De ce cresc dobanzile?

criza financiara
Ziarul financiar criza ec
Criza economica pe care Romania incepe sa o traverseze este cu precadere o criza
interna, determinata de mixul gresit de politici macroeconomice luate in ultimii ani.
Cresterea economica se dovedeste, asa cum sustineam de multa vreme, una de natura
nesanatoasa, de vreme ce se poate evapora ca un fum intr-un singur trimestru. Si asta
pentru ca am avut in acesti ani o crestere bazata pe consum, finantat pe datorie.
Consumul privat a fost excesiv, dar nu trebuie blamata populatia toate masurile
macroeconomice au fost pro-ciclice, stimuland consumul! si cea mai daunatoare dintre
toate, cota unica, este inca aparata de initiatorii ei, care nu vor sa admita ca au gresit.
Cota unica a stimulat consumul, si noi avem astazi prima criza de supraconsum din
Romania
"nainte de a gandi un plan anticriza, trebuie sa admiti nu numai ca este o criza, ci si care
sunt cauzele ei. Cauza principala este consumul excesiv pe datorie. #opulatia nu poate fi
blamata, dar poate fi pe viitor mai bine informata si cu siguranta mai precauta privind
asteptarile asupra veniturilor proprii. "n sc$imb, guvernul poate fi criticat pentru ca a
facut o eroare strategica monumentala intr-o perioada de crestere economica, a consumat
toata aceasta crestere si
s-a mai si indatorat suplimentar. Deficitul bugetar a crescut de la %,&' din #"( in )**+ la
),,' anul trecut si probabil peste &' anul acesta. Cum guvernul a a-uns sa se imprumute
de sute de milioane de euro cu scadenta la o saptamana, singura concluzie logica este ca
nu mai sunt bani nici pentru c$eltuieli curente, pentru cele bugetate de-a pe anul in curs.
.ste absolut inadmisibil ca intr-o perioada de crestere economica inalta sa creasca
deficitul bugetar si sa creasca, in consecinta, costurile cu finantarea acestuia pe termen
scurt.
Criza financiara internationala a fost doar declansatorul crizei economice interne, pentru
ca a afectat sursele de finantare. /oi consumam pe datorie, si acum ne imprumutam mult
mai scump sau deloc.
0devarul
(1ncile folosesc criza financiar1 pentru a scoate mai mul2i bani de la clien2i.
#este noapte, mii de rom3ni s-au trezit cu dob3nzile la credite ma-orate c$iar 4i cu p3n1 la
5*' sau dublate. (1ncile folosesc criza financiar1 ca pretext pentru aceste cre4teri bru4te.
Ziarul 6andul
Ratingul prost al Romniei va duce la scumpirea dobnzilor la creditele n valut
Agenia de evaluare Fitch a redus luni rating-ul de ar al Romniei pentru mprumuturile n valut cu dou
trepte, pn la BB plus, ara noastr fiind astfel inclus n rndul statelor n care nu se recomand
investiiile !fectele sunt dintre cele mai proaste" mesa#ul prost trimis investitorilor care vor s vin n
Romnia $i faptul c ratingul prost va motiva %ncile s mreasc do%n&ile la creditele n valut acordate
populaiei
'o%n&ile percepute de %nci la mprumuturile n euro, de e(emplu, se calculea& dup !)R*B+R
,do%nda la care se mprumut ntre ele %ncile n !uropa- la care se adaug o mar# de risc .ar#a este
cu att mai mare cu ct statul n care se acord mprumutul este considerat mai riscant, adic ea este mai
mare n Romnia dect n Austria, de e(emplu /entru c Romnia este situat de Fitch la categoria state
riscante pentru investiii %ncile vor aprecia aceast mar# de risc ridicnd astfel do%nda la creditele n
valut 0re$terea va fi calculat $i aplicat de fiecare %anc n parte, n funcie de politica lor de investiii $i
de&voltare
