Sunteți pe pagina 1din 48

Universitatea Spiru Haret

Facultatea Management Financiar Contabil Bucuresti


Specializarea: Contabilitate si informatica de gestiune
Disciplina: Microeconomie
Anul I !I F" si ID
Lista subiectelor de examen (tematica)
1. Nevoi (trebuinte) umane. Definitie, clasificare, caracteristici (manual, vol. I, p. 13-17)
Definirea nevoilor
#n sens economic nevoile umane reprezint$ cerin%e materiale &i spirituale de bunuri &i servicii de mediu
ecologic etc' ale vie%ii &i activit$%ii oamenilor'
#n sens general este vorba de:
( nevoi de consum ale popula%iei )alimente *mbr$c$minte *nc$l%$minte locuin%$ transport instruire
cultur$ etc'+,
( nevoi de produc!ie prin a c$ror acoperire se asigur$ producerea bunurilor &i serviciilor respective
necesare oamenilor'
"lasificarea nevoilor (trebuintelor)
innd seama de caracterul tridimensional al omului:
a) nevoi naturale sau fziologice;
b) nevoi sociale
c) nevoi raionale
Din punct de vedere al rolului lor n existena i dezvoltarea oamenilor:
a) primare (fundamentale sau de baz);
b) nevoi superioare (complexe sau elevate)
Caracteristicile nevoilor:
a) evoile au caracter d!namic;
b) evoile sunt re"enerabile;
c) evoile au caracter complementar
d) evoile sunt concurente
#. $esurse economice. Definitie, clasificare (manual, vol. I, p. 17-1%)
Definirea resurselor economice
$esursele economice reprezint$ totalitatea elementelor care pot fi utilizate pentru producerea de bunuri
materiale &i servicii destinate satisfacerii nevoilor'
"lasificarea resurselor economice
a) resursele umane;
b) resursele materiale
Din punct de vedere al duratei folosirii sau al rezervelor disponibile:
a+ neregenerabile sau epuizabile ,
b+ regenerabile
Din punct de vedere al posibilit$%ilor de recuperare sau de reutilizare *n procesele de produc%ie &i de
consum:
# recuperabile
# par%ial recuperabile
# nerecuperabile'
3. $aritatea si ale&erea. "ostul de oportunitate (al ale&erii). "urba posibilitatilor de productie
(manual, vol. I, p. 1%-#')
$aritatea resurselor exprim( limitele resurselor, insuficien%a lor *n raport cu nevoile' -rice alegere
*nseamn$ *n acela&i timp renunarea la alte anse poteniale sau sacrificarea acestora'
Costul de oportunitate al unei alegeri reprezinta costul celei mai bune alternative sacrificate atunci c.nd se face
o alegere *ntre mai multe variante posibile'
Curba (frontiera) posibilitatilor de productie reflecta toate combinatiile posibile de producere a doua bunuri
prin folosirea integrala si eficienta a resurselor disponibile la un
moment dat' Miscarea de la un punct la altul pe aceasta frontiera arata o modificare *n
cantitatile de bunuri produse care necesita o realocare a resurselor'
). *ctivitatea economica si structurile acesteia (manual, vol. I, p. #'-#3)
+ Definire
*ctivitatea economic( este o component$ fundamental$ a ac%iunii umane *n cadrul c$reia prin alocarea &i
folosirea resurselor economice au loc procese de produc%ie de circula%ie de distribu%ie &i consum de bunuri
materiale &i servicii *n vederea satisfacerii trebuin%elor'
Structura activit$%ii economice cuprinde urm$toarele componente sau acte fundamentale
( produc!ia *n cadrul careia prin combinarea factorilor oamenii produc bunuri materiale si servicii,
( circula!ia, ce asigura trecerea bunurilor economice de la producator la consumator,
( distribu!ia ce asigura repartitia bunurilor si serviciilor pe destinatiile lor )satisfacerea nevoilor de consum sau
de productie+,
( consumul folosirea bunurilor si serviciilor pentru satisfacerea nevoilor'
*lte structuri ale activit(!ii economice
, -tructuri verticale
a) microeconomia / activitatea economic$ la nivelul unit$%ii economice firmei sau *ntreprinderii,
b) mezoeconomia / activitatea la nivel de ramur$ economic$ &i zon$ economic$,
c) macroeconomia / activitatea economic$ la nivelul economiei na%ionale, ansamblul formelor de economie
din cadrul unei %$ri aflate *n unitate &i interdependen%$ *ntre *ntreprinderi ramuri zone
teritoriale,
d) mondoeconomia sau economia mondial / ansamblul economiilor na%ionale *n interdependen%a lor'
, -tructura te.nolo&ic( a economiei na%ionale
, -tructura de ramur( a economiei na%ionale
/. -tiinta economica. 0rivire istorica (manual, vol. I, p. #3-#1)
#n plan istoric vorbind termenul de economie vine de la dou$ cuvinte grece&ti: oi2os care *nseamn$ cas$
gospod$rie &i nomos care *nseamn$ ordine principiu lege'
( 0recia antic$: 1enofon 2laton &i Aristotel'
( *n Antic3itate: Aristotel )456(477 *'e'n'+ a scris Politica i Etica nicomachic8, el abordeaz$ probleme
ca: natura sc3imbului diviziunea posesiunii lucrurilor banii / produs al sc3imbului marfa pre%ul / ca
manifestare a valorii de sc3imb etc'
9a *nceputul epocii moderne apare Mercantilismul )curent de gandire+ )secolele 1:(1:II+ ce are ca obiect
de cercetare circula%ia m$rfurilor' "eprezentantii mercantilismului :
# Antoine de Montc3reti;ne / a scris Trait dconomie politique, publicat$ *n anul <=<>,
# ?illiam 2ett@ )<=74(<=5A+ a scris ritmetica politic, !"te ce#a despre bani etc' Bl sus%ine c$
p$m.ntul este mama bog$%iei iar munca tat$l acesteia'
In secolele al 1:III(lea &i al 1I1(lea are loc constituirea &tiin%ei economice' Apare Fiziocratismul )secolul
1:III+ )curent de gandire+ in Franta' "eprezentanti:
# Fr' Cuesna@ A'"'D'(Eurgot :'"' Mirabeau care sus%in c$ munca din agricultur$ este singura
produc$toare de venit,
# Fr' Cuesna@ public$ lucrarea FTabloul economic )*n <A>5+ unde eGplica probleme ale reproduc%iei
de ansamblu ale macroeconomiei,
# A'"'D' Eurgot public$ *n <A== lucrarea F$e%lecii asupra %ormrii i distribuirii bo&iilor'
Hcoala clasic$ englez$' Acesti reprezentanti sustin teoria valoare(munca:
# Adam Smit3 )<A74(<AIJ+ autorul lucr$rii #uia naiunilor, cercetare asupra naturii i cauzelor
ei )<AA=+,
# David "icardo )<AA7(<574+ care elaboreaz$ lucrarea Principiile economiei politice i impunerii
)<5<A+,
# E' "obert Malt3us )<A==(<546+,
# Do3n Stuart Mill )<5J=(<5A4+
#n a doua Kum$tate a secolului al 1I1(lea:
# Larl MarG )<5<5(<554+ discipol al lui David "icardo a scris lucrarea !apitalul
Spre sf.r&itul secolului al 1I1(lea &i *n prima parte a secolului al 11(lea intalnim 4 scoli:
# Hcoala de la :iena / reprezentata de :on ?ieser,
# Hcoala de la 9ausanne / reprezentata de 9eon ?alras &i :ilfredo 2areto,
# Hcoala de la Cambridge / reprezentata de Alfred Mars3all'
#n perioada contemporan$ din <I4J &i p.n$ *n present are loc trecerea de la nivelul microeconomic la
nivelul macroeconomic de analiz$' "eprezentanti:
# Do3n Ma@nard Le@nes )<554(<I6=+ FTeoria &eneral a %olosirii m"inii de lucru, a dob"nzii i a
banilor )<I4=+'
#n perioada postbelic$:
# Dimitrie Cantemir )<=A4(<A74+ prin lucrarea (escriptio )olda#iae,
# in secolul al 1I1(lea Micolae B$lcescu )<5<I(<5>7+,
# in a doua Kum$tate a secolului al 1I1(lea I' 03ica 0' Bari%iu B'2' Ha&deu A'D' 1enopol 2'S'
Aurelian,
# in prima Kum$tate a secolului al 11(lea :irgil Madgearu :ictor Sl$vescu 0romoslav Mladenatz
Ion "$ducanu M'I' Angelescu 0eorge Ea&c$ Mi3ail Manoilescu'
1. 3conomia politica. 4biect de studiu. Definitie (manual, vol. I, p. #7-#5)
6oduri de definire
-tuart 6ill considera c$ economia este &tiin%a care trateaz$ produc%ia &i distribu%ia avu%iilor *n
m$sura *n care aceast$ produc%ie &i aceast$ distribu%ie depind de natura uman$'
7.0. 0roud.on economia este &tiin%a muncii adic$ ac%iunea inteligent$ a oamenilor *n societate
asupra materiei *n scopul prev$zut de satisfac%ie personal$'
7. 8aptiste -a9 *n F!atchisme deconomie politique )<57=+ spunea c$ economia politic$ este
&tiin%a care aKut$ la cunoa&terea economiei societ$%ii ea arat$ cum *&i procur$ na%iunea cele necesare pentru
a subzista'
Bconomia politic$ studiaz$ activit$%ile care pun.nd sau nu *n Koc moneda implic$ opera%ii de
sc3imb *ntre indivizi, ea cerceteaz$ cum oamenii decid s$ utilizeze resursele productive rare sau limitate *n
vederea cre$rii de m$rfuri sau servicii variate &i spre a le repartiza pentru scopuri de consum *ntre diferi%i
membri ai societ$%ii, ea studiaz$ modul *n care oamenii se comport$ *n cursul obi&nuitei lor eGisten%e
c.&tig.ndu(&i via%a &i bucur.ndu(se de fructele muncii lor, ea este &tiin%a care cerceteaz$ miKloacele de
ameliorare a societ$%ii &i de a face posibil$ civiliza%ia uman$'
0aul *. -amuelson spunea c$ N&tiin%a economic$ cerceteaz$ modul *n care oamenii &i societatea
decid f$c.nd sau nu uz de moned$ s$ aloce resursele productive rare produc%iei de m$rfuri &i servicii
variate &i s$ le repartizeze *n scopul consumului prezent sau viitor *ntre diferi%i indivizi &i colectivit$%i' Ba
analizeaz$ deci costurile &i profiturile ce rezult$ din cele mai bune structuri ale utiliz$rii resurselor8'
4biectul economiei politice ca :tiin!( ;l constituie studierea vie!ii economice reale, a
fenomenelor :i proceselor economice care au loc ;n domeniul produc!iei, sc.imbului, reparti!iei :i
consumului de bunuri materiale :i servicii, a rela!iilor cau<ale, a le&ilor :i cate&oriilor economice, pe
diferite trepte ale evolu!iei societ(!ii, oferind un mod economic :tiin!ific de &=ndire :i ac!iune, putere
de anticipare :i ra!ionalitate, !in=nd seama de confruntarea nevoilor nelimitate cu resursele limitate.
7. Locul economiei politice ;n sistemul stiintelor economice (manual, vol. I, p. #5-3')
Bconomia politica nu este dec.t o componenta din sistemul stiintelor economice'
#n structura acestuia sunt cuprinse urmatoarele:
a+ tiinele economice %undamentale )economia politic$+,
b+ tiinele economice %uncionale / management marOeting finan%e(b$nci contabilitate statistic$
prognoz$ economic$ etc,
c+ tiinele economice teoretico*aplicati#e de ramur$ ,
d+ tiinele istorice economice i ale &"ndirii economice,
e+ economia mondial:
f+ tiinele economice de &rani / econometria cibernetica economic$ informatica economic$ psi3ologia
economic$ sociologia economic$ etc'
Ca stiinta economica fundamentala economia politica ofera baza teoretica si
metodologica generala stiintelor economice *n ansamblul lor'
%. 6etoda ;n stiinta economica (manual, vol. I, p. 3'-33)
6etoda reprezint$ un ansamblu de principii de procedee &i te3nici de cercetare care au rolul de a contribui la
eGtinderea cunoa&terii &tiin%ifice la descoperirea de noi adev$ruri &i la rezolvarea cu eficien%$ tot mai mare a
problemelor practicii'
#n general metoda poate fi privit$ *n dublu sens:
# ca metod$ de cercetare,
# ca metod$ de eGpunere a rezultatelor cercet$rii'
2rimele elemente de metod$ *n plan general / filosofic au fost formulate *n Antic3itate de c$tre -ocrate, care a
abordat teoria no%iunilor deduc%iei &i induc%iei 0laton care a sustinut teoria deduc%iei &i demonstra%iei *ristotel
*n lucrarea sa +r&anon8'
#n epoca modern$ Francis Bacon )<>I=(<=7=+ &i "enP Descartes )<>I=(<=>J+ au reformat metoda aristotelic$
?illiam 2ett@'
Hcoala clasica engleza: Fr'Cuesna@ A'Smit3 &i D'"icardo D'Stuart Mill FSistem de logic$ inductiv$ & deductiv$8
)<564+
Procedeele definitorii metodei *n stiintele economice frecvent utilizate sunt
urmatoarele:
# abstractizarea
# inductia
# deductia
# *mbinarea metodei istorice cu cea logica
# analiza cantitativa si analiza calitativa,
# eGperimentul economic'
Metoda istoric presupune luarea n considerare a faptelor$ a realitilor$ n
desfurarea lor istoric$ cu detaliile i cu meandrele care au loc$ c%iar dac ele nu
concord ntotdeauna cu ceea ce reprezint lo"ica micrii economice&
5. 3conomia naturala si economia de sc.imb (manual, vol. I, p. 31-)#)
Economia natural reprezint acea form de or"anizare i desfurare a activitii
economice n care comunitile i satisfac necesitile de consum$ din producia proprie$
pe baz de autoconsum$ fr a apela la sc%imb&
Economia de schimb reprezint forma universal de or"anizare i funcionare a
activitii economice n lumea contemporan&
Caracteristicile ec. de schimb :
a) specializarea productorilor$ a a"enilor economici n "eneral (specializarea
reprezint un factor de pro"res cnd are o fundamentare economic$ ntemeindu#se pe
un avantaj absolut sau relativ).
b) autonomia$ independena a"enilor economici ' presupune ca a"enii economici s
dispun de libertatea de aciune$ de dreptul de decizie$ iar nstrinarea bunurilor s aib
la baz criterii economice& ;
c) producia de mrfuri generalizat i mijlocirea schimbului de ctre bani;
d) concurena&
1'. 3conomia de piata. >rasaturi caracteristice (manual, vol. I, p. )%-/3)
Bconomia de piata moderna are urmatoarele elemente specifice:
a) Pluralismul formelor de proprietate ( *n cadrul careia predomina proprietatea privata,
b) piata *ndeplineste un rol important in reglarea activitatii economice?
c) motivatia activitatii agentilor economici o constituie maGimizarea profitului,
d) concurenta stimuleaza agentii economici *n promovarea progresului,
e) pentru maKoritatea bunurilor si serviciilor preturile se formeaza liber ,
f) eGistenta unei structuri tehnico-economice moderne care asigura o eficienta economica *nalta,
&) statul democratic se manifesta pe de o parte ca agent economic iar pe de alta parte actioneaza *n
directia corectarii imperfectiunilor pietei prin folosirea cadrului legislativ a p.rg3iilor economico(
financiare etc'
11. *vanta@ul absolut si relativ al speciali<arii (manual, vol. I, p. 3%-)1)
vantajul absolut ! cand un productor deine un avanta( absolut cnd creeaz o
cantitate dat de bunuri cu mai puine resurse$ n raport cu oricare alt productor&
Dac avem n vedere trei productori ()$ * i +)$ ,ecare dispunnd de resurse e"ale$
cantitativ i calitativ$ i identice ca structur$ ei pot crea volume diferite de bunuri$ cnd
au abiliti diferite&
) : -.x sau /! sau orice combinaie liniar intermediar;
* : / x sau /! sau orice combinaie liniar intermediar;
+ : . x sau 0 ! sau orice combinaie liniar intermediar&
Din datele de mai sus rezult c productorul ) deine un avanta( absolut n raport cu
ceilali& 1l obine cea mai mare cantitate de bunuri cu aceleai resurse$ realiznd
consumuri mai mici pe unitatea de produs&
vantajul relativ ! 2n productor deine un avanta( relativ ntr#o activitate$ dac
realizeaz bunul cu cel mai mic cost de oportunitate$ n raport cu ceilali&
3entru a evidenia avanta(ul relativ este necesar determinarea acestui cost de
oportunitate$ adic a anselor la care renun productorul atunci cnd face o ale"ere&
4rimea costului de oportunitate al unei uniti dintr#un anumit bun poate , calculat
astfel:
# determinarea creterii bunului 5 (657-);
# determinarea reducerii cantitii bunului 8 (687-) la care se renun;
# raportarea cantitii din bunul la care se renun la cantitatea cti"at din bunul pentru
care se opteaz (68965)&
:evenind la exemplul anterior$ dac productorul ) ale"e s produc doar bunul 5$
rezult c$ pentru ,ecare unitate pe care o produce din acesta$ el trebuie s renune la
;$<8; dac ale"e s produc doar bunul 8$ pentru ,ecare unitate produs din acesta$ el
renun la .5& :aionnd similar pentru ceilali doi productori$
obinem (tabelul -):
=e constat c productorul ) are cel mai mic cost de oportunitate n producerea bunului
5$ deci$ el dispune de un avanta( relativ (comparativ)$ ,ind (usti,cat din punct de vedere
economic specializarea sa n obinerea acestuia& >n sc%imb$ productorul +$ care$ n
ansamblu$ este cel mai puin e,cient$ dispune de avanta( relativ n
obinerea bunului 8$ el sacri,cnd doar ;$< uniti din bunul 5 pentru a spori cu o unitate
producia bunului 8$ ,ind fundamentat specializarea lui n acest domeniu&
Decizia productorilor de a produce att bunul 5$ ct i bunul 8$ alocnd pentru ,ecare
bun (umtate din resursele de care dispun$ ar determina ca producia total s ,e
?t7-;5@A8$ pentru c:
) produce / x i B !
* produce B x i B!
+ produce -x i .!
Dac productorii se specializeaz$ ) optnd pentru bunul 5$ * pentru 8$ iar + tot pentru
8$ rezult:
?t 7 -.5@-;8$ pentru c:
) produce -. 5
* produce /8
+ produce 0 8
=pecializarea productorilor a determinat un spor de producie de 0 uniti (dou uniti
din bunul 5 i dou uniti din bunul 8)&
1#. 8anii. Definitie. Aorme ale banilor (manual, vol. I, p. )#-)))
"e#nitie
$anii reprezint o marf special$ separat spontan din lumea celorlalte mrfuri$ care
ndeplinesc rolul de instrument "eneral al sc%imbului&
*anii sunt elementul ' c%eie al economiei de sc%imb$ monetare: C1i sunt un semn '
caracterizat printr#o %rtie$ o
pies metalic sau o cifr nscris n conturile unei bnci ' care simbolizeaz dreptul de a
lua o parte din ceea ce este produs i oferit vnzrii$ n cadrul naiunii unde aceti bani
sunt recunoscuiD&
13. Aunctiile banilor (manual, vol. I, p. ))-)%)
De(a lungul timpului banii au *mbracat mai multe forme: marfa(bani moneda de aur si argint bani de 3.rtie
bani electronici' Independent de etapa de evolutie si de continutul lor economic banii *ndeplinesc urmatoarele
functii :
a) mijloc de masurare a activitatii economice' #n aceasta functie banii masoara c3eltuielile efectuate si
rezultatele obtinute *n activitatea economica trecuta si prezenta precum si cele avute *n vedere *n perioada ce
urmeaza,
b+ mijloc de schimb' Banii *ndeplinesc aceasta functie c.nd marfurile se ac3ita *n momentul livrarii lor ,
c+ mijloc de plata' Banii *ndeplinesc aceasta functie *n ipoteza *n care marfurile se ac3ita la un anumit termen
dupa livrarea lor c.nd ele se v.nd pe credit sau se efectueaza diferite plati )ac3itarea salariului impozitului etc'+,
d+ mijloc de rezerva de valoare
Functiile banilor au valabilitate si pentru banii nationali care servesc piata interna si pentru banii universali
care servesc piata internationala miKlocind sc3imburile eGterne de marfuri turismul transferul de te3nologii
investitiile efectuate *n strainatate etc' 2ornind de la modul concret *n care sunt folosite si adoptate deciziile *n
economia contemporana *nt.lnim doua sisteme de organizare si functionare a economiei de sc3imb: sistemul
economiei de piata si sistemul economiei de comanda'
1). 6odelul teoretic (ideal) si modele reale de economie de piata (manual, vol. I, p. )5-/3)
Elementele structurale ale sistemului teoretic al economiei de pia sunt:
' economia funcioneaz pe baza conexiunii unui sistem de piee interdependente;
' proprietatea particular i interesul personal sunt %otrtoare n funcionarea economiei
i adoptarea deciziilor; ,ecare a"ent economic i asi"ur autoreproductibilitatea ca
rezultat al propriilor decizii; aceasta nu exclude pluralismul formelor de proprietate;
' toi a"enii economici i toate cate"oriile de pia se aE n raporturi de concuren
loial;
' preurile se formeaz liber;
' sunt excluse interveniile administrative ale statului i ale altor centre de for
(monopoluri$ sindicate) n activitatea i funcionarea economiei&
Economia de pia real$ ca sistem ce funcioneaz efectiv n diferite state ale lumii$
nu realizeaz inte"ral caracteristicile modelului ideal$ existnd o mare diversitate de
modele ale acesteia; de fapt$ ,ecare ar are propriul model&
Spre deosebire de economia de piata *n economia centralizata, de comanda alocarea si utilizarea resurselor
stabilirea raportului dintre resurse si nevoi sunt consecinte ale unor decizii centralizate impuse agentilor
economici de aparatul de stat pe baza acceptarii la nivel social a unor principii de ierar3izare a prioritatilor si
intereselor'
Mici unul din aceste sisteme nu eGista *n stare pura ele reprezent.nd tipuri ideale' #n realitate orice economie
este o economie mixta *n care se *nt.lnesc *n diferite proportii elemente din ambele sisteme' Analiza
comparativa a economiilor reale de piata permite identificarea a trei modele principale de economie Nreusita8:
economia sociala de piata )0ermania tarile nordice+ economia de piata Ndirectionata de consum8 )S'U'A+ si
economia de piata Ng3idata administrativ8 )Daponia+'
Activitatea economica *n societate se desfasoara de catre oameni organizati *n cadrul unor unitati economice
profitabile si specializate pe domenii distincte' Agentii economici sunt indivizi sau grupe de indivizi care
participa la viata economica a societatii *ndeplinind *n acest sens anumite roluri si av.nd anumite
comportamente economice' Agentii economici se grupeaza pe sectoare pe baza functiei lor principale
*n economie' Ein.nd seama de aceasta functie *n r.ndurile agentilor economici includem: *ntreprinderile
gospodariile familiilor sau menaKurilor administratiile publice si private institutiile de credit si asigurari
strainatatea'
"elatiile dintre participantii la activitatile economice sunt interdependente'
Aluxurile economice reprezinta miscari permanente de bunuri materiale si servicii de resurse economice
disponibilitati banesti etc' *ntre agentii participanti la tranzactii'
Fiecare tranzactie bilaterala sau de piata este formata din doua fluGuri economice:
a+ fluxuri reale )de bunuri+ care pornesc de la producator si aKung la consumator,
b+ fluxuri monetareF care au sens opus'
#n economie au loc si tranzactii unilaterale care sunt miscari sau transferuri
univoce de bunuri fara a se primi *n sc3imb contraprestatii'
Totalitatea fluxurilor economice formeaza circuitul economic.
Bforturile facute de agentii economici se concretizeaza *n c3eltuieli de productie curente si *n noi dotari te3nice
pe baza investitiilor' "ezultatele obtinute la nivelul unitatilor economice se materializeaza *n bunuri materiale si
servicii fiind cuantificate *n unitati fizice natural(conventionale si valorice' #n raport cu gradul lor de
cuprindere rezultatele microeconomice monetare pot fi: globale )cifra de afaceri+ finale )valoarea adaugata+ si
nete )profitul brut si net+'
1/. *&entii economici. Definitie, principalii a&enti (manual, vol. I, p. /3-/))
genii economici sunt indivizi sau "rupuri de indivizi care particip la viaa economic
a societii$ ndeplinind$ n acest sens$ anumite roluri i avnd anumite comportamente
economice&
3rincipalii a"enti sunt :
% &ntreprinderile sunt uniti economice care$ indiferent de felul cum sunt or"anizate i
de forma de proprietate$ au drept funcie principal producerea de bunuri i prestarea de
servicii (non,nanciare) n vederea vnzrii acestora$ cu scopul de a obine pro,t&
# gospodriile familiale 'menajele) sunt a"eni economici care ndeplinesc n principal
funcia de consumatori de bunuri i servicii$
# administraiile publice i private$ includ acele instituii care exercit n principal
funcii de redistribuire a veniturilor pe baza prestrii unor servicii nonmarfare&
Administraiile private sunt or"anizaii private fr scop lucrativ$ care presteaz servicii
nonmarfare$ sau sunt diverse asociaii$ fundaii$ ale cror venituri se realizeaz din
contribuii voluntare$ cotizaii$ venituri pe proprietate etc&
# instituiile de credit i asigurri sunt uniti instituionale$ care pot , publice$
private sau mixte i care ndeplinesc funcia de intermediar ,nanciar ntre ceilali a"eni
economici&
# strintatea( adic agenii economici din alte ri
11. Aluxuri economice. Aorme. "ircuit economic (manual, vol. I, p. /)-/7)
)lu*urile economice reprezint micri permanente de bunuri materiale i servicii$ de
resurse economice$ disponibiliti bneti etc&$ ntre a"enii participani la tranzacii&
Giecare tranzacie bilateral sau
de pia este format din dou Euxuri economice:
a) +u*urile de bunuri$ care pornesc de la productor i a(un" la consumator;
b) +u*urile monetare$ care au sens opus&
)lu*urile reale cuprind intrri de resurse economice sau de factori de producie i ieiri
de produse$ bunuri materiale i servicii&
)lu*urile monetare sunt alctuite din venituri i c%eltuieli bneti&
,ranzaciile unilaterale sunt micri sau transferuri univoce de bunuri$ fr a se primi
n sc%imb contraprestaii&
1le pot ,:
# transferuri curente$ care se efectueaz sistematic (pli de impozite directe i
indirecte$ contribuii pentru asi"urri sociale$ subvenii de exploatare etc&)$
# transferuri de patrimoniu$ care intervin mai rar i determin la unul din a"enii
economici implicai o
modi,care de patrimoniu (suplimentarea investiiilor publice de ctre administraiile
publice$ moteniri$ donaii etc&)&
Hotalitatea Euxurilor economice formeaz circuitul economic&
1forturile fcute de a"enii economici se concretizeaza in c%eltuieli de productie curente
i n noi dotri te%nice pe baza investiiilor&
>n raport cu "radul lor de cuprindere$ rezultatele microeconomice monetare pot ,:
# rezultate globale reprezint expresia bneasc a valorii bunurilor economice
realizate$iar indicatorul principal de msurare a lor este cifra de afaceri;
# rezultate #nale reprezint suma preurilor bunurilor a(unse n ultimul stadiu al
circuitului economic; ele nu cuprind$ deci$ consumul intermediar& Indicatorul utilizat
pentru msurarea acestor rezultate este valoarea adugat$ care reEect contribuia
productiv a ,ecrui a"ent economic&
Jaloarea adau"ata este de . feluri:
a) valoare adaugata neta (cuprinde veniturile factorilor de producie)$
b) valoarea adugat brut 'cuprinde valoarea adu"at net i amortizarea
capitalului ,x)
# rezultate nete care se msoar prin :
K pro#tul brut este pro,tul ncasat de ntreprindere
- pro#tul net este pro,tul ncasat minus impozitul pe pro,t
17. 0iata. Dfinitie. >ipuri de piata (manual, vol. I, p. 11-1))
"e#nire.
.iaa exprim relaii economice dintre oameni$ dintre a"enii economici$ ce se
desfoar ntr#un anumit
spaiu$ n cadrul crora se confrunt cererea cu oferta de mrfuri$ se formeaz preurile$
au loc ne"ocieri i acte de vnzare#cumprare$ n condiii de concuren&
"egulatorul principal al pietei este concurenta fiecare urmarindu(si propriul interes satisfacerea c.t mai buna a
nevoilor de productie sau de consum personal' Deosebit de importanta sunt autonomia de decizie a agentilor
economici libertatea lor economica pentru ca numai astfel se poate actiona prompt si eficient la cerintele pietei'
>ipuri de piata
a) din punct de vedere al obiectului tranzactiei economice
( piata bunurilor de consum final
( piata factorilor de productie care cuprinde:
piata resurselor naturale
piata muncii
piata capitalului
( piata monetara
( piata financiara )inclusiv bursa+,
b) din punct de vedere al extinderii teritoriale
( piata locala
( piata regionala
( piata nationala
( piata mondiala,
c) din punct de vedere al desfasurarii concurentei
( piata cu concurenta perfecta sau pura
( piata cu concurenta imperfecta care cuprinde piata cu concurenta monopolistica de tip oligopol monopol
monopson oligopson etc'
Aceste diferite tipuri de piata formeaza un tot unitar un sistem de piata *n sensul ca ele se influenteaza reciproc
sc3imbarile care au loc *n cadrul unei piete reflect.ndu(se direct sau indirect *n evolutia altor piete sau *n
ansamblul relatiilor de piata'
Diferitele tipuri de pia formeaz sistemul de pia n sensul c ele se inEueneaz
reciproc&
Cererea si oferta sunt componentele fundamentale ale pietei iar raportul dintre ele constituie o forma de
eGprimare a relatiei dintre productie si consum *n conditiile economiei de sc3imb'
1%. "ererea. Definitie. Aactorii cererii (manual, vol. I, p. 1)-1/)
Cererea de mrfuri reprezint nevoile (trebuinele) de bunuri i servicii care se satisfac
prin intermediul pieei$ adic prin vnzare#cumprare&
+ererea are drept suport puterea de cumprare a oamenilor; de aceea$ ea exprim$ n
acelai timp$ cantitatea de bunuri i servicii cerute$ la un moment dat$ la preurile
existente$ considernd date veniturile i preferinele cumprtorilor&
Cererea poate fi:
a+ individuala )din partea unui singur cumparator la un bun economic+,
b+ totala )din partea tuturor cumparatorilor la un bun economic+,
c+ a&re&ata sau &lobala )din partea tuturor cumparatorilor la toate bunurile eGistente+'
Ca volum structura si nivel al cerintelor de consum cererea are caracter dinamic'
0rincipalii factori de care depinde cererea sunt :
# nevoile oamenilor
# venitul si
# pretul'
15. $elatia cererii cu venitul (manual, vol. I, p. 1/-11)
Jeniturile exercit o mare inEuen asupra cererii; mrimea veniturilor populaiei$ ale
a"enilor economici atra"e dup sine creterea capacitii lor de cumprare i$ deci$ a
cererii&
>n cazul bunurilor normale$ exist o relaie direct ntre evoluia veniturilor i
dinamica cererii: cnd venitul crete, se mrete i cererea$ dup cum$ invers$
scderea venitului duce la micorarea cererii&
#'. $elatia cererii cu pretul. Le&ea cererii (manual, vol. I, p. 11-17)
2retul constituie un factor care eGercita o mare influenta asupra cererii de bunuri si servicii' Cererea se afla !n
raport invers proportional fata de pret c"nd pretul creste, cererea scade deoarece la un venit dat posibilitatea
de cumparare se micsoreaza, invers c.nd pretul scade cererea creste' Astfel cererea este o functie
descrescatoare fata de pret#
/egea cererii exprim relaia dintre cerere i pre, n cadrul creia cererea evolueaz n
sens invers fa de pre.
#1. 3lasticitatea cererii si tipuri de cerere (manual, vol. I, p. 17-7')
Elasticitatea cererii nseamn sensibilitatea acesteia fa de variaia preului sau a
venitului&
Intensitatea modi,crii cererii se msoar prin coe,cientul de elasticitate a cererii n
funcie de pre sau de venit& Coefcientul de elasticitate a cererii n raport de pre$
n principiu$ este ne"ativ deoarece atunci cnd preul se mrete$ cererea scade$ iar
raportul dintre dou semne diferite d semnul ne"ativ& +oe,cientul de
elasticitate se calculeaz prin urmtoarele formule:
P ! P
P P
!
! !
E
P !
cp
J J J
J <
J
J <
: :

