Sunteți pe pagina 1din 5

Istoric

Punctul de pornire n dezvoltarea Internetului a fost rivalitatea ntre cele dou mari puteri ale
secolului al XX-lea: Statele Unite ale Americii i Uniunea Sovietic. n 1957, URSS (Uniunea
Republicilor Sovietice Socialiste) lanseaz n spaiul cosmic primul satelit artificial al
Pmntului denumit Sputnik. Acest fapt a declanat o ngrijorare deosebit n Statele Unite
ale Americii, astfel preedintele Eisenhower nfiineaz o agenie special subordonat
Pentagonului: Advanced Research Projects Agency (www.darpa.mil). Aceast agenie a
Ministerului de Aprare (Department of Defense, prescurtat DOD) este condus de oameni de
tiin, are o birocraie redus, i are ca misiune: Meninerea superioritii tehnologice a
armatei Statelor Unite i prevenirea surprizei tehnologice n domeniul securitii naionale
prin sponsorizarea celor mai noi i revoluionare descoperiri tiinifice i prin investirea de
fonduri teoretic nelimitate pentru realizarea unei legturi ntre cercetarea tiinific i
implementarea tehnologic militar a acesteia.
[necesit citare]

n 1959 John McCarthy, profesor la Universitatea Stanford, al crui nume va fi asociat cu
inteligena artificial, gsete soluia de a conecta mai multe terminale la un singur calculator
central: time-sharing (partajarea timpului). Aceasta este o modalitate de lucru n care mai
multe aplicaii (programe de calculator) solicit acces concurenial la o resurs (fizic sau
logic), prin care fiecrei aplicaii i se aloc un anumit timp pentru folosirea resursei
solicitate. Aprnd apoi primele calculatoare n marile universiti se pune problema
interconectrii acestora. Cercettorul Lawrence Roberts susine o soluie de interconectare
prin comutare de pachete (packet switching) n modelul numit "client-server". Astfel, pentru a
transmite informaia, aceasta este mrunit n poriuni mici, denumite pachete. Ca i la pota
clasic, fiecare pachet conine informaii referitore la destinatar, astfel nct el s poat fi
corect dirijat pe reea. La destinaie ntreaga informaie este reasamblat. Dei aceast metod
ntmpin rezisten din partea specialitilor, n 1969 ncepe s funcioneze reeaua
"ARPANET" ntre 4 noduri: University of California din Los Angeles (UCLA), University of
California din Santa Ana, University of Utah i Stanford Research Institute (SRI). Toate
acestea au fost codificate ntr-un protocol care reglementa transmisia de date. n forma sa
final, acesta era TCP/IP (Transmission Control Protocol / Internet Protocol), creat de Vint
Cerf i Robert Kahn n 1970 i care este i acum baza Internetului. TCP/IP face posibil ca
modele diferite de calculatoare, de exemplu cele compatibile cu IBM sau i Mac's, folosind
sisteme diferite de operare, cum ar fi UNIX, Windows, MacOS etc. s se "neleag" unele cu
altele. n acest fel, Internetul urma s devin cu adevrat independent de platforma harware
utilizat. Prima conexiune ARPANET a fost realizat n 29 octombrie 1969, ora 22:30 ntre
University of California din Los Angeles i Institutul de Cercetare Stanford i a decurs astfel:
cei de la un capat al reelei au tastat un L i apoi, prin telefon, au cerut confirmarea
funcionrii transferului de date de la cei de la celalalt capat al conexiunii. Dialogul a fost
urmatorul:
-Vedei L-ul?
-Da, vedem L-ul!
Apoi au tastat un O i au ntrebat din nou:
-Vedei O-ul?
-Da, vedem O-ul, a venit raspunsul. 'Text cursiv'
Apoi au tastat un G i conexiunea a picat. Totui ncepuse o nou revoluie n domeniul
comunicaiilor.
Ca program al Ministerului Aprrii al SUA, ARPANET s-a dezvoltat uluitor de repede, la el
conectndu-se din ce n ce mai multe calculatoare. n 1979 ARPA decide s separe reeaua n
dou, una pentru lumea comercial i universitar, i una militar. Cele dou reele puteau
comunica n continuare, construindu-se practic o inter-reea (internet) denumit iniial
DARPA Internet i consacrat ulterior sub denumirea Internet. Numeroi cercettori din
domeniul academic i militar si-au concentrat eforturile n scopul dezvoltrii unor programe
de comunicare n reea. Astfel n 1980 o serie de programe de comunicare (bazate pe
protocoale binedefinite), care sunt utilizate i astzi, erau deja finalizate. n 1983, TCP/IP
devine unicul protocol oficial al Internetului, i ca urmare, tot mai multe calculatoare din
ntreaga lume au fost conectate la ARPANET. Creterea numrului de calculatoare conectate
la Internet a devenit exponenial, astfel nct n 1990 Internetul cuprindea 3.000 de reele i
300.000 de calculatoare. n 1992 era deja conectat calculatorul cu numrul 1.000.000. Apoi
mrimea Internetului s-a dublat cam la fiecare an.