Fitch a motivat deci&ia spunnd c reducerea ratingului 1reflect temerile ageniei privind cadrul politicilor
macroeconomice locale $i capacitatea statului de a evita o cri& financiar $i economic sever
Experii romni ridic din sprncean i zmbesc ironic
'e cealalt parte, deci&ia anali$tilor Fitch a fost criticat, dac nu chiar primit cu un &m%et ironic, $i
considerat nefondat de ctre de e(perii economici locali $i de ctre ministrul economiei $i finanelor,
2aru#an 2osganian
10red c reducerea ratingului de ctre 34/ $i cu att mai mult de ctre Fitch ,cu 5 note- este nemeritat $i
ne#ustificat !ste o deci&ie fr precedent n ca&ul unei ri mem%re a )! ,- 'eci&ia atrage dou mari
pericole" percepia mai proast a investitorilor asupra Romniei $i scumpirea, inevita%il, a finanrii, adic
mrirea do%n&ilor la creditele acordate n valut de ctre %nci, ne-a declarat *onu 'umitru, economist-$ef
Raiffeisen Ban6
.inistrul economiei spune c anali$tii de la Fitch au luat deci&ia fr a ine cont de datele reale privind
sntatea economiei locale 1'eci&ia Fitch nu a inut cont de evoluii importante ale economiei romne$ti,
cum ar fi cre$terea real anual a /*B la 7,89 n 5::; $i <9 estimat pentru 5::7, precum $i meninerea
unui nivel e(trem de redus al datoriei guvernamentale ,8:,<9 din /*B, n iunie 5::;-, a declarat 2osganian
Investitorii pe termen lung nu se uit n gura ageniilor de rating
1*nvestitorii nu cred c se vor uita la aceast evaluare, care se poate modifica de la o sptmn la alta !i
nu vin aici pur $i simplu =$i fac ni$te socoteli foarte clare privind oportunitatea de a investi n Romnia sau
nu, a declarat pentru >ndul .onica Br%uleiu, vicepre$edinte al Ageniei Romne pentru *nvestiii 3trine
,AR*3-
!a a preci&at c n prima #umtate a anului acesta Romnia a atras investiii strine directe ,*3'- n valoare
de apro(imativ <,? miliarde de euro, fiind de a$teptat ca pe tot anul cifra s a#ung la circa opt miliarde de
euro ,2R-
Cotidianul.ro
Cum se protejeaz bncile de criz: crete
dobnda la creditele noi
dispar produse, se refuz clieni, iar dobnzile cresc ncontinuu
7n ultimele dou1 luni, b1ncile au ma-orat practic ne8ncetat dob3nzile. 9ai mult, variante
de credit cum ar fi 8mprumuturile 8n franci elve2ieni 4i cele de nevoi personale 8n euro au
devenit fie total pro$ibite, fie mult mai greu de accesat. 9ai mult, s1pt1m3na trecut1,
c3teva b1nci au 8ncetat practic total activitatea de creditare a persoanelor fizice.
9a-oritatea b1ncilor au renun2at la creditele 8n franci elve2ieni, 8n timp ce altele sunt pe
cale s1 o fac1. (anca :ransilvania pare s1 fi renun2at la creditul 8n euro acordat prin
bro;eri, 8n timp ce Carpatica nu mai are 8n portofoliu creditul de nevoi personale "nstant
8n euro. 7n plus, b1ncile sunt mult mai selective 8n ceea ce prive4te garan2iile aduse de
clien2ii persoane fizice.
Saptamana financiara
Nota de plat a celor peste un milion de romni datornici la bnci s-ar putea ridica la 750 de milioane
de euro n urmtorul an
0proape toate b1ncile au ma-orat semnificativ, 8n ultima perioad1, dob3nzile la creditele
noi si la cele 8n derulare, motivul invocat fiind scumpirea banilor si accesul dificil la
resurse, ca urmare a crizei financiare. Rata lunar1 a unui 8mprumut s-a umflat si mai mult
ca urmare a devaloriz1rii monedei na2ionale si a cresterii puternice a dob3nzilor de pe
pia2a intern1. 7n aceast1 situa2ie, guvernatorul (/R, 9ugur "s1rescu, avertizeaz1 b1ncile
s1 nu creasc1 prea mult dob3nzile, pentru c1 astfel si-ar putea face singure r1u, alung3nd
clien2ii sau duc3ndu-i 8n incapacitate de plat1.