=

=
n care:
1cp 7 coe,cientul de elasticitate a cererii funcie de pre;
+- 7 cererea din perioada curent;
+; 7 cererea din perioada anterioar;
3- 7 preul din perioada curent;
3; 7 preul din perioada anterioar;
6+ 7 variaia (modi,carea) cererii pentru un produs;
63 7 variaia (modi,carea) preului acelui produs&
1cp se mai poate determina i prin relaia:
P
!
Ecp

=
Q
Q
n care:
L6+ 7 variaia n procente a cererii;
L63 7 variaia n procente a preului&
Jezi ex& la pa"& /A
,ipuri de cerere :
>n funcie de elasticitatea cererii fa de pre:
# a) cerere inelastic$ atunci cnd variaia cererii este mai mic dect variaia preului:
P !
P !
J J

<

iar 1cp M -
b) cerere perfect inelastic$ total insensibil la variantele de pre$ atunci cnd:
J
J
=

!
!
i$ deci$ 1cp 7 ;
c) cerere elastic$ atunci cnd variaia cererii este mai accentuat dect variaia
preului:
P !
P !
J J

>

cnd$ deci$ 1cp N -


d) cerere perfect elastic$ atunci cnd$ la un nivel al preului dat$ cererea crete
continuu (1cpOP):
J
J
=

P
P
e) cerere cu elasticitate unitar$ cnd variaia cererii este e"al cu variaia preului:
P !
P !
J J

cnd 1cp 7 -
##. 3fectul de venit si efectul de substitutie (manual, vol. I, p. 7'-71)
Efectul de venit exprim situaia n care scderea preului la un produs face posibile
creterea cererii i cumprarea cu acelai venit a unei cantiti mai mari din produsul
respectiv$ ceea ce ec%ivaleaz cu
o sporire a venitului&
Efectul de substituie are loc la bunurile cu aceeai utilitate$ denumite substituibile$
care se pot nlocui reciproc n consum (spre exemplu$ untul i mar"arina; za%rul i
mierea; "rul i secara; petrolul i crbunele); el reEect situaia n care creterea
preului la un bun (de exemplu$ unt) i reduce cererea$ crescnd$ n sc%imb$ cererea la un
alt bun (substituibil$ de exemplu$ mar"arina) fr ca preul acestuia din urm s se
modi,ce&
>n cazul bunurilor substituibile$ are loc i fenomenul elasticitate &ncruciat a cererii
(1c); ea msoar sensibilitatea cererii consumului la bunul C)D$ cnd preul bunului C*D
se modi,c& =e calculeaz dup formula:
, bunul la cererii a in -ariatia
bunul la cererii a in -ariatia
Eic
Q
Q
=
1*c N ; adica este pozitiva
#3. "ererea atipica (manual, vol. I, p. 71-7#)
Cererea atipic exprim excepiile de la le"ea cererii$ adic situaiile n care cererea de
mrfuri evolueaz n acelai sens cu preul: dac preul crete$ crete i cererea; dac
preul scade$ scade i cererea&
+omportamentul atipic al cererii se produce n mai multe situaii:
a) efectul i!en ;
b) efectul de anticipare din partea consumatorilor;
c) efectul de venit nul ;
d) efectul de ostentaie i snobism ;
e) efectul de informare imperfect;
f) c"nd este vorba de bunuri importante care n#au substitui(nlocuitori)$ mrirea preului
lor, n general, nu atrage dup sine o diminuare a cererii&
#). 4ferta. Definitie. Aactorii ofertei (manual, vol. I, p. 73)
0ferta reprezint cantitatea de bunuri i servicii destinate vnzrii$ pe pia$ la un
moment dat&
1a poate ,:
a) individual )oferta dintr(un bun din partea unui producator+ ,
b) total )*ntreaga cantitate dintr(un bun pe care producatorii o ofera spre v.nzare+,
c) agregat ("lobal) )toate bunurile si serviciile din tara respectiva destinate pietei eGprimate *n
bani+
-ferta de marfuri depinde de mai multi factori
a+ evolutia cererii de bunuri si servicii,
b+ disponibilitatea factorilor de productie sau raritatea acestora si randamentul lor economic,
c+ costul de productie )de fapt costul marginal+,
d+ pretul de v.nzare al marfii,
e+ posibilitatea de stocare a bunurilor si costul stocarii etc'
#/. $elatia ofertei cu pretul. Le&ea ofertei (manual, vol. I, p. 73-7))
$ferta este o functie crescatoare fata de pret' Ea se a%la .n raport direct proportional %ata de pret adica
o%erta creste c"nd preturile cresc si se micsoreaza c"nd preturile scad'
/egea ofertei e*prim relaia dintre ofert i pre( &n cadrul creia oferta
evolueaz &n acelai sens cu preul( ceilali factori #ind constani.
#n practica eGista si eGceptii de la legea ofertei denumite paradoGul ofertei )de eGemplu la produse perisabile /
legume fructe sau situatia *n care unii producatori agricoli sunt nevoiti sa(si v.nda produsele c3iar si la preturi
*n scadere pentru a(si plati impozitele sau pentru a rambursa creditele+'
Curba ofertei exprim relaia ce exist ntre preurile pieei i cantitile de bunuri pe
care productorii le ofer pe pia$ spre vnzare&
#1. 3lasticitatea ofertei in raport cu pretul. >ipuri de oferta (manual, vol. I, p. 7)-77)
Elasticitatea ofertei &n raport cu preul reprezinta reacia ofertei la modi,crile de
preuri& Ba se masoara prin coe%icientul de elasticitate a o%ertei )Bop sau BCR2+ calculat prin raportarea
modificarii cantitatilor oferite (6?) la modificarea pretului de v.nzare (63) :
a+
P / P
P P
/
/ /
E
P /
op
J
J
J
J <
J
J <
: :

=

= sau
b+
P
/
Eop

=
Q
Q
%ipuri de oferta
a+ oferta elastica )variatia ofertei este mai mare dec.t variatia pretului+,
P /
P /
J
J

>

deci Bop S <


b+ oferta cu elasticitate unitara )variatia ofertei este egala cu variatia pretului+,
P /
P /
J
J

deci Bop T <


c+ oferta perfect elastica )la un nivel dat al pretului cantitatea oferita creste continuu+,
J
J
=

P
P
iar Bop
d+ oferta inelastica )modificarea ofertei este mai mica dec.t modificarea pretului+,
P /
P /
J
J

<

deci Bop U <


e+ oferta perfect inelastica )la orice variatie a pretului oferta nu se modifica+'
J
J
=

