Cantec vechi de luna noua

" Iesise-n calea sufletului meu

aiurea, din trotuare, Dumnezeu,
dar seara grea de stele si de lut
ardea pe strazi si nu l-am cunoscut.

n felinarele cu iz de scrum
ochi de pisica-mi licareau n drum
si pasul greu mi se-asternea natng
...si fluieram asa, ca sa nu plang

Dar tot credeam ca poate viermii moi
nu cresc n ochii mei pustii si goi,
nici n sursul meu nedaruit
si tot credeam ca poate n-am murit."

Iesise-n calea sufletului meu
aiurea, din trotuare, Dumnezeu
dar nu l-am cunoscut si, gol de gnd,
trecui asa'nainte, fluiernd.