Baal HaSulam

Articole
Corp si sufet
Inainte de a clarifca acest subiect, este important pentru mine sa
mentionez ca, desi toti cititorii par sa considere ca este imposibil sa
clarifcam si sa aducem un astfel de subiect mai aproape de mintea
omeneasca, fara a relationa cu abstractul, conceptele flosofce, cum se
intampla in asemenea discutii, inca din ziua in care am descoperit
intelepciunea Cabala si m-am dedicat ei, m-am distantat de flosofa
abstracta si de toate ramurile acesteia, de la est si de la vest. Tot ce voi
scrie in continuare va f dintr-o perspectiva pur stiintifca, cu precizie si
prin mijloace simple de recunoastere a lucrurilor practice, folositoare.
Desi voi mentiona cuvintele lor alaturi, va f doar pentru a indica diferenta
dintre ceea ce poate mintea omeneasca sa admita si ceea ce poate f
inteles folosind conceptele Torei si profetia, care se bazeaza pe
fundamente practice (asa cum am aratat in Esenta Intelepciunii Cabalei).
As vrea, de asemenea, sa clarifc termenii corp si sufet asa cum sunt
acestea de fapt, caci adevarul si andul mintii sunt unul si acelasi. Asta
pentru ca adevarul este la indemana tuturor, dar numai prin spiritul Torei
si prin indepartarea tuturor conceptelor distorsionate care au prins
radacina printre oameni. Acestea, inca de la inceput, au fost luate din
metode abstracte din care spiritul !fntei noastre Tora este indepartat.
Exista trei teorii despre corp si sufet.
Toate teoriile raspandite in lume despre corp si su"et pot f incluse in
urmatoarele trei cateorii#
1)Teoria credintei
Aceasta teorie sustine ca nu e$ista nimic in afara de su"et si spirit.
Adeptii acestei teorii e$prima opinia ca e$ista entitati spirituale, separate
unele de altele prin calitatile lor, si care sunt numite sufetele
oamenilor. Aceste su"ete e$ista independent c%iar si inainte de a se
cobori si incarna in corpuri umane.
Dupa ce corpul moare, moartea nu se e$tinde peste aceste entitati, pentru
ca acestea sunt spirituale.In opinia lor, moartea este o simpla separare
intre elementele din care este formata o entitate. &rin urmare ei se refera
la faptul ca oranismul material este format dintr-un ansamblu de cateva
elemente care se vor separa din nou dupa moarte. Dar su"etul, find o
entitate spirituala , nu se poate dezintera astfel incat structura sa sa fe
afectata. Asadar, su"etul este nemuritorsi e$ista vesnic.
Dupa aprecierea adeptilor acestei teorii, corpul este un fel de
imbracaminte a entitatii spirituale si cu el se imbraca su"etul. &rin
intermediul corpului, su"etul isi manifesta puterile sale, calitatile sale si
diferitele facultati. &rin acest mod su"etul ofera viata si circulatie corpului
si il protejeaza de vatamari. Corpul insusi este fara viata si inert si nu are
nimic in afara de materie fara viata si tot asa va ramane si in momentul in
care su"etul il va parasi. De asemenea, toate semnele de viata pe care le
vedem in corpul uman, nu ar f decat manifestarile puterilor su"etului.
2)Teoria Dualismului
Aceasta este teoria celor care cred in dualitate (coe$istenta a doua
principii sau a doua elemente diferite). &otrivit opiniei lor, corpul este o
creatie perfecta, independenta, vie, se %raneste si isi furnizeaza sinur tot
ce are nevoie pentru e$istenta, se protejeaza sinur si nu are nevoie de
nici un ajutor al unei entitati spirituale.
Cu toate astea, acest corp nu este considerat ca find esenta persoanei.
Acest rol este luat de catre su"etul intelient, care este socotit ca find
entitate spiritual, precum spun si adeptii primei teorii.