/
/
deci Bop T J
#7. 3c.ilibrul pietei. 0retul de ec.ilibru. Bariatia cererii si ofertei (manual, vol. I, p. 77-
%1)
3c.ilibrul pietei reflecta situatia *n care cantitatile oferite si cele cerute sunt egale la pretul pietei' Se
poate spune ca piata este *n ec3ilibru la pretul care permite egalitatea cantitatii cerute de consumatori cu cea
oferita de producatori' Atunci c.nd se ia *n calcul o singura piata a unui produs vorbim despre un echilibru
partial iar c.nd sunt luate *n calcul toate pietele tin.nd seama de interdependenta lor vorbim despre echilibru
general'
1c%ilibrul pieei$ respectiv cantitatea de ec%ilibru i preul de ec%ilibru$ se sc%imb
n funcie de variaia ofertei i cererii&
1n cazul variaiei ofertei exista dou situaii:
a) c"nd cantitatea oferit scade (presupunnd cererea constant);
b) c"nd cantitatea oferit crete (presupunnd cererea constant)
1n cazul variaiei cererii intalnim dou situaii:
a) c"nd cererea crete (oferta rmnnd constant);
b) b) c"nd cererea se micoreaz (oferta rmnnd constant)
Astfel, preul variaz n raport direct proporional cu cererea i n raport invers
proporional cu oferta
#%. 8unul economic. Definitie. "lasificare (manual, vol. I, p. %)-%1)
Clasificarea bunurilor din punct de vedere al provenientei respectiv al modului de acces :
a) $unurile libere$ adic acele elemente care provin direct din natur$ iar accesul la
ele (posibilitatea de procurare) este liber; spre exemplu$ aerul$ apa$ fructele din
pduri$ ener"ia i lumina solar$ ener"ia eolian etc&
b) $unurile economice$ sunt acele elemente care sunt produse prin efortul omului$
necesitnd o prelucrare mai mult sau mai puin elaborat; obinerea lor are la baz
desfurarea unei activiti economice& *unurile economice au un caracter limitat$
sunt rare$ ele existnd doar n msura n care sunt produse prin activitatea uman&
>n consecin$ accesul la bunurile economice are la baz sc%imbul (plata sau
contraprestaia)&
2rin bun economic se *ntelege at.t bunuri materiale c.t si servicii )acestea sunt rezultate imateriale ale
activitatii economice ca de eGemplu turism cultura educatie etc'+'
Bunurile se mai clasifica si *n functie de destinatia acestora *n :
a+ bunuri de consum (satisfactori) / bunuri ce fac obiectul consumului individual,
b+ bunuri de productie (prodfactori) / bunuri folosite pentru producerea altor bunuri' #n legatura cu bunurile
de consum intereseaza capacitatea acestora de a satisface nevoile si dorintele de consum ale indivizilor' 2entru
descrierea acestei capacitati se foloseste conceptul de utilitate'
#5. Ctilitatea bunurilor. Ctilitatea te.nica si utilitatea economica (manual, vol. I, p. %1-%%)
2tilitatea reprezint capacitatea unui bun de a satisface o nevoie#dorin$ capacitate
dat de proprietile$ nsuirile i caracteristicile bunului respectiv&
#n sens economic utilitatea este eGpresia satisfactiei pe care o resimte un individ ca urmare a consumului unei
cantitati determinate dintr(un bun *n anumite conditii spatiotemporale'
2tilitatea economic reprezint satisfacia pe care o resimte un individ ca urmare a
consumului unei cantiti determinate dintr#un bun$ n anumite condiii spaio#temporale&
3'. >eoria utilitatii cardinale (manual, vol. I, p. %%-5')
,eoria utilitii cardinale semnaleaza c mulimea bunurilor de consum este
numrabil i c acestei
mulimi i se poate ataa o mulime numeric ce descrie utilitatea "enerat de consumul
unor cantiti din orice bun&
Ipotezele de baz ale acestei teorii sunt:
a) consumatorul este capabil s msoare utilitatea printr#un numr;
b) utilitile individuale rezultate din consumul unor cantiti consecutive dintr#un bun
nu sunt constante;
c) consumatorul poate alege ntre bunuri, n funcie de utilitile acestora&
Dintre rezultatele cele mai notabile ale acestei teorii care a pus bazele abordrilor
moderne ale comportamentului
consumatorului pot , amintite:
# legea lui ossen (a utilitii mar"inale descresctoare): suplimentul de utilitate furnizat
de cantiti cresc"nde dintr#un bun se va diminua p"n la a deveni nul n punctul de
saietate;
# formalizarea consistent a comportamentului consumatorului$ pe baza creia se va
dezvolta cea mai mare parte a teoriei deciziei;
# fundamentarea construciei curbei cererei;
# respectarea principiului simetriei dintre comportamentul productorului i cel al
consumatorului;
# modelele stoc$astice privind atitudinea fa de risc&
31. >eoria utilitatii ordinale (manual, vol. I, p. 5'- 51)
,eoria utilitatii ordinale fundamentata de :ilfredo 2areto care considera ca nici nu este necesara
masurarea precisa a utilitatii si ca este suficienta o ordonare a utilitatilor'
3roprietile relaiei de preordine au urmtoarea semnifcaie:
-& Qricare ar , doi vectori (paneluri) de bunuri$ se poate decide privind ale"erea unuia
sau altuia; bunurile pot , comparate i ierar%izate ;
.& Qrice ansamblu de bunuri poate , comparat cu el nsui; aceast relaie este mai
subtil i presupune variaia preferinei pentru acelai bun sau ansamblu de
bunuri&
B& Goarte cunoscuta relaie de tranzitivitate este necesar pentru a uura alctuirea
de ierar%ii; pentru a construi ierar%ii ntr#o mulime de paneluri de bunuri nu este
necesar compararea efectiv dup principiul ,ecare cu ,ecare$ rezultatele unor
comparaii ,ind translatabile&
BGista obstacole cum ar fi :
( discontinuitatea funciilor de utilitate;
# interdependena bunurilor n consum$
3#. 4ptimul consumatorului. Dreapta bu&etului. "urba de indiferenta (manual, vol. I, p.
51-5%)
-rice consumator rational va dori sa obtina maGimum de satisfactie posibil din consumul unor bunuri
economice'
4ptimul consumatorului presupune o asemenea combinare de bunuri si servicii *n consum care la nivelul
venitului de care dispune si al preturilor eGistente sa(i asigure maGimum de satisfactie' Conditia matematica a
optimului unui consumator care are de ales *ntre doua bunuri este ca raportul utilitatilor
marginale sa fie egal cu raportul preturilor celor doua bunuri'
Curba de indiferen exprim ansamblul combinrilor posibile n consumul a dou
bunuri$ astfel nct nivelul satisfaciei consumatorului s ,e acelai&
)lternativele de abordare a optimului consumatorului sunt:
I& %aximizarea satisfaciei la un buget dat &n acest caz$ consumatorul i propune
s c%eltuiasc tot bu"etul$ dar s atin" maximum de satisfacie)
II& %inimizarea bugetului$ care furnizeaz o anumit utilitate& De aceast dat$
consumatorul tie precis ce dorete$ dar caut s minimizeze bu"etul cu care
poate obine obiectivul ,xat&
"reapta de buget sau dreapta de isocost indic limita resurselor disponibile$ care pot ,
folosite
inia !dreapta" bugetului$ deoarece descrie combinaiile liniare ale cantitilor i
preurilor celor dou bunuri conform relaiei: * 7 xpx @ !p!$
unde x i ! sunt cantitile din cele dou bunuri$
px i p! sunt preurile acestora&
3elaia '4) se numete restricie bugetar$ ntruct arat limitele bneti ale
abordrii situaiei de consum:
p p
0 1
0 1 , + = (-)
1cuaia dreptei bu"etului (.) se obine prin separarea lui ! din restricia bu"etar (-):
P P
P
0 0
1
,
1 0 + =
(.)
33. *le&erile posibile si admisibile. Ctilitatea mar&inala si rata mar&inala de substitutie
(manual, vol. I, p. 5/-51)
2tilitatea marginal (2m) reprezint sporul de utilitate total furnizat de
consumul unei uniti suplimentare dintr%un bun.
:elaiile de calcul ale utilitii mar"inale sunt urmtoarele:
2mx 7 2 9 x pentru cazul discret ; 2mx 7 d2 9 dx 7 2Rxpentru cazul continuu
2m! 7 2 9 ! pentru cazul discret ; 2m! 7 d2 9 d! 7 2R!pentru cazul continuu
3ata marginal de substituie (:4=!9x) a produsului ! cu x 7 cantitatea din produsul x
care este necesar pentru a nlocui o unitate din produsul !$ astfel nct utilitatea total
s ,e constant:
0 2
1 2
$)3 1 0
V
V
R
=
(caz continuu) ;
2m0
2m1
1
0
$)3 1 0
=

=
R
(caz discret)
#ifereniala funciei de utilitate se calculeaza prin relatia:
d2 7 2Rxdx @ 2R!d!
3). "onditii de optim. 6odificari ale acestora (manual, vol. I, p. 5/-5%)
5 Condiii de optim
3entru ca subiectul s aib o utilitate constant (traseul de optimizare s ,e pe aceeai
curb de indiferen) este necesar condiia: d27;
De aici rezulta : #d! 9 dx 7 2Rx 9 2R! 7 :4=!9x
>n aceste condiii$ ecuaia :4= optime trebuie pus n le"tur cu ecuaia dreptei
bu"etului& 1ste uor de remarcat c derivata dreptei bu"etului n raport cu x este:
d! 9 dx 7 #px 9 p!
de unde rezult c n punctul de optim (i numai acolo)
:4=!9x 7 px 9 p! 7 2Rx 9 2R!
)dic$ n punctul de optim$ raportul utilitilor mar"inale este e"al cu raportul preurilor
celor dou bunuri&
5 Modi#cri &n condiiile de optim
)& %odifcri n volumul resurselor
Socul "eometric al punctelor de optim rezultate din deplasarea spre dreapta a restriciei
bu"etare se numete calea de e*pansiune a consumului&
*& %odifcarea preurilor produselor de consum
3/. Dntreprinderea. "oncept si formele acesteia (manual, vol. I, p. 1''-1'3)
>n economia de pia$ ntreprinderea este o unitate economic$ cu o existen statuat
(uridic i deplin autonomie decizional$ care prouce bunuri materiale i presteaz servicii
pe baze comercial#lucrative&
In teoria producatorului intreprinderea apare drept cadru de combinare si
transformare a factorilor de productie in rezultate fnale$
1ntreprinderea se de#nete ca o entitate activ a sistemului economic$ de natura
unei or"anizaii autonome$ nzestrat cu resurse pe care le utilizeaz n scopul exercitrii$
n mod stabil i structurat$ a unei funciuni referitoare la producie$ servicii$ sc%imb etc&
#up obiectivul urmrit n activitatea lor$ intreprinderile sunt :
# cu scop lucrativ
# cu scop nonlucrativ
#up forma de proprietate:
# ntreprinderi private$
# publice
# mixte
#up re%imul &uridic de or%anizare i funcionare:
# re"ii$
# companii
# diferite variante de societi comerciale
#up dimensiunea lor (reEectat de numrul de personal$ mrimea capitalului social i
a cifrei de afaceri) :
# ntreprinderi mari$
# mici
# mi(locii
Analizata ca agent economic producator ce urmareste ca scop principal obtinerea profitului *ntreprinderea este
numita firma de afaceri.
Initial firma de afaceri a functionat ca firma clasica )care presupune eGistenta unei persoane cu o pozitie /
c3eie si anume proprietarul patronul sau antreprenorul care *si investeste capitalul *n speranta unui profit
c.t mai mare asum.ndu(si functia de conducere a propriei afaceri+' #n prezent cea mai mare parte a activitatii
economice se desfasoara *nsa *n firme mana&eriale )care marc3eaza separarea managerului fata de proprietate
prin profesionalizarea actului conducerii+' Cea mai reprezentativa firma manageriala este societatea pe actiuni'
6ocietile comerciale se clasi,ca :
a" in functie de natura rspunderii:
# societate cu rspundere limitat$ n baza creia subiecii nu sunt an"a(ai$ n caz de
pierderi sau pre(udicii$ dect n msura aportului lor la capitalul ,rmei respective;
# societate cu rspundere nelimitat$ n baza creia subiecii an"a(eaz averea lor
personal n caz de insolvabilitate a ,rmei$ de producere a unor pierderi
b) in functie de raportul dintre drepturile i obli%aiile subiecilor :
# societi de persoane$ n cadrul crora aportul subiecilor ia forma de pri sociale i
este netransmisibil;
# societi de capitaluri$ al cror capital social nu poate cobor sub o anumit limit$ iar
aportul subiecilor ia forma subscrierii de titluri de valoare i$ deci$ este transmisibil&
In :omania ,rmele se mpart n dou cate"orii principale:
a) regii autonome *nt.lnite *n ramurile strategice ale economiei nationale )industria de armament
eGploatarea minelor si a gazelor naturale posta si transporturile feroviare+
b) societi comerciale se clasi,ca in :
# societatea &n nume colectiv$ ale crei obli"aii sociale sunt "arantate cu
patrimoniul social i cu rspunderea nelimitat i solidar a tuturor asociaiilor;
# societatea &n comandit simpl$ ale crei obli"aii sociale sunt "arantate cu
patrimoniul social i cu rspunderea nelimitat i solidar a asociailor comanditei;
comanditarii rspund numai pn la concurena aportului lor;
# societatea &n comandit pe aciuni$ al crei capital social este mprit n
aciuni$ iar obli"aiile sociale sunt "arantate cu patrimoniul social i cu rspunderea
nelimitat i solidar a asociailor comanditei; comanditarii sunt obli"ai numai la
plata aciunilor lor;
# societatea pe aciuni$ ale crei obli"aii sociale sunt "arantate cu patrimoniul
social; acionarii sunt obli"ai numai la plata aciunilor lor;
# societatea cu rspundere limitat$ ale crei obli"aii sunt "arantate cu
patrimoniul social; asociaii sunt obli"ai numai la plata prilor sociale&
31. Aactorii de productie. Definitie si formele acestora (manual, vol. I, p. 1')-1'5)
2entru a produce bunuri destinate consumului *ntreprinzatorii *si procura factori de productie' "esursele
economice atrase *n circuitul economic aflate *n miscare ca fluGuri constituie factori de productie' #n general
se considera ca la producerea bunurilor participa 4 factori :
# munca &
# natura (pamantul) &
# capitalul
Acestor factori clasici li se pot adauga si :
# intreprinderea (antreprenoriatul) care constituie aciunea de or"anizare a celorlali
factori de producie de ctre ntreprinztor
'xista si neofactori care pot , separai de factorii CclasiciD$ ntruct ei acioneaz practic prin
intermediul$ i mpreun cu acetia$ potenndu#i$ mbuntindu#le substanial
performanele
# pro%resul te'nic (
# inovatia (
# resursele informationale
6unca reprezinta o actiune constienta specific umana *ndreptata spre un anumit scop *n cadrul careia sunt
puse *n miscare aptitudinile eGperienta si cunostintele care *l definesc pe om consumul de energie fizica si
intelectuala' Munca este un factor activ si determinant al productiei ce antreneaza ceilalti factori *n vederea
obtinerii de bunuri si servicii'
.opulaia total nre"istreaz o dinamic deosebit ca urmare a mutaiilor ce au
intervenit n elementele ei
determinante& 3rezint importan densitatea populaiei$ structura pe "rupe de vrst$
repartizarea populaiei pe mediile urban i rural&
.opulaia apt de munc cuprinde persoanele ce au capacitatea ,zic i
intelectual de a desfura o activitate economic$ precum i vrsta le"al&
.opulaia activ disponibil cuprinde populaia ocupat n diferite activiti
profesionale$ precum i persoanele care caut locuri de munc& 1a este determinat de
factori economici i socio#culturali:
# capacitatea economic de a crea noi locuri de munc$ de a asi"ura un ec%ilibru
stabil i de durat ntre
cerere i oferta de munc;
# durata de colarizare;
# statutul social al femeii;
# imi"raia&
.opulaia ocupat cuprinde persoanele care desfoar activitate profesional&
#n ultimele decenii se contureaza o serie de caracteristici generale !n evolutia factorului munca:
# tendinta &enerala de sporire a populatiei active desi inegala pe tari si zone geografice,
# Modi#carea structurii populaiei ocupate 'sporirea ponderii populatiei ocupate *n
sectorul tertiar si *n cel cuaternar *n timp ce *n sectorul primar se *nregistreaza o scadere+,
# sporirea calitatii resurselor de munca *n corelatie cu nivelul de dezvoltare economica cu progresul *n
stiinta te3nica *n cultura *n general'
)actorul natural constituie att substana i condiiile materiale primare ale produciei$
ct i fora motrice virtual$ necesar pentru dezvoltarea produciei de bunuri materiale
i servicii&
Natura (pamantul) ca factor de productie cuprinde pam.ntul resursele de apa si resursele minerale'
Un loc important *i revine pam.ntului care este decisiv nu numai pentru agricultura si silvicultura ci si pentru
*ntreaga activitate umana careia *i ofera suport de eGistenta si loc de desfasurare' 2entru viata economica actuala
prezinta interes si dimensiunea si calitatea suprafetei ce revine *n medie pe locuitor' BGplozia demografica a
secolului 11 a diminuat suprafetele agricole si silvice pe locuitor devenind astfel una din cele mai drastice
limitari cu care se confrunta agentii economici *n activitatea lor'
"apitalul reprezinta ansamblul bunurilor reproductibile rezultate ale unei activitati anterioare utilizate
*n producerea de noi bunuri materiale si servicii destinate v.nzarii / cumpararii pe piata *n scopul obtinerii unui
profit' Capitalul tehnic este format din masini, utilaje, echipamente, instalatii, cladiri, constructii, mijloace de
transport, animale de munca si de reproductie, materii prime, materiale, semifabricate#
Capitalul tehnic folosit in activitatea economica este constituit din
a) capitalul fix * acea parte a capitalului care participa la mai multe cicluri de productie se consuma treptat
si se *nlocuieste la intervale mai mari de timp ,
b) capitalul circulant ( acea partea acapitalului/ acea parte a capitalului care se consuma integral *ntr(un
singur ciclu de productie si trebuie *nlocuit dupa fiecare ciclu de productie' 2rocesul consumarii
capitalului fiG se manifesta prin fenomenul u<urii care prezinta doua forme :
# u<ura fi<ica / deprecierea treptata a masinilor ec3ipamentelor instalatiilor ca urmare a folosirii lor *n
activitatea economica sau a actiunii factorilor naturali,
( u<ura morala / determinata de progresul te3nic care favorizeaza fabricarea unor masini si utilaKe cu noi
performante superioare celor aflate *n functiune sau reducerea pretului la care poate fi cumparat un
ec3ipament ec3ivalent'
)tarea capitalului fx se apreciaza cu a&utorul urmatorilor indicatori :
# "oeficientul u<urii capitalului )se calculeaza ca raport *ntre valoarea uzurii capitalului fiG si valoarea
capitalul fiG+ (2T9T) ;
# coeficientul starii fi<ice a capitalului fix )raportul *ntre valoarea ramasa a capitalului fiG si cea a
capitalului fiG+ (Tr9T);
# coeficientul intrarilor sau punerii ;n functiune a capitalului fix )raportul *ntre intrarile sau iesirile de
capital fiG si stocul de capital fiG la valoarea initiala+ (T3t9Tt; =Tt9Tt)&
"ecuperarea pierderilor provenite din uzura capitalului fiG se face prin amorti<are' Cota de amortizare depinde
de c3eltuielile cu procurarea capitalului si durata de functionare a acestuia'
#ntreprinzatorii pentru a produce si pentru a(si atinge scopul / a obtine un profit c.t mai mare posibil / combina
factorii de productie si aleg varianta de combinare cea mai favorabila'
3otrivit sursei de ,nanare$ investiiile sunt:
a) investiii nete
b) investiii brute
37. "ombinarea factorilor de productie. Definitie si premise. Aunctia de productie (manual, vol. I, p.
1'5-11#)
"ombinarea factorilor de productie repre<inta un mod specific de unire a factorilor de productie
privit at.t sub aspect cantitativ c.t si structural / calitativ at.t din punct de vedere te3nic c.t si economic'
5 .remisele combinrii factorilor de producie
>n combinarea factorilor de producie$ ntreprinztorul pornete de la urmtoarele
premise:
a) caracterul limitat al factorilor supui combinrii$
b) caracteristicile factorilor de producie i concordana lor cu specifcul activitii;
c) con'unctura pieelor factorilor de producie&
"elatia dintre intrari )factori de productie+ si iesiri )bunuri obtinute+ respectiv relatia dintre productia
scontata a se obtine dintr(un bun si cantitatile din diferiti factori de productie necesare pentru obtinerea acesteia
este eGprimata prin functia de productie'
3%. "ombinarea factorilor de productie pe termen scurt. Le&ea randamentelor neproportionale
(manual, vol. I, p. 11#-117)
#n procesul de productie combinarea factorilor se poate realize in moduri diferite:
a+ asocierea unui %actor %i1 4constant) cu altul #ariabil )functia de productie cu un singur factor variabil+,
b+ combinarea de cantitati di%erite din ambii %actori )functia de productie cu doi factori variabili+'
Combinarea este posibila datorita urmatoarelor proprietati ale factorilor de productie:
a+ divizibilitatea )posibilitatea factorului de a se *mparti *n subunitati omogenefara a fi afectata calitatea lui+,
b+ adaptabilitatea )capacitatea de asociere a unei unitati dintr(un factor cu mai multe unitati din alt factor+,
c+ complementaritatea )la o productie data o anumita cantitate dintr(un factor se asociaza doar cu o cantitate
determinata de ceilalti factori+,
d+ substituibilitatea )posibilitatea de a *nlocui o cantitate dintr(un factor printr(o cantitate determinata din alt
factor mentin.nd acelasi nivel al productiei+'
"ivizibilitatea reEect posibilitatea factorului de producie de a se mpri n
uniti simple$ n subuniti omo"ene fr a , afectat calitatea factorului de producie&
daptabilitatea reprezint capacitatea de asociere a unei uniti dintr#un factor
de producie cu mai multe uniti din alt factor de producie&
Complementaritatea reprezint procesul prin care se stabilesc raporturile
cantitative ale factorilor de producie ce particip la producerea unui anumit bun
economic&
6ubstituibilitatea este de,nit ca posibilitatea de a nlocui o cantitate dintr#un
factor de producie printr#o cantitate determinat dintr#un alt factor n condiiile
meninerii aceluiai nivel al produciei&
2roductia cu un singur factor variabil pe termen scurt corespunde vietii reale atunci c.nd un
*ntreprinzator trebuie sa sporeasca rapid productia neav.nd timpul necesar sa mareasca dimensiunile
*ntreprinderii'
Influenta factorului variabil se masoara cu aKutorul urmatorilor indicatori:
a+ produsul total obtinut *n urma utilizarii factorilor de productie si eGprimat prin functia de productie,
b+ produsul mediu )calculat ca raport *ntre produsul total si factorul de productie variabil+: 2M T 2ER9
unde 34 7 produsul mediu$ 3H 7 produsul total i S 7 munca;
c+ produsul mar&inal )modificarea produsului total ca rezultat al folosirii unei unitati suplimentare de factor de
productie+ 34a 7 63H96S
unde 34a 7 produsul mar"inal$ 63H 7 sc%imbare n produsul total$ 6S 7 sc%imbare n
factorul de producie&
Evoluia acestor indicatori i dependena dintre ei constituie o ilustrare a
legii randamentelor neproporionale.
/egea randamentelor neproporionale se poate enuna astfel:
dac o producie oarecare reclam utilizarea a doi sau mai multor factori de
producie i dac se adaug progresiv aceeai doz de cantitate folosit dintr%
un factor( &n timp ce cantitatea altor factori nu se schimb( produsul marginal
al factorului variabil crete p7n la un punct( apoi descrete&
)tunci cnd produsul total crete produsul mar"inal al factorului variabil se mrete +nd
produsul total scade$ produsul mar"inal este ne"ativ&
35. "ombinarea si substituirea factorilor de productie pe termen lun&. >ipuri de substituire.
Indicatori de evaluare a ale&erii (manual, vol. I, p. 117 , 1#')
0e termen lun& toti factorii de productie sunt variabili' Combinarea va presupune nu doar unirea lor ci si
substituirea lor' Analiza combinarii si substituirii factorilor *n acest caz conduce la luarea *n considerare nu doar
a randamentelor factoriale ci si a randamentelor de scara care pot fi:
a+ constante )daca factorii de productie se dubleaza productia se va dubla, daca factorii se tripleaza productia
se va tripla etc'+,
b+ crescatoare )daca factorii se dubleaza productia va fi mai mult dec.t dubla+,
c+ descrescatoare )daca factorii se dubleaza productia va fi mai putin dec.t dubla+'
8socuanta 'curba de isoproductie) semni,c reprezentarea "ra,c a
combinaiilor diferite ()$*$+) ntre factorii de producie (T i S)$ care permit realizarea
aceluiai volum al produciei (3)&
)nsamblul de isocuante ce pot , nscrise ntr#un sistem de axe formeaz harta curbelor
de indiferen.
8socuantele au anumite particulariti:
# nu se pot intersecta$
# sunt convexe la ori"ine$
# iar nclinarea este dat de rata mar"inal de substituire a factorilor&
5 "iferite tipuri de substituire a factorilor de producie:
a) substituirea n proporii fxe (complementaritatea factorilor) # Gactorii de producie sunt
complementari
i nu este posibil substituirea lor; vor , utilizai n proporii ,xe;
b) substituirea perfect # Gactorii vor , substituii n proporii e"ale (creterea cu o unitate a unui
factor va corespunde
scderii cu o unitate a celuilalt factor);
c) substituirea imperfect # Gactorii se vor substitui n proporii ine"ale (un factor va crete cu
mai mult sau mai puin
de o unitate n condiiile scderii cu o unitate a celuilalt factor)&
8ndicatori de evaluare a alegerii :
# productivitatea mar"inal a factorilor de producie;
# rata mar"inal de substituire a factorilor de producie;
# elasticitatea substituirii&
.roductivitatea marginal a factorilor de producie reprezint producia
suplimentar (6?) ce se poate
obine n condiiile utilizrii unei uniti suplimentare dintr#un factor de producie (6T) :
5
/
P)a