#e parcursul ultimelor luni, b1ncile au ma-orat 8n medie cu dou1 puncte procentuale
dob3nzile la creditele 8n euro si lei, odat1 cu intensificarea crizei financiare mondiale si
cresterea dob3nzilor de pe pia2a extern1 si intern1. Costurile de creditare au fost
influen2ate si dup1 implementarea, de c1tre (anca /a2ional1 a Rom3niei <(/R=, a unor
noi m1suri privind reducerea riscului de credit. 0cestea au ca efect nu doar accesul mai
restrictiv la 8mprumuturi si micsorarea sumelor ce pot fi 8mprumutate, ci si scumpirea
produselor de creditare noi, dar si a celor vec$i. Cei mai afecta2i vor fi clien2ii b1ncilor
care au ob2inut credite 8n franci elve2ieni, moned1 devenit1 8ntre timp mai scump1 dec3t
euro. 0sa 8n-c3t o serie de b1nci, precum >ol;sban;, (anca Rom3neasc1, Credit .urope
(an;, #iraeus (an; si 9illennium (an;, au preferat s1 elimine din ofert1 aceste credite,
8n timp ce altele, printre care Raiffeisen (an; sau ?:# (an;, le-au ma-orat semnificativ
costul, p3n1 la nivelul celor 8n euro.
Si dob3nzile la 8mprumuturile 8n moneda na2ional1 au suferit cresteri importante pe
parcursul ultimelor luni, cu dou1 sau c$iar trei puncte procentuale, dup1 ce (/R a
ma-orat succesiv rata de politic1 monetar1, de la @,5* la %*,)5'. 7n ultimele s1pt1m3ni
8ns1, odat1 cu avansul puternic al dob3nzilor de referin21 de pe pia2a interbancar1 din
Rom3nia, creditele 8n lei au devenit mai riscante dec3t cele 8n valut1. 0stfel, cei care au
contractat credite 8n lei cu o dob3nd1 variabil1, 8n func2ie de indicele pie2ei interne -
R?(?R, o medie a dob3nzilor practicate de principalele b1nci rom3nesti -, se g1sesc 8n
situa2ia de a pl1ti o dob3nd1 ce a dep1sit c$iar si 5*' pe an. .ste vorba 8ns1 de o situa2ie
excep2ional1, dup1 cum a avertizat guvernatorul 9ugur "s1rescu, cauzat1 de lipsa de
lic$idit12i de pe pia21, stimulat1 de (/R cu scopul de a opri atacurile speculative la
adresa monedei na2ionale.
Dobnzile mari, conjuncturale
A>rem s1 transmitem mesa-ul c1 perioada cu dob3nzi mari nu este o situa2ie de durat1, ci
con-unctural1. 0ctualele dob3nzi nu reflect1 dec3t par2ial realitateaB, a declarat "s1rescu,
avertiz3nd b1ncile s1 nu aplice aceste valori mari, pentru c1 8si vor pierde clien2ii.
6uvernatorul a precizat c1 (/R a calculat, 8n ziua 8n care a avut loc atacul speculativ
asupra leului, c3nd dob3nzile de pe pia2a interbancar1 au urcat p3n1 la niveluri de 5*', o
dob3nd1 medie efectiv1 de numai ))', valabil1 8n condi2ii normale de tranzac2ionare, iar
dac1 se scad extremele, dob3nda real1 ar cobor8 la %C'. "s1rescu a mai precizat c1
dob3nda real1 a pie2ei ar trebui s1 se situeze 8ntre dob3nzile practicate de (/R pentru
depozitele constituite de b1nci, de ,,)5', si randamentul la care b1ncile pot ob2ine
8mprumuturi de la banca central1, prin asa-numitul credit Dombard, de %+,5'. 0ceast1
facilitate de creditare este 8ns1 limitat1, 8ntruc3t b1ncile trebuie s1 dispun1 de garan2ii
const3nd 8n titluri de stat, al c1ror volum este redus. 6uvernatorul consider1 totusi c1
dob3nzile nu vor cobor8 sub rata Dombard, 8ntruc3t b1ncile care de2in titluri de stat vor
profita de acest lucru, A8ns1 randamentele cu mult peste acest nivel nu au via21B. "s1rescu
a precizat c1 au existat, din p1cate, b1nci care si-au taxat de-a scump clien2ii, f1c3nd
agita2ie. A0r fi ne8n2elept ca b1ncile s1 paseze aceste dob3nzi mari asupra clien2ilor,
pentru c1 asta ar 8nsemna s1-i goneasc1B, a spus guvernatorul.