Primul server Web
Dezvoltarea rapid a Internetului s-a datorat faptului c accesul la documentaia protocoalelor
obligatorii a fost i este liber i gratuit. n 1969 S. Crocker a iniiat o serie de note de
cercetare denumite RFC (Request for Comments), numerotate cronologic i devenite cu
timpul accesibile gratuit on-line (n Internet). Marea schimbare a nceput n 1989, cnd Tim
Berners Lee de la Centrul European pentru Fizica Nuclear din Geneva (CERN) a pus bazele
dezvoltrii primului prototip al World Wide Web (WWW sau web).
O alt schimbare radical s-a produs cnd, n 1993, National Center for Supercomputing
Applications (NCSA) din SUA a pus la dispoziie browserul "Mosaic", care era bazat pe o
interfa grafic (Windows). Enorma cretere a webului a nceput aproape dintr-o dat: n
iunie 1993 erau nregistrate 130 servere web, iar n 1994 erau deja peste 11.500 de
servere.
[necesit citare]

Internetul o scena pentru toti

Odata cu adoptarea si dezvoltarea Internetului, s-au democratizat si informatia digitala,
continutul multimedia, aplicatiile, sistemele de operare, modul in care priveam computerul si
utilizarile sale. Mai presus de toate, insa, am invatat ca nu putem invata totul si ca memoria
noastra colectiva este Internetul.

Computerul personal si Internetul au schimbat pentru totdeauna modul in care comunicam si
ne informam. Nimeni nu stie cate computere exista la ora actuala pe glob, probabil peste un
miliard, dar, potrivit unui studiu al Internet System Consortium (www.isc.org), in iulie 2007 erau
489.774.269 de computere conectate la Internet, in timp ce in ianuarie fusesera 433.193.199. O
crestere fantastica. Internet World Stats spune ca in prezent sunt legati la Internet 1,244
miliarde de oameni. Daca acum cativa ani se putea spune ca gasesti aproape orice informatie
pe Internet, acum cuvantul aproape poate fi eliminat din enunt.

Intr-un alt studiu, realizat de Radicati Group in primavara lui 2006, se scrie ca in primul sfert al
acelui an s-au trimis, in medie, 171 miliarde de e-mail-uri pe zi! Dintre acestea, 71% reprezentau
spam-uri, mesaje nedorite si neautorizate de destinatari, trimise automat de catre niste roboti
software, programati sa faca reclama stapanilor lor. Internetului si computerelor li s-a alaturat
telefonul mobil, de care astazi nu ne mai putem dezlipi oriunde ne-ar purta pasii. Societatea
informatizata se mareste exponential odata cu tehnologiile de transfer wireless (fara fir) al
datelor, precum 3G, Wi-Fi si WiMAX. Absolut orice informatie poate fi accesata dupa apasarea
catorva butoane.

Domnul Stie-tot
In cele mai multe cazuri, intr-o redactie de stiri, intreruperea accidentala a conexiunii la Internet
inseamna momente de munca pierdute. Majoritatea datelor se afla undeva in marea retea. Sunt
date despre nu stiu ce companie, comunicate de presa, imagini pentru ilustrarea articolelor,
enciclopedia online Wikipedia care iti explica un termen stufos, clientul de mail pe care il
vizitezi o data pe minut cu disperare pentru a vedea daca a sosit un raspuns mult asteptat de la
o personalitate-cheie pentru materialul tau si Google, motorul de cautare in acest noian de
informatii. Mai mult, computerul tinde sa se mute cu totul pe Internet, in asa-numitele sisteme
de operare online. Un exemplu deja functional este eyeOS (http://eyeos.org). Dupa ce iti creezi
un cont pe site, iti poti utiliza propriul computer online. Fereastra in care lucrezi arata si se
comporta ca un desktop al oricarui sistem de operare. De pilda, in icoana Trash se pot arunca,
printr-o miscare de maus, toate fisierele de care nu mai ai nevoie. Spatiul de stocare al
sistemului virtual inca nu rivalizeaza cu un hard-disk de computer, dar intr-un GB de memorie
pus la dispozitie de site se pot stoca date absolut necesare, de accesat oriunde. eyeOS vine cu
cateva aplicatii office, de pilda eyeDocs, care seamana foarte mult cu Microsoft Word. Exista
player audio- video si program pentru vizualizarea pozelor. Toate acestea sunt independente
de computerul de la care te-ai conectat la eyeOS si sunt gratuite. Nu mai trebuie sa instalezi
editoare de text sau playere multimedia pe computerul fizic la care lucrezi.