=
3ata marginal de substituire a doi factori (:4=) reprezint cantitatea
suplimentar dintr#un factor necesar pentru a compensa reducerea cu o unitate a celuilalt
factor$ astfel nct producia s se menin constant&
Elasticitatea substituirii exprim msura n care poate , meninut producia
cnd un factor este nlocuit cu altul sau se modi,c utilizarea (creterea sau
descreterea) unui factor n comparaie cu altul&&
1lasticitatea substituirii (es) exprim modi,carea produciei n raport cu modi,carea
factorului de producie$ potrivit formulei: es 7 6?9?: D595
unde: ? 7 producia
5 7 factorul de producie
)'. 3conomii si de<economii de scara. $andamente de scara (manual, vol. I, p. 1#'-1##)
3andamentele de scar pot ,:
# constante (dac factorii de producie se dubleaz$ i producia se va dubla; dac
se tripleaz factorii$ producia se va tripla etc&);
# cresctoare (dac factorii se dubleaz$ producia va , mai mult dect dubl);
# descresctoare (dac factorii se dubleaz$ producia va , mai puin dect dubl)&
Economiile interne ale scrii decur" din creterea dimensiunilor ,rmei i pot ,
datorate unor cauze diferite$ cum ar ,:
# specializarea lucrrilor pentru un volum ridicat de producie;
# utilizarea unui capital te%nic mai e,cient$ care este adesea indivizibil i care$ n
consecin$ nu
poate , folosit economic dect pentru niveluri de producie ridicate;
# factori te%nolo"ici dnd mai mult e,cien scrii$ dar i mai mult producie;
# avanta(ele date de ac%iziiile i vnzrile en "ros etc&
)1. 0roductivitate sau randament. Definitie, indicatori de masurare (manual, vol. I, p. 1#3-1#1)
1,ciena combinrii factorilor de producie orientat spre obinerea maximului de efecte
utile cu minimum de eforturi (resurse) se exprim prin productivitatea sau
randamentul factorilor de producie&
.roductivitatea se de,nete ca Craport ntre cantitatea de bo"ie produs i cantitatea
de resurse absorbite n
cursul producerii eiD&
1xist diferite modaliti de abordare a productivitii:
8n functie de maniera de masurare a rezultatelor:
' productivitatea #zic$ care masoara randamentele *n natura ale utilizarii factorilor fiind eGprimata *n
unitati fizice,
' productivitatea 'msurat) valoric$ care masoara eficienta *n termeni financiari / monetari'
Q alta tipolo"ie are in vedere notiunile:
' productivitatea brut$ )productia este privita ca suma a valorilor adaugate brute de diferitele
activitati+
' productivitatea net$ )se elimina din productia finala bruta valoarea ac3izitiilor eGterioare si
amortizarea+,
% productivitate aparent$ )provenienta valorii adaugate nu este *ntotdeauna cunoscuta corect+'
>n literatura de specialitate productivitatea este de . tipuri consacrate:
' productivitatea global$ care surprinde efectele combinrii tuturor factorilor de
producie$ msurnd performana i e,ciena de ansamblu a acestora;
' productivitatea parial a ,ecrui factor de producie$ care exprim producia
obinut prin utilizarea ,ecrui factor de producie consumat (munc$ capital etc&)&
Acestea pot fi masurate prin:
- productivitatea medie (Ei) calculata ca raport *ntre marimea productiei )C+ si cantitatea )1i+ utilizata din
factorul respectiv : Ui 7 ?95i$ unde i este un indicator folosit pentru factorii de producie;
- productivitatea mar&inala (Em) care reprezinta sporul de productie care se obtine prin utilizarea unei unitati
suplimentare dintr(un factor )i+ ceilalti factori ram.n.nd constanti: Um 7 6?965i 7 d?9d5i'
Aceste doua tipuri de productivitati pot fi calculate pentru factorii munca capital si pam.nt' Cresterea
productivitatii poate fi rezultatul progresului stiintific si te3nic al cresterii calificarii fortei de munca dar si al
revolutiei manageriale prin care se urmareste perfectionarea organizarii si conducerii activitatii economice
folosirea mai intensa a timpului de munca a capacitatilor de productie etc'
)#. 0roductivitatea muncii. Definitie, indicatori de masurare (manual, vol. I, p. 1#1-1#5)
.roductivitatea muncii exprim e,ciena cu care este consumat munca&
1a poate , neleas i ca for productiv a muncii$ adic sub forma capacitii
(posibilitii) forei de munc de a crea$ ntr#o perioad de timp$ un anumit volum de
bunuri i de a presta anumite servicii&
)stfel$ pornind de la faptul c productivitatea muncii este raportul dintre o cantitate de
producie i munca c%eltuit pentru obinerea ei i c efectul produciei se msoar prin
produsul ,nal (util sau inutil)$ se consider c sporirea Cproduciei unor produse inutile
poate mri productivitatea muncii$ dar reduce e,ciena eiD&
:aportul dintre producie (?) i factorul munc (S) sau dintre munc i producie
msoar productivitatea medie a muncii (US):
US 7 ?9S; US 7 S9?
(roductivitatea marginal a muncii (UmS) reprezint suplimentul de producie (6?)
obinut ca urmare a utilizrii unei cantiti suplimentare de munc (6S)$ n condiiile n
care ceilali factori sunt presupui constani& 1a se exprim prin relaia:
UmS7 6?9 6S
3roducia se exprim n uniti naturale$ natural#convenionale i valorice.
+%eltuielile de munc se pot exprima n uniti de timp sau numr de salariai$ ceea ce
nseamn c i msurarea productivitii muncii se face n uniti ,zice (naturale)$
natural#convenionale i valorice&
)3. $andamentul capitalului. Indicatori de masurare (manual, vol. I, p. 1#5-13')
3andamentul capitalului exprim e,ciena cu care este utilizat factorul capital si
reprezinta le"tura dintre capital i rezultatele produciei&
Dac se raporteaz capitalul utilizat (T) la volumul produciei obinute ntr#o perioad
dat (?)$ se determin coe#cientul mediu al capitalului (V):
V 7 T9?
Dac se raporteaz creterea capitalului (6T) la creterea produciei (6?) ntr#un interval
de timp se determin coe#cientul marginal al capitalului:
Vm7 6T96?
Dac se raporteaz producia obinut la capitalul utilizat se determin productivitatea
medie a capitalului:
UT 7 ?9T
=e poate deduce c UT 7 -9T$ deci inversul coe,cientului mediu al capitalului&
Dac se raporteaz sporul de producie la creterea capitalului se determin
productivitatea marginal a capitalului:
UmT 7 6?96T
=e poate deduce c UT 7-9Tm$ deci inversul coe,cientului mar"inal al capitalului&
3andamentul viitor al capitalului44 este raport ntre sporul de producie i capital
(6?9T)&
)). "resterea productivitatii muncii. Definitie, factori de crestere, importanta (manual, vol. I, p. 131-
13/)
Creterea productivitii muncii reprezint procesul prin care acelai volum de munc
se caracterizeaz printr#o mas mai mare de bunuri i servicii sau invers$ aceeai mas
de bunuri se realizeaz cu un volum mai mic de munc&
3roductivitatea este inEuenat de:
# factori naturali : condiiile de clim$ de fertilitate$ adncimea sau bo"ia unui
zcmnt etc&;
# factori tehnici: nivelul tiinei i te%nicii la un moment dat$ la te%nolo"ie$ invenie
etc&; factori economici: nivelul de or"anizare a produciei i a muncii$ cali,carea
salariailor$ cointeresarea material;
# factori sociali: condiiile de munc i de via$ responsabilitate$ nivelul de
cunotine$ (ustiie$ le"ile civile$ politice;
# factori psihologici$ care inEueneaz comportamentul i rezultatele
productorilor aparinnd aceleiai cate"orii de cali,care$ n raport cu "radul lor de
adaptabilitate la condiiile speci,ce ale muncii (motivaia n munc i satisfacia pe
care le#o ofer aceasta$ climatul relaiilor de munc$ al vieii de familie$ "radul i
modul n care sunt satisfcute unele nevoi sociale etc&);
# factori structurali$ care inEueneaz productivitatea muncii prin modi,crile ce
au loc ,e n structura pe produse$ pe sortimente a produciei unei ntreprinderi$ ,e
n structura economiei naionale&
)actori ce decurg din gradul de integrare a economiei naionale &n economia
mondial:
# tipurile de specializare te%nic i economic$
# capacitatea de performan i competitivitatea produselor pe piaa mondial etc&
.rogresul tiini#c i tehnic determin o revoluionare a capitalului te%nic$ a
resurselor materiale i ener"etice&
3rin creterea cali#crii$ aceeai cantitate de munc dobndetecapacitatea de a
prelucra un volum mai mare de materii prime sau de a utiliza un volum sporit de capital
,x i$ n consecin$ de a produce mai multe bunuri (se ampli,c stocul de capital uman)&
)supra productivitii inEueneaz direct i revoluia managerial( prin care se
urmresc perfecionarea or"anizrii i conducerii activitii economice$ folosirea mai
intens a timpului de munc$ a capacitilor de producie etc&
Efecte economice i sociale:
# economisirea factorilor de producie consumai;
# reducerea costului de producie;
# creterea produciei$ a competitivitii bunurilor obinute;
# creterea pro,turilor$ a salariului real; economisirea timpului de munc i creterea
timpului liber
)/. "ostul de productie. Definire, forme, importanta (manual, vol. I, p. 13%-1)1)
)ostul de producie reprezint, n form bneasc, totalitatea c$eltuielilor
efectuate i suportate de ctre agenii economici pentru producerea i desfacerea de
bunuri materiale i servicii&
Se pot delimita urmatoarele concepte:
# Costul contabil reEect$ n bani$ c%eltuielile efectiv suportate de ctre
ntreprindere$ care rezult din evidena contabil a acesteia;
# Costul economic cuprinde pe l.nga costul contabil si consumul de resurse care nu presupune
plati efective evidentiate sub forma de c3eltuieli,
# Costul e*plicit indica c3eltuielile efectuate de *ntreprindere si *nregistrate *n costurile efectiv
platite )este *nsusi costul contabil+,
# Costul implicit reflecta acel consum de resurse al *ntreprinderii neinclus *n costul efectiv platit,
# Costul de oportunitate reprezinta valoarea celei mai bune sanse sacrificate *n
procesul de alegere a variantei optime'
>n economia de pia actual$ costul constituie un instrument economic extrem de util n
fundamentarea i adoptarea deciziilor privind alocarea resurselor$ volumul i structura
produciei$ mrirea sau restrn"erea ofertei de mrfuri$ inovarea te%nolo"ic etc&
Hotodat$ se manifest tendina de calculare a costului n cele mai diferite structuri ale
activitii: astfel$ prezint interes nu numai costul de producie n "eneral$ ci i costul de
distribuie$ costul muncii$ costul
educaiei$ sntii$ informaiei$ administraiei$ timpului$ datoriei (mprumutului)$ costul
vieii$ inEaiei$ oma(ului$ crizei$ reformei economice$ costul combaterii crimei$ arestrii i
condamnrii$ pedepsei$
costul ecolo"ic$ costul externalitilor ne"ative etc&
)1. 6arimea costului. >ipuri de costuri si curbele acestora (manual, vol. I, p. 1)1-1)%)
Mrimea costului este determinat de totalitatea c%eltuielilor efectuate pentru
producerea i desfacerea de bunuri economice$ la un moment dat&
Mrimea costului poate # calculat:
a) pe unitatea de produs (de exemplu$ pe o ton de aluminiu$ o ton de "ru sau de
fructe$ pe un metru cub de "az metan$ pe o main#unealt etc&);
b) pe ntreaga producie omogen$ pe care o realizeaz o ,rm sau alta;
c) pe ansamblul produciei eterogene obinute de ctre ntreprindere&
Mrimea costului de producie este diferit:
a) de la un produs la altul$ n funcie de speci,cul ,ecruia$ de consumul de factori pe
care#l solicit;
b) la unul i acelai produs$ ns de la un productor la altul$ n dependen de
nzestrarea cu factori i de nivelul e,cienei;
c) la unul i acelai productor$ ns de la o perioad la alta$ n dependen de
modi,crile n dotarea te%nic$
n nivelul de cali,care a lucrtorilor$ n or"anizare i conducere etc&
>ipuri de costuri
)& Costul global reprezinta ansamblul c3eltuielilor necesare obtinerii unui volum de productie dat
dintr(un bun' 2oate fi privit:
a+ structural pe termen scurt divizat *n cost fiG si cost variabil,
b+ pe ansamblu adica drept cost total global ca suma a tuturor c3eltuielilor suportate de *ntreprindere'
-& Costul #* (+G) reEect acele c%eltuieli ale ntreprinderii care$ pe termen scurt$
sunt independente de volumul produciei obinute: amortizarea capitalului ,x$ c%irii$
salariile personalului administrativ$ c%eltuielile de ntreinere$ iluminat$ nclzit$ dobnzi
etc&
)urba costului fx arata ca costul ,x devine variabil$ el ,ind o funcie cresctoare a
capacitii de producie$ care se poate modi,ca datorit investiiilor&
.& Costul variabil (+J) exprim acele c%eltuieli ale ntreprinderii care se modi,c
n funcie de volumul produciei& +J 7 f (?)&
+urba costului variabil arata ca costul variabil este o funcie cresctoare fa de
producie (?):
cnd randamentul este cresctor$ costul variabil se mrete o dat cu producia$ ns mai
puin dect proporional; dac randamentul este descresctor$ costul variabil crete o
dat cu producia$ ns mai mult dect proporional; costul variabil este nul la un nivel de
producie nul&
B& Costul total (+H) reprezint suma costurilor ,x i variabil&
)stfel$ +H 7 +G @ +J&
+ostul total mai poate , determinat: ca produsntre costul total mediu (+H4) i producie
(?): +H 7 +H4&? sau ca produs ntre producie (?) i costul mar"inal (+m") cnd acesta
din urm este e"al cu costul total mediu:
+H 7 ?& +m" cnd +m" 7 +H4&
*& Costul mediu (+4) 'unitar) eGprima costurile globale pe unitatea de produs' Corespunzator
structurii pe termen scurt si nivelului de abordare globala se disting:
( costul mediu %i1 )costul fiG pe unitatea de produs+
( costul mediu #ariabil )costul variabil pe unitatea de produs+
( costul mediu total )costul global total pe unitatea de produs+'
-& Costul mediu #* (+4G) reprezint costul ,x pe unitatea de produs:
/
!6
!)6 =
+nd cantitatea de produse se mrete$ costul mediu ,x descrete i$ invers$ cnd
volumul produciei scade$ costul mediu ,x crete&
.& Costul mediu variabil (+4J) sau costul variabil pe unitatea de produs; el se
determin prin relaia:
/
!-
!)- =
B& Costul mediu total (+4H) exprim costul "lobal total pe unitatea de produs i se
determin prin relaiile:
/
!-
!)- =
sau +4H 7 +4G @ +4J
)ormele costului mediu total:
# costul pe unitatea de volum;
# costul pe unitatea de lun"ime;
# costul pe unitatea de suprafa;
# costul pe unitatea de "reutate;
# costul pe unitatea de timp de munc;
# costul pe unitatea de vitez;
# costul pe unitatea de temperatur;
# costul pe unitatea de sunet etc&
+& Costul marginal (+m") exprim sporul de cost total (6+H) necesar pentru obinerea
unei uniti suplimentare de producie& +ostul mar"inal msoar variaia costului total
pentru o variaie in,nit de
mic a cantitii de produse:
/
!T
!m&

=
sau
/
!-
!m&

=
Costul marginal sta la baza deciziilor privind oferta de bunuri si servicii, este stimulata marirea ofertei atunci
c.nd fiecare unitate suplimentara de productie necesita un spor de cost c.t mai mic si c.nd sporul de productie
mareste mai mult venitul dec.t costul'
Costul mediu total este dependent de costul marginal:
a+ costul mediu total este descrescator atunci c.nd costul marginal se micsoreaza mai accentuat fiindu(i
inferior,
b+ costul mediu total este crescator atunci c.nd costul marginal creste mai accentuat fiindu(i superior,
c+ costul marginal este egal cu costul mediu total atunci c.nd costul mediu total este minim'
De asemenea pe termen lung costul mediu total si costul marginal sunt egale si constante atunci c.nd la un
nivel dat al preturilor factorilor de productie costul total sporeste *n aceeasi proportie cu productia'
Costul mediu nu este o marime constanta evolutia sa depinz.nd de urmatorii factori:
a+ consumul de factori de productie pe unitatea de produs,
b+ nivelul productivitatii,
c+ pretul factorilor de productie utilizati'
#n scopul maGimizarii profitului producatorul trebuie sa minimizeze costurile pe unitatea de produs action.nd
*n principal asupra acestor trei factori'
9a un pret dat al factorilor de productie costul mediu si costul marginal se afla *n raport invers proportional fata
de productivitate' Astfel costul de productie mediu se micsoreaza atunci c.nd productivitatea medie creste si
invers' Costul marginal se reduce c.nd productivitatea marginala creste'
)7. $elatia costului mediu cu costul mar&inal (manual, vol. I, p. 1)%-1/')
E*ist o str7ns legtur &ntre costul mediu i costul marginal&
Costul mediu total este dependent de costul marginal:
a) costul mediu total este descresctor atunci cnd costul mar"inal se micoreaz mai
accentuat$ ,indu#i inferior;
b) costul mediu total este cresctor atunci cnd costul mar"inal crete mai accentuat$
,indu#i superior;
c) costul marginal este egal cu costul mediu total atunci cnd acesta din urm este la
nivel minim&
lte relaii
3e termen lun"$ costul mediu total i costul marginal sunt egale i constante
atunci cnd$ la un nivel dat al preurilor factorilor de producie$ costul total sporete n
aceeai proporie cu producia&
)%. 6inimi<area costului. $elatia costurilor cu productivitatea muncii. "urbele acestora (manual, vol.
I, p. 1/1-1/))
)actori de care depinde evoluia costului mediu:
a) consumul de factori de producie pe unitatea de produs (consumul de resurse
materiale i de for de munc)$ care se micoreaz n condiiile perfecionrii
ec%ipamentelor te%nice de producie i te%nolo"iilor de fabricaie$ ridicrii nivelului de
cali,care;
b) nivelul productivitii;
c) preul factorilor de producie utilizai$ care se formeaz pe pia$ adic preul la care se
ac%iziioneaz materii prime$ materiale$ maini$ utila(e$ combustibil$ ener"ie$ salariile ce
trebuie pltite lucrtorilor etc&
*inimizarea costului.
>n scopul maximizrii pro,tului$ productorul trebuie s minimizeze costurile de producie
pe unitatea de
produs obinut&
ctualitatea minimizrii costurilor consta in:
# limitele resurselor;
# minimizarea costului are un rol determinant n maximizarea proftului.
# costul de producie in*ueneaz oferta de bunuri.
# sc$imburi economice efciente pe piaa internaional.
5 3elaia dintre cost i productivitate
Sa un pre dat al factorilor de producie$ costul mediu (+4) i costul mar"inal (+m") se
aE n raport invers proporional fa de productivitate& )stfel$ costul de producie mediu
se micoreaz atunci cnd productivitatea medie (34) crete$ i invers& +ostul mar"inal
se reduce cnd productivitatea mar"inal (3m") crete i$ invers$ se
mrete cnd productivitatea mar"inal scade&
5 Curbele productivitii i curbele costului mediu i costului marginal
Concluzii:
a) creterii productivitii mar"inale i corespunde scderea costului mar"inal$ iar scderii
productivitii mar"inale i corespunde creterea costului mar"inal; creterii productivitii
medii i corespunde scderea costului mediu$ iar scderii productivitii medii i
corespunde creterea costului mediu;
b) curbele de cost mar"inal i de cost mediu se intersecteaz n punctul n care costul
mediu are nivelul cel mai sczut$ dup cum curbele productivitii mar"inale i
productivitii medii se intersecteaz n punctul n care productivitatea medie are nivelul
cel mai ridicat;
c) nivelului minim al costului mediu i corespunde nivelul maxim al productivitii medii$
iar nivelului minim al costului mar"inal i corespunde nivelul maxim al productivitii
mar"inale&
)5. 3c.ilibrul producatorului. $elatiile dintre costuri si ;ncasari. 0ra&ul de rentabilitate (manual, vol.
I, p. 1/)-1/%)
0ptimul productorului constituie un criteriu de comportament$ de conducere
tiini,c$ conform cruia productorul urmrete ca$ la un cost de producie total dat$ s
maximizeze producia obinut$ adic s produc ct mai mult posibil (innd seama de
cererea existent)&
5 Echilibrul productorului pe termen scurt
>n ceea ce privete volumul produciei$ din multitudinea variantelor posibile$
ntreprinztorul trebuie s alea" acel volum al produciei care$ n condiiile date$
maximizeaz proftul& 1ste vorba de acea variant de cantitate de producie ce asi"ur o
diferen maxim ntre ncasrile obinute i costurile de producie$ deci un pro,t maxim&
1ste$ deci$ necesar cunoaterea att a costurilor$ ct i a ncasrilor&
Incasrile pot ,:
# totale (It) reprezint suma total obinut n urma vnzrii produciei respective&
)ceasta se determin ca produs ntre cantitile totale vndute (?) i preul de
vnzare unitar (p): It 7 ? W p;
# medii (Im) exprim mrimea ncasrii pe unitatea de produs vndut; ea nu este
altceva dect preul unitar:
/
p /
/
7t
= = Im
;
# marginale (Im") reprezint variaia ncasrii totale$ antrenat de o variaie in,nit
de mic a cantitii vndute; ea se poate exprima ca spor de ncasare (6It) pe
unitatea suplimentar (adiional)
# de volum#desfacere (64):
/
7t
&

