Sunteți pe pagina 1din 45

POLUAREA ELECTROMAGNETIC

compatibilitate electromagnetic
Liviu Neam
1
Suport de curs realizat i pe baza unor materiale disponibile pe internet fr pretenii de originalitate 100% i fr
respectarea metodologiei de citare. Nu este destinat publicrii, comercializrii, multiplicrii, etc!
Bibiliografie:
1. Hortopan, G, Principii i tehnici de compatibilitate electromagnetic, Ed. Tehnic, Bucureti,
2005,
2. Cepic C, .a. Poluarea electromagnetica, vol. 1 si 2, Ed. Electra ICPE, Bucuresti, 2002, 2005,
3. Goiceanu C, Ghid practic pentru determinarea nivelelor de camp electromagnetic in mediul de
munca, Ed. PIM, Iasi, 2006,
4. Ignea A, Compatibilitate electromagnetica, Ed. Orizonturi Universitare Timisoara, 2001,

5. *** H.G. nr. 982 din 22 august 2007 privind compatibilitatea electromagnetic, (priveste stabilirea
condiiilor de introducere pe pia i de funcionare a aparatelor electrice i electronice din punct
de vedere al compatibilitii electromagnetice) publicat n M.O. nr. 628/13.09. 2007 (asimileaza
Directiva 2004/108/EC ),
6. *** HG nr. 1136 din 30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la
expunerea lucratorilor la riscuri generate de campuri electromagnetice, publicat n M.O. nr. 769
din 11.09.2006 (asimileaza Directiva 2004/40/EC - EMF profesional ),
7. *** ORDIN 1193 din 29.09.2006 pentru aprobarea Normelor privind limitarea expunerii populatiei
generale la cmpuri electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz, publicat n M.O. nr. 895 din
03.11.2006 (asimileaza Directiva 1999/519/EC - EMF populatie),
8. *** Directiva a Parlamentului European i a Consiliului 1999/5/EC - R&TTE,
9. *** Directiva a Parlamentului European i a Consiliului 2004/104/EC Automotive,
10. International Commission on Non-Ionizing Radiation Protection (ICNIRP), Guidelines for limiting
exposure to time-varying electric, magnetic and electromagnetic fields (Up to 300 GHz), Health
Physics, No.74, 1998 pp. 494-522.
2
Cmpul electromagnetic:


este un cmp fizic produs de micarea obiectelor ncrcate cu sarcini electrice ce
se propaga indefinit in spatiu si determin interaciunea electromagnetic - una
dintre cele patru forte fundamentale al naturii.

n anumite situaii cmpul electromagnetic poate fi perceput doar ca i cmp
electric (produs de sarcini electrice fixe n spaiu), sau doar ca i un cmp
magnetic (produs de sarcini electrice n micare cureni electrici) sau ca forma
lui general adic un ansamblu de cmpuri electric i magnetic, care oscileaz i se
genereaz reciproc.

n viziunea clasica, acest camp electromagnetic este un camp continuu, care se
propaga sub forma de unde, cu o viteza care depinde de permitivitatea si
permeabilitatea mediului (n aer i vid, cu viteza luminii 300.000.000 m/s), iar n
viziunea teoriei cuantice, campul electromagnetic este compus din particule
(fotoni) purttoare de energie:


unde, h este constanta lui Planck, iar este frecvena radiaiei
h E
3
Cnd radiaiile electromagnetice lovesc un atom, i transfer o parte din energie
asupra acestuia.

Dac energia transferat de radiaie este suficient de mare, se produce ionizarea -
procesul de ndeprtare a unui electron din atom, care las n urm 2 particule ncrcate
electric un electron i un ion pozitiv. Prezena n numr mare a unor astfel de particule
ncrcate electric pot crea distrugeri esuturilor vii.

Radiaiile care pot transfera suficient energie pentru a face acest lucru se numesc
radiaii ionizante, iar cele cu un nivel de energie mai sczut sunt cele neionizante.
h E Undele cu frecven mare au energie mare
4
Radiaii neionizante
Undele hertziene (unde lungi, medii, scurte,
ultrascurte, microunde) sunt emise de oscilatiile
electronilor din antenele emitatoare folosite in
sistemele de radiocomunicatii si microunde
(televiziune, radar, cuptoare).

