Sunteți pe pagina 1din 1

De-acuma nu te-oi mai vedea,

Rmi, rmi, cu bine!


M voi feri n calea mea
De tine.

De astzi dar tu f ce vrei,
De astzi nu-mi mai pas
C cea mai dulce-ntre femei
M las.

Cci nu mai am de obicei
Ca-n zilele acele,
S m mbt i de scntei
Din stele,

Cnd degernd attea di,
Eu m uitam prin ramuri
i ateptam s te ari
La geamuri.

O, ct eram de fericit
S mergem mpreun,
Sub acel farmec linitit
De lun!

i cnd n tain m rugam
Ca noaptea-n loc s steie,
n veci alturi s te am,
Femeie!

Din a lor treact s apuc
Acele dulci cuvinte,
De care azi abia mi-aduc
Aminte.

Cci astzi dac mai ascult
Nimicurile-aceste,
mi pare-o veche, de demult
Poveste.

i dac luna bate-n lunci
i tremur pe lacuri,
Totui mi pare c de-atunci
Sunt veacuri.

Cu ochii serei cei denti
Eu n-o voi mai privi-o...
De-aceea-n urma mea rmi -
Ado!