= Im
+rientarea productorului spre creterea volumului produciei sau$ dimpotriv$ spre
reducerea acestuia ia n calcul evoluia costului marginal i a ncasrii marginale&
(roftul obinut este maxim atunci c"nd venitul marginal este egal cu costul marginal
3ro,tul (3r) ntreprinderii se determin ca diferen ntre totalul ncasrilor (sau
veniturilor) i totalul costurilor: 3r 7 It ' +H&
9olumul produciei care ma*imizeaz pro#tul trebuie s satisfac o anumit
condiie$ i anume: la nivelul acelui volum al produciei (?x)$ prima derivat a funciei
pro,tului n raport de ? trebuie s ,e zero$ adic:
J
2r
= =
d/
d!T
d/
d-T
d/
d
Sund n calcul faptul c
-m&
d/
d-T
=
(venitul mar"inal)$ iar
!m&
d/
d!T
=
(costul mar"inal)$
se a(un"e la urmtoarea concluzie:
condiia de maximalizare a pro,tului devine:
Jm" ' +m" 7 ; sau Jm" 7 +m"
5 .ragul de rentabilitate
>n cutarea nivelului de producie care maximizeaz pro,tul este util i cunoaterea unui
caz particular$ pe care#l reprezint pragul de rentabilitate sau punctul mort al
ntreprinderii&
2rofitul obtinut este maGim atunci c.nd venitul marginal este egal cu costul marginal deoarece *n acest caz se
obtine o diferenta maGima *ntre totalul *ncasarilor si totalul c3eltuielilor' #n determinarea nivelului productiei
care maGimizeaza profitul este utila si cunoasterea unui caz particular / pra&ul de rentabilitate. Acesta indica
volumul de productie sau cifra de afaceri de la care producatorul *ncepe sa obtina profit' #n acest Npunct mort8
*ncasarile totale ale *ntreprinderii sunt egale cu costul total iar profitul este nul'
/'. "onstr=n&erea bu&etara a producatorului. $andamente de scara (manual, vol. I, p. 1/%-11#)
+omportamentul productorului implic luarea n considerare a limitelor resurselor
economice de care el dispune$ la un moment dat&
Curbele de isoprodus sau isocuante e*prim ansamblul combinrilor de munc
i capital care( la o stare dat a tehnicilor( asigur obinerea aceleiai cantiti
de produse.
"reapta de buget sau dreapta de isocost indic limita resurselor disponibile$ care pot ,
folosite&
5 .roblema randamentelor de scar
3e termen lun"$ ntreprinderea poate s amelioreze randamentele$ dezvoltnd
capacitile sale de producie&
+randamentul de scar e*prim modul &n care evolueaz producia pe termen
lung atunci c7nd se mrete cantitatea de factori de producie folosii. =e
distin" urmtoarele situaii:
a) randamentele de scar sunt cresctoare cnd volumul produciei se mrete ntr#
o proporie superioar celei n care cresc cantitile de factori consumai; n acest caz$ se
obin i aa#numitele economii de scar;
b) randamentele de scar sunt constante cnd unei mriri a cantitilor de factori de
producie i corespunde o cretere n aceeai proporie a volumului produciei;
c) randamentele de scar sunt descresctoare cnd volumul produciei se mrete
ntr#o proporie mai mic dect cea n care crete volumul factorilor utilizai&
#n faza randamentelor crescatoare costul mediu descreste pe termen lung ceea ce *nseamna ca
productivitatea medie a crescut si deci cantitatea produsa sporeste mai repede dec.t cantitatea factorilor
utilizati realiz.ndu(se economii de scara' #n faza randamentelor constante costul mediu este constant pe termen
lung deci productivitatea medie este constanta iar cantitatea produsa sporeste *n acelasi ritm cu cantitatea de
factori utilizati' #n faza randamentelor descresc.nde costul mediu creste pe termen lung ceea ce *nseamna ca
productivitatea medie se micsoreaza si deci cantitatea produsa creste mai putin dec.t cantitatea de factori
utilizati' #n acest caz *ntreprinderea *nregistreaza dez(economii de scara'
Principalele cai de reducere a costului sunt urmatoarele
a+ alegerea celui mai eficient proces de productie din punct de vedere te3nic economic si ecologic,
b+ cumpararea factorilor de productie la preturile cele mai mici )fara a negliKa calitatea+,
c+ cresterea randamentului utilizarii factorilor de productie,
d+ asigurarea reducerii costurilor *n toate fazele muncii,
e+ realizarea obiectivelor stabilite tin.nd cont de resursele disponibile de conditiile de productie eGistente si de
restrictiile economice,
f+ identificarea produselor care genereaza consumuri energetice mari si a produselor care aduc pierderi'
/1. "oncurenta. Definitie, intensitate. Aunctiile concurentei si rolul statului (manual, vol. I, p. 117-
17')
Concurena reprezint o confruntare deschis &ntre agenii economici pentru
realizarea unei poziii c7t mai avantajoase pe pia( corespunztoare
intereselor proprii&
Forme ale concurentei:
a+ 0erfecta ( caracterizata prin trasaturi ce *i imprima un caracter de model pur teoretic,
b+ Imperfecta ( care se manifesta prin urmatoarele forme: monopolistica oligopolista monopson
oligopson duopson'
Intensitatea concurenei depinde n orice moment de apropierea ori deprtarea dintre
cerere i ofert (excludem$ aici$ situaiile speciale de monopol i monopson)&
+nd cantitatea de bunuri de un fel anume$ cerut i oferit$ se aE n ec%ilibru$
concurena are intensitate relativ (oas$ relaia dintre "rupuri i relaiile din interiorul lor
avnd loc pe fondul unei rivaliti abia vizibile; n aceast ipotez$ ,ecare participant la
sc%imb poate s vnd sau s cumpere ceea ce dorete la un pre convenabil$ iar
pericolul nlturrii din CarenD a unor ntreprinztori este redus&
Concurena intersectorial este de . feluri:
# a) competiia dintre agenii care produc bunuri substituibile$ adic bunuri diferite care
pot satisface una i aceeai trebuin;
b) competiia dintre agenii care produc bunuri rspunz"nd unor trebuine diferite.
W 3olul concurenei
+apacitatea de a produce mai ieftin i a vinde mai ieftin pentru a nvin"e rivalii
stimuleaz inovaia 'obli" ntreprinderile s realizeze noi produse$ s foloseasc noi
te%nici de fabricaie$ s ridice nivelul "eneral de
cali,care a personalului$ s or"anizeze mai bine producia i munca)&
)unctiile concurentei :
# Dat ,ind ine"alitatea dintre ntreprinderi n ceea ce privete e,cacitatea$ concurena
realizeaz i o selecie a productorilor$ eliminnd pe cei slabi&
# +oncurena tinde$ totodat$ s aeze n ec$ilibru ramurile de producie, cererea i
oferta$ s transmit de la productori la consumatori o parte din valoarea suplimentar
crea prin sporirea productivitii muncii&
# +oncurena asi"ur$ totodat$ consumatorilor$ libertatea de alegere a bunurilor i
serviciilor i de satisfacere la un nivel superior a trebuinelor&
3olul statului.
=tatul promoveaz$ n acest scop$ trei cate"orii de msuri:
a) Msuri de elaborare a regulilor jocului( a normelor de drept pe baza
crora se desfoar activitatea economic &n genere i concurena;
b) Msuri( tot de ordin juridic( &ndreptate &mpotriva piedicilor &n calea
concurenei( a abuzurilor monopolurilor :
c) Msuri de limitare a e*cesului de concuren :
/#. 0retul. Definitie si factorii sai determinanti (manual, vol. I, p. 171)
.reul este e*presia bneasc a valorii mr#i sau suma de bani care se pltete
pentru a dob7ndi o unitate dintr%un bun economic&
ivelul preului este influentat de o serie de factori cum sunt:
a+ cost de productie,
b+ raportul cerere(oferta,
c+ calitate,
d+ prezentare(ambalare etc'
/3. 0returile si piata cu concurenta perfecta. "aracteristicile acesteia (manual, vol. I, p. 171- 173)
.iaa cu concuren perfect constituie un model teoretic$ un ideal de funcionare a
pieei&
W Caracteristicile pieei cu concuren perfect:
# atomicitatea a"enilor economici;
# omo"enitatea produselor fabricate i vndute;
# mobilitatea perfect a factorilor de producie i a bunurilor de consum (sau libera
intrare i ieire de pe pia);
# transparena perfect a pieelor&
,ransparena perfect a pieei ec%ivaleaz cu posibilitatea a"enilor economici de a
avea la dispoziie informaiile necesare i su,ciente privind calitatea bunurilor fabricate$ a
te%nicilor utilizabile
n producia tuturor mrfurilor$ a locurilor de aprovizionare cu factori de producie$ a
pieelor de desfacere$ a preurilor de vnzare$ a salariilor etc&
/). 0retul de ec.ilibru pe piata cu concurenta perfecta. 6ecanismul lui de formare si variatii posibile
ale acestuia (manual, vol. I, p. 173 , 1%')
2retul de ec3ilibru presupune miscarea deopotriva a pretului si a cantitatii de marfuri cerute si oferite realizata
*n decursul unui interval de timp mai mare sau mai mic dependent de natura bunului de durata *n care el se
creeaza si se trimite pe piata'
W .reul de echilibru
Pretul de echilibru este o categorie teoretica' #n realitate apare doar *nt.mplator'
Sunt conditii c.nd pretul de piata efectiv este apropiat de pretul de ec3ilibru gravit.nd *n Kurul acestuia'
Modificarea pretului este un rezultat nu numai al miscarii independente a relatiei dintre cerere si oferta )la nivel
de ramura+ ci si al sc3imbarilor intervenite *n costurile de productie'
W Mecanismul de formare a preului de echilibru
3rocesul de formare a preului de echilibru$ teoretic$ are ca punct de spri(in iniial
existena preului de dezec%ilibru$ aEat n micare$ el implicnd ine"alitatea dintre cerere
i ofert&
4ecanismul de formare a pretului de ec%ilibru presupune micarea deopotriv a preului
i a cantitii de mrfuri cerute i oferite$ realizat ,resc n decursul unui interval de timp
mai mare ori mai mic$ dependent$ ntre altele$ de natura bunului$ de durata n care el se
creeaz i se trimite pe pia&
.reul de echilibru este teoretic
W 9ariaii ale preului de echilibru
3reul de ec%ilibru$ odat format$ rmne acelai dac relaia dintre cerere i ofert nu se
sc%imb (considerm c nu acioneaz ali factori asupra preului)& +nd cererea i oferta
cresc n aceeai proporie sau cnd scad n aceeai proporie$ preul de ec%ilibru este
constant&
a) Cererea crete sau scade( iar oferta i ceilali factori de in+uen ai
preului rm7n constani: corespunztor( preul crete ori scade:
b) 0ferta crete sau scade( iar cererea i ceilali factori de in+uen ai
preului rm7n constani. Ca urmare( preul scade ori crete ;
c) Cererea i oferta cresc( dar &n ritmuri inegale. Corespunztor( preul
crete dac cererea crete mai mult dec7t oferta i scade dac cererea
crete mai puin dec7t oferta:
d) +ererea i oferta scad$ dar n ritmuri ine"ale& +orespunztor$ preul crete$ dac
cererea scade mai puin dect oferta$ i scade$ dac cererea scade mai mult dect
oferta&
//. Aunctiile pretului de ec.ilibru pe piata cu concurenta perfecta. 4ptimi<area productiei (manual,
vol. I, p.1%'-1%#)
W )unciile preului pe piaa cu concuren perfect
a+ in%ormare 4semnalizare)8
b+ realocare sau redistribuire a resurselor societatii pe diverse sfere de activitate *n vederea suprimarii
anomaliilor a dezec3ilibrelor eGistente *n acest plan,
c+ evaluare si masurare a c3eltuielilor rezultatelor veniturilor,
d+ principal instrument prin care se recupereaza c3eltuielile si se obtine un profit'
2retul *l determina pe producator sa restr.nga sau sa abandoneze anumite activitati'
Micarea preurilor regleaz producia.
W .reul i optimizarea produciei
=tarea de ec%ilibru a ntreprinderii$ pe termen scurt$ presupune acelai volum al
produciei obinute i vndute$ la care costul marginal full (care include pro,tul normal)
s fe egal cu preul pieei& >n acest caz$ se impune urmtoarea relaie:
+ostul mar"inal full 7 3reul pieei 7 >ncasarea mar"inal 7 Jenitul mar"inal
3e termen lun"$ cnd toi factorii de producie sunt variabili$ ntreprinderea are la
dispoziie mai multe alternative de combinare a capitalului i muncii$ adic mai multe
soluii$ ,ecare caracterizndu#se printr#o proporie anumit ntre capital i munc&
>ntreprinderea ntrunete premisele realizrii pro,tului maxim$ respectiv ale strii de
ec%ilibru n condiiile n care: 3reul 7 +ostul mar"inal 7 +4
>ntruct +4 7 costul mar"inal la nivelul minim al +4$ rezult c$ pe termen lun"$ n
condiii de concuren perfect$ ,rma obine doar pro,t normal&
/1. 0iata cu concurenta imperfecta si preturile. 0articularitatile caracteristice ale a&entilor economici
;n conditiile unor tipuri diferite de piete cu concurenta imperfecta (manual, vol. I, p. 1%#-157)
.iaa cu concuren imperfect este un ansamblu de piee care au unele trsturi
comune$ dar se i deosebesc ntre ele& De aici fac parte:
# piaa monopolist$
# piaa duopolist$
# piaa oli"opolist$
# piaa monopolistic$
# piaa tip monopson
# piaa re"lementat de stat&
>n ,ecare din aceste piee$ vnztorii ori cumprtorii pot s %otrasc sau s
inEueneze$ n "rade diferite$ nivelul preului&
In cadrul pietei monopoliste intalnim:
W Monopolul ca productor unic &ntr%o ramur:
>n limba "reac$ monopol nseamn un sin"ur vnztor&
%onopolul$ ca ,rm unic$ are posibilitatea de a %otr independent i volumul produciei
pe care l fabric$ i preul de vnzare al bunului$ n vreme ce ntreprinderea care
funcioneaz n concuren perfect avea ansa s decid doar asupra cantitii de
bunuri&
4onopolul stabilete$ de re"ul$ un pre ridicat$ superior celui format n ipoteza
concurenei perfecte$ i obine un plus de proft n ,ecare moment&
W Monopol prin alian&
)cest monopol poate s apar atunci cnd oferta unui bun este realizat de cteva
ntreprinderi mari$ ce
nc%eie convenii privind producia pe care au obli"aia s o creeze ,ecare n parte
(cotele de producie)$ preul de vnzare unic i pieele pe care ntreprinderile au dreptul
s furnizeze marfa&
W Monopol &ntemeiat pe calitatea unui produs industrial
>n analiza acestui monopol$ pornim de la presupunerea c$ ntr#o ramur$ funcioneaz
mai multe ntreprinderi$ avnd talii diferite$ i c nu exist ansa nc%eierii de convenii
ntre ele$ privind producia i preul&
W E*ist i alte forme ori situaii de monopol:
# monopol izvort din calitatea deosebit a unui bun a"ricol$ posibil de cultivat doar
pe suprafee reduse$ motiv pentru care cererea este net superioar ofertei$ iar
preul de vnzare ridicat;
# monopol rezultat din relaia privile"iat a unor ntreprinderi cu statul (n domeniul
produciei de armament$ deexemplu$ statul plaseaz comenzi la cteva
ntreprinderi particulare capabile s creeze produsul la parametri nali i l pltete
cu preuri mari care includ pro,turi neobinuite);
# monopolul unor ntreprinderi proprietate de stat$ care sin"ure au dreptul s
comercializeze unele produse ca tutunul$ o parte din buturile alcoolice etc&$ la
preuri mai mari dect cele formate n concurena liber&
W .iaa duopolist
3iaa duopolist se caracterizeaz prin prezena ntr#o ramur a dou ntreprinderi mari&
1le pot , de aceeai talie ori ine"ale i pot produce (indiferent de talie) bunuri omo"ene
ori neomo"ene& )ceste ntreprinderi furnizeaz ntrea"a producie a ramurii$ iar numrul
cumprtorilor este foarte mare&
>ntreprinderile duopoliste iau decizii referitoare att la cantitatea de bunuri produs$ ct i
la pre&
W .iaa oligopolist
oiunea de oli"opol implic prezena ntr#o ramur a unui numr relativ mic de
ntreprinderi (cel puin trei)$ care livreaz ntrea"a cantitate de mrfuri&
Xi n pieele oli"opoliste (ca i n pieele duopoliste)$ problema nevral"ic o constituie
mprirea pieei ntre productori$ ncercarea ,rmelor de a#i apropia o parte ct mai
nsemnat din clientel$ n vederea creterii cifrei de afaceri i a pro,turilor&
W .iaa monopolistic
(iaa monopolistic se poate numi i piaa cu concuren cvasi &aproape) perfect&
1a se distin"e prin existena$ ntr#o ramur$ a unui mare numr de productori de talie
relativ mic i apropiat i prin diferenierea produselor&
W .iaa tip monopson
>n piaa monopolist$ ,"ureaz un vnztor sau civa$ care se comport ca unul sin"ur$
n baza unor convenii sau a altor premise& )ceast pia implic$ ns$ un numr mare de
cumprtori&
(iaa tip monopson este opusul celei monopoliste&
1a se caracterizeaz prin existena unui singur cumprtor si a numeroi vnztori ai
bunului fabricat$ la scara rii&
,ntreprinderea cu poziie de monopson poate s se aprovizioneze la preuri avanta(oase i
cu for de munc$ dac n zona ei de activitate lipsesc alte ramuri industriale care s
ofere locuri de munc&
+nd ntr#o zon oarecare funcioneaz dou uniti cumprtoare$ ntr#o ramur dat$
exist duopson$ iar dac funcioneaz trei (sau mai multe) exist oligopson&
/7. Interventia statului ;n domeniile concurentei si al preturilor (manual, vol. I, p. 157-155)
Interventia statului in domeniul preturilor
a+ fiGarea de preturi maGime *n perioade critice vizeaza marfuri care se adreseaza trebuintelor fundamentale ale
populatiei,
b+ garantarea preturilor la unele produse agricole sau a veniturilor agricultorilor'
Din multiplele situaii n care statul intervine pe diverse piee$ analizm succint numai
dou:
# ,xarea de preuri maxime la unele mrfuri # vizeaz mrfuri care se adreseaz
trebuinelor fundamentale ale populaiei (produse alimentare strict necesare$
ener"ie etc&)&;
# "arantarea preurilor ori a veniturilor pentru bunurile a"ricole&
/%. 0iata muncii. Definitie. 0articularitati si functii (manual, vol. I, p. #'#-#'))
0iata muncii este spatiul economic *n cadrul caruia se confrunta cererea de munca cu oferta de munca au loc
negocieri privind angaKarea salariala'
0articularitati si functii ale pietei muncii
' este mai complex$ mai or"anizat i re"lementat;
' preul speci,c ' salariul ' se formeaz att pe baza raportului cerere#ofert de munc$
ct i a ne"ocierilor purtate ntre sindicate i patronat$ ntre salariai i conducerea
unitilor$ iar n unele situaii$ intervine i "uvernul n detensionarea strii conEictuale;
' este o pia contractual$ datorit modului speci,c de formare a preului ' salariul i a
altor condiii de vnzare#cumprare nscrise n contractul colectiv de munc;
' are un "rad ridicat de ri"iditate$ datorit speci,cului ofertei de munc ce n"lobeaz n
sine laturi nu numai de ordin economic$ dar i psi%osociale; intrarea pe aceast pia a
ofertei de munc pentru ocuparea unui loc de munc este un act economic$ dar i de
(ustiie social;
' este o pia cu concuren imperfect&
W )uncii
' alocarea resurselor de munc$ a forei de munc pe ramuri$ subramuri$ domenii de
activitate$ zone "eo"ra,ce$ meserii$ n dependen de volumul i structura cererii de
munc existente$ la un moment dat;
' furnizeaz informaii cu privire la cererea i oferta de munc$ la apariia unui excedent
sau de,cit de ofert de munc$ n diferite sectoare de activitate$ la nivelul salariului dat;
' instituiile pieei muncii estimeaz tendinele de evoluie a cererii i ofertei de munc pe
termen mediu i lun";
' stimuleaz mobilitatea profesional i teritorial a forei de munc cu a(utorul unor
pr"%ii economico#,nanciare;
' prin propriile mecanisme$ asi"ur protecie economic i social omerilor$ pe o
perioad delimitat&
/5. "ererea de munca. Definitia si factorii cererii (manual, vol. I, p. #')-#'7)
W Cererea de munc este necesarul de munc din partea agenilor economici( la
un moment dat$ care se satisface prin intermediul pieei muncii$ prin relaii de an"a(are
salarial&
1a se exprim prin oferta de locuri de munc din partea a"enilor economici&
Cererea de munca / relatie de la parte la *ntreg' Mevoia de munca eGprima volumul total de munca necesar pe
ansamblul unei tari' Cererea de munca este necesarul de munca din partea agentilor economici la un moment dat
care se satisface prin intermediu pietei muncii prin relatii de angaKare salariala' Se eGprima prin locurile de
munca'
W )actorii de care depinde cererea de munc:
a) ;ivelul salariului& )ererea de munc se a* n raport invers proporional fa de
salariu: cnd salariul are o tendin de cretere$ aceasta nseamn scumpirea forei de
munc$ ceea ce duce la scderea cererii de munc din partea a"enilor economici; invers$
cnd salariul se micoreaz$ cererea de for de munc sporete&
b+ costul mar&inal al muncii reprezint sporul de c%eltuieli antrenat de creterea cu o unitate
a cantitii de munc utilizate:
+ )var
+ cos )var
arg
demunca cantitatii iatia 9
muncii tului iatia !
muncii al inal m !ostul