Radiatiile infrarosii sunt unde electromagnetice emise
de corpurile calde. Ele se obtin prin oscilatiile
moleculelor, atomilor si ionilor, iar amplitudinile lor
depind de temperatura corpurilor si de tranzitia
electronilor catre invelisurile interioare ale atomilor.
Sunt puternic absorbite de apa sau de alte substante si
produc incalzirea acestora. Inclusiv corpul uman
absoarbe aceste raze, percepandu-le drept caldura.
Radiatiile sunt folosite in diferite procese de incalzire
si uscare, in construirea detectoarelor cu lumina
infrarosie, pentru imprimarea imaginilor pe filme
sensibile la lumina infrarosie, la fotocopiatori termici.
5
Radiaii neionizante
Radiatiile vizibile sunt percepute de ochiul uman. Sunt
emise de soare, stele, lampi cu filamente incandescente a
caror temperatura poate atinge 2000 - 3000C, tuburi cu
descarcari de gaze, arcuri electrice. Emisia luminii se obtine
in urma tranzitiilor electronilor pe niveluri energetice
inferioare ale atomilor.

Radiatiile ultraviolete sunt emise de soare, stele, corpuri
incalzite puternic si vaporii de mercur din tuburi de sticla
speciala de cuart (care nu absoarbe acest tip de radiatii).
Radiatiile continute in lumina solara se absorb in mare parte
in stratul superior al atmosferei (stratul de ozon). Cu cat
altitudinea creste, cu atat cresc si radiatiile ultraviolete.
Lumina ultravioleta incurajeaza formarea vitaminei D si
omoara bacteriile. Este de asemenea utila in dermatologie,
la iluminatul fluorescent si la instalatii industriale de
numerotare. Radiatiile se obtin in urma tranzitiei
electronilor de pe niveluri cu energii mari pe niveluri cu
energii mici.
6
Radiaii ionizante
Radiaia alfa (), de fapt atomul de heliu, interacioneaz cu muli atomi pe o
distan foarte mic. Dau natere la ioni i i consum toat energia pe acea distan
scurt. Cele mai multe particule alfa i vor consuma ntreaga energie la traversarea
unei simple foi de hrtie. Principalul efect asupra sntatii corelat cu particulele alfa
apare cnd materialele alfa-emitoare sunt ingerate sau inhalate, iar energia
particulelor alfa afecteaz esuturile interne, cum ar fi plmnii.

Radiaia beta () sunt compuse din electroni particule uoare cu sarcin negativ.
Acestea se deplaseaz pe o distan puin mai mare n aer i pot trece prin hrtie, dar
nu pot penetra prin piele n organismul uman. Efectele asupra sntii asociate
particulelor beta se manifest n principal atunci cnd materialele beta-emitoare sunt
ingerate sau inhalate.
7
Radiaii ionizante
Radiaia gama () se prezint sub form de unde electromagnetice sau fotoni emii
din nucleul unui atom. Ei pot traversa complet corpul uman, putnd fi oprite doar de
un perete de beton sau de o plac de plumb groas de 15 cm. Radiaia gama este
oprit de: ap, beton i, n special, de materiale dense, precum plumbul, folosit ca
protectie impotriva expunerii la acest tip de radiaie. Efectele asupra sntii asociate
particulelor gama se manifest n principal atunci cnd materialele gama-emitoare
sunt n afara corpului uman.

Razele X sunt radiaii gama cu energie sczut. n cazul organismului uman, acestea
pot penetra esuturile musculare, dar nu pot penetra oasele, de unde vine i utilitatea
lor n medicin (radiografii).

