrucia Curopei i sta/ilizarea siste+ului econo+ic dupa raz/oaiele
napoleoniene a (ost 1ot3sc3ild. =ondurile din care el a i+pru+utat naiunilor Curopei0
indatorandu,le0 au pro&enit dintr,o inelaciune cele/ra. Utilizand reeaua sa de spioni0 Nat3an
1ot3sc3ild a a(lat inaintea celorlali englezi care era rezultatul i+portantei /atalii de la 9aterloo.
6e,a trans+is agenilor sai de la /ursa sa &anda puternic aciuni0 lucru care i,a deter+inat pe
ceilali sa creada ca el tie ce&a i ca ducele de 9ellington a pierdut /atalia de la 9aterloo. $oata
lu+ea a intrat in panica0 gra/indu,se sa scape de aciunile /ritanice U(ara &aloareZ0 pentru a,i sal&a
+acar o parte din a&eri.
Fupa cate&a ore0 /ursa din 6ondra se pra/uise total. "and a sosit tirea o(iciala ca 9ellington
catigase de (apt /atalia de la 9aterloo0 era de5a prea tarziu. 1ot3sc3ild cu+parase cea +ai +are
parte din piaa pe o su+a de ni+ic. -n cate&a secunde0 aciunile /ritanice au crescut peste &aloarea
lor iniiala i iata cu+ peste noapte0 a&erea de5a (a/uloasa a lui 1ot3sc3ild s,a +ultiplicat de 2 de
ori. Fin aceti /ani0 clanul 1ot3sc3ild a dat apoi i+pru+uturi 7e&ident cu do/anzile de rigoare:
arilor europene0 atat de dornice sa se re(aca dupa lunga perioada de raz/oi 7(inanat tot de
1ot3sc3ild: i sa a5unga laB sta/ilitate econo+ica.
$ot sta/ilitatea econo+ica a (ost in&ocata i pentru a 5usti(ica crearea =ederal 1eser&e. Pri+a
/anca supranaionala din lu+e a aparut in ur+a unei (alse crize (inanciare0 declanate de un alt
+e+/ru al elitei0 /anc3erul >. P. .organ. -n 1)70 >. P. .organ a inceput sa raspandeasca z&onul
ca /ancile au di(icultai i nu &or +ai putea (ace ra+/ursari. "a i in e4e+plul anterior cu Nat3an
1ot3sc3ild0 acest z&on a capatat credi/ilitate pentru ca &enea de la o persoana despre care se
2!8
presupunea ca tie ce spune. ?,a creat panica0 toata lu+ea s,a ing3esuit sa ii retraga depozitele din
/anci0 lucru ce a dus la (ali+ente in lan 7aproape '! de /anci au disparut atunci:.
#poi "ongresul a+erican a de+arat o anc3eta pentru a sta/ili care este cauza acestui dezastru i
cu+ poate (i el e&itat. "o+isia insarcinata cu aceasta +isiune era condusa de senatorul Nelson
#ldric3. #cesta era liderul partidei repu/licane din ?enat0 dar i trezorier al lo5ii +asonice din
13ode -sland i o+ul /anc3erilor 7de alt(el a&ea sa de&ina +e+/ru al clanului 1ocAe((eler0 (iica sa
#//D Ereene #ldric3 casatorindu,se cu >o3n F. 1ocAe(eller >r.:. #ldric3 a propus ca soluie
Usal&atoareZ crearea unei Ganci "entrale care sa &eg3eze pentru ca dezastrul din 1)7 sa nu se +ai
repete niciodata. -storia a aratat ca el s,a +ai repetat de atunci de +ai +ulte ori.
-n 1)10 =ederal 1eser&e #ct a (ost se+nat iniial0 nu de legislatorii a+ericani aa cu+ era (iresc0
ci de /anc3eri0 in cadrul unei intalniri secrete0 organizate in casa lui >.P. .organ din >eADll -sland.
#poi docu+entul i,a (ost dat lui #ldric3 care l,a prezentat "ongresului. -niial nu a a&ut sori de
iz/anda0 dar in 1)130 cand 9oodroK 9ilson a de&enit preedinte al ?U#0 a (ost apro/at. -n
sc3i+/ul susinerii (inanciare i politice in alegeri0 9ilson le pro+isese /anc3erilor ca0 odata a5uns
preedinte0 &a apro/a (ara sa clipeasca constituirea =ederal 1eser&e. "u doua zile inainte de
"raciun0 cand o +are parte din +e+/rii "ongresului a+erican nu erau prezeni0 =ederal 1eser&e
#ct a (ost trans(or+at in lege0 (iind apro/at de "ongres i de preedintele ?U#.
Fupa +uli ani0 9oodroK 9ilson scria cu regret; S!a9iunea americana este controlata de sistemul
de credit. istemul de credit este unul privat, cre?terea na9iunii ?i toate activita9ile noastre sunt in
mainile a doar ca9iva oameni, care nu fac altceva decat sa controleze ?i sa distruga libertatea
economica. "m a3uns sa fim una din cele mai prost guvernate, cele mai complet controlate ?i mai
dominate guverne din lumea civilizata. !u avem un guvern cu opinie libera, manat de propriile
convingeri, ci un guvern aservit opiniei ?i supus presiunilor unui mic grup de oameni care il
controleaza.<
?enatorul 6ouis .c=adden spunea in 1)32 in "ongresul a+erican; S&rin constituirea +ederal
Reserve a fost construit un sistem bancar mondial. Un superstat, controlat de banc/erii
internationali care ac9ioneaza impreuna pentru a transforma lumea in sclavul lor. +ederal Reserve
a uzurpat guvernulS.
2!)
Pu/licului i s,a spus atunci ca =ederal 1eser&e este soluia ideala i unica pentru a +enine
sta/ilitatea econo+ica 7suna cunoscut0 nu,i aaN:. ?trazile i ziarele erau pline de a(ie in care
a+ericanilor li se arata cu+ in(latia0 o+a5ul i criza econo+ica sunt de acu+ de do+eniul
trecutului0 datorita apariiei =ederal 1eser&e. # ur+at insa +area criza econo+ica din 1)2) 7$3e
great depression:0 care a predat ?U# cu totul in +ainile /anc3erilor.
-n 1)!! a (ost i+ple+entat siste+ului Gretton 9oods pentru a resta/ili econo+ia dupa al Foilea
1az/oi .ondial 7o alta criza generata cu (inanarea acelorai /anc3eri:. "u acest prile5 au aparut
alte instituii (inanciare de genul =ederal 1eser&e0 dar pe scara +ai e4tinsa; =ondul .onetar
-nternaional i Ganca .ondiala.
=ederal 1eser&e a oprit in 1)71 con&erti/ilitatea dolarului in aur0 producand o noua criza pe piaa0
care a trans(or+at dolarul a+erican in principala +oneda de sc3i+/ 7+ai ales pentru co+erul cu
petrol: a planetei. Fe (iecare data s,a in&ocat ne&oia de sta/ilitate econo+ica.
6ista utilizarii acestui scenariu este lunga i se inc3eie 7spera+: cu actuala criza (inanciara0
orc3estrata de aceeai /anc3eri din u+/ra prin inter+ediul organizaiilor lor; =ederal 1eser&e0
Ganca .ondiala0 =.- i /ancile centrale 7naionale: ale celor +ai +ari puteri ale lu+ii.
#plicand cu scrupulozitate scenariul cunoscut0 acestea au creat acu+ panica necesara acceptarii
unei noi autoritai (inanciare0 unice la ni&el +ondial0 conduse de acelasi grup restrans .
*
*. ORGANIZAII TERORISTE
$eroris+ul0 considerat ti+p %ndelungat de ctre e4peri ca o
pro/le+ intern a unui stat0 la s(Xritul secolului 22 a e&aluat %n unul din
cele +ai periculoase (eno+ene pentru securitatea internaional. #stzi
co+/aterea e(icient a teroris+ului internaional i di+inuarea
e&entualelor consecine dezastruoase ale acestuia sunt %n lista celor +ai
arztoare pro/le+e din do+eniul asigurrii securitii statelor. Pro/le+a
contracarrii (lagelului terorist poate (i soluionat doar prin uni(icarea i
coordonarea e(orturilor la ni&el naional i internaional.
2'
.i5loacele (olosite de teroriti sunt e4tre+ de &ariate 7rpiri de
persoane0 luri de ostatici0 asasinate0 producerea de e4plozii0 distrugerea
unor edi(icii pu/lice0 sa/otarea cilor (erate0 a instalaiilor industriale sau a
+i5loacelor de teleco+unicaii0 ruperea digurilor0 otr&irea apei0
rspXndirea /olilor contagioase etc.:. Fin arsenalul +etodelor
OtradiionaleS (ac parte; atentatele asupra e(ilor de state0 atacurile asupra
+isiunilor diplo+atice si diplo+ailor acreditai0 asupra personalitilor
politice sau altor persoane recunoscute pentru opiniile lor0 atacarea unor
instituii pu/lice sau %ntreprinderi co+erciale0 a a&ioanelor0 (orelor de
ordine .a.
Potri&it in(or+aiilor &e3iculate prin +ass,+edia0 %n prezent0 %n lu+e
acioneaz peste ' de organizaii i grupri teroriste de di(erite orientri.
Far0 dincolo de statistici0 realitatea este +ult +ai dureroas. #tentatele din
11 septe+/rie 210 asupra ?tatelor Unite0 au artat punctele &ulnera/ile
ale actualului concept de securitate. $eroris+ul a aprut ca o +odalitate de
aciune a celor sla/i %+potri&a celor puternici.
#tacurile teroriste &izeaz %n special securitatea populaiei0 ca +i5loc
de presiune asupra statelor. Yn con(igurarea atacurilor nu este ne&oie de un
P-G de 6 trilioane de dolari sau de %nalte per(or+ane %n te3nologiile
+ilitare i spaiale. Principalii (actori care conteaz sunt (actorul u+an i
e(ectele psi3ologice. #cti&itile teroriste pot (i puse %n aplicare de orice
persoan0 (r a a&ea cunotine speciale apro(undate. O /o+/ poate (i
con(ecionata din +ateriale care pot (i procurate cu relati& uurina.
#ceste aciuni se pot %ntX+pla oriunde. $eroris+ul poate %+/rca di&erse
(or+e 7atacuri c3i+ice0 atacuri cu /o+/e0 otr&iri %n +asa etc.:. Fe cele
+ai +ulte ori0 aciunile teroriste nu lo&esc %n (ora +ilitar a unui stat0 ci %n
societatea ci&ila. ?copul lor este i+plicarea e+oional a populaiei.
#ceasta (ace ca presiunea psi3ologic asupra statului s (ie +ult +ai
puternic decXt %n cazul unui con(lict +ilitar clasic. Principalul o/iecti& al
aciunilor de acest gen este rspXndirea (ricii.
#&Xnd ca scop in(or+area specialitilor autoritilor pu/lice a/ilitate
2'1
cu pre&enirea i co+/aterea teroris+ului0 sa&anilor %n do+eniu i
reprezentanilor societii ci&ile0 se propune spre atenie prezentul Guletin
?pecial pri&ind organizaiile internaionale teroriste0 e4tre+iste i
para+ilitare.