(anc$erii sunt de acord c1 exist1 un mare risc 8n a transfera clien2ilor dob3nzile foarte
mari din aceste zile. 0stfel, reprezentan2ii Raiffeisen au decis s1 aplice clien2ilor care au
credite indexate la dob3nda de referin21 a pie2ei, R?(?R, dob3nda valabil1 8nainte de
inflamarea pie2ei. Da fel a procedat si #iraeus (an;, care a anun2at c1, Apentru a-si prote-a
clien2ii, banca a decis s1 ia 8n calcul, la stabilirea ratei lunare, nivelul R?(?R aplicabil 8n
data de %, octombrie, de %5,E@'. /umai c1 la aceast1 dob3nd1 se adaug1 si mar-a b1ncii,
ma-orat1 si aceasta p3n1 la %)' 8n cazul unui credit de consum, ceea ce urc1 costul total
al unui credit la peste &+' pe an.
Costurile s!au majorat substanial
De altfel, toate b1ncile au urcat, 8n ultimul timp, cu cel pu2in dou1 puncte procentuale,
dob3nzile la creditele 8n lei, 8n condi2iile 8n care, de la 8nceputul acestui an, dob3nda de
referin21 la lei <(F(?R la & luni= a urcat de la C,5' 8n ianuarie la %5-%,' la 8nceputul
lunii octombrie, 8nainte de criza de lic$idit12i. De exemplu, (anca :ransilvania, ce de2ine
un portofoliu de credite predominant 8n lei, reprezent3nd dou1 treimi din total, a ma-orat
cu p3n1 la dou1 puncte dob3nzile la creditele 8n lei 8n derulare. Da 8mprumuturile 8n
valut1, costurile au fost ridicate mai mult, 8n plus fiind aplicate restric2ii suplimentare, din
cauza condi2iilor actuale de pe pia21, spune 6abriela /istor, director executiv 8n cadrul
b1ncii. 0lte b1nci, precum (ancpost, au ascuns cresterea costurilor de creditare prin
introducerea unui comision lunar de administrare de *,5E', ec$ivalentul unei dob3nzi de
@' pe an. 0cesta se adaug1 unei dob3nzi ma-orate la %C,E5' pentru creditele de consum
8n lei pe cinci ani, ceea ce face ca dob3nda anual1 efectiv1 <D0.= s1 a-ung1 la aproape
&*' pe an.
(anca Comercial1 Rom3n1 a m1rit dob3nda cu %,*5-%,)5' pentru creditele 8n lei, 8n timp
ce FniCredit :iriac (an; a ad1ugat & puncte procentuale la creditele imobiliare 8n euro si
5 puncte procentuale pentru creditele imobiliare 8n lei.
"ncile trec la dobnda de referin
? solu2ie pentru evitarea unor astfel de cazuri, 8n care dob3nda pie2ei creste substan2ial,
pe perioade scurte de timp, ar fi adoptarea de c1tre fiecare banc1 a unei dob3nzi de
referin21 <prime rate=, pe care institu2ia de credit o calculeaz1 dup1 o formul1 proprie, la
care se adaug1 o mar-1 fix1. De altfel, guvernatorul "s1rescu a salutat b1ncile care au
adoptat, 8n ultima perioad1, dob3nda de referin21 pentru finan21rile 8n lei. De exemplu,
(anca Rom3neasc1 acord1 acum credite doar 8n func2ie de dob3nda de referin21 a b1ncii,
at3t 8n cazul 8mprumuturilor 8n lei, c3t si 8n euro. 0stfel, pentru creditele de consum se
aplic1 o dob3nd1 de referin21, necomunicat1, la care se adaug1 o mar-1 fix1 a b1ncii, de
,', ceea ce 8nseamn1 c1 dob3nda total1 este de %E'. Da creditele de nevoi personale cu
garan2ii, dob3nda creste la )%', iar la cele 8n euro dob3nda a a-uns la %+', compus1 din
mar-a b1ncii, de ,', si o dob3nd1 de referin21. #e de alt1 parte, dob3nda de referin21 are
ca dezavanta- faptul c1 este mai pu2in transparent1, iar b1ncile o pot modifica dup1 un
algoritm numai de ele stiut. 9otiv pentru care 0utoritatea /a2ional1 pentru #rotec2ia
Consumatorilor a propus, 8n cadrul unui proiect de lege ce urmeaz1 a intra 8n vigoare anul
viitor, ca b1ncile s1 nu poat1 aplica o dob3nd1 mai mare dec3t R?(?R plus cinci puncte
procentuale.
