Sunteți pe pagina 1din 15

Istoria comunicarii

Studiile Culturale Britanice


Ianuarie 2012
Lector univ. dr. Nicoleta Corbu

Intemeietori
Stuart Hall
Richard Hoggart
Edward Thompson
Raymond Williams
Inceputul anilor 0 ! scoala de la "irmin#ham
$Centrul pentru %tudiile Culturale de la
&niversitatea din "irmin#ham'

Richard Hoggart
!
pro(esor de literatura
!
1)*!1)+ (ondator al Centrului pentru %tudiile Culturale
Contemporane de la &niversitatea din "irmin#ham
The Uses of Literacy $1)+,'
%ubtitlu- Aspects of Work-class Life, with reference to Publications and
Entertainment
Aceasta carte se refera la schimbarile interenite in cultura clasei muncitoare
in ultimii trei!eci sau patru!eci de ani, cu precadere de cand publicatiile de
masa au cunoscut o amploare deosebita" Presupun ca re!ultate similare ar fi
aparut si daca alte forme de petrecere a timpului liber, cu deosebire
cinemato#raful si broadcastin#ul commercial, ar fi fost folosite ca material
de anali!a$%ntroduction&

Stuart Hall
.i#ura simbol a %C"
/in 1)+ preia conducerea Centrului de %tudii
Culturale Contemporane $pe care o detine pana in
1)0)'
1nii +0 2 diluare a activitatii Centrului 3 atmos(era 2
de4ama#it5 reincadrat ca departament 67 dispare ca
entitate cu preocupari de sine statatoare

Raymond Williams
! preda literatura la &niversitatea din
Cambrid#e 67 se muta la "irmi#ham
1),+ 'ulture and (ociety
1)0* Teleision, Tehnolo#y or 'ultural
)orm

Cultura un adevarat mod de viata
Cultura este va4uta ca un proces viu in care traditia culturala
se imbina cu activitatea de creare a unor noi intelesuri8 la
care participa elitele culturale dar si oamenii obisnuiti.
Cultura trebuie sa re(lecte schimbarile din viata sociala
Le#atura cu clasa sociala dominanta- 9chiar si intr-o
societate unde o clasa anume ocupa po!itiile dominante,
este eident posibil ca si membrii altor clase sa contribuie
la ba#a*ul comun si ca aceste contributii sa nu fie afectate
sau chiar sa fie in opo!itie cu ideile si alorile clasei
dominante:

Cultura un adevarat mod de viata (II)
Le#itimea4a cultura populara8 cultura media si chiar (ormele
de divertisment moderne
9+ cultura nu constituie numai o colectie de produse
intelectuale sau ale ima#inatiei, ci este, in mod esential, un
adearat mod de iata:
o noua traditie a re(lectiei cu privire la acest domeniu8 in
care cultura si societatea alcatuiesc un tot
,)olosim cuantul cultura in aceste doua sensuri- de a semnifica un
adearat mod de iata . intelesurile comune/ de a semnifica artele si
inatarea . adica procesele de descoperire si de efort creati" Anumiti
cercetatori re!era cuantul cultura doar pentru unul sau altul din
aceste intelesuri" Eu insist asupra ambelor si asupra semnificatiei
con*u#arii lor"

Cultura un adevarat mod de viata (III)

;erspectiva de anali4a este cea a 9cuvintelor!


cheie:8 a cuvintelor care depo4itea4a intelesuri pe
care epoci si #eneratii di(erite le!au construit si
le!au (i<at in limba

Cultura capata un sens mai lar# care in#lobea4a


intelesuri si creatii venind dinspre diverse
se#mente8 #rupuri si clase sociale8 opere de mare
valoare dar si creatii obisnuite care sunt produse
pentru viata de 4i cu 4i.

Broadcastingul

=a>mond ?illiams- Teleision, Technolo#y and 'ultural )orm


$1)0*'

;ara#ra( devenit celebru 2 plecarea in %&18 la o bursa- 9intr-o noapte la


0iami, inca ametit dupa o saptamana de calatorie cu aporul peste Atlantic, am
inceput sa ma uit la un film si de la inceput am aut anumite dificultati in a ma adapta
la prea mare frecenta a 1intreruperilor pentru reclama comerciala" si totusi aceasta
s-a doedit o problema minora comparati cu ceea ce s-a intamplat dupa aceea" (cene
din alte doua filme, care urmau sa fie pre!entate pe acelasi canal, dar in serile
urmatoare, au inceput sa fie inserate tot ca un #en de reclama $as trailers&" + crima
din (an )rancisco $subiectul unui film ori#inal& a inceput sa opere!e ca o
e2traordinara contrapondere $counterpoint& nu numai la deodorante si reclame
comerciale, ci la intamplari romantice din Paris si aparitia unui monstru preistoric
care a deastat 3ew 4ork-ul"""inca nu pot fi si#ur ce am retinut din acest flu2
neintrerupt" (unt si#ur ca am inre#istrat catea incidente care au aut loc in film si
catea persona*e din reclamele publicitare presarate de-a lun#ul episoadelor peliculei
in ceea ce a a*uns sa mi se para . peste toate aceste disparitati bi!are . un unic si
iresponsabil flu2 de ima#ini si sentimente:

Broadcastingul (II)

Tendinta spre individuali4are $tren 2 automobil5 (ilm 2


broadcastin#- di(erente- mesa@ central8 consum
individuali4at'

Caracteristica broadcastin#!ului- (lu<ul neintrerupt


$ruptura (ata de Aepoca: anterioara'- elemente pe care le
percepeam ca disparate8 sunt uni(icate intr!un (lu<
neintrerupt

%peci(icitatea televi4iunii- (unctie uni(icatoare8


inte#ratoare. /1= amputea4a posibilitatea de selectie.

Bi4iune criticabila- po4itii contrare- nu (lu< continuu8 ci


secventiali4are e<cesiva

Aberanta decodare
&mberto Eco- Adecodarea aberanta:-
2 ! in ca4ul in care oamenii nu cunosc limba $ce intelesuri puteau sa atribuie
#recii si8 dupa aceea8 celelate popoare iero#li(elor e#iptene pana cand acestea
nu au (ost desci(rate de catre Champollion '.
2 ! atunci cand apartin unor #eneratii departate (oarte mult in timp $ce intelesuri
puteau sa atribuie crestinii medievali artei #recesti si romane'.
2 ! in situatiile in care oamenii provin din di(erite sisteme de #andire si de
credinte $ce intelesuri sa atribuie turistii contemporani vitraliilor din
catedrale'.
2 ! in ca4ul in care persoanele apartin unor culturi complet di(erite $ce
intelesuri sa atribuie repre4entanti ai rasei albe artei abori#ene'
1rticolul scris de &mberto Eco pe mar#inea acestei prime cercetari a (ost tradus
si publicat in revista Centrului pentru %tudii Culturale Contemporane de la
"irmin#ham8 in 1)02. $la acea vreme %tuart Call conducea centrul'

Asimetria codare-decodare

%. Call- asimetrie $similaritate cu Aaberanta


decodare:'
9#radele de 5intele#ere6 si 5neintele#ere6 in schimbul comunicational depind de
#radele de simetrie 7 asimetrie in actiitatea de codificare si decodificare:

Desa@ul transmis prin TB este polisemic


67 posibile interpretari5 /1= si limite ale
acestor interpretari 67 Aintelesuri
dominante sau preferate:

rei ti!uri de decodi"icare
9lecturi alternative: ale aceluiasi te<t
2 cod dominant- lectura 9pre(erata:8 o lectura in cadrul limitelor
pe care producatorul le (i<ea4a desci(rarii te<tului5
2 9codul ne#ociat:- adaptarea receptarii la mediul de e<istenta al
audientei5 audienta accepta din punct de vedere (ormal
semni(icatia de ansamblu a interpretarii he#emonice8 dar isi
9re4erva dreptul de a (ace o aplicare ne#ociata la conditiile
locale: $e<. #reva'5
2 codul opus- decodi(icarea mesa@ului intr!o modalitate opusa la
nivelul semni(icatiei de ansamblu $e<. Ainteres national: $nu se
mai pastrea4a codul he#emonic in nicio (orma'.

Audienta activa

1)0E AEncodin# /ecodin#: 2 (orma (inala 1)+0

1simetria- puterea audientei- audienta poate sa accepte8


dar poate si sa ne#ocie4e sau chiar sa respin#a mesa@ul si8
o data cu el8 chiar codul in care a (ost conceput

Call accentuea4a le#atura dintre mass media si


reproducerea intelesurilor dominante8 he#emonice

Cercetari empirice ulterioare ale studentilor lui Call8 care


au con(irmat cele trei tipuri de decodari

Conclu#ii

%pre deosebire de scoala de la .ranF(urt8


repre4entantii %C" (ac loc mi@loacelor de
comunicare in campul culturii

Bi4iunea culturala lar#a corelata cu abordarea


critica mai nuantata a stat la ba4a in(luentei
internationale a %C".

1ceasta vi4iune cuprin4atoare asupra culturii a si


(acilitat raspandirea pe di(erite continente a
studiilor culturale $asta4i neasuciate neaparat
%colii de la "irmin#ham'