8
http://www.scientificamerican.com/article.cfm?id=graphic-science-electromagnetic-bombardment
9
Atenuarea realizat de atmosfera terestr
http://en.wikipedia.org/wiki/Electromagnetic_spectrum
10
Compatibilitate Electromagnetica (CEM)
Electromagnetic Compatibility (EMC)


Noiunea de Compatibilitate electromagnetic i are originea n procesul de influenare
sau de interfa cunoscut n tehnica radio, n sensul c dac un receptor radio, acordat pe
frecvena unui emitor radio, recepioneaz i un alt emitor, se asist la un fenomen de
interferen.

Cu timpul, o dat cu nmulirea instalaiilor i aparatelor electrice, alturi de emitoarele
radio convenionale, a aprut necesitatea de a se reconsidera coninutul noiunilor de
emitor i receptor.

Noiunile de emitor i receptor nu se mai utilizeaz astzi doar la mijloacele de
comunicaie, ci au un sens mai larg, incluznd i fiinele vii, disciplina derivat fiind
Biocompatibilitatea.
11
Perturbaie electromagnetic

* Orice fenomen electromagnetic susceptibil s creeze tulburri de
funcionare unui receptor. O perturbaie electromagnetic poate s fie un zgomot
electromagnetic, un semnal nedorit sau o modificare a mediului de propagare el
nsui;


Interferen sau influenare electromagnetic

* Este efectul unei perturbatii electromagnetice asupra unui receptor;
* Se resimte la receptor n sensul c energia electromagnetic vagaboand,
provenind din alte emitoare dect cel pentru care receptorul este acordat, modific
sau interfereaz semnalul util.
12
Mediu electromagnetic: totalitatea fenomenelor electromagnetice existente ntr-un
loc dat.

Imunitate: aptitudinea unui dispozitiv, echipament sau sistem de a funciona fr
degradri n prezena unei perturbaii electromagnetice.

Susceptibilitate: opusul imunitii.

Nivel de imunitate: valoarea maxim a perturbaiilor care pot fi aplicate unui sistem
fr ca acesta s-i deterioreze performanele (dB).

Nivel de compatibilitate: nivel maxim specificat al perturbaiilor la care un sistem
oprernd n condiii specificate este pasibil a fi supus (n practic acest nivel este
determinat de o probabilitate de depire de sub 5% i se denumete nivel de
planificare).
13
Un dispozitiv electric se consider corespunztor din punct de vedere al CEM
dac n calitate de emitor produce emisii tolerabile iar n calitate de receptor
are o sensibilitate acceptabil la perturbaii, adic posed o imunitate suficient
la perturbaii.

n domeniul biocompatibilitii fiinele vii sunt doar receptoare, influenarea
acestora de ctre perturbaiile electromagnetice puternice este destul de bine
cunoscut, pe cnd la valori mici ale mrimilor ce definesc fenomenele, influenele
cmpurilor electromagnetice sunt dificil de evaluat.

Aspecte eseniale ale CEM:
1. Fenomenologia proceselor fizice prin care se efectueaz influenarea,
2. Cuantificarea interferenei,
3. Mijloace de neutralizare,
4. Mijloace de msurare.
14

Exemple de interferente electromagnetice uzuale:



Apariia perturbrii semnalului sonor i/sau video in TV sau Radio receptoare, la
conectarea unui aparat electrocasnic,

Apariia perturbrii semnalului sonor i/sau video in TV sau Radio receptoare
cauzate de automobile,

Socul electric la atingerea unei tevi matalice de apa,

Perturbatii la instalatia audio a automobilului la trecerea prin apropierea liniilor de
inalta tensiune,
15

Exemple de interferente electromagnetice uzuale:



Perturbatii in instalatii audio cauzate de telefonul mobil,

Distrugerea unor componente electronice la aparitia unor supratensiuni din
exteriorul echipamentelor (ex. traznete),

Interferente cu echipamente neelectrice (4 victime intr-un balon, in Germania 1997
in apropierea unei statii de emisie radio).
16


