Baal HaSulam

Matan Torah (Daruirea Torei)

Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti
(Levitic 19:18)
Rabi Akiva spune, Aceasta e o mare regula
in Torah.


1.
Aceasta afrmatie a inteleptilor nostri cere o explicatie. Cuvantul Klal
(colectiv/regula) indica un set de detalii care, atunci cand sunt puse laolalta,
formeaza colectivul de mai sus. Astfel, atunci cand el spune despre Mitzva, iubeste-
ti aproapele ca pe tine insuti, ca este o mare Klal in ora!, tre"uie sa intelegem ca
restul de #$% Mitzvot (precepte, porunci) din ora!, cu toate interpretarile lor, sunt
nici mai mult, nici mai putin decat suma detaliilor inserate si continute in aceasta
singura Mitzva (singularul de la Mitzvot), iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti.
Acest lucru e destul de uluitor, pentru ca se poate spune acest lucru cu privire la
Mitzvot dintre om si om, dar cum se poate ca acea singura Mitzva sa contina toate
Mitzvot dintre om si Creator, care sunt esenta si marea ma&oritate a legilor'
2.
Si daca inca ne mai putem stradui sa gasim un mod de a impaca aceste cuvinte,
inaintea noastra vine o alta zicala, inca si mai remarca"ila, despre un convertit care
a venit inaintea lui Hilel (Shabat ($) si i)a spus* Invata-ma toata Torah cat stau eu
intr-un picior. +ar el i)a raspuns* Tot ce urasti, nu face aproapelui tau (traducerea lui
iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti), iar restul sunt comentarii la asta, du)te si
studiaza.
+naintea noastra se a-a o lege clara . ca in toate cele #$% Mitzvot si in toate
scrierile din ora!, nu exista niciuna care sa fe preferata fata de aceasta Mitzva,
iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti. Asta pentru ca ei vor doar sa interpreteze si
sa ne permita sa pastram Mitzva de a iu"i pe altii cum se cuvine, de vreme ce
spune anume . restul sunt comentarii la asta; du-te si studiaza. Asta inseamna ca
restul ora! constituie interpretari ale acestei singure Mitzva, ca Mitzva de a iti iu"i
aproapele ca pe tine insuti nu ar putea f implinita, daca nu ar f acestea.
.
+nainte sa patrundem in miezul c!estiunii, tre"uie sa respectam acea Mitzva, de
vreme ce ni s)a poruncit* iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti. Cuvintele pe tine
insuti ne spun, iubeste-ti aproapele in aceeasi masura in care te iubesti pe tine
insuti, nici un pic mai putin. Cu alte cuvinte, in mod constant si vigilent, tre"uie sa
satisfacem nevoile fecarei persoane din natiunea israelita, nu mai putin decat
suntem intotdeauna vigilenti sa ne satisfacem propriile nevoi.
Acest lucru este a"solut imposi"il, pentru ca nu multi pot sa isi satisfaca propriile
nevoi in munca lor de zi cu zi . si atunci, cum poti sa le spui sa lucreze pentru a
satisface dorintele intregii natiuni' Si n)ar f cu putinta sa ne gandim ca ora!
exagereaza, caci ne avertizeaza sa nu adaugam si sa nu scadem nimic, indicand ca
aceste cuvinte si legi au fost date cu o mare precizie.
!.
Si daca asta nu e de a&uns, o sa va spun ca simpla explicatie a acelei Mitzva de a iti
iu"i aproapele e inca si mai aspra, caci tre"uie sa punem nevoile prietenilor nostri
inainte de ale noastre. / dupa cum au scris inteleptii nostri (Kidushin p. %0) cu
privire la versetul caci el este multumit de tine (1euteronom $2*$#), cu privire la
sclavul evreu* atunci cand, uneori, nu are decat o perna, daca se culca el pe ea si
nu i-o da sclavului sau, atunci nu respecta caci el este multumit de tine', pentru ca
el se culca pe perna, iar sclavul pe podea Iar daca nu se culca pe ea si nu o da nici
sclavului, la fel, este re!ula sodomita. Se dovedeste ca, in ciuda vointei sale, el
tre"uie sa o dea sclavului sau, in timp ce stapanul se culca pe podea.