Diferenta dintre cele doua teorii cu privire la corp, se bazeazape
dezvoltarea rapida a stiintei, care a descoperit ca natura a f$at in
interiorul oranismului toate nevoile si cerintele importante ale acestuia, si
de aceea activitatea su"etului in corp ramane numai, sa atribuie corpului
insusirile, calitatile bune si interesele spirituale. Adica ei cred in ambele
teorii simultan, dar totodata afrma ca su"etul este cauza, oriinea crearii
corpului, ceea ce inseamna ca corpul este rezultatul si continuarea
su"etului.
3)Teoria negarii
Cercetatorii acestei teorii neaa e$istenta oricarei realitati spirituale si
recunosc doar corporalitatea oranismului. Adeptii acestei teorii neaa
prezenta a absolut oricarei entitati spirituale, abstracte, in structura
corpului uman.
Cu o certitudine incontestabila ei considera ca mintea umana nu este
altceva decat un derivat al oranismului. 'i descriu corpul ca o masinarie
cu cabluri electrice care fac contactul intre orane si creier.
(pinia lor este ca intreul mecanism corporal este activat de stimulenti
e$teriori care vin in contact cu corpul si sunt transmisi catre creier, sub
forma de placere sau durere, iar in func)ie de asta, creierul da comanda
unui anumit oran despre modul cum sa actioneze.
Totul este controlat de catre nervi (cabluri) si tendoane, care sunt
conectate, potrivit unui proram al carui scop este de a evita sursele de
durere si de a aspira spre sursele de placere.
&rin acest mod, afrma sustinatorii acestei teorii, se petrece in om,
inteleerea oricarei situatii a vietii si reactia fata de ea. !enzatia de
intelienta si loica din mintea noastra, se aseamana cu o fotorafe, sau
cu o stampila a ceea ce s-a petrecut in interiorul corpului. Avantajul omului
fata de restul animalelor, consta in faptul ca tot ceea ce are loc in
oranism se re"ecta in creier, ca o imaine pe care omul o simte si o
primeste ca loica si rationala. De aceea, adeptii acestei teorii afrma, ca
tot ceea ce percepem, cat si concluziile pe care le traem, nu sunt altceva
decat rezultatul proceselor care se petrec in interiorul corpului. In mod
similar, primei teorii, unii dintre adeptii teoriei dualismului sunt de acord
cu teoria nearii, cu toate astea ei adaua e$istenta unei entitati spiritual,
eterne numita sufet, care, dupa opinia lor se imbraca in sistemul
oranismului.
'i afrma ca su"etul este esenta persoanei, in timp ce oranismul
serveste doar ca invelis, acesteia.
Astfel se poate descrie, tot ceea ce a fost prezentat pana in ziua de azi, de
catre stiintele umane, ca notiune de corp si sufet.
Corp si sufet ca notiuni stiintice in !ntelepciunea Ca"ala
!copul !tiintei Cabala este de a revela *umea !uperioara, celor care o
studiaza, in aceeasi masura de claritate si fabilitate cu care ne dezvaluie
stiintele e$acte, lumea noastra. Toate cunostintele pe care le avem despre
lumea superioara au fost primite de catre cerecetatorii +abbalisti, ca
rezultat al e$perimentelor si cercetarilor, pe ei insisi. De aceea nu e$ista in
Intelepciunea Cabala, nici un cuvant care sa se bazeze pe o teorie, ci tot
ceea ce este scris in ea este rezultatul unei realizari practice. 'ste evident
faptul ca omul are tot timpul indoieli, si orice concluzie defnita de mintea
umana ca find certa, este pusa si ea, cu timpul, la indoiala. &rin urmare,
puterea teoretizarii creste si asim o concluzie noua, pentru faptele
anterioare, iar cu timpul si aceasta concluzie devine evident, concluzia
probabila.