Se consider drept emitoare de energie electromagnetic att emitoarele de
radio i televiziune, ct i circuitele electrice i sistemele care neintenionat produc
energie electromagnetic i polueaz mediul nconjurtor, cum sunt:



sistemele de emisie radio, televiziune, radar;

lmpi cu descrcri n gaze n faza aprinderii;

motoarele electrice cu colector;

redresoarele i invertoarele;

tuburile cu descrcri n gaze;

exploziile nucleare;

descrcri atmosferice ntre nori sau ntre nor i pamnt;

strpungeri i conturnri n instalaii energetice, etc.
17
Surse de perturbaii electromagnetice
Naturale
Terestre
Fulgere
Radiatii
Descarcari in gaze in atmosfera
Extraterestre
Radiatia solara,
Zgomotul galactic
Raze cosmice
Artificiale
Intenionate (funcionale)
Sisteme de telecomunicatii, sol-sol, sol-satelit
Sisteme de transmisiuni de date interconectate terestre si prin satelit
Sisteme de transmisiuni radio , TV, PTT
Sisteme de operare in domeniul militar
Neintenionate (nefuncionale)
Sistemele energetice de producere, transport si distributie a energiei electrice
Sistemele industriale electrotehnice
Sistemele de tractiune electrica
Aparatura electrocasnica
18
Exemple de receptoare de energie electromagnetic:


Sistemele de recepie a informaiilor (telefonice, radar, receptoarele radio i TV,
etc.);
Sistemele de automatizare cu semiconductoare care pot recepiona semnale false;
Sistemele de msurare electronic a mrimilor electrice i neelectrice (senzori,
traductoare, osciloscoape, nregistratoare, voltmetre numerice );
Sistemele de calcul, reelele de calculatoare;
Instalaiile tehnologice care funcioneaz cu fascicul de electroni;
Microscopul electronic;
Sistemele de achiziie i de prelucrare a datelor;
Sistemele de scanare din tehnica medical;
Microelectronica de pe autovehicule;
Stimulatoarele cardiace,
Fiinele vii.
19
Interferente
electromagnetice

reversibile
ireversibile
interferente care produc reduceri de
funcionalitate, nc admisibile;
interferente care conduc la o
funcionare eronat, inadmisibil.
distrugeri de pri componente ale
sistemelor electronice i electrice;
Exist trei mijloace de protecie mpotriva
interferenelor:
s se suprime emisia de la surs;
s se realizeze un cuplaj ct mai ineficace
posibil;
s se fac receptorul ct mai puin
susceptibil la emisiile sursei.

Prin Compatibilitate Electromagnetic (CEM)
se nelege, deci, coexistena neconflictual a
emitoarelor i receptoarelor de energie
electromagnetic.

Aceasta nseamn c:
emitoarele transmit informaia numai la
receptoarele dorite;
receptoarele reacioneaz numai la
semnalele emitoarelor alese de ele;
nu are loc nici o interferen reciproc
nedorit.
20

Interferene electromagnetice

Datorit multitudinii de echipamente electrice i electronice care intr n discuie i pentru a
putea exprima efectul de perturbare n mod explicit, se folosesc pentru emitor i receptor
denumirile de element perturbator i respectiv element perturbat






Interferenele pot fi ntre sisteme diferite, care mai sunt denumite i "interferene
intersistem" (sau interferene de origine extern),
sau
n cadrul aceluiai sistem,"interferene intrasistem" (sau interferene de origine intern).







Sistem I Sistem II
Element
perturbator
Element
perturbat
Element
perturbat
Element
perturbator
Sistem I

Element
perturbator
(Emitor)
Mecanism de
cuplaj
(Cale)
Element
perturbat
(Receptor)
21
Influenarea sau interferena semnalului util se produce prin intermediul unor cuplaje.

Aceste cuplaje pot fi:

galvanice (conductive), n cazul a dou circuite electrice, cu o poriune de circuit
comun;
radiate:
prin cmp magnetic la mic deprtare (inductive), n cazul influenrii de
ctre cmpuri magnetice variabile n timp;
prin cmp electric la mic deprtare(capacitive), n cazul influenrii de
ctre cmpuri electrice statice sau variabile n timp;
prin cmp electromagnetic, cazul general.
22
Perturbaii electromagnetice in mediul ambiant
Domeniul
de studiu al
calitii
energiei
electrice
23
Pentru obinerea unei compatibilitii electromagnetice satisfctoare
trebuie luate msuri specifice, astfel:
pentru emitoare (ecranare, limitare de spectru, antene directive,
etc.)
pentru mecanisme de cuplaj (ecranare, filtrare, topologie specific
a reelei, transmisie optic etc.)
pentru receptoare (ecranare, filtrare, proiectare schem etc.).