3ai gasim aceeasi regula si in versetul nostru despre masura in care iu"im pe
aproapele nostru, caci si aici, textul compara satisfacerea nevoilor prietenului cu
satisfacerea propriilor nevoi, ca in exemplul caci el este multumit de tine, cu privire
la sclavul evreu. Astfel, si aici, daca are doar un scaun, iar prietenul sau nu are
scaun, legea este ca, daca el sta pe scaun si nu il da prietenului sau, atunci incalca
Mitzva, iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti, caci nu indeplineste nevoile
prietenului sau asa cum le implineste pe ale sale.
+ar daca nu sta pe scaun si nici nu il da prietenului sau, e la fel ca regula sodomita.
Ca urmare, tre"uie sa il lase pe prietenul sau sa se aseze, in timp ce el sta pe podea
sau in picioare. +n mod clar, asta este legea cu privire la toate nevoile pe care le are
cineva si toate lipsurile prietenului sau. +ar acum, mergeti si vedeti daca aceasta
Mitzva este realiza"ila in vreun mod.
".
3ai intai, tre"uie sa intelegem de ce ora! a fost data anume natiunii Israel si nu in
mod egal tuturor popoarelor lumii. 4are ) 1oamne fereste ) e vor"a de nationalism
aici' 1esigur ca numai un om nesanatos la minte ar gandi asa. 1e fapt, inteleptii
nostri au analizat aceasta c!estiune . si iata ce au vrut sa spuna prin cuvintele lor
("voda #arah %)* $reatorul a dat-o %ecarei natiuni si %ecarei limbi, iar ei nu au
primit-o.
1ar lucrul pe care ei il gasesc uluitor este de ce, atunci, am fost noi numiti poporul
ales, caci sta scris, &omnul &umnezeul tau te-a ales pe tine (1euteronom 5*#), de
vreme ce nicio alta natiune nu a vrut)o' 3ai mult, exista in aceasta c!estiune o
intre"are fundamentala* / posi"il oare, sa f venit Creatorul cu legea 6ui in maini si
sa f negociat cu acele popoare sal"atice' 7n astfel de lucru e nemaiauzit si e
complet inaccepta"il.
#.
1ar atunci cand intelegem pe deplin esenta orei si a Mitzvot care ni s)au dat,
precum si scopul lor dorit, in masura in care ne)au instruit inteleptii nostri . care
este scopul marii Creatii ce ne este infatisat dinaintea oc!ilor ) atunci vom intelege
totul. Caci primul concept este ca nu e actiune fara scop. Si nu exista exceptie de la
aceasta regula, cu exceptia celei mai inferioare dintre speciile umane sau a
"e"elusilor. Ca urmare, este sigur ca /l, Creatorul, a carui maretie e mai mult decat
putem concepe, nu ar actiona ) fe ca e vor"a de o actiune mica sau de una mare )
fara un scop.
+nteleptii nostri ne spun despre asta, ca lumea n)a fost creata decat cu scopul de a
tine ora si Mitzvot, ceea ce inseamna, dupa cum au explicat inteleptii nostri, ca
scopul Creatorului din vremea cand /l a creat Creatia Sa, este sa +si dezvaluie
1umnezeirea in fata altora. Asta pentru ca dezvaluirea 1umnezeirii Sale atinge
creatura ca o recompensa placuta, care creste mereu, pana ce a&unge la masura
dorita.