Organizaii internaionae teroriste(
e2tre)iste #i "ara)iitare
a?FXAI&AG 6a?XAYI&A ? Baza: Erupare terorist transnaional
cu caracter politico,religios de orientare radical,isla+ic. =or+at %n
PaAistan %n /aza structurii .aAta/ al,Lid+at 7creat %n anii 8 cu
concursul ser&iciilor speciale ale ?U#0 #ra/iei ?audit0 PaAistanului %n
scopul (inanrii i acordrii suportului te3nico,organizatoric &oluntarilor
isla+ici participani la operaiunile +ilitare din #(ganistan %+potri&a
trupelor so&ietice:. =or+aiunea integreaz %n sine structuri cu opiuni
radicale direcionate spre opunerea rezistenei (orelor coaliiei %n
#(ganistan. Fin septe+/rie 1))2 liderii organizaiei acord prioritate %n
acti&itatea sa actelor de teroare (apt ce coincide cu %nceperea operaiunilor
+ilitare ale ONU pe teritoriul din ?o+alia. 1eprezentanii gruprii au
participat %n con(lictele ar+ate din #(ganistan 71))2:0 ?o+alia 71))2,
1))3:0 Gosnia i Lerego&ina 71))2,1))':0 8a+ir 71))3:0 "aucazul de
Nord 71))':0 8oso&o 71))):0 #sia "entral 71))):. #u realizat actele
teroriste din 11.).21 pe teritoriul ?U#0 pro&ocXnd criza politico+ilitar
de a+ploare glo/al. #lte denu+iri ale organizaiei sunt; Eruparea
isla+ic pentru prote5area lcaurilor s(inte0 Organizarea .Xntuirii
-sla+ice0 1eeaua lui Usa+a /en 6aden0 #r+ata -sla+ic de eli/erare a
lcaurilor s(inte. 6iderul +ilitar,politic al gruprii , ei3ul Usa+a
.o3a++ed /en 6aden 7OC+irZ0 OFirectorZ:. #cti&itatea organizaiei este
diri5at de ctre "onsiliul supre+ 7.a5lis as3,?3ura: ce include %n sine
patru co+itete; Pro/le+e de ordin +ilitar0 Pro/le+e (inanciar,econo+ice0
Pro/le+ele religiei i dreptului0 Pro/le+ele in(or+aiei0 contrain(or+aiei
i propagrii ideologice. 6a +o+ent0 ca ur+are a e&oluiei situaiei
internaionale structurarea organizatoric a gruprii nu este clar. "a
2'2
ur+are a decentralizrii aparatului de conducere lipsete centrul unic de
co+and. C(ecti&ul organizaiei nu este cunoscut0 a&Xnd o +ri+e
&aria/il0 %ns dup unele calcule nu+rul persoanelor i+plicate %n grupare
atinge ci(ra de 2,' +ii. "on(or+ datelor date pu/licitii de ctre (orele
de coaliie0 %n perioada anilor 21,22 au (ost arestai 2! +e+/ri ai
gruprii0 originari din peste 7 state ale lu+ii. Eruparea dispune de
ar+a+ent per(or+ant0 te3nic +ilitar0 +i5loace de teleco+unicaii
a&ansate0 (i4Xndu,se tentati&e de e4peri+entare a ar+elor de ni+icire %n
+as cu aplicarea ele+entelor /iologice0 nucleare0 radiologice0 ele+ente
to4ice. Pregtirea +ilitar a cursanilor se e(ectueaz %n /aza unor
progra+e standarde ce include pregtirea %n ur+toarele do+enii;
ideologic0 pregtirea (izic i +ilitar0 studierea prilor co+ponente ale
ar+elor i +ecanis+elor e4plozi/ile teleg3idate0 lupta corp la corp0
te3nica e&adrii din %nc3isoare. Pe parcursul anilor )0 con(or+ datelor din
sursele desc3ise de in(or+aii0 %n centrele respecti&e au studiat peste ! +ii
de re/eli. Yn calitate de in(rastructur %ntru pregtirea cadrelor sunt
utilizate instituiile de %n&+Xnt din di(erite state din Curopa de *est
7pregtirea piloilor sinucigai s,a e(ectuat %n coala de a&iaie din oraul
=lorida0 ?U# su/ acoperirea unei legende operati&e /ine argu+entate:.
Para+etri operati&i sunt orientai spre /locarea cilor de co+unicaii<
deturnarea aerona&elor< luarea ostaticilor din +ediul +isiunilor
diplo+atice0 realizarea actelor de teroare (a de di(erite o/iecte ci&ile sau
+ilitare0 asasinarea liderilor politici din ?U#0 Curopa occidental0 ai
regi+urilor ara/e de orientare prooccidental. Yn cazul realizrii actelor
teroriste0 de regul sunt utilizate ele+ente e4plozi/ile teleg3idate sau
+ecanice. Yn calitate de purttori ai +ecanis+elor e4plozi/ile prioritate se
acord auto+o/ilelor sau di&ersanilor,sinucigai. O trstur speci(ic a
gruprii se consider plani(icarea detaliat i de durat a operaiunilor
+enite a (i realizate0 ce include e(ectuarea aciunilor de cercetare operati&
a o/iectelor0 o/ser&aiile de durat 7prin inter+ediul siste+ului 9e/,
"a+:0 aplicarea te3nologiilor co+puterizate per(or+ante 7"ad,"a+: %n
2'3
scopul aprecierii para+etrilor operaiunii etc. Yn scopul realizrii legturii
operati&e pe larg se aplic posi/ilitile canalelor anoni+e asigurate de
pro&aideri ai siste+ului -nternet 7Lot+ail0 Va3oo0 6i/ertDsur(:0 prin
inter+ediul progra+elor e,+ail0 c3at0 /ulletin /oard0 9ap0 precu+ i
di(erite +i5loace ne tradiionale. #tenie se acord pregtirii0 traducerii %n
di(erite li+/i cu repartizarea ulterioar a g3idurilor practice cu re(erire la
realizarea aciunilor de partizani 7OCnciclopedia >i3aduluiZ0 statutele
+ilitare:< plani(icarea i realizarea acti&itilor cu caracter di&ersionistterorist<
con(ecionarea i utilizarea +ecanis+elor e4plozi/ile< realizarea
+surilor de asigurare +aterial,te3nic i (inanciar a gruprilor isla+ice
de orientare radical 7prin inter+ediul asistenei u+anitare0 aciuni de
/ine(acere0 structuri co+erciale:. #l,O_#-F#Z dispune de o reea de
centre specializate %n pregtirea +ercenarilor %n di&erse regiuni ale lu+ii0
cu+ ar (i #(ganistanul 7'' lagre:0 Ganglade0 Gosnia i Lerego&ina0
-ndonezia0 Ve+en0 PaAistan0 ?o+alia0 ?udan0 "ecenia 7=ederaia 1us:. O
parte considera/il a celulelor i rezidenturilor de peste 3otare acti&eaz %n
regi+ de conser&are autono+0 iar %n unele cazuri su/ acoperirea di(eritor
structuri cu pro(il social0 religios0 cultural. "o+ponena no+inal a
acestora este co+pletat din +ediul cetenilor /tinai ai statelor
europene con&ertii la isla+. Yn calitate de acte de acoperire sunt practicate
paapoartele (alsi(icate i /uletinele de identitate 7?U#0 Eer+ania0 Cl&eia0
"anada0 Gosnia i Lerego&ina0 #l/ania0 =ederaia 1us0 ?o+alia0
Ve+en:. "on(or+ datelor din sursele desc3ise de in(or+aii0 %n (e/ruarie
22 doar pe teritoriul ?U# acti&au peste 1 de +e+/ri ai organizaiei.
Yn rezultatul aciunilor co+une ale ser&iciilor speciale occidentale0
israelite0 ara/e %n perioada 1))),21 s,a reuit de+ascarea reelei de
agentur terorist din .area Gritanie0 "anada0 ?pania0 Eer+ania0 =rana0
Gelgia0 ?U#0 -talia0 PaAistan etc. "analele de (inanare ale gruprii
teroriste sunt asigurate din contul crerii unei in(rastructuri /ine diri5ate0
ce conin ele+ente de (inanare intern i e4tern. #cestea includ %n sine
acti&itatea (inanciar,/ancar< trans(erurile /ancare prin inter+ediul
2'!
cardurilor< tra(icul de (iine u+ane0 ar+a+ent0 +uniii< co+ercializarea
produselor petroliere< contra/anda cu +etale preioase 7aur0 /riliante:0 a
stupe(iantelor< aciuni de caritate i suport u+anitar etc. Printre actele
teroriste s&Xrite de ctre +e+/rii gruprii al,O_#-F#Z0 pute+ e&idenia;
, dece+/rie 1))20 #den 7Ve+en: , aruncarea %n aer a 3otelului cu
personal +ilitar din ?U# 722 &icti+e:<
, 1))30 6anglD 7?U#: , /o+/ardarea cartierului general al "-# 72
&icti+e:<
, (e/ruarie 1))30 NeK VorA 7?U#: , aruncarea %n aer a "entrului
"o+ercial .ondial 76 persoane decedate0 peste 1 rnii:<
, dece+/rie 1))!0 .anila 7=ilippine: , tentati&a de asasinare a
preedintelui ?U#0 a Papei de la 1o+a<
, 1))60 Fa3ran 7#ra/ia ?audit: , aruncarea %n aer a cazr+ilor
=orelor #r+ate ale ?U# 7peste ' &icti+e:<
, 1))80 8enia0 $anzania , aruncarea %n aer a a+/asadelor ?U#
7peste 8 &icti+e:<
, 20 ?idneD 7#ustralia: , plani(icarea unei serii de acte teroriste
la "entrala ato+oelectric %n ti+pul >ocurilor Oli+pice<
, 11 septe+/rie 210 NeK VorA , deturnarea a ! aerona&e 73'!7
&icti+e:<
220 8arac3i 7PaAistan: , aruncarea %n aer a auto+o/ilului staionat
lXng "onsulatul ?U# 7peste 6 &icti+e: etc.
#ctual+ente acti&itatea operati& a gruprii s,a (i4at %n peste )' de
ri din #sia0 Curopa0 statele "?-0 #(rica0 #+erica 6atin0 ?U#0 statele
ara/e.
NotD:
Osa+a /in 6aden0 liderul gruprii teroriste transnaionale Oal ,
_aedaZ0 nscut %n 1)'70 originar din #ra/ia ?audit. Ynli+ea
circa 1)' c+0 greutatea peste 7 Ag0 constituia corpului
usci&. Oc3i de culoare cprui0 /runet. *or/ete %n li+/a
ara/ i putun0 stXngaci. Pe parcursul ulti+ilor decenii a
2''
plani(icat0 (inanat i realizat un ir de acte teroriste %ndreptate spre ?U#.
Osa+a /in 6aden a constituit o/iect de in&estigare (ederal a +arelui
5uriu din NeK VorA 71))6:0 (iind acuzat de pro+o&area teroris+ului
internaional. Pentru acordarea in(or+aiilor ce ar duce la capturarea
acestuia autoritile a+ericane acord re+unerare esti+at la ci(ra de 2'
+ilioane dolari.