Internet TV
Incet, incet, televiziunea traditionala intelege ca va fi inlocuita de computer si Internet, asa ca
posturile TV si-au inceput difuzarea online. Exemplul de popularitate dat de YouTube este
copiat in prezent de o multime de site-uri care ofera continut multimedia. Si nu trebuie sa faca
mare lucru, doar ii lasa pe utilizatori sa incarce acel continut pe serverele lor. Astfel, emisiunile
nu se mai afla la cheremul unor realizatori profesionisti de programe care trebuie sa-si etaleze
flerul si sa urmareasca rating-uri ca sa-si dea seama ce-i place poporului. Multimedia care vine
de la utilizatori se decanteaza tot prin clicurile si voturile lor, iar prime-time-ul va fi rezervat
numai celor mai interesante stiri, filme, poze etc. Vrei totusi televiziune traditionala? Nici o
problema. Deschizi de pilda site-ul http://wwitv.com si alegi dintre cele 2.659 de emisii online
ale televiziunilor din toata lumea, clasificate in functie de tara. Pentru Romania, pe site
figureaza 30 de asemenea posturi. Te-ai plictisit? OK, atunci schimba pe
www.channelchooser.com, unde posturile sunt grupate pe categorii de continut:
entertainment, muzica, lifestyle, sport etc. Acelasi lucru se intampla si pe site-ul www.channel-
king.com, ca si pe multe altele. De fapt, o cautare pe Google cu cheia Internet TV e de ajuns
pentru a gasi zeci, chiar sute de portaluri ce ofera televiziune gratuita pentru orice gusturi sau
categorii de interes.

Vrei sa-ti faci televiziune? Ai nevoie de o camera web, o pereche de casti cu microfon si,
bineinteles, acces la Internet. Restul se rezolva pe site-ul Operator 11 (http://operator11.com),
cu un cont absolut gratuit. Cu cateva clicuri descoperi ca ti-ai creat propria emisiune, la care
poti chema invitati din alte colturi ale lumii, un generic, un fond muzical si multe altele, ca la
televizor. Spre deosebire de TV, aici tu esti si producatorul, si regizorul, si vedeta.

Comunicare globala
Biroul de acasa pe care e instalat un computer desktop sau un notebook a devenit un fapt care
tine de civilizatie, nicidecum un lux sau un moft. Cu o investitie minima pentru un PC decent si
un abonament la Internet de 40 de lei pe luna, chiar si la un furnizor de servicii de cartier, poti
fi sigur ca ai acoperire globala in comunicare. Primul lucru pe care il fac dupa ce ma trezesc
este sa pornesc computerul. Si asta pentru ca, odata cu sistemul de operare, se deschid si
mijloacele de comunicare online. Yahoo! Messenger, MSN si Skype sunt portile prin care,
absolut oricand, pot discuta in scris, verbal sau audio-video cu toti prietenii si colegii mei. Iar
daca nu vreau sa fiu sacait, le pot inchide oricand, cum fac cu telefonul mobil. Asta nu
inseamna ca mesajele prietenilor se pierd in eter. Exista oricand metoda trimiterii unui e-mail
pe care sa-l citesc ulterior. Iar pentru cine vrea sa stie mai multe despre mine, poate afla asta
de pe blogul meu sau, de ce nu, de la robotelul meu de chat, MyCybertwin, care e capabil sa
raspunda oricui, oricand, la orice intrebare. E un program software care recunoaste cuvintele
introduse in mod text intr-o fereastra de chat si este programat sa dea raspunsul in functie de
acestea.

Blogul, cel mai bun PR
Blogul a debutat cu definitia de jurnal personal online. Notiunea s-a extins rapid, iar acum
defineste orice site cu o structura de adaugare a informatiilor in ordine cronologica. Poate avea
absolut orice tema, de la IT&C pana la muzica, de la discutii pe teme de genetica pana la
desene animate. In septembrie 2007, Technorati, un motor de cautare specializat, indexase 107
milioane de bloguri din toata lumea, dupa ce, cu o luna inainte, raportase 94 de milioane de
bloguri. Impartind numarul de persoane care intra online (1,244 miliarde) la numarul de bloguri
indexate, am putea spune ca unul din 11 oameni care intra online are un blog. Desigur, orice
internaut isi poate crea mai multe bloguri.