Si prin aceasta, cei umili se ridica intru recunoastere adevarata si devin un car
pentru /l si pentru a a&unge pana la /l, pana la fnalul complet* 'ici ochiul n-a vazut
un alt dumnezeu in afara de Tine (+saia #8*(). Si data find maretia si gloria acelei
perfectiuni, ora! si profetia se a"tin si ele de la a spune macar un cuvant de
exagerare aici, dupa cum spuneau inteleptii nostri ((erachot (8), Toti profetii si-au
facut profetiile doar pentru zilele lui Mesia, dar pentru lumea ce urmeaza, nici ochiul
n-a vazut dumnezeu in afara de Tine.
9erfectiunea aceasta este exprimata in cuvintele orei si ale profetiei si in cuvintele
inteleptilor nostri, prin simplul cuvant &ve)ut (adeziune). 1ar in sensul larg, folosit
de mase, el si)a pierdut aproape tot continutul. +nsa daca za"oviti c!iar si o clipa cu
acest cuvant, veti f coplesiti de starea sa minunata, caci veti vedea maretia
Creatorului si umilinta creaturii. Atunci, veti putea sa percepeti valoarea de a avea
&ve)ut unii cu altii si veti intelege de ce atri"uim acelui cuvant scopul intregii
Creatii.
:ezulta ca scopul intregii Creatii este ca umilele creaturi, prin pastrarea orei si a
Mitzvot, sa poata sa se inalte, sa se dezvolte mereu, pana ce sunt rasplatite prin
&ve)ut cu Creatorul lor.
$.
1ar iata ca vin ;a"alistii si intrea"a . de ce nu am fost creati in aceasta stare
inaltata de adeziune de la "un inceput' Ce motiv a avut /l sa ne impovareze cu
aceasta munca a Creatiei si cu ora! si cu Mitzvot' Si au raspuns* $el care mananca
ceea ce nu e al sau se teme sa isi priveasca fata. Asta inseamna ca cel care
mananca si se "ucura de pe urma muncii prietenului se teme sa isi priveasca fata,
pentru ca, facand acest lucru, el devine din ce in ce mai umilit, pana ce isi pierde
forma umana. Si pentru ca ceea ce apare din intregimea 6ui nu poate sa fe
defectuos, /l ne)a facut loc sa ne castigam maretia noi insine, prin munca noastra
intru ora! si Mitzvot.
Cuvintele acestea sunt foarte profunde si eu le)am explicat de&a in cartea mea,
*anim Me+irot uMasbirot le,tz -a-aim-<etze 6uminoase si /xplicatii la *omul vietii,
:amura +ntai, precum si in cartea Talmud ,ser S%rot-Studiul celor zece Sfrot,
:e-exia launtrica, 9artea intai. Aici, le voi explica pe scurt, ca sa le poata intelege
toata lumea.
8.
C!estiunea aceasta este ca situatia in care un om "ogat a luat un om de la piata si
i)a dat de mancare, i)a dat aur si argint si tot ce dorea in fecare zi. Si in fecare zi ii
dadea mai multe daruri decat in ziua dinainte. +n cele din urma, "ogatul a intre"at,
Spune-mi, ti-au fost implinite toate dorintele. +ar el a raspuns, 'u toate dorintele
mele au fost implinite, caci ce bine si ce placut ar %, daca toate aceste posesiuni si
lucruri pretioase mi-ar veni prin munca mea, asa cum au venit la tine, iar eu nu as
primi mila din mana ta. Atunci, cel "ogat i)a spus, In cazul acesta, nu s-a nascut un
om care sa poata sa-ti implineasca tie dorintele.
/ natural acest lucru, caci, pe de o parte, omul are experienta unei placeri din ce in
ce mai mari, cu cat ii da mai multe daruri, dar pe de alta parte, ii este greu sa
tolereze rusinea "unatatii excesive pe care "ogatul i)o daruieste. Asta pentru ca
exista o lege naturala, ca cel care primeste se simte rusinat si nera"dator la
primirea darurilor, pe care cel care daruieste le da din compasiune si din mila.