BRIGA&A @// 6Brigatta @//: Erupare operati&,+ilitar din cadrul
organizaiei teroriste transnaionale al,O_#-F#Z. "on(or+ datelor a (ost
%n(iinat %n 1))8 constituind parte co+ponent a (orelor ar+ate ale
e+iratului isla+ic #(ganistan. "on(or+ datelor din sursele desc3ise de
in(or+aii0 e(ecti&ul nu+eric al acesteia a constituit circa 1' +ercenari
originari din #ra/ia ?audit0 6i/ia0 ?iria. Yn 21 gruparea a (ost practic
lic3idat de ctre #liana de Nord %n regiunea 8unduz.
Tai0an?e?A'ganistan 6-i#$area Isa)i$D Tai0an: .icare
politico,religioas para+ilitar din #(ganistan %nte+eiat cu susinerea
PaAistanului0 prioritar (iind constituit din putuni. Yn perioada anilor
1))6,21 +icarea sus +enionat a o/inut controlul deplin asupra
capitalei i a rii. $eritoriile controlate au (ost utilizate pentru a+plasarea
/azelor +ilitare i a centrelor de instruire a unui ir de grupri teroriste
transnaionale. Fup actele teroriste din 11 septe+/rie i operaiunile
a+ericane %n #(ganistan +icarea a pierdut controlul asupra teritoriilor
respecti&e dezintegrXndu,se %n +ai +ulte (or+aiuni. =ostul lider politic i
+ilitar , 3ogele .u3a++ed O+ar. "ola/orarea; cu organizaia lui Usa+a
/en 6aden0 ser&iciile speciale i respecti& (orele ar+ate ale PaAistanului.
Organizaia Tinerior Ara0i Naionai#ti "entru Ei0erarea
Paestinei Erupare para+ilitar palestinian cu un nu+r ne%nse+nat de
+e+/ri0 creat cu suportul ser&iciilor speciale ale 6i/iei %n scopul
in(luenei asupra +icrii palestiniene de rezisten. ?tatutul actual al
gruprii nu este cunoscut0 se presupune c de la %nceputul anilor ) printro
decizie a gu&ernului li/ian acti&itatea organizaiei a (ost sistat.
Arontu Ara0 "entru Ei0erarea Paestinei. Organizaie
2'6
palestinian cu statut +ilitar,politic0 %nte+eiat dup retragerea sa din
rXndurile =#$L 71)6):. "on(or+ datelor din sursele desc3ise de
in(or+aii0 %n 21 a constituit apro4i+ati& 3 de +e+/ri0 dislocate %n
6i/an i -raR. Yn plan politic i (inanciar este orientat spre -raR0 (iind de
(apt o (ilial a Partidului #ra/ al 1enaterii ?ocialiste 7G##$L:.
Ar)ata NaionaD "entru Ei0erarea Paestinei 6Nationa
Li0eration Ar)H o' Paestine: "onstituie una din co+ponentele aripei
+ilitare ale Organizaiei pentru Cli/erarea Palestinei 7OCP: i a +icrii
=#$L. "reat %n 1)6!. Fispune de statut o(icial al (orelor ar+ate ale
Palestinei %n e+igrare. # participat %n rz/oaiele ara/o,israelite0 precu+ i
con(lictele ar+ate interne din statele ara/e. "a ur+are a iniierii dialogului
israelito,palestinian parial organizaia s,a autodizol&at. O parte din
+e+/rii acesteia au aderat la structurile statele de +eninere a ordinii
pu/lice a autono+iei palestiniene din sectorul Eaza sau %n co+ponena
e(ecti&elor +ilitare a di(eritor state ara/e. Punctele de dislocare se
consider a (i ?iria i 6i/an.
Arontu &e)o$rati$ "entru Ei0erarea Paestinei 6&e)o$rati$
Li0eration Aront o' Paestine>&LAP: Organizaie +ilitar,politic
palestinian. Yn(iinat %n /aza uneia dintre (raciunile =rontului Popular
pentru Cli/erarea Palestinei constituind (ilial a OCP. Gaza ideologic
constituie co+/inarea concepiilor +ar4iste i naionalis+ului ara/.
Progra+ul politic este direcionat spre realizarea scopurilor naionale
7eli/erarea Palestinei de su/ ocupaia israelian: prin re&oluionarea
+aselor. Fin 1))1 (rontul s,a desco+pus %n dou (raciuni dup principiul
aderrii la Feclaraia regle+entrii con(lictului ara/o,israelit. Yn
co+ponena (raciuni radicale au intrat #liana (orelor palestiniene0 iar
(raciunea +oderat este susinut de ctre liderii Organizaiei pentru
Cli/erarea Palestinei. "on(or+ datelor din sursele desc3ise de in(or+aii0
e(ecti&ele +ilitare ale (raciunii +oderate sunt localizate %n -ordania
constituind circa 1',2 re/eli. Yn perioada anilor 1)6),1)88
reprezentanii +icrii au participat %n con(lictele ar+ate des(urate pe
2'7
teritoriul statelor ara/e (iind direct i+plicai %n realizarea unor acte
teroriste de a+ploare0 printre care;
, 1)7!0 -srael , luarea de ostatici %n coala or. .aalot 727 decedai0 12!
rnii:<
, 1)7'0 $el,#&i&0 -srael , luarea de ostatici %n 3otelul ?a&oD 711
&icti+e:<
, 1)7)0 -srael , aruncarea %n aer a unor auto/use de curs.
Arontu Po"uar "entru Ei0erarea Paestinei 6Po"uar
Li0eration Aront o' Paestine ?PLAP: Organizaie +ilitar,politic
palestinian0 %nte+eiat %n 1)67 prin sciziunea gruprilor =rontului
Palestinian pentru Cli/erare0 (or+aiunilor para+ilitare #/tal al,#Iuda i
?3a/a/ lil,-ntiRa+. -deologia (unda+ental a (rontului constituie
pro+o&area +ar4is+ului radical. ?arcinile trasate constituie eli/erarea
Palestinei cu aplicarea (orelor ar+ate< lic3idarea statului -srael<
plani(icarea i realizarea unor re&oluii. #ctual+ente liderii (or+aiunii
opteaz %+potri&a adoptrii declaraiilor pri&ind regle+entarea panic a
di(erendului palestinian0 continuarea con(runtrilor ar+ate %+potri&a
-sraelului. "on(or+ registrelor o(iciale ale Feparta+entului de ?tat ale
?U#0 ale Uniunii Curopene gruparea este inclus %n lista organizaiilor
teroriste. Yn perioada anilor 2,2! de ctre +e+/rii gruprii au (ost
s&Xrite acte teroriste cu aplicarea ele+entelor e4plozi/ile teleg3idate<
luarea ostaticilor din +ediul anga5ailor diplo+atici< deturnarea na&elor
aeriene. 6egturile e4terneQ cola/orarea ?iria< 6i/an< unele structuri cu
&iziuni radicale din Curopa Occidental< "3ina. -nternet,site;
KKK.u+K.edu< KKK.+e+/ers.tripod.co+. Printre cri+ele cu tent
terorist se includ;
, 1)720 e4plozie %n aeroportul din $el,#&i& 726 &icti+e:<
, 1)7',1)78 deturnarea repetat ale aerona&elor ci&ile %n oraele
Paris0 *ena0 #tena<
, 210 -erusali+ , asasinarea +inistrului turis+ului al statului -srael0
1e3a&a+i He&i.
2'8
Arontu Po"uar Pentru Ei0erarea Paestinei>PLAP?GC
6Po"uar Li0eration Aront o' Paestine?Genera Co))an%:
Organizaie +ilitar,politic palestinian0 %nte+eiat %n /aza (raciunii
radicale a =rontului Popular pentru Cli/erarea Palestinei. Fin 1)83 este
+e+/r a Organizaiei pentru Cli/erarea Palestinei. .e+/rii acesteia au
participat %n aciunile %+potri&a (orelor israelite0 la realizarea unor sarcini
de ordin +ilitar,politic din regiunea Orientului #propiat. "on(or+
registrelor o(iciale ale Feparta+entului de ?tat ale ?U# gruparea este
inclus %n lista organizaiilor teroriste. Paralel (or+aiunea dispune
structuri specializate pe pro/le+e +ilitare i politice localizate pe teritoriul
?iriei i 6i/anului. "on(or+ datelor din sursele desc3ise de in(or+aii0
e(ecti&ul (rontului constituie circa ) +e+/ri acti&i. Para+etrii operati&i
de acti&itate sunt orientai spre luarea de ostatici0 decapitarea
reprezentanilor +isiunilor diplo+atice0 deturnarea aerona&elor ci&ile.
Printre aciunile &iolente co+ise se includ;
, 1)7 , aruncarea %n aer a aerona&ei co+paniei el&eiene ?Kissair
723' &icti+e:<
, 1)88 , aruncarea %n aer a aerona&ei Going,7!7 %n .area Gritanie
727 &icti+e:.
.enin legturi cu gruprile teroriste din ?iria0 6i/an0 -ran. Fispun
de celule conspirati&e %n unele state europene 7Eer+ania0 =rana0 Gelgia
etc.:. "oncepiile liderilor gruprii sunt pro+o&ate prin inter+ediul
+i5loacele de co+unicare %n +as 7"entrul -n(or+aional din Palestina al,
_uds< postul de trans+isiune radio al,_uds Palestinian #ra/ 1adio:.
-nternet,site KKK.alRuds.orgQpalestine
Arontu Po"uar Pentru Ei0erarea Paestinei ! Co)an%a)entu
S"e$ia 6Po"uar Li0eration Aront o' Paestine ! S"e$ia
Co))an%)ent: Erupare +ilitar,politic palestinian0 %nte+eiat de ctre
#/u ?ali+ %n /aza (raciunii radicale a grupului cu destinaie special. Yn
prezent nu este parte a =rontului Popular pentru Cli/erarea Palestinei. Pe
parcursul anilor ) +e+/rii (or+aiunii au participat la realizarea
2')
proceselor cu caracter +ilitar,politic %n di(erite regiuni ale Palestinei.
?tatutul actual al organizaiei nu este cunoscut. "on(or+ registrelor
o(iciale ale Feparta+entului de ?tat ale ?U# gruparea este inclus %n lista
organizaiilor teroriste. 6iderii gruprii cola/oreaz cu gruprile teroriste
din ?iria0 6i/anul de ?ud0 -ran0 -raA. Fispun de celule conspirati&e %n unele
state europene 7Eer+ania0 =rana0 -talia0 .area Gritanie0 Gelgia0 ?pania:.
Para+etrii operati&i realizarea actelor teroriste cu aplicarea
+ecanis+elor e4plozi/ile teleg3idate0 %n special %n statele din Curopa
occidental. #st(el0 %n 1)8' cu concursul +e+/rilor gruprii a (ost aruncat
%n aer restaurantul din oraul $orre3on 7?pania: (iind ucii 18 +ilitari ai
=orelor #r+ate ale ?U#.
Arontu %e Ei0erare a Paestinei 6Paestinian Li0eration
Aront>PLP: Organizaie +ilitar,politic palestinian0 creat %n /aza
(raciunii radicale de orientare pro,iraAian recunoscut ca (or+aiune
autono+ %n cadrul Organizaiei pentru Cli/erarea Palestinei. PXn %n 1)8)
co+anda+entul acestei (iind dislocat pe teritoriul $unisiei0 ulterior
localizXndu,se %n -raA. Yn perioada anilor 1)83,1))7 +e+/rii (or+aiunii
au participat la con(runtrile ar+ate din -srael0 6i/an0 ?iria. Ulterior
gruparea s,a dez+e+/rat %n patru (raciuni autono+e; =raciunea #//as
76i/an0 $unisia0 -raR:0 =raciunea Eane+ 7?iria:0 =raciunea -aacu/
76i/an:0 =raciunea pro,li/ian."on(or+ registrelor o(iciale ale
Feparta+entului de ?tat ale ?U# i Uniunii Curopene gruparea este
inclus %n lista organizaiilor teroriste.