Motive economice impun dac tehnic este posibil ca s se realizeze, n
primul rnd, compatibilitatea emitoarelor (msuri primare) i numai
dup aceea s se acioneze asupra receptoarelor (msuri secundare);

nc din faza de concepie a sistemelor complexe trebuie avut n vedere i
proiectarea compatibilitii electromagnetice, care const n luarea n
considerare msurile care s asigure CEM.
24
Aparatele a cror conformitate cu prevederile HG 982/2007, privind
compatibilitatea electromagnetic (implementeaz Directiva 2004/108/EC), este
certificat trebuie s poarte marcajul CE, care atest aceast conformitate.
Marcajul CE trebuie s aib o nlime de cel puin 5 mm.

n cazul n care marcajul CE este micorat sau mrit, trebuie respectate proporiile, aa
cum reies ele din desenul pe scar gradat de mai sus.
25
NOIUNI DE BIOCOMPATIBILITATE


curentul de contact (I
c
) ntre o persoana i un obiect (A).
densitatea de curent (J) (A/mp);
intensitatea cmpului electric (E)(V/m);
intensitatea cmpului magnetic (H) (A/m);
inductia magnetica sau densitatea de flux magnetic (B) (T).
densitatea de putere (DA) este mrimea adecvat pentru a fi utilizata n cazul frecventelor foarte
mari cnd adncimea patrunderii n corp este mica. Aceasta reprezint cantitatea de putere radianta,
incidenta perpendicular pe o suprafata, mprit la aria acestei suprafee (W/m
2
);
absorbtia specifica (SA) a energiei se defineste ca energia absorbit de unitatea de masa de tesut
biologic (J/kg).
rata de absorbie specifica (SAR) mediata pe ntreg corpul sau pe o anumit parte a corpului se
defineste ca rata la care energia este absorbit pe unitatea de masa de tesut corporal i se exprima
n wati pe kilogram (W/kg). SAR pe ntreg corpul este o mrime larg acceptat pentru a stabili
legatura ntre efectele termice i expunerea la RF. Pe lng SAR mediata pe ntreg corpul sunt
necesare i valorile de SAR localizate pentru a evalua i a limita acumularea excesiva de energie n
zone mici ale corpului n condiii speciale de expunere.

Dintre aceste marimi inductia magnetica, curentul de contact, intensitatea cmpului electric,
intensitatea cmpului magnetic i densitatea de putere pot fi msurate direct!!!
26
Cmpuri magnetostatice (B
max populatie
= 40 mT)

- campul magnetic terestru (inducii de cea. 50 T),
- magneii permaneni si electromagnetii de tipul infasurarilor de excitaie ale mainilor electrice
(inducii de max. 10 mT in imediata vecintate a acestora),
- tehnologiile bazate pe procese electrolitice (inducii maxime de 20-30 mT in industria aluminiului),
- imagistica prin RMN (expune organismul la max 2T).

Fenomenul electromagnetic posibil este inducia electromagnetica prin micarea
organismului in campui magnetostatic, in urma cruia in corp se induce cmp electric; mediile
biologice fiind relativ bune conductoare rezulta cureni care pot influenta fenomenele electrofiziologice,
cel mai direct efect fiind de tipul stimulrii electrice a esuturilor excitabile.

Densitatea de curent de 10 mA/m
2
este considerata la limita percepiei prin provocarea unor
efecte de stimulare electrica sesizabile. Pentru organismul uman, cu conductivitate electrica de cca. 1
S/m, la viteza de mers-alergare de cea. 1-5 m/s este nevoie de inducii magnetice de cel puin 10 -100
mT pentru a se produce efectele descrise.