!i daca omul intr-adevar este in stare sa andeasca abstract, el continua
sa se deplaseze in acest circuit, toata via)a lui , certitudinea de ieri se
transforma in indoielile de azi, si certitudinea de azi , -i ea - se va
transforma maine, in incertitudine, astfel incat certitudinea absoluta poate
sa fe valabila doar astazi.
De#$aluirea si tainuirea
!tiinta moderna a ajuns deja la o inteleere, ca nimic nu este e$ident
in realitate. Teoretizarea si flosofarea au fost interzise in intelepciunea
Cabala, inca din timpurile antice. Cabalistii au impar)it stiinta in doua
parti# cea dezvaluita si cea tainuita.
%artea de#$aluita a intelepciunii include tot ceea ce cunoastem prin
simple realizari, in timpul studiului practic, fara nici o teoretizare, ci doar in
functie de concluzii si date reale si e$perimentate.
%artea tainuita a intelepciunii include cunostintele pe care le-am atins
noi insine, sau pe care le-am primit de la surse de incredere, dar intr-o
masura insufcienta pentru a le analiza din punct de vedere rational sau
constient. De aceea aceasta parte a informatiilor trebuie sa o acceptam
temporar ca simpla credinta si sub nici o forma sa nu incercam sa o
cercetam, deoarece aceasta cercetare va f bazata pe teoretizare si nu pe
e$perienta practica
Cu toate astea, denumirile de dezvaluit si tainuit nu ne indica doua tipuri
de cunostinte diferite ci ne indica realizarea acestora de catre om. Adica#
cunostintele pe care le-a descoperit omul prin e$perienta sa practica se
pot numi cunostinte dezvaluite iar toate cunostintele la al caror rad de
realizare (inteleere), inca nu a ajuns, se pot defni ca tainuite.
Din cele mentionate anterior rezulta ca niciodata, in nici o eneratie nu a
e$istat vreo persoana care sa nu f posedat aceste doua parti ale
cunoasterii intelepciunii - partea dezvaluita si partea tainuita - in timp ce
partea dezvaluita a intelepciunii ii este permis sa o studieze si sa o
cerceteze, deoarece are o baza reala pentru aceasta, iar partea tainuita,
nici macar nu are voie sa incerce sa o cerceteze, deoarece pentru aceasta
parte nu are nici o baza reala de a o cerceta.
!nter#icerea &olosirii stiintei traditionale 'i(reale)
&otrivit celor amintite mai sus, intelepciunea Cabala nu permite
utilizarea stiintelor traditionale ci doar a cunostintelor care au fost
demonstrate in mod practic, adica, cunostinte despre care nu putem avea
nici o indoiala in ce priveste certitudinea si adevarul lor.
De aceea, nu putem primi nici o informatie stiintifca despre notiunile de
corp si sufet de la teoriile men)ionate mai sus, deoarece concluziile
acestora sunt bazate pe arumente reliioase, sau ale stiintelor materiale.
Cunostintele despre corp - su"et, le putem primi drept cunostinte
stiintifce, doar pe baza cunostintelor din intelepciunea Cabala, deoarece
in .abbala% aceste cunostinte au fost obtinute prin e$perienta personala,
astfel incat, omul nu mai are nici o indoiala privind adevarul lor, astfel de
dovezi neputand f furnizate printr-o alta, oarecare metoda spirituala.
In conformitate cu acestea, avem dreptul de a folosi doar cea de-a treia
teorie care se ocupa in e$clusivitate de corp - su"et si de toate concluziile
care au fost demonstrate prin e$perienta si nu e$ista nici o indoiala in
ceea ce le priveste.
.abbala% interzice restul e$plicatiilor bazate pe loica, ale oricarei teorii.
)"ser$atii critice pentru cea de(a treia teorie.
Cea de-a treia teorie este straina de spiritul omului intelectual, deoarece
ea stere personalitatea si prezinta omul ca pe o masinarie activata de
forte e$terne. De aici rezulta ca omul nu are nici o aleere libera asupra
dorintelor sale este controlat in totalitate de puterea naturii si toate
activitatile sale le e$ecuta fortat. De asemenea, el nu este nici pedepsit,
nici rasplatit pentru propriile sale actiuni, deoarece leea recompensa -
pedeapsa se aplica doar persoanelor care ale liber actiunile lor.