AAT3 6AATA3 ! -o.e)ent 'or t4e Li0eration o' Paestine ?
-i#$area "entru Ei0erarea Paestinei: Cste considerat gruparea
principal cu statut +ilitar,politic din cadrul Organizaiei. #lte denu+iri;
=orele principale de securitate 7al,#+n ar,1aisi:0 ?epte+/rie negru
7#Dlul al,#sKard:0 =urtuna 7al,#si(a:0 Puterea 17. .icarea a (ost
%nte+eiat de ctre -asir #ra(at 7O#/u #++arZ: i Lalil *azir 7O#/u
>i3adZ: %n 8uKeit 71)'7:. Fe la %nceputul anilor 6 acti&eaz o(icial %n
calitate de organizaie ar+at acordXnd prioritate acti&itilor partizanilor.
26
?arcinile iniiale ale organizaiei erau direcionate spre lic3idarea statului
-srael0 repatrierea e+igranilor e&rei0 re%ntoarcerea re(ugiailor palestinieni.
Operaiunile +ilitare contra -sraelului sunt organizate de pe teritoriul
6i/anului i -ordaniei. 6iderii =#$L %n 1))3 au recunoscut %n +od o(icial
independena i integritatea statului -srael0 neacceptXnd +etodele (orate de
soluionare a pro/le+elor e4istente (iind iniiat procedura de re(or+are a
structurilor +ilitare. 1eieind din aceste considerente reprezentanii
Feparta+entului de ?tat al ?U# au e4clus organizaia respecti& din
registrul organizaiilor teroriste. Yns0 din toa+na 22 sunt (i4ate date ce
atest (apte ale radicalizrii +icrii cu i+plicarea %n coliziunile +ilitare
%+potri&a -sraelului. "artierul general al gruprii este dislocat pe teritoriul
autono+iei Palestiniene. "on(or+ datelor din sursele desc3ise de
in(or+aii0 e(ecti&ul (or+aiunii este e&aluat la 12 +ii persoane. Para+etrii
operati&i %n perioada anilor 8,) s,au atestat acte teroriste &iza&i de
*-P,persoane i reprezentane diplo+atice< deturnarea aerona&elor ci&ile<
luarea ostaticilor< rpirea auto+o/ilelor gu&erna+entale. Printre
in(raciunile de a+ploare e&idenie+;
, 1)710 1otterda+ , di&ersiune asupra unor %ntreprinderi cu pericol
te3nogen<
, 1)710 1o+a0 "airo0 #+an , deturnarea a&ioanelor cu pasageri<
, 1)710 "airo , asasinarea pri+,+inistrului -ordaniei0 *as(i at,$ella<
, 1)720 .un3en , luarea ostaticilor i asasinarea a 11 sporti&i ai
selecionatei oli+pice a -sraelului<
12
, 1)72,730 #+sterda+0 GanAoA0 Gru4el0 9as3ington0 *ina0 Otta&a0
.ontrealle0 Paris , atacuri asupra +isiunilor diplo+atice israelite<
, 1)780 Lai(a , luarea ostaticilor 73) persoane asasinate0 8 persoane
rnite:<
, 1)780 6ondra , asasinarea a+/asadorului iraAian<
, 1)860 Erecia , aruncarea %n aer a aerona&ei "o+paniei a+ericane
$9#.
261
AATA3 a?Anti'a%a Organizaie +ilitar,politic palestinian0
(or+at %n /aza gruprii scizioniste ce s,au retras din co+ponena =#$L
contestXnd stoparea luptei ar+ate i %nceperea negocierilor cu -srael.
"o+ponena conducerii i e(ecti&ul nu sunt cunoscute. Organizaia i,a
asu+at responsa/ilitatea pentru unele aciuni teroriste %n anul 20 (apt ne
con(ir+at pXn %n prezent.
AAT3 ! Co)an%a)entu Pro.izoriu 6AATA3 ! Pro.isorH
Co))an%)ent: Organizaie +ilitar,politic palestinian. Ynte+eiat %n
/aza gruprii scizioniste0 ieit din co+ponena =#$L 71)83:.
"o+ponena acesteia este constituit de persoane cu &iziuni radicale %n
&ederea regle+entrii politice a con(lictului ara/o,israelit. "on(or+
datelor din sursele desc3ise de in(or+aii0 e(ecti&ul gruprii constituie
2 persoane. Yn calitate de sectoare ale dislocrii sunt teritoriile
6i/anului i a ?iriei.
AAT3 ! Consiiu Re.ouionar 6Re.outionarH Coun$i: Erupare
+ilitar,politic palestinian0 creat %n /aza (raciunilor radicale ale =#$L.
Yn perioada anilor 8,) gruparea a&ea ca proiecie realizarea actelor
teroriste %+potri&a e(ecti&elor +ilitare ale ?U# i -sraelului. 6a (inele
anilor ) organizaia a %nregistrat o scdere /rusc a acti&itii operati&e<
statutul actual de acti&itate ne (iind cunoscut< nu se e4clude &ersiunea
e&oluiei spre grupare a +ercenarilor i+plicai %n realizarea di(eritor
+isiuni cu caracter special %n (a&oarea di(eritor state. "on(or+ registrelor
o(iciale ale Feparta+entului de ?tat al ?U# gruparea este inclus %n lista
organizaiilor teroriste. 6iderii gruprii cola/oreaz cu gruprile teroriste
din ?iria0 6i/anul de ?ud0 -ran0 -raA. Para+etrii operati&i; realizarea
actelor teroriste cu aplicarea ele+entelor e4plozi/ile< deturnarea
aerona&elor< luarea de ostatici din +ediul diplo+ailor< acti&itate terorist
%n pri&ina liderilor politici de orientare prooccidental. Preponderent
actele teroriste sunt %ndreptate %+potri&a ?U#0 .arii Gritanii0 =ranei0
-sraelului. ?,au (i4ate celule ale organizaiei pe teritoriile ?iriei0 ?udanului0
6i/anului0 "iprului0 1o+Xniei. "ontactele e4terne , organizaia #?#6#
262
76i/an:< Lez/olla3< Partidul .uncitoresc din 8urdistan. Pe parcursul
anilor 8,) +e+/rii gruprii au realizat peste ) acte teroriste;
, 1)730 1o+a , deturnarea aerona&ei co+paniei Pan #+<
, 1)7! , aruncarea %n aer a aerona&ei co+paniei $9# 788 de &icti+e:<
, 1)76,770 Fa+asc0 1o+a0 -sla+a/ad0 #/u,Fa/i , acte
teroriste %ndreptate contra reprezentanilor diplo+atici sirieni<
, 1)820 6ondra , atentat asupra a+/asadorului statului -srael<
, 1)8'0 1o+a0 *ena , acte teroriste %n #eroport<
, 1)860 -sta+/ul , act terorist %n sinagog<
, 1))!0 Geirut , asasinarea a+/asadorului statului -ordania.
Uniunea Isa)i$D a Cur%istanuui 6Isa)i$ Union o' Cur%istan:
Erupare para+ilitar cu caracter religios,politic a Aurzilor din -raA0
%nte+eiat de ctre &eteranii rz/oiului din #(ganistan. Yn prezent
(or+aiunea s,a seg+entat %n cXte&a (raciuni cu di(erite &iziuni0 orientate
%n plan politic spre -ran0 #ra/ia ?audit i $urcia. $endinele gruprii
constituie crearea pe teritoriul -raAului a statui isla+ic 8urdistan prin
declararea 5i3adului. Eruparea a participat la deli/errile ar+ate %+potri&a
trupelor so&ietice din #(ganistan i rz/oiul ci&il. Yn =rana acti&eaz o
reprezentan a Uniunii -sla+ice a 8urdistanului.
Parti%u &e)o$rat Cur% %in Ira9 6Cur%is4 &e)o$rati$ PartH o'
IraZ>C&P?IRAX: Erupare +ilitar,politic a Aurzilor din -raR0 %nte+eiat
la %nceputul anilor 6 de ctre generalul .usta(a Garzani. O/iecti&ele
politice ale (or+aiunii sunt orientate spre (or+area unui stat independent
al Aurzilor %n regiunea -raAului de Nord. .e+/rii gruprii au luat parte la
con(runtrile +ilitare direcionate %+potri&a (orelor gu&erna+entale< la
con(lictul iraniano,iraAian de partea -ranului< rscoala din 1))1. ?u/
controlul acestora este partea de nord a -raAului< de co+un cu alte
(or+aiuni politice a iniiat procedura constituirii unui gu&ern autono+ al
Aurzilor. .i5loacele de (inanare par&in din contra/anda cu produse
petroliere< e4portul ilicit al ar+a+entului +ilitar. "ontactele e4terne sunt
orientate spre ?U#0 $urcia0 -srael0 ?iria 7coordonarea acti&itii este
263
realizat prin inter+ediul ser&iciilor speciale ale statelor enunate:.
.i5loacele de in(or+are %n +as "entrul -n(or+aional 8urd cu sediul %n
Olanda 7KKK.4s!allQAicada+:< reeaua in(or+aional a+ericano,Aurd
7KKK.Aurdistan.org:< postul de e+isie radio *ocea 8urdistanului -raAianQ
1adio *oice o( -raRi 8urdistan
7ourKorld.co+puser&e.co+Q3o+epagesgara:. #dresa electronic
Adpeuropeaol.co+. -nternet,site KKK.Adp.pp.se
Parti%u &e)o$rat Cur% %in Iran 6Cur%is4 &e)o$rati$ PartH o'
Iran>C&P?IRAN: Erupare +ilitar,politic separatist a Aurzilor din -ran.
=ondat %n anii 7 de ctre #/dura3+an 8ase+lu. Opiunile politice
constituie acordarea independenei i a autono+iei lrgite pentru regiunile
co+unitii Aurde. "on(or+ datelor0 liderii partidului au (ost arestai (iind
ulterior decapitai de ctre ser&iciile speciale ale -ranului.
Parti%u Co)unist Cur% %in Iran 6Iranian Co))unist PartH:
=or+aiune +ilitaro,politic cu &iziuni radicale de stXnga a Aurzilor din
-ran. Gaza ideologic constituie co+/inarea ideilor +ar4iste i naionaliste
Aurde. Poate (i %ntXlnit su/ denu+irea de; Organizaia Aurd a partidului
co+unist iranian0 "o+itetul +uncitorilor re&oluionari ai 8urdistanului
-ranian.
Parti%u Co)unist Cur% %in Ira9 6IraZi Co))unist PartH:
#cti&itatea acestei (or+aiuni este interzis. Fispune de propriile e(ecti&e
+ilitare. Hona de dislocare constituie regiunea -raAului de Nord.