Astfel de limite sunt atinse si eventual depite numai in mediile industriale in care intervin
procesele electrolitice, halele care gzduiesc cuvele de electroliza a aluminiului fiind un mediu
recunoscut pentru aceste condiii.

Induciile folosite in tehnica de imagistica RMN nu prezint pericol in acest sens deoarece in
timpul testului corpul pacientului nu se mica, iar personalul medical se afla intr-o zona ecranat.
27
Cmpuri electrice si magnetice de frecventa industriala (B
max populatie
= 100 T; E
max
populatie
= 5 KV/m)


La frecvente joase campul electric si cel magnetic se pot separa, iar datorita proprietilor
electrice, campului electric in interiorul corpurilor biologice este mult mai sczut dect in mediu.
Sursele de cmp electromagnetic la frecventa industriala se pot clasifica in trei categorii, iar
nivelurile de intensitate a cmpului electric si de inducie magnetica sunt ilustrate in imaginile
urmtoare in raport cu distanta fata de sursa respectiva.
28
Exemple de niveluri uzuale ale inductiei magnetice in mediul de viata si profesional



Valori medii ale induciei magnetice in medii profesionale
29

Valori medii ale induciei magnetice in diferite locuri publice si locuine
30

Valori ale inductiei magnetice masurate in vecinatatea unor aparate de uz general:

31

Camp electromagnetic in domeniul radiofrecventelor


Domenii de utilizare si frecvente caractersitice:

* transmiterea informaiei in sistemul radio si TV:
- emisie radio de medie frecventa (535 ... 1605) kHz
- emisie radio de inalta frecventa (88 ... 108) MHz
- emisie TV in sistemul VHF (58 ... 216) MHz si UHF (470 - 890) MHz

* comunicaii in sistem de telefonie mobila:
- analogice (10 kHz ... 100 MHz)
- digitale: sistemul GSM (Global System for Mobile Communications) - 0,9 si 1,8 GHz
- sistemul UMTS (Universal Mobile Telecommunication System)-(1,88-2,01; 2,11-2,2) GHz
- sisteme de detecie radar: (1 ... 10) GHz
- sisteme de comunicaie prin satelit: (3 ... 300) GHz
- utilizarea microundelor pentru diatermie: 2,45 GHz

32

Camp electromagnetic in domeniul radiofrecventelor

Variatia DP [W/m
2
] la diferite
locatii cu nivel inalt de expunere, in cazul
soferului unui autoturism care are
montata pe capota masinii o antena ce
functioneaza la puterea de 100 W si frecventa
de 41 MHz.


Expunerea utilizatorilor de telefoane mobile
(sistemul GSM) Puterea medie dezvoltata de un
telefon mobil in timpul unei convorbiri este de
cca. (0,05 -1) W.

Standardul sistemului GSM permite utilizarea
aparatelor telefonice la puterea maxima de 1W
pentru 1,8 GHz si 2 W pentru 0,9 GHz .
33
Standarde si norme de limitare a expunerii

Organizaii internaionale preocupate de standardizarea in domeniu sunt:
IEEE - International Institute for Electric and Electronic Engineering
IEC - International Electrotechnical Commission
ICNIRP - International Commission on Non-lonizing Radiation Protection

Documentul cel mai recent si complet in privina normelor de protecie privind limitarea expunerii la
cmp electromagnetic: ICNIRP - "Guidelines for limiting exposure to time-varying electric, magnetic
and electromagnetic fields (up to 300 GHz)". Health Physics 74:494-522, 1998.

Specific:
restrictiile de baza se refera la cuantificarea marimilor care afecteaza direct organismul; astfel,
marimea asupra carora li se impun restrictiile sunt:
J (densitatea de curent indus) - pentru f < 10 MHz,
SAR (puterea specifica) - pentru 100 kHz < f < 10 GHz,
DP (densitatea de putere) - pentru 10 GHz < f < 300 GHz.

nivelurile de referinta cuantifica marimile derivate n urma aplicarii restrictiilor de baza si care pot fi
mai usor estimate prin masuratori si verificate n exteriorul organismului; acestea sunt: intensitatea
campului electric, inductia magnetica, respectiv intensitatea campului magnetic.