1e aici apare o a doua lege . ca niciodata nu va putea cineva sa satisfaca pe deplin
nevoile prietenului sau, pentru ca, in cele din urma, el nu va putea sa)i dea natura si
forma auto)posesiunii, caci perfectiunea dorita este atinsa numai cu aceasta.
+nsa acest lucru este vala"il doar pentru creaturi, pe cand, in ceea ce priveste pe
Creator, el este complet imposi"il si inaccepta"il. Si acesta este motivul pentru care
/l ne)a pregatit pentru munca si truda intru ora! si Mitzvot, pentru a ne produce
maretia noi insine, deoarece atunci, incantarea si placerea care vin la noi de la /l,
adica tot ce este inclus in &ve)ut cu /l, va f, toata, posesiunea noastra, care a venit
la noi prin propriile noastre eforturi. Atunci ne vom simti ca proprietari . iar fara
aceasta, nu poate sa existe o senzatie de intregime.
9.
Cu adevarat tre"uie sa analizam esenta si sursa acestei legi naturale si cine anume
a fost autorul defectului rusinii si al nera"darii pe care o simtim atunci cand primim
pomana de la altul. 1intr)o lege pe care savantii o cunosc, se intelege ca fecare
ramura are aceeasi natura ca si radacina sa, iar ramura doreste, cauta si tan&este si
"enefciaza de toate canalele radacinii. 9e de alta parte, toate canalele care nu sunt
in radacina, ramura se desprinde de ele, nu le poate tolera si ii dauneaza. 6egea
aceasta exista intre fecare radacina si ramura sa . si nu poate f incalcata.
+ata, inaintea noastra se desc!ide o usa, pentru a intelege sursa tuturor placerilor si
durerilor din lumea noastra. Cum Creatorul este radacina creatiilor Sale, noi simtim
tot ce exista in /l si vine la noi direct de la /l ca find placut si incantator, pentru ca
natura noastra e aproape de radacina noastra. Si tot ce nu este in /l si nu vine la
noi direct de la /l, ci contrazice Creatia insasi va f impotriva naturii noastre si greu
de tolerat pentru noi. Astfel, ne place sa ne odi!nim si nu ne place sa ne miscam,
atat de mult, incat nu facem nicio miscare, decat pentru a atinge odi!na. Asta
deoarece radacina noastra este imo"ila si nemiscata, in /l nu exista niciun fel de
miscare. Ca urmare, (miscarea) este impotriva naturii noastre si dezgustatoare
pentru noi.
+n acelasi mod, ne place intelepciunea, taria si "ogatia etc., pentru ca toate acestea
exista in /l, care este radacina noastra. Si ca urmare, uram ceea ce este opus
acestor lucruri . prostia, sla"iciunea si saracia, caci ele nu exista in radacina noastra
deloc. Asta ne face sa ne simtim dezgustatori si sa uram si ne provoaca o durere
imensa.
1%.
Asta ne da gustul stricat al rusinii si al nera"darii, atunci cand primim de la altii
pomana, deoarece in Creator nu exista primirea de favoruri, pentru ca, /l de la cine
sa primeasca' Si pentru ca acest element nu exista in radacina noastra, noi il
simtim ca dezgustator si respingator. 9e de alta parte, simtim incantare si placere
de fecare data cand daruim altora, caci acest canal exista in radacina noastra, iar
ea il da tuturor.
11.
Acum am gasit un mod de a analiza scopul Creatiei, care este acela de a ne croi
drum pana la /l, in adevarata sa infatisare. Aceasta maretie si &ve)ut, care ne este
garantata prin lucrarea noastra intru ora! si Mitzvot, este nici mai mult, nici mai
putin decat ec!ivalenta ramurilor cu radacina lor. oata "landetea si placerea si
su"limul devin aici o extensie naturala, dupa cum am spus mai sus ) ca placerea
este doar ec!ivalenta de forma cu Creatorul sau. +ar atunci cand ne egalizam cu
fecare canal din radacina noastra, simtim incantare.