=
(J44#+4473ro,t)$ unde J44 ' venitul mar"inal al muncii si +44 ' costul mar"inal al
muncii
c+ fluGul investitional,
d+ substituirea factorului munca,
e+ faza ciclului economic,
f+ conKunctura economica si sociala pe plan intern si international'
1'. 4ferta de munca. Definitia si factorii ofertei (individuale si totale) (manual, vol. I, p. #'7-#11)
0ferta de munc este acea parte a populaiei apte de munc ce dorete
angajare salarial&
Qferta de munca si disponibilitatile de forta de munca # relatie de la parte la *ntreg'
Disponibilitatile de munca reprezinta populatia apta de munca prezenta *ntr(o tara pe perioada data de timp'
-ferta de munca corespunde populatiei disponibile active'
.opulaia disponibil activ corespunde ofertei de munc&
W "elimitri privind structura populaiei:
a+ populatie totala se compune din populaia inactiv i populaia activ;
b+ populatie inactiva este acea parte din populaia total care nu caut loc de munc:
copiii de vrst precolar$ elevii$ studenii i alte cate"orii care nu doresc s devin
salariai&
c+ populatie disponibila activa este acea parte a populaiei apte de munc format din
persoanele ocupate care exercit o activitate remunerat i din cele care caut un loc de
munc&
<JJ + )
<JJ
=
=
acti#a a disponibil Populatia
ocupata Populatia
ocupare de rata :radul
totala Populatia
ocupata acti#a Populatia
tari unei populatiei ni#elul la acti#itate de $ata
W )actori care in+ueneaz mrimea populaiei disponibile active:
' demo"ra,c ' raportul natalitate#mortalitate;
' re"lementri (uridice privind vrsta minim de an"a(are;
' durata sptmnii de lucru;
' structura pe sexe;
' imi"rare;
' emi"rare&
W 6tructuri ale ofertei de munc
0ferta de munc individual reprezint numrul de ore munc (sau timpul de munc)
pe care un salariat dorete s le efectueze&
)actori care inEueneaz oferta de munc individual:
' mrimea salariului nominal i real;
' raportul dintre timpul de munc i timpul liber pentru refacerea forei de munc;
' nevoia salariatului de a subzista att el$ ct i familia lui;
' natura muncii i securitatea ocuprii&
4ferta de munca totala / eGprima ofertele individuale totale ale segmentelor pietei muncii formata din cei
angaKati sau *n cautarea unui loc de munca'
,ntre mrimea duratei muncii i cea a timpului liber este o relaie negativ&
11. -alariul si ec.ilibrul pietei muncii. Definitia salariului. $olul si limitele salariului ;n
reali<area ec.ilibrului (manual, vol. I, p. #11- #1%)
BGista opinii diferite privind definirea salariului:
a+ suma de bani cu care este remunerat factorul munca participant la obtinerea rezultatelor unei activitati
economice,
b+ pret pentru care oamenii *si *nc3iriaza forta de munca,
c+ pret al fortei de munca / marfa'
W Echilibrul
.iaa muncii se poate caracteriza prin urmtoarele stri:
' de ec$ilibru$ care reEect ocuparea deplin a forei de munc;
' de dezec$ilibru:
a) c.nd oferta este mai mica dec.t cererea de munca,
b+ c.nd oferta de munca depaseste cererea de munca'
-alariul , cost / reprezinta c3eltuiala pentru agentul economic, venit pentru salariati' "eprezint
c%eltuielile suportate de a"enii economici pentru plata muncii$ contribuiile la asi"urrile
sociale i fondul de oma(& >n funcie de ramur$ subramur i ,rm$ ponderea acestor
c%eltuieli n costul total este diferit&Abordari conceptuale privind salariul / venit )Adam Smit3 David
"icardo Ferdinand 9assalle Larl MarG D'M' Le@nes Samuelson etc'+'
-alariul de ec.ilibru / arata ca cererea este egala cu oferta de munca'
6alariul % venit$ care revine factorului de producie munc$ este o form de venit
personal de a crui mrime depinde satisfacerea nevoilor$ aspiraiilor ,ecrui salariat&
Mrimea salariului este rezultatul ne"ocierilor n cadrul ,rmei unde se stabilesc n mod
concret condiiile de
an"a(are i nivelul salariului&
1#. Aactorii care determina nivelul si dinamica salariului. 3fectul de substitutie si efectul de venit
(manual, vol. I, p. #1%-##1)
Aactorii care influientea<a marimea salariului
a+ raportul dintre cererea si oferta de forta de munca,
b+ raportul dintre productivitatea muncii si salariul nominal,
c+ c3eltuielile necesare refacerii si dezvoltarii fortei de munca,
d+ nivelul preturilor bunurilor si serviciilor de consum,
e+ c3eltuieli pentru odi3na si viata spirituala,
f+ sporirea c3eltuielilor de transport telecomunicatii,
g+ marirea c3iriei,
3+ gradul de organizare a sindicatelor
3fectul de substitutie / reducerea timpului liber si cresterea corespunzatoare a timpului destinat muncii care(i
asigura lucratorului venituri mai mari'
3fectul de venit / situatia *n care salariatul obtine un venit suficient de mareastfel *nc.t au loc micsorarea
timpului destinat muncii si sporirea corespunzatoare a timpului liber'
"iferenierea salariilor rezult din "radul diferit de cali,care$ aptitudini$ atribuii$
rspunderi n munc$ condiii de munc$ de mediu toxic$ munc de noapte&
propierea 'egalizarea) nivelului salariilor se poate realiza prin ridicarea cali,crii$ prin
perfecionare; ea presupune apropiere (e"alizare) i n privina e,cienei muncii&
13. Aormele salariului, importanta acestora ;n politica economica (manual, vol. I, p. ##1- ##/)
)orme ale salariului:
4. 6alariul nominal 'salariul negociat) reprezint suma de bani pe care salariatul o
primete de la unitatea pentru care lucreaz sau presteaz munc&
<. 6alariul net este acela pe care#l primete salariatul ca venit din care s#au sczut
impozitul i alte reineri prevzute prin le"e (de exemplu$ pentru fondul de oma()&
=. 6alariul real exprim cantitatea de bunuri i servicii care poate , cumprat cu
salariul nominal$ la un nivel dat al preurilor$ ntr#o anumit perioad&
4rimea salariului real se calculeaz ca raport ntre salariul nominal i nivelul preurilor
(n procente):
P
3;
3$ = unde =: ' salariul real; = ' salariul nominal; 3 ' nivelul preturilor (in L)
#n dinamica:
<JJ
J
<
=
3$
3$
73$ unde S"<T salariul real *n perioada curenta, S"JT salariul real *n perioada anterioara'
<JJ =
7P
73;
73$ unde ISMT indicele salariului nominal, I2T indicele preturilor
Alte forme ale salariului:
* direct * este remuneraia efectiv primit de salariat$ care corespunde cu salariul net i
sumele corespunztoare pentru concediul le"al i$ eventual$ al -B#lea salariu;
# indirect * este acea parte a salariului pltit familiei n funcie de alte criterii dect
consumul efectiv de munc&
* minim garantat * este acel salariu ,xat prin le"e$ n urma ne"ocierilor sindicate#"uvern&
* colectiv * este atribuit tuturor salariailor unei ,rme cnd rezultatele economico#,nanciare
ale acesteia sunt deosebit de bune&
* social * reprezint acele venituri care completeaz salariul nominal i care provin de la
bu"etul de stat sub forma alocaiei pentru copii$ diferite a(utoare sociale&
)orma de salarizare const &n principiile i modalitile concrete prin care se
determin mrimea salariului pentru #ecare salariat&
Aorme de salari<are
* 3alarizarea .n re&ie * reprezint remunerarea salariatului dup timpul lucrat: or$ zi$
sptmn$ lun&
*3alarizarea in acord * este acea form de remunerare a individului sau "rupului n funcie de
cantitatea de produse realizate$ de numrul operaiilor executate&
=alarizarea in acord este de B feluri:
acord direct (const n stabilirea unui tarif constant pe bucat$ operaiune executat) :
acord pro%resiv (presupune ca$ de la un anumit nivel de realizare a normei$ tariful pe
unitate de produs sau operaie s se ma(oreze n anumite proporii n mod pro"resiv):
acord %lobal (se practic la nivel de formaie de lucru ce i asum obli"aia de a
executa ntr#un termen stabilit un produs sau o producie exprimat n uniti ,zice
pentru care primete o sum "lobal$ determinat n raport cu manopera necesar
realizrii obli"aiilor prevzute n contract&)
*3alarizarea in remiza 4cota procentuala) * Jenitul ,ecrui an"a(at se determin proporional cu
nivelul de ndeplinire a sarcinilor stabilite prin contract&
Corectarea vizeaz adaptarea salariului la dinamica preurilor prin indexare$ prin
acordarea unor sporuri pentru muncile efectuate n condiii mai "rele sau n cazul unor
responsabiliti n domeniul mana"ementului etc&
.articiparea const n accesul salariailor la mprirea bene,ciului obinut de unitatea
economic unde i desfoar activitatea&
6ocializarea este un adaos la salariu n cazul unor salariai care sunt ntr#o situaie mai
di,cil$ remunerarea pe baza muncii depuse ,ind insu,cient n condiia dat&
1). 0rofitul. Definitie. Dimensiune (manual, vol. I, p. ##7-##%)
0rofitul este partea ramasa din venitul total ce revine ;ntreprin<atorului dupa ce s-au sca<ut toate
c.eltuielile aferente venitului respectiv.
1/. F=ndirea economica despre profit. 3volutie (manual, vol. I, p. ##%- #31)
a) 3eprezentanii colii clasice$ )& =mit%$ D& :icardo concepeau pro,tul ca o parte a
valorii mrfurilor care este reinut de patron&
b) >coala marginalist: Seon Ualras$ )& 4ars%all$ 4& )llais$ Y&*& +larV
c) ?7ndirea economic contemporan: prof& Z& [uitton$ Y&)& =c%umpeter
d) "octrinele cooperatiste i sociale
11. Aormele profitului. 6asa si rata profitului. 0rofitul maxim (manual, vol. I, p. #31-#3))
Aormele profitului
a+ profitul brut este reprezentat de partea ce ram.ne din venitul total dupa ce s(au scazut c3eltuielile de
productie, 3b 7 J ' + >n care:
3b 7 pro,tul brut
J 7 venitul total sau ncasat
+ 7 c%eltuieli de producie (costul)
b+ profitul net este partea din profitul brut care ram.ne dupa ce au fost deduse dob.nda la capitalul propriu al
*ntreprinzatorului salariul ca recompensa pentru activitatea sa arenda si c3iria pentru terenul si cladirea care
*i apartin impozitele si taGele ce se suporta direct din profit,
c+ profitul normal le&itim sau <usti%icat care reprezinta remunerarea serviciilor *ntreprinzatorului recompensa
sa pentru priceperea sa si raspunderea pe care si(o asuma prima pentru risc si incertitudine,
d+ profitul pur sau supraprofitul este acel profit generat de *mpreKurari deosebite care nu au legatura cu
activitatea *ntreprinzatorului' Bste obtinut de acei *ntreprinzatori care au o pozitie de monopol *n producerea
siRsau v.nzarea produselor' Se realizeaza pe baza unor preturi de v.nzare mai ridicate'
e) .ro#tul marginal reprezint pro,tul asi"urat de producia mar"inal& 1ste e"al cu
diferena dintre venitul mar"inal i costul mar"inal&
5 Mrimea i dinamica pro#tului. Masa i rata pro#tului
a) Mrimea pro#tului 'masa pro#tului) (3r) poate , stabilit n sum absolut ca
diferen ntre venitul total (J) i costul de producie (+): 3r 7 J ' +
3ata pro#tului exprim "radul de valori,care a capitalului utilizat de ntreprinztor i
ofer msura rentabilitii unei ,rme$ activiti sau unui produs&
<JJ V =
5
P
P n care:
3R 7 rata pro,tului
3 7 masa pro,tului
T 7 capitalul folosit
"inamica masei i ratei pro#tului ilustreaz poziia pe care o are o ,rm n producia
i desfacerea unui produs& 3osibilitile ei de a mri pro,tul sunt puternic inEuenate de
factorul timp&
b) marimea relativa (;n procente) ca rata
<JJ
<JJ
cos
<JJ
<JJ
2r
=
=
=

+
=
a%aceri de ci%ra
pro%it
comerciala $ata
t
pro%it
atii rentabilit $ata
propriu capital
pro%it
%inanciara $ata
imprumutat capital propriu capital
o%it
economica $ata
)inamica profitului
- pe termen scurt pentru firmele care produc si v.nd *n regim de concurenta libera situatia optima este aceea
care le permite sa egalizeze costul marginal )Cma+ cu pretul de v.nzare )Cma T 2+' Aceasta egalitate marc3eaza
ec3ilibrul firmei )*ntreprinzatorului+'
- pe termen lung posibilitatile firmei de a asigura ec3ilibrul si maGimizarea profitului depind de capacitatea sa
de a realiza productia cu costuri inferioare pretului pietei *n conditiile reducerii acestuia sub presiunea ofertei'
17. $enta. "ontinutul si &=ndirea economica privind renta (manual, vol. I, p. #3)-#37)
$enta este un venit stabil reali<at de posesorul unui bun imobiliar (pam=nt, cladiri, constructii, resurse de
apa) sau mobiliar (.=rtii de valoare, capital banesc)?
$enta economica este plata pentru folosirea unei resurse economice nesustituibile, a carei oferta totala
este insuficienta ;n raport cu cererea, constituind un venit pentru posesorul acesteia.
?andirea economica.
>n "ndirea economic s#au conturat$ de#a lun"ul timpului$ numeroase concepii$ doctrine$
coli cu privire la natura$ formele i temeiurile rentei&
-& 1xponenii colii clasice limitau spaiul de manifestare a rentei la a"ricultur& 1i
considerau c formarea rentei s#ar datora drniciei naturii: Uilliam 3ett!$ )dam =mit%$
David :icardo$ Y& =tuart 4ill$ T& 4arx&
<. >coala marginalist$ aprut la sfritul secolului al 5I5#lea: )& 4ars%all$ 3&
=amuelson&
>n ara noastr$ preocuprile teoretice n le"tur cu renta dateaz din secolul 5I5 (Ion
Ionescu de la *rad$ 3&=& )urelian)$ J& 4ad"earu&
=. 1n economia contemporan$ ma(oritatea colilor i curentelor de "ndire susin
valabilitatea universal a rentei$ caracterul ei de fenomen comun tuturor formelor de
activitate economic i nu numai a"riculturii: Y&*& +larV&
1%. 6ecanismul rentei. Nivelul rentei si formele acesteia (manual, vol. I, p. #3) , #)1)
6ecanismul formarii rentei presupune eGistenta unei situatii de monopol stabil sau temporar care sa confere
detinatorului siRsau utilizatorului unei resurse economice o pozitie privilegiata *n raport cu ceilalti agenti si care
le permite urcarea pretului de v.nzare peste nivelul considerat normal,
6ecanismul formarii rentei economice se fundamenteaza pe le&ea randamentelor neproportionale, aceasta
consta *n aceea ca atunci c.nd se combina unul sau mai multi factori constanti cu un alt factor variabil
cantitatile aditionale din acest ultim factor determina *ntr(o prima etapa marirea productiei apoi productia
suplimentara aferenta cantitatii aditionale din factorul variabil *si *ncetineste cresterea pentru ca *n faza
urmatoare sporul productiei sa fie tot mai slab iar *n final productia c3iar sa scada'
"andamentele rezultate din aditionarile succesive ale factorului variabil asociat cu factorul fiG constituie
premisa obtinerii rentei'
6arimea rentei este egala cu diferenta dintre venitul obtinut *n urma utilizarii unui factor de productie cu
performante superioare si oferta inelastica si cel realizat *n situatii c.nd se folosesc factori cu randamente medii
normale si mai usor de procurat'
5 )orme de rent:
4. 3enta funciar este un venit ce revine proprietarului funciar n virtutea dreptului
de proprietate asupra terenului;
% rent diferenial$ care rezult din randamentul diferit al unor cantiti e"ale de capital
i de munc pe terenuri cu caliti diferite (rent de fertilitate)$ din diferenele de
c%eltuieli de transport i exploatare pe care le "enereaz terenuri ce au poziie diferit
fa de pieele de desfacere i9sau cile de comunicaie (rent de poziie) sau din
diferene de productivitate "enerate de investiii succesive pe aceeai suprafa de teren&
<. 3enta minier$ din industria extractiv$ ncasat de proprietarii minelor$ sondelor$ se
datoreaz diferenei de coninut n substan util a zcmntului sau de poziie&
B& 3enta &n construcii este n funcie de diferena de calitate$ de
poziie i$ bineneles$ de raportul dintre cererea i oferta pentru terenuri destinate
construciilor&
0& 3enta de monopol$ venit excedentar ncasat de ntreprinztorii care dispun i
folosesc factori de producie cu nsuiri excepionale$ rari i nesubstituibili$ de la utilizarea
crora sunt exclui ceilali&
@. 3enta de abilitate reprezint venituri suplimentare ce se obin ca urmare a
aptitudinilor i calitilor excepionale pe care le are un individ&
A. 3enta consumatorului este un plus de venit rezultat din preul$ mai ridicat$ pe care
consumatorul ar , dispus s#l plteasc pentru a cumpra marfa dorit$ fa de preul
pltit n realitate$ mai redus&
B. 3enta productorului sau surplusul productorului este cti"ul suplimentar realizat
de ntreprinztorii care pot s#i vnd marfa la un pre superior celui pe care l
estimaser anticipat&
C. 3enta conjunctural$ comercial i industrial$ este renta le"at de folosirea unor
mpre(urri favorabile$ care permit obinerea de cti"uri suplimentare&
D. 3enta de marc$ de autor sau de model$ este renta care reEect dreptul deintorilor
de a ncasa venituri de la care sunt excluse celelalte persoane&
15. 0retul pam=ntului (manual, vol. I, p. #)1-#)3)
.reul pm7ntului reprezint suma de bani pltit pentru transferarea dreptului de
proprietate asupra unei suprafee de teren prin actul de vnzare#cumprare&
)actori care inEuienteaza pretul pamantului:
# +ererea i oferta de terenuri;
# 4rimea i evoluia rentei;
# :ata dobnzii bancare;
# Golosinele alternative ale pmntului;
# )meliorarea poziiei terenurilor&
2retul pam.ntului este *n relatie pozitiva cu renta:
<JJ
V
=
d
$
P unde " T renta, dW T rata dob.nzii practicata pe piata monetara'
7'. 6oneda. 3tapele aparitiei. Definitie si rol (manual, vol. I, p. #)/-#)7)
4oneda a aprut ca o necesitate a dezvoltrii produciei i circulaiei de mrfuri&
-curt istoric asupra aparitiei monedei.
2rima etapa din secolul al :I(lea *'e'n' p.na *n secolul al 1:II(lea *n care s(au emis si au dominat monedele
metalice, a doua etapa secolele 1:III / 1I1 moneda de 3.rtie capata o tot mai mare rasp.ndire devenind
ulterior neconvertibila *n aur, s(a amplificat rolul monedei scripturale, a treia etapa / *n prezent c.nd se introduc
miKloace electronice de plata' Mumerarul monedele si bancnotele precum si cecurile si alte *nscrisuri continua
sa circule dar un numar tot mai mare de operatii se efectueaza prin Nbani electronici8'
"e#nire
Moneda cuprinde ansamblul mijloacelor de plat care pot # utilizate direct
pentru efectuarea
tranzaciilor pe pia&
3ol
Mici un fluG economic nu se poate desfasura fara participarea directa sau indirecta a monedei'
1a face posibile tranzaciile economice ' sc%imburi marfare$ operaiuni ,nanciare$
transferuri de capital ' de re"ul$ la momentul i n locurile cele mai potrivite pentru
prile interesate&
+u a(utorul monedei ,ecare a"ent economic este liber s cumpere sau s vnd atunci
cnd consider c i sunt favorabile condiiile i acolo unde sc%imbul se desfoar cel
mai avanta(os pentru el&
4oneda este instrumentul prin care se conserv (acumuleaz) averea ntr#o form
abstract$ valoric$ posibil de
transformat n orice bun&
+u a(utorul monedei se poate face transmisiunea de valori de la un individ la altul$ de la o
unitate economic la alta att n teritoriul unei ri$ ct i n planul relaiilor
internaionale&
71. 6asa monetara si componentele acesteia (manual, vol. I, p. #)7-#)5)
6asa monetara reprezinta totalitatea instrumentelor de circulatie si de plata decare dispune economia unei tari
la un moment dat sau *n medie *ntr(un orizont de timp )un trimestru un an+'
"omponentele masei monetare
a+ disponibilitatile monetare propriu*zise )biletele Bancii Centrale monedele divizionare, moneda scripturala
cecurile la purtator etc'+,
b+ disponibilitatile semimonetare )economiile pe librete bancare bonuri de casa ale bancilor nominative sau la
purtator depunerile pe termen la trezorerie efecte de comert negociabile etc'+'
*&re&atul masei monetare
*&re&atul monetar desemneaza partile constitutive ale masei monetare si semimonetare ale instrumentelor de
sc3imb si de plata *n totalitatea lor parti autonome prin functiile lor specifice prin agenti bancari si financiari
care le emit si le gestioneaza'
<' Primul a&re&at 4)=) cuprinde monedele divizionare biletele de 3.rtie )moneda fiduciara+ si cecurile de lucru
la purtator apartin.nd rezidentilor nonfinanciari'
7' l doilea a&re&at 4)>) cuprinde pe primul M< *n plus conturile pe librete de economii depunerile pe termen
scurt *n conturi bancare bonurile de casa ale unor organisme nationale de credit conturi de economii pentru
locuinte desc3ise la banci'
4' l treilea a&re&at 4)?) include pe M7 si *n plus diferite averi *n devize plasamente pe termen nelimitat'
6' l patrulea a&re&at 4)@) cuprinde pe M4 si *n plus economiile contractuale si diferite alte lic3iditati pe
termen negociabile cum sunt titlurile de pe pietele monetare emise de creditorii nonbancari si de agentii
economici nonfinanciari'
7#. 0iata monetara . Definitie."ererea de moneda si indicatorii de masura. 4ferta de moneda si
sursele de formare (manual, vol. I, p. #)5-#/#)
0iata monetara este ansamblul tranzactiilor cu moneda confruntarea cererii si ofertei'
>n funcionarea
mecanismelor acestei piee sunt implicai urmtorii a"eni economici:
a) -tatul$ care$ pe baza suveranitii sale$ confer putere liberatorie monedei i stabilete
coordonatele politicii monetare;
b) .anca )entral (de emisiune)$ care emite moneda i exercit controlul asupra monedei
aEate n circulaie;
c) -istemul bancar$ care face le"tura ntre a"enii privai$ pune n circulaie moneda
le"al$ acord credite i creeaz o form speci,c de moned$ cea bancar&
d) ,ntreprinderile (,rmele) i "ospodriile populaiei$ care pot oferi sau solicita
disponibiliti bneti$ prin intermediul bncilor sau al altor a"eni de sc%imb&
"ererea de moneda depinde de
a+ volumul operatiunilor al tranzactiilor de bunuri si servicii intermediate efectiv de catre moneda,
b+ viteza de rotatie a banilor )relev numrul mediu de operaiuni de vnzare#cumprare i de
pli pe care o
unitate monetar o mi(locete ntr#o perioad dat)&
Masa monetara )M+ este direct proportionala cu cantitatea bunurilor si serviciilor supuse tranzactionarii la un
anumit pret )2E+ si invers proportionala cu viteza de rotatie a banilor:
-
PT
) =
c+ amploarea creditului de consum,
d+ platile efectuate *n contul creditelor aKunse la scadenta *n perioada corespunzatoare,
e+ cererea de moneda *n scopuri speculative / functie de nivelul dob.nzii'
5 0ferta de moned
0ferta de moned reprezint cantitatea de moned pus la dispoziia agenilor
economice i a altor utilizatori de moned de ctre sistemul bancar&
+ea mai mare parte a monedei este creat de bncile comerciale$ prin ceea ce se
c%eam piaa interbancar&
+rearea de moned de ctre bnci este limitat de o serie de mecanisme spontane care
contribuie la ec%ilibrarea cererii i ofertei de moned&
73. >eorii privind valoarea banilor si cantitatea banilor ;n circulatie (manual, vol. I, p. #/#-#//)
-& 3artizanii teoriei metaliste considerau c valoarea monedei este dat de cantitatea i
valoarea mr,i ' metal preios& 4rimea preurilor mrfurilor depinde$ deci$ de cantitatea
de metal preios monetar i valoarea lui$ pe de o parte$ i de suma valorilor bunurilor
sc%imbate$ pe de alt parte&
<. ,eoria nominalist susinea c valoarea monedei este le"at doar de puterea ce i#a
fost le"al atribuit de
emitent$ acesta avnd rolul determinant n dimensionarea cantitii de moned n
circulaie&
=. ,eoria cantitativ a banilor$ formulat de I& Gis%er sustine ca o mrire a cantitii de
moned n circulaie determin o cretere proporional a nivelului "eneral al preurilor i
apoi o diminuare a valorii monedei$ dac ceilali factori rmn constani&
1cuaia sc%imbului: +antitatea de bani n circulaie se poate aEa prin raportarea
cantitii bunurilor cumprate$ nmulit cu nivelul preurilor$ la viteza de circulaie a
monedei:
-
T P
)