Cle+entele +ilitar,operati&e acioneaz su/ (or+ de celule conspirati&e
pe %ntreg teritoriul -raAului0 unele state europene. ?tatutul actual al
Partidului "o+unist 8urd din -raA nu este cunoscut. -nternet site;
KKK.KpiraR.org
Parti%u -un$itores$ %in Cur%istan 6Cur%istan 5or9ers
PartH>C5P: Organizaie +ilitar,politic de orientare separatist a
co+unitii Aurde din $urcia0 %nte+eiat la congresul de constituire a
cercului +ar4ist de tineret O#sociaia studeneasc de+ocrat,patrioticZ
7#nAara0 1)78:. Progra+ul statutar al acesteia coninea ele+ente
26!
co+/inate ale +ar4is+,leninis+ului< naionalis+ului Aurd< concepiilor
+aoiste pri&ind rz/oiul naional. ?arcinile %naintate pre&edeau
recunoaterea identitii naional,culturale a Aurzilor0 acordarea
autono+iei regiunii Aurde din $urcia< realizarea li/ertilor i drepturilor
politice pri&ind utilizarea li+/ii< %ncetarea presiunilor i represiunilor din
partea autoritilor turceti. YncepXnd cu anul 1)7) conducerea P88 %i
des(oar acti&itatea %n e+igrare0 preponderent pe teritoriile 6i/anului0
?iriei0 ale unor state europene< din august 1)8! sunt aplicate aciunile
&iolente direcionate spre recunoaterea statului independent 8urdistan din
?ud,estul $urciei. Fe la +i5locul anilor ) liderii gruprii opteaz pentru
constituirea structurilor gu&erna+entale i parla+entare %n e+igrare. "a
ur+are a arestrii liderilor (raciunii aceasta s,a autodizol&at0 ast(el
re(uzXndu,se la con(runtrile &iolente0 recurgXnd la soluionarea panic a
pro/le+ei Aurde. #lte denu+iri ale aripei politice a P88 sunt; Uniunea
Popular Fe+ocratic< "ongresul li/ertilor i de+ocraiei
8urdistanuluiQ8#FC8< Partidul popular al li/ertii etc. "on(or+
registrelor o(iciale ale Feparta+entului de ?tat al ?U#0 ale decretelor
prezideniale din =rana0 .area Gritanie0 Eer+ania0 gruparea este inclus
%n lista organizaiilor teroriste. C(ecti&ele +ilitare ale P88 s,au (or+at %n
anii 80 o(icial re(or+ate %n #r+ata de eli/erare,naional a 8urdistanului
concentrate pe teritoriul #r+eniei 7noie+/rie0 1))3:. "on(or+ datelor din
sursele desc3ise de in(or+aii 71))7:0 co+ponena no+inal a ar+atei se
esti+a la circa ' re/eli 73 (e+ei:. *Xrsta +edie a acestora
constituie 2,2' ani< co+ponena etnic Aurzi0 ar+eni 73P:0 turci0
ara/i0 persani. "ontactele e4terne ale P88 ser&iciile speciale ale ?iriei
7-sti3/arat:< ?er&iciul Naional de "ontrain(or+aii al Ereciei< ser&iciile
speciale ale #r+eniei< #r+ata ?ecret de Cli/erare a #r+eniei< Partidul
"o+unist din -talia< organizaiile cu tendine co+uniste din Erecia<
Uniunea Patriotic a 8urdistanului. ?,au (i4at cazuri de in(luenare din
partea liderilor P88 a autoritilor gu&erna+entale din =rana0 =ederaia
1us0 Erecia0 (osta -ugosla&ie0 1o+Xnia0 6i/an0 ?iria0 1epu/lica ?ud
26'
#(rican. "entrele de instruire ale re/elilor Aurzi se consider a (i
a+plasate pe teritoriile #r+eniei0 Ereciei0 -raAului0 -ranului0 "iprului0
6i/anului0 1o+Xniei0 ?iriei. Yn acelai ti+p P88 dispune de susinere
(inanciar din partea diasporei Aurde din #ustria0 Gelgia0 .area Gritanie0
Olanda0 =ederaia 1us0 Eer+ania0 "?- 78aza3stan0 8%rgizstan0 Eeorgia:.
Organizaii deri&ate; =rontul Naional Popular pentru Cli/erarea
8urdistanului0 "ongresul Naional al 8urdistanului0 "o+itetul de
?olidaritate al 8urdistanului0 8urdis3 1elation Eroup0 #+erican 8urdis3
?upport NetKorA. .i5loacele de in(or+are %n +as din posesie , resurse
electronice0 de tipar0 canalul de tele&iziune .CF,$* cu trans+isiune %n
Gelgia0 .area Gritanie 7KKK.+ed,t&./eg:0 ziarul OzgurpolitiAa 7Politica
6i/er:< agenia in(or+aional FC.. -nternet,site 7#r+ata Naional de
Cli/erare a 8urdistanului KKK.pAA.org:0 KKK.ariga.co+QAurdis3.3t+l
7"ongresul Naional al 8urdistanului:0 KKK.argA.orgQernA 7=rontul
Naional de Cli/erare a 8urdistanului C1N8:
3A-AS 6-o.e)ent o' Isa)i$ Resistan$e ? -i#$area Rezistenei
Isa)i$e: Erupare para+ilitar politico,religioas dislocat %n autono+ia
Palestinian0 (ondat %n /aza structurilor ilegale ale organizaiei radicale
.icarea =railor .usul+ani. ?arcinile de /az constituie (or+area
statului isla+ic Palestina. .e+/rii acesteia au luat parte la rscoala
populaiei palestiniene 7al,-nti(aad: %n perioada anilor 1)87,1))3< ulterior
a iniiat o ca+panie de acte teroriste direcionate spre sa/otarea procesului
de regle+entare panic a con(lictului i realizarea proiectului de
constituire a autono+iei Palestina. "on(or+ registrelor o(iciale ale
Feparta+entului de ?tat al ?U#0 a Uniunii Curopene gruparea este inclus
%n lista organizaiilor teroriste. "on(or+ datelor din sursele desc3ise de
in(or+aii0 e(ecti&ul no+inal al organizaiei se esti+eaz la cXte&a zeci de
+ii de re/eli. 1Xndurile acestora sunt co+pletate din +ediul &eteranilor
rz/oiului din #(ganistan0 precu+ i tineretului cu categoria de &Xrst de
pXn la 2 ani. 1e/elii se caracterizeaz printr,un grad %nalt de +oti&aie
ideologic0 capa/ili spre 5ert(ire de sine. ?electarea persoanelor,sinucigae
266
se e(ectueaz %n /az de concurs %n cadrul o/tilor locale la propunerea
i+a+ilor lcaurilor s(inte 7doar %n 21 au (ost pregtite 2' persoane:.
?e+nele distincti&e ale +icrii sunt co+/inezoanele de culoare neagr cu
inscripie O#lla3 #A/arZ 7pe parcursul realizrii actelor teroriste acestea
nu sunt utilizate:. "analele principale de (urnizare a ar+a+entului
traseul (lu&ial,terestru peste .area .oart i rXul -ordan din -ordania
7+alul de &est:< traseul su/teran prin inter+ediul unor tuneluri a+ena5ate
arti(icial din direcia Cgiptului 7sectorul Eaza:< traseul +ariti+ de pe
teritoriul 6i/anului 7sectorul Eaza:. Principalul &olu+ de ar+a+ent este
ac3iziionat din 6i/an0 ?udan0 1epu/lica ?ud #(rican0 unele state din
#+erica de ?ud. ?ursele (inanciare par&in din partea diasporei
palestiniene< aciunile de sponsorizare , din partea -ranului< alocaiile , din
partea antreprenorilor originari din statele Eol(ului #ra/ic< +i5loace
(inanciare i+portante sunt acordate de ctre organizaiile +usul+ane
negu&erna+entale din Curopa i ?U#. "ontactele e4terne sunt orientate
spre -ran 7acordarea asistenei +ilitar,politice:0 ?udan 7pregtirea +ilitar
a +ercenarilor L#.#? %n centrele de instruire cu concursul
reprezentanilor ser&iciilor speciale:0 gruparea Lez/olla30 alte autoriti
gu&erna+entale din statele europene0 a+ericane0 a(ricane. .i5loacele de
in(or+are din posesie di(erite ziare0 re&iste0 "entrul -n(or+aional
Palestinian cu sediul %n oraul Geirut 7KKK.palestine,in(o.org:. -nternetsite;
KKK.3a+as.net0 KKK.3a+as.org0 KKK.u++a3.netQsosQlinAs.3tn0
KKK.isla+ic,re&i&al.co+0 KKK.as,sa3Ka.co+.linAs.3t+. "ele +ai
i+portante acte teroriste co+ise de ctre +e+/rii gruprii L#.#?;
, 1))!0 #(ula i $el,#&i& organizarea unor e4plozii %n lan %n locuri
pu/lice 73 &icti+e:<
, 1))60 -erusali+ aruncarea %n aer a unor auto/uze de curs 7!'
&icti+e:<
, 1))70 -erusali+ organizarea e4ploziilor %n centre co+erciale 721
decedai0 3') rnii:<
, 220 Lai(a , organizarea e4ploziei %n loc pu/lic 716 decedai0 38
267
rnii:.
6iderii gruprii cola/oreaz cu reprezentanii ser&iciilor speciale ale
-ranului0 ?udanului0 6i/anului0 #ra/iei ?audite etc.
3EZBOLLA3 ! Tur9estanu %e Est Erupare politico,religioas
para+ilitar. "o+ponena conducerii0 e(ecti&ul0 ni&elul de dotare cu
ar+a+ent nu sunt cunoscute. Eruparea acti&eaz %n +od ca+u(lat su/
(or+ de celule clandestine0 inclusi& pe teritoriul 8aza3stanului i
8%rgizstanului.
Ansar?e?3es0oa4 6Ansar?e?3es0oa4 Su""orters 'or t4e PartH
o' Go% ! PDrta#ii Parti%uui ui Aa4: Organizaie +ilitar din -ran.
"o+ponena este constituit din &eterani ai con(lictului iraniano,iraAian.
C(ecti&ul nu+eric nu este cunoscut (iind organizat dup principiul
regional. .e+/rii gruprii conlucreaz cu reprezentanii ser&iciilor
speciale. #cord susinere politic liderilor gu&erna+entali< periodic sunt
antrenai %n contracararea aciunilor de protest des(urate de ctre
opoziie. Yn scopul pro+o&rii acti&itii propagandistice utilizeaz
posi/ilitile reelei -nternet prin inter+ediul reelelor electronice e4terne
7"anada0 ?U#:.
3EZBOLLA3 ! Li0an 63ez0oa4 ! PartH o' Go%> Le0anon ?
Parti%u ui Aa4>Li0an: Organizaie para+ilitar politico,religioas a
+inoritilor iite0 (ondat %n 1)73 %n scopul pro+o&rii concepiilor
5i3adului %+potri&a -sraelului< crearea unui stat isla+ic %n 6i/an.
