APLICAREA SI UTILIZAREA PROIECTIEI U.T.M.

( Universal Transversal Mercator)

Scurt istoric:
Proiecia cilindric conform Mercator a fost studiat i aplicata in anul 1569 de catre cartograful olandez
Gerard Mercator, unul din principalii fondatori ai geografiei matematice,si prezint mai multe variante.
spectul normal a fost intre!uinat pentru prima data de catre Mercator si descries de "rig#t$1599%.
spectul transversal a fost descris de &am!ert in anul $1''(%,studiat de Gauss intre anii $1)(5*1)+,% si
modelat pentru a putea fi intre!uinat in scopuri cartografice de -ruger in anul 191(..atorit acestui fapt
aspectul transversal poart numele de proiecia Gauss * -ruger..eoarece e/ist o mare varietate de
e/ecuie a #arilor s0a a1uns in anul 195, la ela!orarea unui sistem de referin transversal, al intregii
lumi,introdus pentru #rile topografice utilizate de rile mem!re 2..3.4.si numindu0se 5niversal
3ransversal Mercator.
Generalit!i:
6n comparaie cu proiecia Gauss care const in reprezentarea glo!ului sau a unei zone oarecare pe
suprafaa desfasura!il a unui cilindru a crui a/ are o inclinare de 9,7 fa de a/a polilor, proiecia
Mercator presupune reprezentarea glo!ului pe suprafaa desfasura!il a unui cilindru a crui a/ coincide
cu a/ele de rotaie a pm8ntului si tangent de0a lungul ecuatorului.
Proiecia 5.3.M.$5niversal 3ransversal Mercator%,este o proiectie Mercator unde cilindrul de proiecie a
fost rotit cu 9,7.9lipsoidul si cilindrul devin astfel tangente de0a lundul unui meridian.Proiecia transversal
Mercator se imprim pe suprafata acestui cilindru care este apoi desc#is si aplatizat .
:ilindrul de proiecie este modificat prin reducerea dimensiunilor sale eliptice si aducerea lui in secan cu
elipsoidul de0a lungul a ( linii paralele cu meridianul central $a/ial%.sta inseamn ca intr0o zon de
67e/ista ( linii de secan situate la apro/imativ 1), ,,, m 9 si ; de meridianul a/ial. Pentru a evita
folosirea coordonatelor negative, meridianului central i se atri!uie o valoare fals a estului de 5,, ,,, m 9,
aceasta conduc8nd la valorile de +(, ,,, m 9 si respectiv 6), ,,, m ; pentru cele ( linii de secan.
10 a/ul cilindrului in plan ecuatorial
(0 meridianul a/ial
+0 meridiane de secan
<0 meridianul de margine al fusului de 67
Poziia unui punct pe suprafaa elipsoidului de referin se determin prin coordonate elipsoidale sau
geodezice.
=istemul 5.3.M.care folosete proiecia Mercator se preteaz la intreg glo!ul terestru av8nd avanta1ul
ca reduce erorile de reprezentare in plan datorit introducerii unui factor de scar , care face ca
deformaiile liniare de la marginea fusului proiectat in plan sa se reduc la 1umtate.
dopt8ndu0se sistemul de reprezentare pe fuse de 67 longitudine,reprezentarea in plan este destul de
fidel.>olosind proiecia Mercator care, fiind o proiecie conform ,aceasta nedeform8nd ung#iurile si
modulii de deformare liniar fiind mici duce la o reprezentare precis a intregului glo! terestru.
:aracteristicile sistemului 5.3.M.?
0 Proiecia?cilindric transversal Mercator in zonele de 67 longitudine
0 9lipsoidul de referin? $".G.=. )<%..
0 &ongitudinea de origine?, grade $ecuatorul%.
0 5nitatea de masur? metrul.
0 2ordul fals? , metri$ 1, ,,, ,,, m pentru emisfera sudica% .
0 9stul fals? 5,, ,,, m .
0 :oeficientul de reducie? @, A,,9996.
0 2umerotarea zonelor ? incepe cu prima zon, cuprins intre 1),7; si 1'<7; si se continu ctre
est p8n la zona 6, cuprins intre 1'<79 si 1),79.
0 &imitele zonelor? sunt delimitate de meridianele a cror longitudini sunt multipli de 67 9 sau; de
meridianul GreenBic#.
0 =istemul de coordonate este propriu fiecrui fus.