=
0& :aportul dintre cantitatea de moned i mrimea preurilor a fost abordat i de Xcoala
de la +ambrid"e$ Y&4& Te!nes formulnd o ecuaie proprie a sc%imburilor$ cunoscut ca
ecuaia de la )ambridge:
+ V )
+, V )
A A
n
0 rA A 0 n
+
= + =
n care:
! 7 nivelul preurilor$ respectiv indicele costului vieii
n 7 volumul nsumat al monedei n numerar i al celei scripturale
V 7 cererea public de ncasri n moneda lic%id
VR 7 moneda scriptural exprimat n uniti de consum
r 7 rata rezervei monetare
7). 8ancile. Aunctii si tipuri de banci (manual, vol. I, p. #//-#/%)
$ncile reprezint instituii #nanciare care concentreaz mijloacele de plat i
acord credite.
5 )unciile bncilor si a celorlalte institutii de credit:
a+ acordarea de *mprumuturi solicitantilor care *ndeplinesc conditiile de bonitate,
b+ pastrarea elasticitatii miKloacelor de plata'
6unctiile pasi#e ale bancilor se concretizeaza *n primirea depunerilor pe care le fac clientii: depuneri spre
fructificare si depuneri pentru eGecutarea de plati din ordinul clientilor'
5 ,ipuri de bnci:
# $ncile de emisiune au rolul de a emite moned i de a asi"ura controlul asupra
masei monetare$ de a acorda credite altor bnci prin operaiuni de rescont$ i de a
coordona ntrea"a politic monetar a statului;
# $ncile comerciale de depozit i procur mi(loacele ,nanciare de care au
nevoie de pe pia prin strn"erea de depozite$ care sunt capitaluri depuse de
bnci pe termen scurt& Sa randul lor se clasi,ca in:
o bnci de depozit propriu / zise;
o bnci de afaceri
# $ncile specializate sau instituiile ,nanciare care acord credite speciale
anumitor "enuri de activitate cuprind: case de credit a"ricol$ bnci de credit
,nanciar$ bnci de credit naional$ bnci de comer exterior etc&
7/. Dob=nda. Definitie si forme. 6asa si rata dob=n<ii (manual, vol. I, p. #/%-#11)
"ob7nda reprezint suma de bani pltit pentru dreptul de folosin temporar
a mijloacelor bneti &mprumutate&
"ob7nda reprezint preul renunrii la lichiditate( cerut de cel ce acord
&mprumutul( sau preul consimit a # pltit de cel ce se &mprumut pentru
procurarea lichiditii.
)ormele dob7nzii&
a) dob"nda de pe piaa monetar$ aplicat n "eneral creditelor pe termen scurt
intervenite ntre bncile comerciale$ ntre acestea i banca central;
b) dob"nda bancar de baz, pentru certi,catele de depozit sau bonurile de trezorerie;
c) dob"nzile aplicate de bnci i alte instituii fnanciare, pentru ntreprinderi;
d) dob"nda de pe piaa obligaiunilor$ caracteristic plasamentelor pe termen lun";
e) dob"nda practicat de casele de economii sau bnci pentru depozitele la vedere i la
termen$ pentru construcii de locuine etc&
%arimea dobanzii se exprima prin:
5 Masa i rata dob7nzii 'anuale) reprezint mrimea absolut a dobnzii anuale
pltit la suma total mprumutat; mrimea ei relativ$ numit rata dob7nzii anuale$
este raportul procentual ntre masa dobnzii i capitalul mprumutat: <JJ =
!
(
d ;
rezulta ca
<JJ
! d
(

=
n care:
d 7 rata anual a dobnzii
D 7 masa dobnzii anuale
+ 7 capitalul mprumutat
0ata dob"nzii poate ,:
# rat nominal$ adic rata pltit de debitor necorectat cu rata inEaiei (ori
deEaiei);
# rata real$ adic rata nominal corectat cu rata inEaiei (ori deEaiei)&
>n cazul inEaiei$ rata real se calculeaz dup formula: r E d%i$ n care:
d 7 rata nominal a dobnzii
i 7 rata inEaiei
3ata real este: pozitiv$ atunci cnd d \ i;
negativ, atunci cnd d ] i;
nul$ atunci cnd d 7 i&
>n cazul deEaiei$ rata real # ntotdeauna pozitiv # se calculeaz dup formula: r E dFa
n care:
a 7 rata deEaiei$ a aprecierii banilor&
"obanda este de < feluri:
# simpl;
# compus
Masa dob7nzii compuse sau mrimea sa absolut se calculeaz astfel: Dc 7 =n # +$
unde: =n 7 + (-@d)n
n care:
=n 7 =uma obinut de proprietarul capitalului$ acumulat dup n ani
d 7 rata dobnzii anuale
n 7 numrul de ani
+ 7 capitalul mprumutat
"ata reala poate fi: pozitiva negativa nula *n functie de evolutia ratei inflatiei'
71. 3c.ilibrul pietei monetare (manual, vol. I, p. #11-#1#)
Bc3ilibrul pietei monetare se realizeaza atunci c.nd cererea de moneda este egala cu oferta de moneda'
3iaa monetar se aE n stare de ec%ilibru cnd$ la un anumit nivel al ratei dobnzii (dR)$
cantitatea de moned
oferit (4;) este egal cu cantitatea de moned cerut (4c)&
77. 0olitici monetare. 4biective si instrumente (manual, vol. I, p. #1#-#1))
.olitica monetar este o aciune exercitat de autoritile monetare (*anca +entral$
Hrezoreria) asupra masei monetare i asupra activelor ,nanciare n vederea orientrii
economiei pe termen scurt sau mediu&
0biectivele urmrite prin politica monetar de ctre a"enii ,nanciari ' bancari pot ,
"rupate n dou cate"orii:
# protecia deponenilor,
# evitarea riscului;
# gestiunea corespunztoare a resurselor
+ politic monetar sntoas trebuie s#i propun, deci, concilierea stabilitii puterii
de cumprare a monedei &nu stabilitatea masei bneti) cu expansiunea economic&
5 8nstrumente ale politicii monetare
a+ taxa rescontului )este rata dobnzii pe care o calculeaz banca de emisiune n momentul
rescontrii portofoliilor de cambii de la bncile comerciale),
b+ variatiile cotelor obligatorii de rezerva ,
c+ multiplicatorul creditului )pune n eviden cantitatea de moned scriptural ce se poate
crea folosind mecanismul creditului+ al banilor

=
r
) )
<
+ ) )r T rezerva obligatorie+'
:aportul dintre disponibilitile suplimentare (noile depozite) i rata rezervei obli"atorii
este multiplicatorul banilor:
r
(
) = n care: 4 7 multiplicatorul banilor$
r 7 rata rezervei$ iar D 7 disponibilitatea suplimentar&
7%. 0iata capitalului. >itluri de valoare. Definitie si functii (manual, vol. I, p. #11-#7')
0iata capitalului este totalitatea tranzactiilor al carei obiect *l constituie titlurile de valoare'
2iata capitalului se scindeaza *n:
a+ piata primara / cuprinde totalitatea tranzactiilor al caror obiect *l reprezinta titlurile de valoare nou emise,
b+ piata secundara / include totalitatea tranzactiilor efectuate cu titlurile de valoare emise si plasate anterior'
,itlurile de valoare sunt &nscrisuri( emise &n baza unor legi( care dau posesorilor
lor dreptul de a &ncasa( anual( un venit variabil sau #*.
Componentele titlurilor de valoare:
# aciunile$
# obli"aiunile$
# obli"aiunile ipotecare$
# titlurile de rent$
# bonurile de tezaur&
ciunea este un titlu de valoare care confer posesorului dreptul la un venit
anual variabil (de re"ul)$ numit dividend& )ctiunile se impart in:
# nominative$ care au nscrise pe ele$ n afar de alte date$ i numele deintorului$
# aciuni la purttor$ care nu poart niciun nume&
Q alta clasi,care a actiunilor:
# ordinare$ care confer posesorilor drepturi obinuite$
# aciuni privilegiate$ care confer drepturi speciale&
(osesorii de aciuni$ numii acionari$ sunt proprietari ai unei pri din capitalul unei
ntreprinderi$ ori ai mai multora&
"urata de via a aciunii i intervalul de timp n care posesorii pot ncasa dividend
sunt e"ale cu durata de via a ntreprinderii&
ciunea este nerambursabil atunci cand deintorii ei nu pot cere ntreprinderilor
emitente banii pltii cu prile(ul ac%iziionrii lor;
ciunea este negociabil$ atunci cand se poate vinde la burs$ banii avansai pentru
dobndirea ei ne,ind$ deci$
imobilizai;
"ividendul ncasat de acionari este variabil$ ntruct pro,tul obinut de ntreprindere
oscileaz de la un an la altul$ iar nevoia de a face investiii din pro,t este i ea diferit n
timp&
0bligaiunea este un titlu de valoare( emis de &ntreprinderi( instituii ori de
stat( care d dreptul deintorului s &ncaseze un venit anual #*( numit
dob7nd.
"eintorii de obligaiuni$ numii obli"atari$ sunt creditori ai unitilor care au emis
aceste titluri de valoare& +a urmare$ obligaiunea este rambursabil&
0bligaiunile ipotecare sunt titluri de valoare( emise de bnci (ipotecare i
urbane)$ cu scopul acordrii de &mprumuturi agenilor economici( care le
garanteaz cu terenuri sau imobile&
,itlurile de rent sunt h7rtii de valoare( emise de stat( pentru a mobiliza la
dispoziia sa sume de bani necesari acoperirii unor cheltuieli&
$onurile de tezaur sunt titluri de valoare( emise de ministerul #nanelor( ori
administraia bugetelor de stat( denumit tezaur &n majoritatea rilor lumii&
+a orice tranzacii$ i cele cu titluri de valoare se deruleaz la un pre anumit$ purtnd
numele de curs&
75. 0iata primara a capitalului. "ererea de titluri de valoare. Benitul cumparatorilor si pretul
titlurilor de valoare. (manual, vol. I, p. #7'-#7))
.urttorii cererii de titluri de valoare sunt familiile$ ntreprinderile$ bncile$ alte
instituii& +ererea este funcie de mai multe variabile:
# veniturile cumprtorilor i preul de vnzare;
# randamentul banilor investii n titluri i rata dobnzii bancare;
# riscul investiiilor;
# cti"ul obinut din vnzarea titlurilor de valoare la burs etc&
>itlurile de valoare sunt *nscrisuri emise *n baza unor legi care dau posesorilor lor dreptul de a *ncasa anual
un venit variabil sau fiG'
Componentele titlurilor de valoare sunt :
# actiuni
# obligatiuni
# titluri de renta
# bonuri de tezaur'
5 9enitul cumprtorilor i preul titlurilor de valoare
3reul$ respectiv valoarea nominal a aciunilor i obli"aiunilor$ sensibilizeaz cererea.
Jeniturile disponibile ale ntreprinderilor i instituiilor$ precum i preul titlurilor de
valoare inEueneaz i ele cererea acestora&
%'. $andamentul banilor investiti si rata dob=n<ii bancare (manual, vol. I, p. #7)-#7%)
"andamentul actiunilor si obligatiunilor )rata dividendului pentru actiuni si rata dob.nzii pentru obligatiuni+ se
compara cu rata dob.nzii bancare'
+andamentul titlurilor de valoare ptr$ obli%atiuni : <JJ =
P
!
$o
: *n care:
"J T randamentul obligatiunii sau rata dob.nzii obligatiunii,
C T cuponul sau dob.nda totala,
2 T pretul cu care se cumpara obligatiunea
Pentru actiuni: <JJ =
P
B
$a
: in care :
"a T randamentul actiunii sau rata anuala a dividendului,
? T dividendul total estimat a se *ncasa anual,
2 T pretul cu care se cumpara actiunea'
Qptnd pentru ac%iziia de titluri de valoare$ investitorul alege$ de fapt$ o variant optim
de fruncti,care a banilor$ din care rezult *uxul viitor al veniturilor, cel mai mare posibil.
Acest *ux, reprezent"nd valoarea viitoare a unei sume prezente, se calculeaz cu
a'utorul unor formule care difer n funcie de felul titlului de valoare i de modul de
rambursare a mprumutului &n cazul obligaiunilor).
:aloarea viitoare a unei sume prezente se calculeaza: pentru obligatiuni rambursabile la scadenta !dintr-o
dat" :
:n T :o X n):o Y d+ *n care:
:n T valoarea viitoare a fluGurilor de venituri,
:o T valoarea prezenta )nominala+ a obligatiunii,
n T durata de viata *n ani a obligatiunii,
d T rata dob.nzii obligatiunii'
.entru obli%aiuni rambursabile n trane anuale e%ale !i anuiti ine%ale":
Jn 7 J; @ J- @ J. @ JB @ ^ @ Jn n care: J-$ J.$ ^&& $Jn 7 sunt venituri sau anuiti
ine"ale&
.entru obli%aiuni rambursabile n trane ine%ale !i anuiti egale): Jn 7 )n
n care: ) 7 anuitatea$ calculat dup formula
+ < )
<
<
J
d
-
n
d

=
Jn 7 )n devine
+
<
<
)
+ < )
J
d
-
-
n
n
d
n
+

=
Gormula prin care dobnda i mprumutul se ramburseaz la scaden: Jn 7 J;(-@d)
n
n
care:
J; 7 suma iniial depus la banc
d 7 rata dobnzii bancare
n 7 durata n ani a depunerii
>n abordri mai pretenioase$ decizia de a investi n titluri de valoare se ntemeiaz pe
actualizare, adic pe determinarea valorii actuale a *uxului viitor de venituri. Dac
valoarea actual este mai mare sau$ la limit$ e"al cu preul de cumprare a titlului de
valoare$ atunci investiia este pro,tabil&
%1. $iscul investitiilor. "=sti&ul din v=n<area titlurilor la bursa (manual, vol. I, p. #7%- #%')
Determinarea valorii actuale a Euxului viitor de venituri a plecat de la premisa si"uranei
acestora i a ratei dobnzii& >ntruct viaa economic este incert prin excelen$ iar
veniturile sunt oscilante$ cumprtorii de titluri de valoare trebuie s in seama i de
risc$ s anticipeze mai multe variante posibile ale veniturilor i s precieze$ totodat$
"radul n care acestea au ansa de a deveni efective& >n acest scop$ se face apel la teoria
probabilitilor i la a"re"area valorilor posibile$ ntr#o valoare medie& 3entru ca investiia
s ,e pro,tabil$ primul termen trebuie s aib o valoare mai mic dect al doilea&
9aloarea medie a +u*ului viitor de venituri
Habelul -
De la o perioad la alta se modifc i puterea de cumprare a banilor i$ deci$ i a
veniturilor&
3entru investitorul n titluri de valoare este foarte important s anticipeze i valoarea
real actual a *uxului viitor de venituri$ s includ n factorii de risc i fenomenele
inEaioniste&
)vnd n cmpul vizual inclusiv riscul falimentului posibil al unitilor emitente$ doritorii
de titluri de valoare calculeaz i durata rentoarcerii banilor investii n aciuni& >n acest
scop se utilizeaz formula:
" E CGdv$ n care:
D 7 durata rentoarcerii investiiei n numr de ani
+ 7 cursul aciunii
dv 7 dividendul anual anticipat