La inceput totul a fost ca o joaca.
Spui la toata lumea ca ti-ai facut site. Daca intr-adevar ai talent la scris, iar continutul incarcat
este interesant, prietenii isi vor face un obicei din a-l vizita. La randul lor, ei le vor povesti
colegilor despre ce chestii interesante au gasit pe blogul tau. Astfel, te poti trezi ca ai cateva
zeci sau sute de fani care iti deschid zilnic site-ul ca sa vada ce-ai mai debitat acolo. Ca pe
orice site sau portal, popularitatea poate atrage dupa sine notorietate si venituri din reclame.
Daca tu vei scrie, de pilda, pe blog despre masini si vei avea in fiecare zi sute de oameni care
vin sa le vada pe site-ul tau, companiile implicate in afacerile cu automobile sau producatorii
vor fi interesate/interesati sa-si plaseze reclama la tine pe blog, convinse/convinsi ca vor fi
vazute de niste pasionati ai domeniului si, deci, de posibili clienti. Companiile si-au dat seama
de potentialul blogurilor, asa ca si-au deschis propriile site-uri, in care oficiali si specialisti,
daca nu chiar sefi, stabilesc legatura cu publicul. Au descoperit ca o discutie deschisa si
relaxata cu eventualii clienti si parteneri de afaceri nu poate aduce decat lucruri bune: brand
awareness, promovare etc. Printre gigantii care se straduiesc sa comunice cu tine se numara
Intel, Microsoft, Google, Yahoo!, HP si Dell, iar afacerea aceasta se numeste corporate blog.

Site-urile de stiri au fost insa cele mai incununate de succes. Nu mai ai de ce sa astepti ziarul
de a doua zi ca sa afli ce s-a intamplat astazi, pentru ca in orice colt de lume se gaseste un
blogger care sa relateze cele mai interesante evenimente petrecute in jurul lui. Si nu oricum, ci
intr-un material documentat cu fotografii sau clipuri video demne de a fi preluate de orice flux
de stiri. Spre deosebire de o companie de media unde materialul trebuie adaptat, aprobat si
realizat dupa niste reguli stricte, unui blogger ii ia aproximativ zece minute ca sa anunte stirea
pe site, deci la nivel global, cu costul unui amarat de abonament la Internet. Si daca e vorba de
fluxuri de stiri, de pilda, pe site-ul www.bloggernews.net vei gasi cele mai noi informatii din
orice domeniu, furnizate de bloggeri. Site-ul nu face altceva decat treaba unei agentii de presa,
dar o face automat, cu ajutorul unei aplicatii online, astfel ca munca se reduce aproape la 0.
Marile trusturi media au inteles sa preia modelul si au inceput sa dea de lucru la bloggerii
talentati. Acestia sunt chiar rasplatiti pentru materialele lor de presa si creditati ca atare. Au
descoperit ca majoritatea inregistrarilor si fotografiilor de la un eveniment petrecut spontan
provine de la amatori, pentru ca aproape orice om are in ziua de azi un telefon mobil cu o
camera digitala incorporata, pregatita sa ilustreze orice material de presa digitala. Societatea
informatizata isi creeaza continutul propriu.

FACTS

Computerul ca profesor
Acum cativa ani parea aberant sa predai pe computer altceva decat programare, baze de date
si creare de pagini web. Doar sunt domeniile productive ale computerului, nu? Gresit.
Computerul poate face orice il inveti sa faca, iar Siveco Romnia l-a transformat in mai mult
decat o tabla pe care sa scrii cu creta. L-a promovat la rangul de asistent al profesorului, prin
programul de e-Learning AeL. In laboratoarele multimedia instalate in majoritatea liceelor din
Romania, elevii pot studia orice materie in fata computerului. Cum? Foarte simplu. Pe un
server sunt instalate majoritatea lectiilor din programa scolara si toate computerele din
laborator preiau integral, in timp real, informatiile de la acesta. Lectiile sunt placute din punct
de vedere grafic, iar elevii nu mai au de ce sa se planga ca nu pot vedea anosta tabla neagra
scrijelita barbar cu o bucata de creta. Desigur, programul afiseaza pe ecran mai multe date
schematice. El nu inlocuieste munca profesorului, ci o completeaza. Toate datele despre elevi
sunt si ele introduse in server, astfel ca fiecaruia dintre ei ii este atribuita o statie de lucru, iar
la sfarsitul orei pot primi note, consemnate de profesor in catalogul digital al clasei.



http://www.descopera.ro/lumea-digitala/1031651-societatea-informatizata
Societatea informatizata, 9 noiembrie 2007, Claudiu Andone, Descoper

S-ar putea să vă placă și