Siste"ul #e coor#onate $eo$ra%ice:
=unt e/primate in grade se/agesimale incep8nd cu valoarea de ,7 la 9cuator , paralelele sunt
numerotate pana la valoarea de 9,7,at8t in emisfera 2ordic cat si in cea sudic.
6ncepand cu valoarea de ,7 la primul meridian ,longitudinea se masoar at8t spre est c8t i pre vest in
1urul glo!ului pam8ntesc.Meridianle la est de primul meridian merg p8na la valoarea de 1),7si sunt
identificate ca origine estic .=imilar se va proceda si pentru cele situate la vest ,care merg pana la 1),7
;.
&actorul #e scar:
Pentru operaiuni speciale de geodezie si artilerie in care se implic distane lungi si precizii mari,este
necesar a se aplica corecii pentru distanele masurate pe #art.Pentru proiecia transversal Mercator
factorul de scar este 1,,,, de0a lungul liniilor de secan ,va descrete p8n la valoarea de ,,9996 de0a
lungul meridianului a/ial si va crete p8n la 1,,,1, in zonele limitrofe ale fusului.
Pentru a putea realiza proiectarea elipsoidului pe plan ,tre!uie avute in vedere urmatoarele condiii?
0 reprezentarea sa fie conform.
0 reprezentarea meridianului a/ial al unui fus este o dreapt fa de care proiectia este simetric.
0 =cara pe direcia meridianului a/ial este @, A,,9996,cilindrul care im!rac elipsoidul nu este
tangent la meridianul a/ial ci secant,dupa dou meridiane simetrice fa de meridianul a/ial.
Meridianele si paralelele se reprezint prin cur!e oarecare,ele sunt simetrice fa de meridianul
a/ial al fusului care conform condiiei
puse,se reprezint printr0o linie dreapt .Paralelele sunt simetrice fata de ecuator care se reprezint
tot printr0o linie dreapt.
Pozitia unui punct in planul de proiectie se determin intr0o retea de coordonate rectangulare / si C
,a/a C coincide cu a/ul meridian al fusului si a/a / coincide cu paralelul ecuatorului. Pentru a
evita coordonatele negative ale punctelor situate la vest de meridianul a/ial pe a!scisa / A 5,, ,,,
m .Pentru a evita coordonatele negative din emisfera sudica se adopt ca 9cuatorul sa ai!a
coordonata CA1, ,,, ,,, m.
'o"enclatura (ar!ilor in )roiec!ia Mercator
.eoarece proiecia 5.3.M. se preteaz pentru reprezentarea in plan a intregului glo!
pm8ntesc,reprezentarea fc8ndu0se pe fuse de cate 67 pe longitudine ,in cadrul acestor fuse se
regsesc foile de #art la intrega gam de scri.:a !az pentru standardele 234 s0au propus
scrile 1?(5, ,,, si 1?5, ,,,, fiecare scar are nomenclatura proprie.
1. 'o"enclatura %oii #e (arta la scar *:+,- ---
6n proiecia Mercator fusele de 67 pe longitudine sunt numerotate de la 1 la 6, incep8nd cu
meridianul de 1),7,zonele de <7 pe latitudine sunt numerotate cu litere mari ale alfa!etului latin de
la la ; incep8nd de la 9cuator.
Darta la scara 1?1,,, ,,, a fost luat ca !az pentru #artile la scara 1?(5, ,,,.Pentru o!inerea
unei foi de #art la scara 1?(5, ,,, s0a impartit foaia de #art 1?1,,, ,,, din 17 in 17pe latitudine
si din (7 in (7 pe longitudine .=e vor o!tine 1( foi de #art la scara 1?(5, ,,, care se noteaz cu
cifre ara!e de la 1 la 1(.2omenclatura foii de #art la scar 1?(5, ,,, se compune din
nomnclatura foii de #art la scara 1?1,,, ,,, si numarul foii de #art rezultat din imprire.
(. 'o"enclatura %oii #e (art la scara *:,- ---
re la !az tot #arta la scara 1?1,,, ,,,..imensiunile foii de #art in zona rom8niei sunt 157 pe
latitudine si 1)7 pe longitudine.Pentru o!inerea foii de #art la scara 1?5, ,,, se imparte foaia de
#art 1?1,, ,,, in patru din +,7 in +,7 latitudine si din +67in +67 pe longitudine .2omenclatura
foii de #arta se compune din grupuri de caractere alfanumerice desparite de sim!olul E/F.
Primul grup de caractere se compune dintr0o litera si + cifre av8nd urmatoarea smnificaie?