d
d
di#ident
actiunii !ursul
dobanzii rata
dobanda #enit
ii obli&atiun !ursul
V
V
+ )
+ )
=
=
:iscul portofoliului$ adic al totalitii titlurilor deinute$ depinde de:
# numrul titlurilor$
# numrul ramurilor emitente
# de viabilitatea ntreprinderilor i ramurilor care au plasat aciunile i obli"aiunile&
5 C7tigul obinut din v7nzarea titlurilor la burs
)tunci cnd se cumpr titluri de valoare de pe piaa primar se ia n calcul i cti"ul ce
se poate obine prin vnzarea lor$ la o dat viitoare$ pe piaa secundar& +ti"ul
potenial$ rezultat din diferena dintre preul de vnzare i preul de cumprare (mai mic)$
trebuie adu"at ' pentru a determina "radul de valori,care a banilor investii ' la Euxul
de venituri ncasat pn n momentul vnzrii&
C"stigul procentual obtinut din v"nzarea titlurilor la bursa:
P
P P
-
$
J
J <
+
=
n care: J 7 dividendul ori dobnda ncasat
3- 7 preul de vnzare al titlului pe piaa secundar
3; 7 preul de cumprare al titlului
%#. 4ferta titlurilor de valoare (manual, vol. I, p. #%1-#%#)
0ferta de titluri de valoare este o surs de #nanare alturi de pro#t i creditele
bancare&
Este mai riscant emisiunea de obligaiuni dac avem n vedere oscilaiile
produciei&
0ferta de titluri de valoare este cerere de capital bnesc& 1a deriva din cererea de
factori de producie care la randul ei rezulta din cererea de bunuri de consum i
trebuinele populaiei&
Qferta de titluri trebuie s ,e precedat de calcule laborioase privind rata posibil a
pro#tului i de compararea ei cu rata dob7nzii bancare i veniturile distribuite
deintorilor de titluri&
Qferta de titluri de valoare (de obli"aiuni i bonuri de tezaur) pornete i de la stat sau
de la instituii ale colectivitilor locale: municipii$ orae etc& i se ntemeiaz pe calcule
de oportunitate$ dar devine evident necesar$ mai ales cnd con(unctura economic
"eneral este nefavorabil i scad impozitele i taxele care se scur" n bu"etele locale i
bu"etul central&
%3. 0iata secundara a capitalului. 8ursele de valori. Definitie si operatiuni. 0retul de v=n<are ,
cumparare a titlurilor. "ursul pietei. 3volutie (manual, vol. I, p. #%#-#%5)
a) .iaa secundar este servit( &n principal( de bursele de valori mobiliare( &n
vreme ce piaa primar( de bnci.
$ursa de valori este o instituie n,inat pe baz de le"e i suprave"%eat de stat; ea
are ca scop nc%eierea de tranzacii cu titluri de valoare anterior emise$ dar poate mi(loci
i tranzacii cu valute i metale preioase&
$ursele se constituie ca societi pe aciuni.
)onducerea bursei revine unui consiliu de administraie$ condus de oameni de afaceri cu
experien ndelun"at$ iar activitile curente$ zilnice ale bursei cad n sarcina
administraiei bursei&
4embrii fondatori ' n numr limitat ' sunt persoane ,zice ori (uridice specializate n
afacerile cu titluri de valoare$ valute i metale preioase&
Jnzrile i cumprrile de titluri de valoare se efectueaz nemi(locit de agenii de
sc$imb care sunt :
# bro1eri ageni, care acioneaz n numele i pe contul clienilor$
# bro1eri specialiti (denumii 'obberi n )n"lia$ curtieri n Grana i dealeri n =2))&
)cetia primesc ordinele de vnzare i de cumprare de la broVerii a"eni (care le#
au colectat n prealabil de la diverse persoane ,zice i (uridice)$ le centralizeaz$
particip la stabilirea cursurilor i execut ordinele de cumprare#vnzare&
b) 0peraiunile efectuate pe piaa secundar( prin mijlocirea burselor $ nu sunt
omogene( ca acelea realizate pe piaa primar $ ci difereniate & Qperatiunile care
servesc publicul nonbancar ce au ca obiect *n principal sc3imbul valutei scripturale )de cont+'
Aceste operatiuni sunt:
a) operatiuni la vedere / *n care transferul efectiv de valuta are loc *ntr(un interval de 65 ore lucratoare socotite
de la *nc3eierea contractului,
b) operatiuni la termen / *n care valuta se transfera efectiv *ntr(un interval de timp ce depaseste 65 ore
lucratoare calculate de la data *nc3eierii contractului'
Acest interval poate fi o luna doua trei etc' Specificitatea operatiunilor la termen consta *n aceea ca transferul
valutei )la scadenta fiGata+ se face nu la cursul zilei ci la cursul initial stabilit prin contract' De regula aceste
operatiuni sunt speculative adica urmaresc un profit rezultat din diferenta dintre cursul zilei si cel initial,
c) operatiuni tip Ged&in& )Hedging *nseamna a se pune la adapost de riscuri+'
#n scopul prevenirii riscurilor al evitarii unor pierderi care pot sa apara c.nd valuta necesara platii marfurilor se
procura abia la scadenta marii importatori efectueaza *ntr(o zi anume )*nainte de aceasta data+ o dubla
tranzactie: cumpararea la vedere a cantitatii de valuta de care au nevoi si rev.nzarea ei la termen'
c) .reul de v7nzare%cumprare al titlurilor de valoare pe piaa secundar ! aa
cum reiese din analiza de la punctul b) ! este oscilant i nu ferm( ca acela
practicat pe piaa primar.
d) Evoluia cursului pe piaa secundar pentru #ecare titlu de valoare &n parte
in+ueneaz indicele general al pieei bursiere( care se calculeaz de ctre
toate bursele.
e) .iaa secundar a capitalului
%). "onceptul de valuta. "lasificarea valutelor (manual, vol. I, p. #5#-#51)
9aluta este moneda naional a unui stat$ aEat n posesia unor persoane ,zice i
(uridice strine&
9aluta are dou forme de e*isten :
# forma numerar, numit i valut efectiv n moned$ se folosete$ de re"ul$ cu ocazia
deplasrilor n strintate n interes de serviciu sau n scopuri turistice&
# forma scriptural$ atunci cnd ea exist ca disponibil n contul bancar al deintorului
din ara proprie ori alte ri&
Jalutele se mai pot "rupa i n :
4. valute convertibile sunt valutele ce se pot presc%imba liber cu alte valute$ fr
restricii viznd sumele solicitate$ scopul pentru care sunt solicitate i persoanele care
doresc s efectueze sc%imbul ;
<. valute neconvertibile sunt valutele ce se pot sc%imba pe alte valute doar n cantiti
limitate i n condiii strict re"lementate&
Condiiile care pregtesc treptat convertibilitatea unei monede sunt :
# producerea bunurilor de baz ca bunuri competitive n privina calitii i preului$
att n planul pieei interne$ ct i al pieei externe ;
# practicarea pe piaa intern a preurilor libere$ ec%ivalent cu formarea lor pe
temeiurile c%eltuielilor de producie i relaiilor dintre cerere i ofert ;
# crearea treptat a unor rezerve monetare su,ciente la dispoziia bncii naionale;
%/. 0iata valutara. Definitie (p& #51-#5%)
.iaa valutar reprezint o totalitate de tranzacii$ de acte de vnzare#cumprare$
nc%eiate ntr#un interval de timp determinat$ al cror obiect l constituie valutele&
.iata valutara reprezinta acte de vanzare#cumparare al caroro obiect il constituie
valutele&
"ursul valutar reprezinta raportul cantitativ *n care o valuta se sc3imba cu alta'
Aactorii care influienteaza cursul valutar :
a+ cererea si oferta de valuta,
b+ puterea de cumparare a valutelor care se sc3imba *ntre ele,
c+ evolutia inflatiei,
d+ rata dob.nzii,
e+ factorii psi3ologici'
%1. "ursul valutar si factorii acestuia (manual, vol. I, p. #5%-3'#)
=c%imbul de valute se realizeaz ntr#un raport cantitativ determinat& )cest raport
cantitativ$ n care o valut se sc%imb cu alta$ se numete curs valutar&
)actori de care depinde cursul valutar :
# capacitatea de cum#prare a monedelor naionale care se sc%imb ntre ele$
# +ererea i oferta
# :elaia dinamic dintre cererea i oferta de valut
# 1voluia inEaiei n diverse ri&
# 1voluia ratei dobnzii&
# Gactori psi%olo"ici&
%7. "ererea si oferta de valuta. 8alanta de plati. Inflatia si rata dob=n<ii (manual, vol. I, p. #55-3'#)
Cererea i oferta& )tunci cnd pe piaa valutar dintr#o ar sporete cererea de dolari$
de exemplu$ cursul dolarului crete$ iar cel al monedei naionale scade& 3e un dolar se
pltete$ deci$ o sum mai mare
de bani proprii& Dac cererea se reduce$ atunci scade cursul dolarului i crete cursul
monedei naionale (am considerat oferta constant)&
3elaia dinamic dintre cererea i oferta de valut sintetizeaz$ la rndul ei$
rezultatul aciunii multor variabile& 2n efect nsemnat asupra acestei relaii exercit
situaia balanei comerciale&
*alana activ a unei ri (valoarea mai mare a exporturilor dect cea a importurilor) i$
corespunztor$ un excedent de ofert de dolari tind s scad cursul dolarului i s creasc
cursul monedei naionale& *alana
comercial pasiv (valoarea mai mic a exporturilor dect valoarea importurilor)
provoac modi,cri opuse&
Evoluia in+aiei &n diverse ri& 2n ritm mai ridicat al inEaiei n ara x dect n ara !
reduce cursul monedei primei ri i ridic preul monedei celeilalte ri& +auza o
constituie$ n ultim analiz$ modi,carea raportului dintre puterile de cumprare ale
monedelor naionale pe piaa intern&
Evoluia ratei dob7nzii. ara n care rata real a dobnzii se ridic deasupra nivelului
dobnzii (tot reale) din alt ar are prile(ul s#i vad urcnd cursul monedei proprii$
msurat n moneda celeilalte ri& >ntr#o asemenea stare de lucruri # dac nu intervin ali
factori '$ n prima ar se poate nre"istra un aEux de capital strin$ iar n a doua$ o
retra"ere de capital$ o mi"rare de capital naional (sub form de bani) ctre exterior n
cutarea de plasamente mai avanta(oase& )cest proces dublu sporete oferta de valut i
crete cursul monedei naionale n
ara cu rata mai mare a dobnzii i reduce ferta de valut i cursul monedei naionale n
ara avnd situaie opus&
%%. "ate&orii de operatiuni valutare si operatori pe piata valutara. (manual, vol. I, p. 3'#-3'/)
' operaiuni care servesc persoanele ,zice i (uridice nebancare (populaia$ ntreprinderile
din industrie$ a"ricultur$ construcii$ instituiile de nvmnt superior$ de cercetare$ de
ocrotire a sntii etc&);
' operaiuni pe cont propriu;
' operaiuni ntre ele&
0peraiunile care servesc publicul nonbancar au ca obiect$ n principal$ sc%imbul
valutei scripturale (de cont) i sunt de trei feluri:
# operaiuni la vedere sunt operaiunile n care transferul efectiv de valut are loc
ntr#un interval de 0A de ore lucrtoare$ socotite de la nc%eierea contractului ;
# operaiuni la termen sunt operaiuni n care valuta se transfer efectiv$ ntr#un
interval de timp care depete 0A de ore lucrtoare$ calculate de la data nc%eierii
contractului ;
# operaiuni de tip 'ed%in% (Zed"in"$ nseamn$ ntre altele$ a se pune la adpost
de riscuri)& 1le urmresc evitarea riscurilor de ctre marii importatori de mrfuri&
$ncile efectueaz( &n afar de operaiuni cu valut( pentru a servi clienii(
operaiuni pur comerciale pe cont propriu( &n scopul realizrii de pro#t %
operaiuni de arbitraj valutar&
Cursurile practicate de bnci sunt oscilante.
$ncile efectueaz i operaiuni valutare 6Hap (-2apb nseamn sc%imb reciproc$
ori troc)& )cestea sunt operaiuni de creditare reciproc intervenite$ de re"ul$ ntre dou
bnci centrale cu scopul acordrii de mprumuturi (de ctre una din ele unei tere bnci)&
Casele de schimb efectueaz numai operaiuni la vedere denumite operaiuni la
ghieu$ ori schimb manual& )cestea sunt tranzacii realizate cu valute efective$
implicnd presc%imbarea unei valute n numerar n alt valut n numerar&
4peratiuni efectuate de banci
Bancile efectueaza:
( operatiuni de arbitra< #alutar,
( operatiuni 3Cap )sZap inseamna sc3imb reciproc ori troc+
Acestea sunt operatiuni de creditare reciproca intervenite de regula *ntre doua banci centrale cu scopul acordarii
de *mprumuturi )de catre una din ele unei terte banci+' Ble pot interveni si *ntre marile banci comerciale'
Casele de sc3imb efectueaza numai operatiuni la vedere denumite operatiuni la g3iseu ori sc3imb manual'
%5. "ursul valutar. 3volutie. Datoria externa (manual, vol. I, p. 3'/-311)
"eprecierea cursului valutar al unei monede naionale favorizeaz e*portul i
defavorizeaz importul rii care a emis moneda respectiv (dac nu intervin ali
factori cu aciune mai puternic)&
"eprecierea cursului are un efect contrar asupra importului rii respective(
adic &l fr7neaz.
precierea cursului monedei naionale defavorizeaz e*portul( pentru c &l
scumpete( i favorizeaz importul( &ntruc7t &l ieftinete.
"eprecierea monedei naionale a unei ri favorizeaz Ie*portulJ i fr7neaz
IimportulJ ei de turism. Aprecierea monedei naionale a unei ri, fresc, acioneaz n
sens opus asupra turismului extern&
"ebitorii i creditorii e*terni nre"istreaz i ei bene,cii sau pierderi cnd se modi,c
valoarea monedei naionale n care s#a obinut i$ respectiv$ acordat creditul&
"eprecierea monedei naionale a rii creditoare avantajeaz pe debitorii acestei
ri$ ntruct ratele scadente ale mprumutului i dobnda se pltesc n bani devalorizai&
De aici$ tendina debitorilor de a amna restituirea mprumuturilor n cazul deprecierii
monedei&
Creditorii sunt &ns dezavantajai; ei recapt mprumutul acordat i ncaseaz
dobnda$ n bani care au o valoare mai redus dect n momentul lansrii mprumutului&
>n anumite mpre(urri$ mprumutul restituit mpreun cu dobnda pot avea o putere de
cumprare mai redus dect aveau iniial banii transferai debitorului&
precierea monedei naionale are efecte opuse& 1a avantajeaz pe creditori i
dezavantajeaz pe debitori& )cetia ac%it mprumutul i dobnda aferent lui n bani
avnd valoare superioar celor primii&
",038 EK,E3;L
+reditele acordate ntreprinderilor private au ca efect formarea datoriei e*terne
private$ iar creditele acordate celorlalte entiti amintite ' formarea datoriei e*terne
publice&
>mpreun$ datoria extern privat i public se subsumeaz noiunii de datorie e*tern
total&
Ba se poate calcula:
# ca suma absoluta )totalul datoriei eGterne+,
# ca suma ce revine pe locuitor )suma absoluta a datoriei R numar de locuitori+,
# ca procent din 2IB'
Ultimii doi indicatori sunt cei mai concludenti *n privinta gradului de *ndatorare fata de strainatate'
Atunci c.nd o tara este concomitent creditor si debitor pentru cunoasterea situatiei sale reale *n raporturile
internationale se calculeaza diferenta dintre *mprumuturile acordate si cele primite'
#n urma calculului se pot ivi trei situatii posibile:
a+ situatia de debitor net )suma *mprumuturilor primite este superioara sumei celor acordate+,
b+ situatia de creditor net )suma *mprumuturilor primite este inferioara sumei celor acordate+,
c+ situatia de echi#alenta a sumei *mprumuturilor primite cu suma celor acordate'
"ambursarea datoriei *ncepe la un anumit numar de ani dupa contractarea *mprumutului'
Intervalul cuprins intre momentul primirii creditului si *nceperea restituirii lui se numeste perioada de &ratie'
-erviciul datoriei externe reprezinta transele anuale scadente ale *mprumutului si dob.nda anuala'
5'. 3secul pietelor. "au<e si consecinte (manual, vol. I, p. 313-311)
3ecul pieelor nseamn imperfeciuni ale pieelor$ concretizate n situaiile de
valori,care incomplet a resurselor existente$ n e,cien redus i dezec%ilibre&
Din aceast cauz este necesar intervenia autoritii publice care s corecteze situaiile
de eec i s
favorizeze funcionarea e,cient a mecanismelor pieei&
W Cauzele eecului pieei
3rincipalele cauze ale eecului pieelor pot , "rupate astfel:
a) di,cultatea individualizrii dreptului de proprietate;
b) existena unor costuri tranzacionale semni,cative;
c) eecul unor ne"ocieri de sc%imb reciproc avanta(os&
E*cluziunea imperfect se manifest atunci cnd dreptul de proprietate asupra unui
bun economic nu aparine unui sin"ur subiect economic$ ci este deinut de ctre un "rup
de persoane ,zice sau c%iar (uridice&
)nsamblul msurilor pentru prevenirea$ identi,carea i sancionarea faptelor de utilizare
ile"al de ctre alte persoane a unui bun necesit efectuarea unor c%eltuieli care sunt
denumite costuri de e*cluziune&
?radul redus de transferabilitate al unor bunuri se concretizeaz n faptul c
limitarea drepturilor le"ale de vnzare a acestora i mpiedic pe proprietari s nc%eie
contractele sau tranzaciile cele mai avanta(oase$ n primul rnd$ prin aceea c i obli"
pe cumprtori s#i asume anumite riscuri& Din aceast cauz$ cumprtorul este mai
puin atras i este obli"at s#i ia anumite msuri de si"uran i$ ca atare$ ofer mai
puin i solicit "aranii i faciliti suplimentare din partea vnztorului&
Q alt cauz ma(or ce conduce la eecul pieelor o reprezint costurile tranzacionale
semni#cative. 3entru a putea realiza sc%imburile dorite$ att vnztorul$ ct i
cumprtorul trebuie s efectueze importante c%eltuieli pentru cutarea i cunoaterea
partenerilor$ pentru nele"erea comportamentului i performanelor acestora$
pentru testarea i evidenierea calitii mrfurilor ce fac obiectul sc%imbului$ ca i pentru
ne"ocierea unor clauze contractuale ct mai avanta(oase etc&
Eecul negocierii unor acorduri de schimb reciproc avantajos exprim faptul c nu
s#a a(uns la un acord convenabil ambilor parteneri&
Dintre cazurile mai frecvente de eec al pieelor amintim:
# externalitile$
# bunurile publice$
# bunurile de merit
# bunurile de nemerit
# orice form de monopol&
51. 3xternalitati. Definitie. "aracteristici. "lasificare (manual, vol. I, p.317-3##)
E*ternalitile reprezint consecine sau efecte care afecteaz viaa i activitatea
oamenilor$ inclusiv mediul natural& 1le se concretizeaz &n costuri sau bene#cii care(
dei se produc( nu sunt evideniate &n cheltuielile i rezultatele obinute de
ctre agenii economici&
.rincipalele caracteristici ale e*ternalitilor sunt:
a) deriv din activitatea altor a"eni economici dect cei care le suport costurile directe;
b) efectele$ ,ind induse$ nu sunt nre"istrate n mod direct pe piee i$ ca atare$ nu
inEueneaz ec%ilibrul concurenial&
#n cazul eGternalitatilor productia sau consumul unui bun de catre un agent economic sc3imba corelatiile
dintre costurile sau beneficiile private pe de o parte si costurile sau beneficiile sociale pe de alta parte'
BGternalitatile apar *n principal datorita faptului ca drepturile de proprietate asupra unor resurse sunt fie
insuficient proteKate fie incomplet definite'
#ntelegerea eGternalitatilor necesita prezentarea a doua perechi de concepte:
0rima parte:
a+ costul social care eGprima c3eltuielile si sansele sacrificate concretizate *n costurile suportate de membrii
comunitatii *n urma organizarii si desfasurarii unei anumite activitati,
b+ costul pri#at care eGprima numai c3eltuielile suportate direct de unitatile implicate *n organizarea si
desfasurarea activitatii respective'
* doua perec.e
a+ beneficiul social include *n eGpresie valorica toate utilitatile de care beneficiaza membrii unei comunitati ca
urmare a organizarii si desfasurarii unei anumite activitati economice,
b+ beneficiul privat include numai venitul obtinut direct de unitatile implicate *n organizarea si desfasurarea
activitatii'
W Clasi#care:
1xternalitile pot ,:
# externaliti pozitive !efecte benefce" # unde bene,ciile private sunt mai mici
dect bene,ciile sociale& 3rin bene#ciu marginal se nele"e expresia valoric pe
uniti mar"inale a consumului;
# externaliti ne%ative !efecte malefce" # se caracterizeaz prin aceea c
nivelul costurilor private este mai redus dect al celor sociale$ care includ i
costurile externe suportate de teri& BGternalitatile negative pot reprezenta argumente pentru
interventia guvernamentala *n calitate de monitor si corector al efectelor negative'
8nternalizarea e*ternalitilor negative const &n includerea costurilor e*terne
&n preul pieei&
)plicarea impozitelor i a subveniilor presupune$ potrivit lui )&+&3i"ou$ un set de msuri$
cum ar ,:
a) aplicarea de taxe i amenzi productorilor de externaliti ne"ative;
b) acordarea de subvenii i faciliti a"enilor economici care produc externaliti
pozitive;
c) stabilirea de impozite i taxe care s aduc costurile private la nivelul celor sociale;
d) punerea productorului de externalitate ne"ativ n postura de receptor al unui
asemenea efect&
:&+oase sustine c internalizarea poate , realizat prin tranzacii directe ntre pri i
nc%eierea unor tranzacii a cror aplicare s ,e ri"uros urmrit i respectat&&
3rincipala concluzie este aceea c ' prin de,nirea clar i ri"uroas a drepturilor de
proprietate$ concomitent cu crearea unui mecanism instituional de aplicare i "arantare
a acestor drepturi i de impunere a prevederilor
contractuale rezultate din tranzacii ' unele probleme economice le"ate de internalizarea
externalitilor pot , soluionate i fr implicarea autoritii statale$ prin nc%eierea i
respectarea unor nele"eri mutuale&
5#. 8unuri publice. "ontinut, trasaturi (manual, vol. I, p.3##-3#))
8unurile publice sunt unice si egale prin utilizatori *n sensul ca fiecare individ poate beneficia de ele' Aceste
bunuri sunt destinate consumului colectiv: sosele apele r.urilor canale de navigatie iluminatul public etc'
>rasaturi
a+ nonexcluziunea este generata de indivizibilitatea cererii pentru bunurile publice si presupune ca nici o
persoana nu poate fi eliminata sau eGclusa din sfera consumatorilor potentiali ai bunurilor publice,
b+ nonrivalitatea *nseamna lipsa de rivalitate *ntre utilizatori si este generata de indivizibilitatea ofertei de bunuri
publice'
=ectorul public se concretizeaz n:
a) sectorul public nonpia$ ce cuprinde sfera administraiei publice centrale i locale;
b) sectorul public de pia$ ce reunete unitile economice cu patrimoniul public&
53. 3securile pietei si teoria bunastarii. *locarea optima a resurselor (manual, vol. I, p. 3#)-3#7)
,eoria economic a bunstrii$ are drept premise o serie de (udeci de valoare care
ncearc s pun de acord
sau s coreleze e,ciena economic i ec%itatea social&
3otrivit lui J&3areto$ alocarea optim a resurselor presupune c:
-) ,ecare individ este cel mai bun (udector al propriei bunstri;
.) bunstarea social se de,nete numai prin intermediul bunstrii individuale;
B) bunstarea indivizilor nu poate , comparat&