Organizaia se caracterizeaz prin prezena tendinelor pro,iraniene<
pro+o&area politicii &iolente %+potri&a +ilitarilor ?U# i -sraelului. Yn
perioada anilor 8 +e+/rii gruprii au luat parte la con(runtrile ar+ate
%+potri&a -sraelului 7de partea =rontului de 1ezisten -sla+ic din 6i/an:<
la organizarea de+onstraiilor %n +as. Yn calitate de se+n distincti&
+e+/rii Partidului lui #lla3 poart /erete de culoare &erde. "entrele de
pregtire a re/elilor sunt a+plasate %n localitile Gaal/eA0 He/dani0 Vanta0
precu+ i -ran. #ctele teroriste sunt direcionate spre luarea ostaticilor din
+ediul elitei politice europene0 a reprezentanilor +isiunilor diplo+atice<
268
teroris+ul a&iatic< aruncarea %n aer a o/iecti&elor +ilitare din gestiunea
?U#0 -sraelului0 =ranei. "on(or+ datelor din sursele desc3ise de
in(or+aii0 pe parcursul con(lictului li/anezo,izraelian cu concursul direct
al (or+aiunii au (ost decapitai circa 2' +ilitari israelieni. Organizaia
dispune de in(rastructur operati& ra+i(icat practic %n toate regiunile
lu+ii. ?paiul operati& al organizaiei include Peninsula #ra/0 #(rica0
Curopa0 unele state ale "?-0 #sia de sud,est. .i5loacele de in(or+are %n
+as din posesie postul de trans+isiune radio an,Nuur< staia $* al,
.anar 7KKK.al+anar.co+:< ziarul al,#3eed. -nternet,site,uri
KKK.+oRaKa+a.org< KKK.3iz/olla3.org< KKK.nasralla3.net.
3EZBOLLA3 ! Paestina 63ez0oa4 ! PartH o' Go%>Paestine:
Erupare para+ilitar politico,religioas palestinian0 creat %n sectorul
Eaza %n perioada anilor 7. #ceasta constituie o su/di&iziune autono+ %n
cadrul >i3adului -sla+ic al Palestinei. 6iderul (or+aiuni se consider a (i
ei3ul #/del,#ziz al,Uda. "on(or+ datelor din sursele desc3ise de
in(or+aii0 e(ecti&ul nu+eric al (or+aiunii constituie circa 2 persoane.
3EZBOLLA3 !Tur$ia 63ez0oa4 ! PartH o' Go%>Tur9is4:
=or+aiune para+ilitar e4tre+ist cu caracter politico,religios0 %nte+eiat
cu suportul neo(icial al ser&iciilor speciale turceti %n cadrul proiectului de
consolidare a structurilor direcionate spre co+/aterea separatis+ului
Aurd. Ulterior gruparea a ieit de su/ controlul autoritilor (iind direct
in(luenat de ctre liderii isla+ului radical. 6ider al gruprii este -sa
#ltsoi. Yn perioada anilor 2,21 +a5oritatea reprezentanilor gruprii
au (ost arestai i conda+nai la di(erii ter+eni de detenie0 ceilali (iind %n
e+igrare. C(ecti&ul nu+eric al LCHGO66# 7$urcia: constituie circa
douzeci +ii de re/eli. .e+/rii (or+aiunii au participat la realizarea a
peste 1 de aciuni cri+inale 7!8! atentate cu tent politic0 18 acte
teroriste0 1! cazuri de luarea a ostaticilor:.
3EZBOLLA3 63I&;AZ: =or+aiune para+ilitar politicoreligioas
din #ra/ia ?audit0 creat %n anii 8 cu intenii de rsturnare a
regi+ului constituional. "o+ponena conducerii i e(ecti&ul nu+eric nu
26)
sunt cunoscute cu e4actitate. ?ectorul de acti&itate %l constituie regiunile
din #ra/ia ?audit populate de ctre iii. .e+/rii gruprii au participat la
organizarea asasinrii diplo+ailor #ra/iei ?audite acreditai %n PaAistan0
$urcia0 $3ailanda0 a realizat un act de di&ersiune la o uzin de produse
petroliere din ?iria.
3EZBOLLA A'ganistan 63ez0oa44 ! PartH o' Go%>A'ganistan:
Erupare politico,religioas para+ilitar0 creat cu concursul autoritilor
iraniene. 6iderul politic 8ari -aAdast. "on(or+ datelor din sursele
desc3ise de in(or+aii0 e(ecti&ul nu+eric al acesteia constituie circa 3'
+e+/ri.
3EZBOLLA3 6Ba4rain: =or+aiune para+ilitar politicoreligioas
din Ga3rain0 %nte+eiat de ctre ele+entele opoziioniste ale
+inoritii iite. ?copul politic al acesteia constituie detronarea dinastiei
gu&ernatoare cu (or+area repu/licii isla+ice. 6iderul (or+al este #li
#3+ad Laide+ .utaccaui. C(ecti&ul nu este cunoscut. Para+etrii
operati&i de acti&itate includ s&Xrirea actelor teroriste %ndreptate contra
persoanelor (izice0 organizarea di&ersiunilor la o/iecti&ele cu pericol
te3nogen i i+portan strategic.
3EZBOLLA 6Cur%istanu Ira9ian: Erupare para+ilitar politicoreligioas
a Aurzilor din -raA. C(ecti&ul nu este sta/ilit. Eruparea acti&eaz
contra ar+atei turceti pe teritoriile -raAului de Nord.
-i#$area Araior -usu)ani Organizaie transnaional cu
caracter politico,religios0 (ondat de ctre ei3ul Lasan al,Ganna 71)2):.
Progra+ul de acti&itate al +icrii %+/in ele+ente ale isla+ului re(or+ist
i a celui (unda+ental. -deea de /az constituie crearea unui stat +usul+an
unitar cu denu+irea de "ali(at. Pe parcursul secolului 22 +icarea a
trecut prin cXte&a etape de trans(or+are0 %n prezent sesizXndu,se
decentralizarea gruprii. =iecare (ilial dispune de detaa+ente proprii0 iar
(ilialele decentralizate acti&eaz %n +ai +ult de ' de ri. C(ecti&ul
+icrii constituie cXte&a zeci +ii de +e+/ri. =ilialele +icrii sunt
localizate %n;
27
, Cgipt 7aparatul secret: , %n 1)81 s,a e(ectuat un atentat reuit
%+potri&a preedintelui #n&ar as,?adat<
, ?iria 7a&angarda de lupt0 gruparea lui #dnan OAla: , %n 1)8' (iind
lic3idat0 %n prezent se a(l %n e+igrare %n -ordania i Ve+en<
, 8oso&o , a (ost creat cu scopul de a susine #r+ata pentru
Cli/erarea a regiunii 8oso&o<
, "?- , "ecenia0 Ucraina0 8aza3stan0 Uz/eAistan0 #zer/aid5an.
Aon%u -on%ia a ;i4a%uui 6Go0a Aun% 'or ;i4a%:
Organizaie nongu&erna+ental cu caracter transnaional0 susinut
(inanciar de ctre =rontul -nternaional -sla+ic. Yn co+petena acesteia
intr asigurarea (inanciar i +aterial,te3nic a +ilitarilor i tendinelor
ele+entelor radicale %n pro+o&area proiectului glo/al +ilitar,politic al
>i3adului %n zonele de con(lict 78a+ir0 #(ganistan0 8oso&o0 "ecenia0
=ilippine etc.:. "a ur+are a presiunilor din partea statelor europene
acti&itatea acesteia este %n stare latent.
Ur)a#ii ui Ra)i 6T4e &es$en%ants o' S4a)i: Erupare ar+at %n
$urcia0 creat la iniiati&a cetenilor turci originari din "aucazul de Nord
%ntru susinerea re/elilor ceceni %+potri&a (orelor (ederale. C(ecti&ele sunt
constituite din &eterani ai con(lictului cecen i a/3az. "u concursul
+e+/rilor gruprii s,au realizat acte teroriste pe teritoriile =ederaiei 1use0
Eer+aniei0 =ranei0 $urciei.
Ar)ata Iran%ezD %e Ei0erare NaionaD 6Iris4 Nationa
Li0eration Ar)H>INLA: Organizaie terorist de stXnga a o/tii catolice
din -rlanda de Nord0 (ondat %n /aza (or+aiunii #r+atei -rlandeze
1epu/licane. Progra+ul politic este direcionat spre recunoaterea
independenei regiunii Ulster. "a ur+are a contradiciilor de ordin intern
acti&itatea +ilitar,operati& este ne%nse+nat. Organele de conducere
"onsiliul .ilitar i "o+anda+entul Eeneral 7responsa/il de plani(icarea
operati&0 acti&itatea de in(or+aii i contrain(or+aii0 pro/le+ele
ingineriei +ilitare0 (inanare i ac3iziii:. Para+etrii operati&i atacarea
patrulelor +ilitare0 posturilor de poliie< acte teroriste %ndreptate spre
271
o/iecte de i+portan econo+ic< plasarea in(or+aiilor %n reeaua -nternet
cu caracter de a+eninare< acte de teroare &iza&i de populaia ci&il<
aciuni de tXl3rie cu scopul auto(inanrii. Yn calitate de +i5loace de
co+itere a actelor teroriste sunt utilizate auto+o/ilele,capcan. "analele
de (inanare e4proprierea ilicit a +i5loacelor (inanciare< co+ercializarea
drogurilor %n -rlanda i Fane+arca< aciuni de escroc3erie0 estorcare0
anta5. "ontactele e4terne gruprile teroriste din =rana0 Eer+ania0 -talia0
Gelgia. -nternet,site; KKK.irs+.orgQirs+.3t+l
ETA 6BasZue Aat4eran% an% Li0ertH ! BasZue 3o)ean% an%
Aree%o) ! Patria #i Li0ertatea Bas$ior:. Erupare para+ilitar a
/ascilor din ?pania0 creat %n /aza asociaiei studeneti CL-N i
organizaiei de tineret Partidul Naional al Gascilor. Principiile ideologice
ale C$# se /azeaz pe co+/inarea di(eritor concepii +ar4iste. ?arcinile
declarate constituie eli/erarea naional a /ascilor< aprecierea naional a
teritoriilor istorice populate de ctre poporul /ascilor %n regiunea de Nord a
?paniei 7]ara Gascilor0 pro&incia Na&arra:. Yn procesul e&oluiei interne
din perioada anilor 7,) organizaia C$# s,a di(ereniat %n aripa +ar4iste4tre+ist
7C$# , .ilitar: i +oderat,naionalist 7C$# , Politico .ilitar:0
(iecare dintre ele0 ulterior0 (rag+entXndu,se %n cXte&a (raciuni. "a ur+are
a in(luenei ser&iciilor speciale0 liderii organizaiei s,au dezis de concepia
+ilitar de soluionare a con(lictului. Fin pri+&ara 2 se o/ser&
tendine de re&enire la acti&itatea terorist %ntru i+punerea organelor
statale %n conte4tul organizrii re(erendu+ului pentru autodeter+inarea
]rii Gascilor. Yn perioada +artie,august 21 gruparea /ascilor a s&Xrit
2' acte teroriste cu utilizarea auto+o/ilelor,capcan 71' +ori0 !' rnii:.
"on(or+ registrelor o(iciale ale Feparta+entului de ?tat ale ?U# i
Uniunii Curopene gruparea este inclus %n lista organizaiilor teroriste.