0 primul caracter $ litera % semnific regiunea de uscat delimitate de interesul 234 $regiunea
europei centrale si de sud G est%.Hom8nia face parte din regiunea caruia i se atri!uie litera M.
0 al doilea caracter este o cifr care arat c este vor!a despre o #art la o anumit scar .cesta
poate s ia o valoare intre , si 9 in functie de scara cuprins in valorile date mai 1os?
10 pentru scri mai mici de 1?5 ,,, ,,,
(0 pentru scri cuprinse in intervalul 1?( ,,, ,,, G 1?5 ,,, ,,,
+0 pentru scri cuprinse in intervalul 1?51, ,,,
<0 pentru scri cuprinse in intervalul 1?(55 ,,, G 1?51, ,,,
50 pentru scri cuprinse in intervalul 1? 15, ,,, G 1?(55 ,,,
60 pentru scri cuprinse in intervalul 1?', ,,,0 1?15, ,,,
'0 pentru scri cuprinse in intervalul1?+5 ,,,0 1?', ,,,
)0 pentru scara mai mare de 1?+5 ,,, in afara de planuri de orase
90 planuri de orase
1,0 foto#arti
0 al treilea caracter semnific o zon geografic din regiunea dat.pentru Hom8nia ,Grecia, Iulgaria
si fosta 6ugoslavie este atri!uit cifra ,.
0 l patrulea caracter semnific o su!zon dat. Pentru Hom8nia este atri!uit cifra 5.
l doilea grup de caractere este format din + grupuri de cifre?
0 primul grup este format din ( cifre reprezent8nd numerotarea zonelor de +6 pe longitudine de la 9
la ;
0 al doilea grup esta format din ( cifre reprezent8nd numerotarea zonelor de +, pe latitudine de la =
la 2
0 al treilea grup este format dintr0o cifr care reprezint pozitia foii de #art in cadrul patrulaterului.
I")ortan!a (r!ilor in )roiec!ia Mercator.
Darile in aceast proiecie au o mare importan in navigatia maritim si aerian , deoarece proiecia
fiind conform ,iar reteaua cartografic format din linii perpendiculare,lo/odroma va fi o linie
drapt ,fc8nd cu fiecare din proieciile meridianelor acelasi azimut. ceast proprietate important a
#rtilor in proiecia Mercator constituie o mare inlesnire pentru conducerea at8t a vaselor c8t si a
avioanelor. Pe o #art in proiecia Mercator linia dreapt I reprezint lo/odroma,iar linia cur! I
ortodroma $ distanta cea mai scurt dintre ( puncte pe glo! si reprezint arcul cercului mare ce trece
prin si I%.
Merg8nd de la I la utiliz8nd o #art in proiecia Mercator se va avea in vedere ca direcia de
inaintare s fac cu proiecia meridianelor acelai ung#i.

Pentru aceasta va tre!ui sa se mearg dup lo/odroma I care pe #art mercatoriana se proiecteaz
dupa linia drept I , dar care pe glo! are un traseu ocolit,fiind mult mai mare decat linia drept G
ortodroma ,linia cea mai scurt in proiecia Mercator ce unete ( puncte de pe glo! si care este un arc
al cercului mare ce trece prin aceste ( puncte care in proiecia Mercator se reprezint printr0o linie
cur! I..ei traseul dup ortodroma este un drum ocolit,in acest fel va e/ista avanta1ul de a cunoate
, in orice punct,direcia de orientare a navelor sau avioanelor.
9cuatia lo/odromei?
JAtgK * log tg$ <57LMN(%
JctgK
tg$<57LMN(%Ae 0 cand pm8ntul este considerat sfer
JAtgKOlog u 0 ecuatia lo/odromei pe elipsoidul de revoluie
Caroia.ele rectan$ulare in )roiec!ia Mercator.
:aroia1ele miltare constau in linii paralele ce se intersecteaz su! ung#iuri drepte si care creeaz o retea
rectangular de ptrate .6ntervalul intre ( linii succesive ale unei astfel de retele este ales in functie de scara
#rii.
Pentru zonele cuprinse intre latitudinile de )<72 si ),7 = ,tara noastr folosete reeaua rectangular 5.3.M.
1.Caroia.ul rectan$ular "ilitar #e re%erin!a(MGRS).