Aceasta teorie este respinsa in mod eal atat de reliiosi, care cred in
recompensa si pedeapsa din partea Creatorului, cat si de catre ateisti.
De aici reiese ca fecare dintre noi este ca o jucarie in mana naturii, care
ne conduce la o destinatie necunoscuta. &rin urmare si cea de-a treia
teorie este inacceptabila in aceasta lume.
In conformitate cu a treia teorie, corpul este o masinarie, el nu este
esenta adevarata a persoanei, esenta persoanei Eu-l acestuia , este o
entitate spirituala vesnica, invizibila si imperceptibila, ascunsa in interiorul
corpului.
Dar cum poate activa corpul, aceasta entitate spirituala, daca, in functie
de conceptia flosofei, spiritualul nu are nici un contact cu materialul si in
nici un caz nu il poate in"uenta/ De aceea nu e$ista nici un raspuns in
flosofe si metafzica la intrebarile despre su"et.
Conclu#ii
1 , Tot ceea ce simte omul, simte prin intermediul celor cinci simturi.
Imainea intreaa este receptata de creierul nostru cu ajutorul celor
cinci simturi, este analizata si procesata de catre creierul nostru,
comparativ cu imainile deja cunoscute si este transmisa constientei
noastre ca o imaine asupra lumii inconjuratoare si a noua insine.
Ceea ce omul percepe ca find corpul sau, sau lumea inconjuratoare este
rezultat al senzatiilor primite prin cele cinci simturi.
0ici corpul si nici lumea din jurul nostru nu e$ista de la sine , ele sunt doar
rezultanta a imainilor create de perceptiile simturilor noastre.
1aal 2asulam scrie Acesta sunt eu, care ma simt solid si de o anumita
dimensiune, deoarece simturile mele ma prezinta in acest mod de a f.
2 - Daca nu am f avut simturi deloc, nu ne-am f simtit pe noi insine.
Daca am f avut simturi diferite de ceea ce avem acum, din punct de
vedere cantitativ si calitativ, ne-am f perceput altfel, pe noi si lumea
inconjuratoare, potrivit senzatiilor furnizate de aceste, alte simturi.
3 - Tot ceea ce percepem prin cele cinci simturi se numeste aratat,
dezvaluit, relevant si bineinteles ca fecare om releva propria sa masura
de informatii, in functie de sensibilitatea si intelienta sa.
*ucrurile dezvaluite sunt # - lucrurile particulare si individuale.
- lucrurile enerale - revelate intreii
omeniri, in fecare etapa de dezvoltare.
* , Ceea ce inca nu s-a revelat, dar se va revela in viitor, se numeste
tainuit, ascuns, mister .
3isterul se imparte in doua cateorii#
- 3isterul pe care il vom putea descoperi vreodata, in viitor, prin cele
cinci simturi.
- 3isterul pe care niciodata nu il vom putea descoperi prin aceste cinci
simturi ale noastre.
+ , Ceea ce nu putem descoperi prin cele cinci simturi, putem descoperi
cu ajutorul celui de-al -aselea simt. 4iecare om poarta in sine o radacina a
celui de-al saselea simt, pe care o poate dezvolta. 3etoda de dezvoltare a
celui de-al saselea simt se numeste !ntelepciunea Ca"ala.
De asemenea, si perceptia cu cel de-al saselea simt se poate diviza in
doua elemente, find asemanatoare cu perceptia corpului si a lumii
inconjuratoare prin cele cinci simturi ale noastre #
- Corp - se numeste Sufet.
- 5ealitatea inconjuratoare , se numeste Lumea Superioara, Lumea de
Sus.

Senzatia lumii superioare este perceputa ca find eternitate,
perfectiune si omnistiinta.