"on(or+ datelor desc3ise0 e(ecti&ul no+inal al organizaiei se esti+eaz la
cXte&a sute de re/eli. "ontactele interne Partidul Naional al Gascilor
72!P din populaie:< organizaia social,politic O"ongresul pentru pace %n
]ara Gascilor 7"PCL:Z< .icarea Naional pentru Cli/erarea Gascilor<
272
Erupul de 1ezisten #nti(ascist. "ontactele e4terne gruparea e4tre+ist
de stXnga P-1# 7.area Gritanie:0 Grigatta 1ossa 7-talia:0 #ction Firecte
7=rana:0 ser&iciile speciale ale 6i/anului0 Nicaragua0 Ve+en0 Portugalia0
=rana. .i5loacele de in(or+are %n +as din posesie ziarul C3in< postul
de trans+isiune radio C3in Cratia< centrul poligra(ic Or&in ?#. -nternetsite;
KKK.igp.apc.orgQe35< KKK.3e5,na&&are.org<
KKK.contrast.orgQ+irrorsQe35
LISTA
Organizaiei Naiunilor Unite pri&ind gruprile teroriste
internaionale ;
1. #GU ?#VV#= E1OUP
2. #=EL#N ?UPPO1$ "O..-$$CC 7#?":
3. O1E#N-H#$-ON O= $LC U6C.#0 P#8-?$#N
!. #8-F# G#N8 P1-*#$C 6-.-$CF
'. #8-F# -N*C?$.CN$ "O. 6$F.
6. #6,#8L$#1 $1U?$ -N$C1N#$-ON#6
7. #6 G#1#8# C2"L#NEC 6.6.".
8. #6,G#1#8##$
). #6,G#1#8##$ G#N8
1. #6,G#1#8##$ 9-1-NE ?C1*-"C
11. #6,G#1#8#$ G#N8 O= ?O.#6-# 7G??:
12. #6,G#1#8#$ =-N#N"C E1OUP
13. #6,G#1#8#$ =-N#N"-#6 LO6F-NE "O.
1!. #6,G#1#8#$ E6OG#6 $C6C"O..UN-"#$-ON?
1'. #6,G#1#8#$ E1OUP O= "O.P#N-C? ?O.#6-#
6-.-$CF
16. #6,G#1#8#$ -N$C1N#$-ON#6
17. #6,G#1#8#$ -N*C?$.CN$?
18. #6 =U1_#N
1). #6,L#.#$- ?9CC$? G#8C1-C?
2. #6,L#1#.#-N b #6 .#?>CF #6,#_?# "L#1-$V
273
=OUNF#$-ON
21. #6,L#1#.#-N; #=EL#N-?$#N G1#N"L
22. #6,L#1#.#-N; #6G#N-# G1#N"L
23. #6,L#1#.#-N; G#NE6#FC?L G1#N"L
2!. #6,L#1#.#-N; C$L-OP-# G1#N"L
2'. #6,L#1#.#-N =OUNF#$-ON 7-NFONC?-#:
26. #6,L#1#.#-N =OUNF#$-ON 7P#8-?$#N:
27. #6,L#1#.#-N =OUNF#$-ON 7UN-ON O= $LC
"O.O1O?:
28. #6,L#1#.#-N =OUNF#$-ON 7UN-$CF ?$#$C? O=
#.C1-"#:
2). #6,L#1#.#-N -?6#.-" =OUNF#$-ON
3. #6,L#1#.#-N -?6#.-" =OUNF#$-ON
31. #6,L#1#.#-N; $LC NC$LC16#NF? G1#N"L
32. #6,L#1#.#VN =OUNF#$-ON 78CNV#:
33. #6,L#1#.#VN =OUNF#$-ON 7$#NH#N-#:
3!. #6,-$-L##F #6,-?6#.-V# Q #-#-
3'. #6,>-L#FQ CEVP$-#N -?6#.-" .O*C.CN$
36. #6,NU1 LONCV P1C?? ?LOP?
37. #6 _#\-F#Q -?6#.-" #1.V
38. #6 1#?L-F $1U?$
3). #6,?L-=#0 LONCV P1C?? =O1 -NFU?$1V #NF
"O..C1"C
!. #N?#1 #6,-?6#.
!1. #1.CF -?6#.-" E1OUP
!2. #?#$ $1U?$ 1CE.
!3. #?G#$ #6,#N?#1
!!. G# $#_9# =O1 "O..C1"C #NF 1C#6 C?$#$C
"O.P#NV 6-.-$CF
!'. G#N8 #6 $#_9# 6-.-$CF
!6. G#1#8##$ GO?$ON
27!
!7. G#1#8##$ "ON?$1U"$-ON "O.P#NV
!8. G#1#8##$ E1OUP O= "O.P#N-C?
!). G#1#8##$ -N$C1N#$-ON#6
'. G#1#8##$ -N$C1N#$-ON#6 =OUNF#$-ON
'1. G#1#8##$ -N$C1N#$-ON#60 -N"
'2. G#1#8##$ NO1$L #.C1-"#0 -N".
'3. G#1#8##$ 1CF ?C# $C6C"O..UN-"#$-ON?
'!. G#1#8##$ $C6C"O..UN-"#$-ON? "O. ?O.#6-#0
6$F.
''. G#1#8##$ 9-1C $1#N?=C1 "O.P#NV
'6. G#1#8#$ G#N8? #NF 1C.-$$#N"C?
'7. G#1#8#$ "O.PU$C1 "ON?U6$-NE 7G"":
'8. G#1#8#$ "ON?U6$-NE E1OUP 7G"E:
'). G#1#8#$ E6OG#6 $C6CPLONC "O.P#NV
6. G#1#8#$ -N$C1N#$-ON#6 "O.P#N-C? 7G-"O:
61. G#1#8#$ PO?$ C2P1C?? 7GPC:
62. G#1#8#$ 1C=1C?L.CN$ "O.P#NV
63. G#1#8#$ $C6C"O..UN-"#$-ON? "O.P#NV 6-.-$CF
6!. G#1#8# $1#F-NE "O.P#NV
6'. G#1#8O $1#F-NE "O.P#NV0 66"
66. GCNC*O6CN"C -N$C1N#$-ON#6 =OUNF#$-ON
67. GCNC*O6CN"C -N$C1N#$-ON#6 =UNF
68. GO?#N?8# -FC#6N# =U$U1#
6). F>#.#$ LOU.#$ F##9# ?#6#=-# 7FLF?:
7. C#?$C1N $U18-?$#N -?6#.-" .O*C.CN$
71. E6OG#6 1C6-C= =OUNF#$-ON 7E1=:
72. EU6= "CN$C1 ?.1.6.
73. L#1#8#$ U6,.U>#L-F-N Q LU.
7!. LCV#$U6 U6V#
7'. LO$C6 N#?"O
76. -N$C1N#$-ON#6 -?6#.-" 1C6-C= O1E#N-H#$-ON0
27'
-NFONC?-#0 G1#N"L O==-"C
77. -N$C1N#$-ON#6 -?6#.-" 1C6-C= O1E#N-H#$-ON0
PL-6-PP-NC?0 G1#N"L O==-"C?
78. -?6#.-" #1.V O= #FCN
7). -?6#.-" -N$C1N#$-ON#6 G1-E#FC 7--G:
8. -?6#.-" >-L#F E1OUP
81. -?6#.-" .O*C.CN$ O= UHGC8-?$#N
82. >#-?L,-,.OL#..CF
83. >#.#\#$ #6,$#9L-F 9#\#6,>-L#F 7>$>:
8!. >#.\V#L $#\#9UN #6,-?6#.-#
8'. >C.##L -?6#.-V#L
86. 6#>N#$ #6 F##9# #6 -?6#.-V# 76F-:
87. 6#?L8#1,C,$#VV-G#
88. 6#?L8#1 - >L#NE*- 76>:
8). 6-GV#N -?6#.-" =-EL$-NE E1OUP
). .#8L$#G #6,8L-F#.#$Q#6 8-=#L
)1. .#.OUN F#18#H#N6- -.PO1$,C2PO1$ "O.P#NV
)2. .C#FO9G1OO8 -N*C?$.CN$? 6-.-$CF
)3. .-E#,.#6#V?-#N ?9-??0 EU6= #NF #=1-"#N
"L#.GC1
)!. .O1O""#N -?6#.-" "O.G#$#N$ E1OUP
)'. .O*C.CN$ =O1 1C=O1. -N #1#G-#
)6. N#F# -N$C1N#$-ON#6 #N?$#6$
)7. N#F# .#N#EC.CN$ O1E#N-H#$-ON ?#
)8. N#?"O N#?1CFF-N LO6F-NE #.?.
)). N#?"O?C1*-"C ?.1.6.
1. N#?"O$C2 ?.#
11. N#?1CFF-N "O.P#NV N#?"O ?#? F- #L.CF -F1-?
#?1CFF-N C"
12. N#?1CFF-N =OUNF#$-ON
13. N#?1CFF-N E1OUP -N$C1N#$-ON#6 LO6F-NE
276
6-.-$CF
1!. N#?1CFF-N -N$C1N#$-ON#6 E1OUP 6-.-$CF
LO6F-NE
1'. OH6#. P1OPC1$-C? 6-.-$CF
16. P#18# $1#F-NE "O.P#NV
17. 1#G-$# $1U?$
18. 1CF ?C# G#1#8#$ "O.P#NV 6-.-$CF
1). 1C*-*#6 O= -?6#.-" LC1-$#EC ?O"-C$V 71-L?:
11. 1-V#FU?,?#6-8L-N 1C"ONN#-??#N"C #NF
?#GO$#EC G#$$#6-ON O= "LC"LCN .#1$V1?
71?1?G".:
111. ?#N#GC6 1C6-C= #ECN"V 6-.-$CF
112. ?#1# P1OPC1$-C? 6-.-$CF
113. ?O.#6- -N$C1N#$-ON#6 1C6-C= O1E#N-H#$-ON
11!. ?O.#6- -N$C1NC$ "O.P#NV
11'. ?O.#6- NC$9O18 #G
116. ?PC"-#6 PU1PO?C -?6#.-" 1CE-.CN$ 7?P-1:
117. $#-G#L -N$C1N#$-ON#6,GO?N-# O==-"C?
118. $LC O1E#N-H#$-ON O= #6,_#-F# -N $LC -?6#.-"
.#EL1CG
11). $UN-?-#N "O.G#$#N$ E1OUP
12. U..#L $#.CC1 C,N#U 7U$N:
121. 9#=# LU.#N-$#1-#N O1E#N-H#$-ON
122. 9#6FCNGC1E #E
123. VOU??C= .. N#F#
12!. VOU??C= .. N#F# b "O. EC?C66?"L#=$ ..G.L.