9ste proiectat pentru a putea fi folosit impreun cu reeaua rectangular 53M .Glo!ul terestru a fost divizat
in 6, de fuse de 67 si in (, de f8ii cu latitudinile de )7.4 regiune oarecare este localizat in sistemul 53M
prin indentificarea zonei terestre $ av8nd ca punct de plecare meridianul de 1),7,opus meridianului de la
GreenBic#% si aceea a literei corespunztoare f8siei sau zonei de )7in latitudine.ceast identificare se mai
numete i Edenumirea zonei reteleiF.
(.Caroia.ul si notatia UTMa ro"aniei.
Hom8nia este proiectat pe ( fuse,de 67 longitudine,alturate$+< si +5% de o parte si de alta a meridianului
de (<7 longitudine estic. Partea de vest se incadreaz intre coloanele .0G si randurile P05 ,iar partea de
est intre coloanele -0P si randurile 60P.9le reprezint reeaua de !az a ptratelor de 1,, @m in raport cu
care se determin valorile @ilometrice ale oricrui punct din interiorul lor.Pentru precizarea poziiei
punctelor de pe #art fiecare din ptratele de 1,,O1,,@m este imprit in 1,, de ptrate egale 1,O1,@m
prin linii paralele,orizontale si verticale,numerotate de la 1 la 9 de la st8nga la dreapta si de 1os in sus.
=e va realiza astfel o gril de identificare comod si e/act a elementelor de pe #art.
4 regul simpl e/prim printr0un cod alfa numeric coordonatele punctului ce tre!uie sa fie raportat sau
cartografiat in reteaua 53M cu oc#iuri av8nd laturi de 1, @m,si anume?
0se localizeaz mai int8i ptratul de 1,,O1,, @m de pe #arta rom8niei ,notat cu ( litere ale alfa!etului latin
0 se adaug numarul primei linii verticale a grilei la sud de detaliu.
Pentru poziionarea localitailor in ptrate de 1,,m se vor folosi #rti la scara 1?(5, ,,, sau 1?5,,
,,,.Pentru poziionarea unui detaliu in ptrate de 1, m sau 1 m se vor folosi #rti la scara 1?+5 ,,, sau
1?(5 ,,,.
3oate grilele de identificare indiferent de scar, e/prim in realitate distanele punctelor date fat de a/ele
de coordonate principale ale fuselor terestre, e/primate in @m sau metri .:a atare, codurile pot fi convertite
din sistemul alfanumeric in care au fost e/primate ,in cel al valorilor @ilometrice. naliz8nd reeaua 53M a
rom8niei se constat c aceste distane sunt mentionate pe marginile sale din 1,, in 1,, @m, at8t fa de
9cuator, c8t si fa de ordonatele vestice ale fuselor +< si +5.
Meridianele de (17 si ('7, fiind meridiane a/iale ale fuselor +< si +5,ele vor avea valoarea de 5,, @m 9 fat
de a/a 20= a sistemului lor cartezian de coordonate.
3ransformarea codului se face astfel?
QpAQMLRQMP
SpASMLRSMP
Qpsi Sp G coordonatele rectangulare ale unui punct
RQMP si RSMP G distanele de la colul patratului p8n la punctul P, distane rezultate din co!or8rea de
perpendiculare din punct pe a/ele coordonatelor Q si S .
&a 1onciunea fusurilor de 67 , reeaua rectangular sufer modificri in plan longitudinal ci numai in plan
latitudinal, ingust8ndu0se pe msur ce inaintm spre 2.6n aceste condiii numerotarea reelei de 1,O1, @m
sufer o modificare. Pentru zona rii noastre ptratele de 1,, @m aflate la 1onciune vor fi numerotate
astfelT cele e/istente in fusul estic $+5% se vor numerota de la st8nga la dreapta , dar va incepe astfel inc8t
ultima linie vertical va fi numerotat cu cifra 9.
Ptratele de la 1onciunea fusului din st8nga $+<% se vor numerota normal $dela st8nga spre dreapta% , dar
numerotarea se va opri la marginea fusului.
Ii!liografie?
:onsideraii cu privire la utilizarea i aplicarea proieciei Mercator G Hevista de :adastru (,,, , autori?0
Prof.univ.dr.ing. .6M,26:4&9
0Prof.univ.dr.ing. D9HI96,4:3;62
0:onf.univ.dr.ing. ;9H9U,649&
:artografie matematic0 autor? Prof.univ.dr.ing.D9HI96,4:3;62.
9dit.9uro!it 3imioara (,,(
=isteme informaionale geografice si prelucrarea datelor geografice,autori?
=.IV26:,G.D9H6=25,6.I929,9dit. >undatia
Hom8nia de M8ine Iucureti (,,)