Prevad: limitari si pentru curentii de contact (atingere de obiecte sub tensiune) si pentru expunere
simultana la combinatii de campuri electromagnetice de frecvente diferite.
34
Reglementarea si limitarea expunerii la campuri statice

35
Reglementarea si limitarea expunerii la camp electromagnetic de frecventa industriala

36
Reglementarea si limitarea expunerii la microunde in comunicatii telefonice
Nivelul SAR care reprezinta restrictia de baza in expunerea la microunde (in zona de
radiatie) este de 0.4 W/kg pentru intregul corp si se aplica mediilor profesionale; pentru
populatie se aplica o reducere de 1/5, astfel ca valoarea maxima admisibila este de 0,08
W/kg.

Pentru expunere partiala (ex: cap) nivelurile maxime sunt de 10 W/kg, respectiv 2 W/kg,
determinate prin mediere a SAR pe 10 g de tesut expus.
37
MASURI TEHNICE DE REDUCERE A EXPUNERII UMANE LA CAMP
ELECTROMAGNETIC
1. Mrirea distantei fata de sursa

configurarea instalaiei electrice
- distantele de izolaie electrica sunt in general acoperitoare si pentru limitarea
expunerii la cmp electric
- sunt preferate conductoarele bifilare pentru compensarea cmpului
magnetic in jurul conductoarelor

att E cat si B scad cu creterea distantei fata de sursa
- nu este intotdeauna nevoie sa stm langa aparatele electrocasnice aflate in
funciune
- in casa/birou se pot schimba locurile unor obiecte a.i. sa stm cat mai puin timp
in apropierea surselor
- reducerea la minim a duratei de utilizare

Variaia induciei magnetice cu distanta (d) fata de sursa:
B ~ 1/d -> conductoare izolate, linii mono sau trifazate la distanta mare
B ~ 1/d
2
-> linii mono sau trifazate la distanta mica, transformatoare, bobine, instalaii
electrice de incalzit (de mari dimensiuni, comparabile cu distanta d)
B ~1/d
3
-> infasurari mici, motoare, aparatura electrocasnica (de dimensiuni mici in
comparaie cu distanta d)
38
MASURI TEHNICE DE REDUCERE A EXPUNERII UMANE LA CAMP
ELECTROMAGNETIC
2. Ecranare

exista standarde pentru reducerea cmpului electromagnetic in jurul aparatelor de joasa
tensiune

soluii tehnice prin introducerea de ecrane locale in carcasele aparatelor sau prin gsirea
unor configuraii ale infasurarilor care compenseaz cmpurile magnetice (ex: alturarea
conductoarelor parcurse de cureni cu polariti opuse)

ecranarea incaperilor locuite sau a birourilor, daca nu se pot face modificri in configurarea
instalaiei - cu ecrane de MuMetal (aliaj de Ni+Mo+Fe) se reduce inducia magnetica in
procent de 50 - 80 %
39
MASURI TEHNICE DE REDUCERE A EXPUNERII UMANE LA CAMP
ELECTROMAGNETIC
3. Servicii si masuri specifice

companii specializate asigura, la cerere clienilor, controlul mrimilor electromagnetice,
n mod deosebit inducia magnetica, n locuine, scoli, spitale sau locuri de munca si
acorda asistenta n proiectarea soluiilor de construcie sau reorganizare a spatiilor de
locuit si de activitate astfel nct mediul electromagnetic sa fie caracterizat de valori ct
mai reduse,

firme specializate realizeaz ecranare electromagnetica pentru spatiile de locuit si de
lucru,

comunitile locale sunt consultate si li se cere aprobarea pentru instalarea de noi reele
de distribuie a energiei electrice, a antenelor de emisie-recepie, etc.

evaluarea locuinelor tine seama si de criteriul nivelului de expunere electromagnetica,
etc,

informarea cat mai fidela si actualizata a populaiei in privina nivelurilor de expunere si
a efectelor asupra sntii.
40
41
42
43
44
45