? alt1 prevedere important1 a proiectului de lege pentru protec2ia clien2ilor b1ncilor este
aceea c1 banca nu poate introduce, pe parcursul derul1rii creditului, comisioane noi si
nici nu poate s1 le ma-oreze pe cele vec$i, cum se 8nt3mpl1 8n prezent. Dac1, totusi, banca
doreste s1 modifice condi2iile contractuale, o poate face doar cu notificarea prealabil1 a
clien2ilor, iar acestia au dreptul s1 ramburseze 8n avans 8mprumutul, f1r1 costuri
suplimentare <comision de rambursare anticipat1= si s1 se mute la o alt1 banc1. Cum se
pot prote-a 8ns1 clien2ii b1ncilor 8n actualele condi2ii de pe pia21, c3nd aceast1 lege nu se
aplic1 si c3nd asist1m la cresteri substan2iale ale costurilor? Reprezentan2ii #rotec2iei
Consumatorilor spun c1 singura alternativ1 a clien2ilor este s1 dea banca 8n -udecat1, o
solu2ie care nu le este multora la 8ndem3n1. AC$iar dac1 8n contract este specificat faptul
c1 banca 8si rezerv1 dreptul de a modifica dob3nzile 8n func2ie de pia2a financiar1, au fost
cazuri 8n care instan2a de -udecat1 a considerat ma-orarea dob3nzilor ca fiind o clauz1
abuziv1 din contract si a anulat acele ma-or1riB, spune 6$eorg$e Ciubotaru,
vicepresedintele 0utorit12ii /a2ionale pentru #rotec2ia Consumatorilor. #resedintele
aceleiasi institu2ii, Dan >laicu, precizeaz1 c1 b1ncile nu pot invoca doar criza financiar1
pentru cresterea dob3nzilor, ele trebuie s1 precizeze si formulele de calcul si indicii care
au fost lua2i 8n considerare.
#ota de plat
Care ar fi nota de plat1 a scumpirii creditelor? Dac1 lu1m 8n calcul faptul c1 exist1 peste
un milion de rom3ni, persoane fizice si -uridice, care au de rambursat credite 8n valoare
total1 de 5+,+ miliarde euro, rezult1 c1 valoarea medie a unui 8mprumut se ridic1 la
55.*** de euro. Rata lunar1 de rambursat pe o perioad1 medie de %* ani se ridic1 la C**
de euro, 8n cazul unei dob3nzi de %*' pe an, iar dac1 dob3nda creste la %)', rata devine
C,& de euro pentru fiecare datornic la banc1. Ceea ce 8nseamn1 c1, 8n total, costul
suplimentar al creditelor va dep1si ,) de milioane de euro lunar. Dac1 ne g3ndim c1 cel
pu2in o perioad1 de un an dob3nzile se vor p1stra la cote 8nalte, ba c$iar vor mai creste,
nota de plat1 la finalul primului an de criz1 financiar1 se va ridica la @5* de milioane de
euro.
Dob3nzile uria4e vor sc1dea nivelul de trai
? popula2ie s1r1cit1 care o duce din ce 8n ce mai r1u, b1nci rom3ne4ti 8n faliment, credite
foarte scumpe, care vor t3r8 8n colaps un mare num1r de companii. 04a arat1 previziunile
cele mai sumbre creionate de speciali4tii consulta2i de .>Z.
Criza ar putea lua o amploare mai mare la noi dac1 ar c1dea b1ncile-mam1 din afar1, care
ar duce institu2iile financiare rom3ne4ti dependente de ele 8n lips1 de lic$idit12i, este de
p1rere dealerul unei b1nci. .l spune c1, 8n acest caz, ratingul de 2ar1 al Rom3niei ar
sc1dea, iar dob3nzile ar putea s1lta p3n1 la )5-&*'. 7n consecin21, rom3nii nu-4i vor mai
putea ac$ita creditele contractate 8n mare parte 8n euro 4i nivelul de trai va sc1dea.