LISTA
Feparta+entului de ?tat al ?tatelor Unite ale #+ericii
pri&ind gruprile teroriste internaionale 7=$O:
1. #/u Nidal Organization 7#NO:
2. #/u ?aDDa( Eroup
277
3. #l,#Rsa .artDrs Grigade
!. #nsar al,-sla+
'. #r+ed -sla+ic Eroup 7E-#:
6. #s/at al,#nsar
7. #u+ ?3inriADo
8. GasRue =at3erland and 6i/ertD 7C$#:
). "o++unist PartD o( t3e P3ilippinesQNeK PeopleIs #r+D
7"PPQNP#:
1. "ontinuitD -ris3 1epu/lican #r+D
11. Ea+a\a al,-sla+iDDa 7-sla+ic Eroup:
12. L#.#? 7-sla+ic 1esistance .o&e+ent:
13. LaraAat ul,.u5a3idin 7LU.:
1!. Liz/alla3 7PartD o( Eod:
1'. -sla+ic >i3ad Eroup
16. -sla+ic .o&e+ent o( Uz/eAistan 7-.U:
17. >ais3,e,.o3a++ed 7>C.: 7#r+D o( .o3a++ed:
18. >e+aa3 -sla+iDa organization 7>-:
1). al,>i3ad 7CgDptian -sla+ic >i3ad:
2. 8a3ane "3ai 78ac3:
21. 8ongra,Eel 78E80 (or+erlD 8urdistan 9orAersI PartD0 P880
8#FC8:
22. 6as3Aar,e $aDDi/a 76$: 7#r+D o( t3e 1ig3teous:
23. 6as3Aar i >3ang&i
2!. 6i/eration $igers o( $a+il Cela+ 76$$C:
2'. 6i/Dan -sla+ic =ig3ting Eroup 76-=E:
26. .oroccan -sla+ic "o+/atant Eroup 7E-".:
27. .u5a3edin,e 83alR Organization 7.C8:
28. National 6i/eration #r+D 7C6N:
2). Palestine 6i/eration =ront 7P6=:
3. Palestinian -sla+ic >i3ad 7P->:
31. Popular =ront (or t3e 6i/eration o( Palestine 7P=6=:
278
32. P=6P,Eeneral "o++and 7P=6P,E":
33. #l,_a\ida
3!. 1eal -1#
3'. 1e&olutionarD #r+ed =orces o( "olo+/ia 7=#1":
36. 1e&olutionarD Nuclei 7(or+erlD C6#:
37. 1e&olutionarD Organization 17 No&e+/er
38. 1e&olutionarD People\s 6i/eration PartDQ=ront 7FL8PQ":
3). ?ala(ist Eroup (or "all and "o+/at 7E?P":
!. ?3ining Pat3 7?endero 6u+inoso0 ?6:
!1. $anzi+ _aIidat al,>i3ad (i Gilad al,1a(idaDn 7_>G1: 7al,_aida in
-raR: 7(or+erlD >a+aIat al,$aK3id KaIal,>i3ad0 >$>0 al,HarRaKi
NetKorA:
!2. United ?el(,Fe(ense =orces o( "olo+/ia 7#U":
LISTA
Uniunii Curopene pri&ind gruprile teroriste
internaionale
1. #/u Nidal Organisation 7#NO:0 7a.A.a. =ata3 1e&olutionarD
"ouncil0 #ra/ 1e&olutionarD Grigades0 GlacA
?epte+/er0 and 1e&olutionarD Organisation o( ?ocialist .usli+s:
2. #l,#Rsa .artDrIs Grigade
3. #l,#Rsa e.*.
!. #l,$aA(ir and #l,Li5ra
'. Nuclei $erritoriali #nti+perialisti 7#nti,-+perialist $erritorial
Units:
6. "ooperati&a #rtigiana =uoco ed #((ini - Occasional+ente
?pettacolare 7#rtisansI "ooperati&e =ire and ?i+ilar OccasionallD
?pectacular:
7. Nuclei #r+ati per il "o+unis+o 7#r+ed Units (or "o++unis+:
8. #u+ ?3inriADo 7a.A.a. #U.0 a.A.a. #u+ ?upre+e $rut30 a.A.a.
#lep3:
). Ga//ar 83alsa
27)
1. """"" - "ellula "ontro "apitale0 "arcere i suoi "arcerieri e le
sue "elle 7"ell #gainst "apital0 Prison0 Prison 9arders and Prison
"ells:
11. "o++unist PartD o( t3e P3ilippines0 including NeK Peoples #r+D
7NP#:0 P3ilippines0 linAed to ?ison >ose .aria ".
7a.A.a. #r+ando 6iKanag0 a.A.a. >o+a0 in c3arge o( t3e "o++unist
PartD o( t3e P3ilippines0 including NP#:
12. "ontinuitD -ris3 1epu/lican #r+D 7"-1#:
13. d CusAadi $a #sAatasunaQ$ierra *asca D 6i/ertadQGasRue
=at3erland and 6i/ertD 7C.$.#.: 7$3e (olloKing organisations
are part o( t3e terrorist group C.$.#.; 8.a.s.0 2aAi0 CAin0 >arrai,
LaiAa,?egi0 Eestoras pro,a+nistga0 #sAatasuna0
Gatasuna 7a.A.a. Lerri Gatasuna0 a.A.a. CusAal LerritarroA:
1!. Ea+aIa al,-sla+iDDa 7-sla+ic Eroup:0 7a.A.a. #l,Ea+aIa al,
-sla+iDDa0 -E:
1'. Ereat -sla+ic Castern 9arriors =ront 7-GF#,":
16. Erupos de 1esistencia #nti(ascista Pri+ero de Octu/reQ#nti(ascist
1esistance Eroups =irst o( Octo/er 7E.1.#.P.O.:
17. La+as 7including La+as,-zz al,Fin,al,_asse+:
18. Liz/ul .u5a3ideen 7L.:
1). LolD 6and =oundation (or 1elie( and Fe&elop+ent
2. -nternational ?iA3 Vout3 =ederation 7-?V=:
21. ?olidarieta -nternazionale 7-nternational ?olidaritD:
22. 8a3ane "3ai 78ac3:
23. 83alistan Hinda/ad =orce 78H=:
2!. 8urdistan 9orAersI PartD 7P88:0 7a.A.a. 8#FC8< a.A.a. 8ONE1#EC6:
2'. 6i/eration $igers o( $a+il Cela+ 76$$C:
26. 6oDalist *olunteer =orce 76*=:
27. .u5a3edin,e 83alR Organisation 7.C8 or .8O: +inus t3e
eNational "ouncil o( 1esistance o( -ran\ 7N"1-: 7a.A.a.
$3e National 6i/eration #r+D o( -ran 7N6#0 t3e +ilitant King o(
28
t3e .C8:0 t3e PeopleIs .u5a3idin o( -ran 7P.O-:0
.usli+ -ranian ?tudentIs ?ocietD:
28. National 6i/eration #r+D 7C5Mrcito de 6i/eracin Nacional:
2). Orange *olunteers 7O*:
3. Palestine 6i/eration =ront 7P6=:
31. Palestinian -sla+ic >i3ad 7P->:
32. Popular =ront (or t3e 6i/eration o( Palestine 7P=6P:
33. Popular =ront (or t3e 6i/eration o( Palestine,Eeneral "o++and0
7a.A.a. P=6P,Eeneral "o++and:
3!. 1eal -1#
3'. Grigate 1osse per la "ostruzione del Partito "o+unista "o+/attente
71ed Grigades (or t3e "onstruction o( t3e
=ig3ting "o++unist PartD:
36. 1ed Land Fe(enders 71LF:
37. 1e&olutionarD #r+ed =orces o( "olo+/ia 7=#1":
38. 1e&olutionarD NucleiQCpanastatiAi Pirines
3). 1e&olutionarD Organisation 17 No&e+/erQFeAati C&do+i Noe+&ri
!. 1e&olutionarD PeopleIs 6i/eration #r+DQ=rontQPartD 7FL8PQ":0
7a.A.a. Fe&ri+ci ?ol 71e&olutionarD 6e(t:0 Fe& ?ol:
!1. ?3ining Pat3 7?6: 7?endero 6u+inoso:
!2. ?tic3ting #l #Rsa 7a.A.a. ?tic3ting #l #Rsa Nederland0 a.A.a. #l
#Rsa Nederland:
!3. Grigata 22 6uglio 7$Kentiet3 o( >ulD Grigade:
!!. Ulster Fe(ence #ssociationQUlster =reedo+ =ig3ters 7UF#QU==:
!'. United ?el(,Fe(ense =orcesQEroup o( "olo+/ia 7#U":
7#utode(ensas Unidas de "olo+/ia:
!6. Nucleo di -niziati&a Proletaria 1i&oluzionaria 7Unit (or
1e&olutionarD Proletarian -nitiati&e:
!7. Nuclei di -niziati&a Proletaria 7Units (or Proletarian -nitiati&e:
!8. =.#.-. - =ederazione #narc3ica -n(or+ale 7Uno((icial #narc3ist
=ederation:
281
SUBIECTE EUA-EN
1. #. Organizaiile internaionale. Fe(iniie0 ele+ente caracteristice
G. C&oluia N#$O dup Urz/oiul receZ
". #naliz co+parat N#=$# .C1"O?U1
*. #. "ategorii de organizaii internaionale
G. ?tructura ci&il a conducerii N#$O
". =ondul .onetar -nternaional ele+ente de(initorii
+. #. Organizaii internaionale de securitate. ?copuri i tipologie
G. ?tructura +ilitar a conducerii N#$O
". Ganca .ondial prezentare general
E. #organizaii internaionale negu&erna+entale de(iniie0 principii de constituire i
(uncionare
G. Noul concept stategic al #lianei Nord,#tlantice
". Festinaia %+pru+uturilor acordate de Ganca .odial
/. #. Fe(inirea politicii de securitate naional
G. $rans(or+area +ilitar a N#$O
". Ganca -nternaional pentru 1econstrucie i Fez&oltare7 G-1F:, prezentare
general
=. #. Organizaiile internaionale i glo/alizarea
G. Organizaia pentru ?ecuritate i "ooperare %n Curopa prezentare general
". E,8. Prezentare general
282
Q. #. Necesitatea ela/orrii politicii de securitate naional
G. "ontri/uia O?"C la gestionarea crizelor politico +ilitare
". E 2. Prezentare general
I. #. =unda+entele politicii de securitate naional
G. Organizaia pentru "ooperare i Fez&oltare Ccono+ic 7 O"FC:
". #cordul Eeneral pentru $ari(e i "o+er 7E#$$:
1. #. Organizaiile internaionale %n epoca glo/alizrii
G. "o+unitatea ?tatelor -ndependente
". Organizaia ]rilor C4portatoare de Petrol 7OPC":
1@. #. ?tatutul 5uridic al organizaiilor internaionale
G. "ooperarea Ccono+ic #sia,Paci(ic 7 #PC":
". Organizaia -nternaional a .uncii ele+ente de(initorii
11. #. Organizaia Naiunilor Unite istoric
G. #sociaia Naiunilor din #sia de ?ud,Cst 7 #?C#N:
". ?tandardele internaionale %n do+eniul +uncii con(or+ cerinelor O-.
1*. #. ?copul i sarcinile ONU
G. Uniunea #(rican prezentare general
". Procesul de "ooperare %n Curopa de ?ud,Cst 7 ?CC"P:
1+. #. ?tructura organizatoric a Organizaiei Naiunilor Unite
G. 6iga #ra/ organizare i +od de (uncionare
". Procesul de "ooperare Funrean prezentare general
1E. #. "onsiliul de ?ecuritate al ONU structur0 rol0 (uncionare
G. Organizaia ?tatelor #+ericane
". -niiati&a de "ooperare %n ?ud,Cstul Curopei 7?C"-:
1/. #. *iitorul ONU opiuni pentru +odernizare
G. #cordul Nord #+erican de "o+er 6i/er 7 N#=$#: prezentare
". "lu/ul Gilder/erg constituire0 concepii pri&ind rolul su
1=. #. N#$O constituirea i rolul organizaiei
G. .C1"O?U1 organizarea i scopul organizaiei
". ?peci(icul constituiriii (uncionrii organizaiilor teroriste

283