1e asemenea, tot ce intalnim si nu este in radacina noastra devine intolera"il,
dezgustator sau considera"il de dureros pentru noi, dupa cum prevede acest
concept. Si in mod natural, descoperim ca insasi speranta noastra depinde de
masura ec!ivalentei noastre de forma cu radacina noastra.
12.
Acestea au fost cuvintele inteleptilor nostri ((ereshit /aba 88) cand au intre"at, &e
ce ii pasa $reatorului daca taiem animalele la !at sau la spate. 6a urma urmei,
Mitzvot au fost date numai pentru a ii curata pe oameni, iar acea curatire inseamna
curatirea corpului tul"ure, care este scopul care reiese din respectarea intregii ora!
si a Mitzvot.
0n asin salbatic se va transforma in om (+ov $$*$%), pentru ca atunci cand aparem
din sanul Creatiei, suntem doar murdarie si umilinta, adica foarte multa iu"ire de
sine imprimata in noi, iar miscarile noastre se invart doar in &urul nostru, fara urma
de daruire pentru ceilalti.
Astfel, atunci suntem la cea mai mare distanta de radacina, la celalalt capat, caci
radacina este doar daruire, fara niciun pic de primire, in timp ce nou)nascutul este
intr)o stare de completa auto)primire, fara niciun pic de daruire. Ca urmare, situatia
sa este privita ca find punctul cel mai de &os de umilinta si de murdarie, in lumea
noastra omeneasca.
9e masura ce creste, omul primeste de la mediul sau parti de daruire catre altii, in
functie de valorile si dezvoltarea din mediul respectiv. Apoi, este initiat in a respecta
ora! si Mitzvot in scopul iu"irii de sine, pentru rasplata in aceasta lume si in lumea
urmatoare, numita 1o 1ishma (nu in numele, slu&"a 6ui), caci omul nu poate f
invatat altfel.
9e masura ce creste, omului i se spune sa respecte ora! si Mitzvot 1ishma (in
numele 6ui), cu scopul exclusiv de a aduce multumire Creatorului sau. 1upa cum
spunea :am"am, 2emeilor si copiilor nu ar trebui sa li se spuna sa respecte Torah si
Mitzvot 1ishma, pentru ca nu vor putea sa le suporte &ar cand cresc si dobandesc
cunoastere si intelepciune, atunci sunt invatati sa lucreze 1ishma. /ste dupa cum
spuneau inteleptii nostri, &e la 1o 1ishma, a3un!i la 1ishma, ceea ce este defnit prin
scopul de a aduce multumire Creatorului, nu pentru vreo iu"ire de sine.
9rin remediul natural al anga&arii in ora! si in Mitzvot 1ishma, pe care 1atatorul
orei il stie, dupa cum au scris inteleptii nostri (Kidushin (0), $reatorul spune, 4,u
am creat inclinatia rea, am creat pentru ea Torah, ca pe o mirodenie+. Astfel, acea
creatura se dezvolta si urca in grade catre mai sus mentionata maretie, pana ce isi
pierde orice ramasita de iu"ire de sine si toate Mitzvot se inalta in corpul sau, iar ea
isi face toate actiunile doar pentru a darui, astfel ca insasi necesitatea ca ea sa
primeasca va curge in directia daruirii, ca sa poata sa daruiasca. 1e aceea, inteleptii
nostri au spus, 3itzvot au fost date numai pentru a curati oamenii cu ele.
1.
ora! are doua parti* $) Mitzvot intre om si Creator, si %) Mitzvot intre om si om. Si
amandoua tintesc catre acelasi lucru . sa aduca creatura catre scopul fnal al
&ve)ut cu /l.
3ai departe, c!iar si partea practica din amandoua este una si aceeasi, pentru ca
atunci cand cineva face o actiune 1ishma, fara niciun amestec de iu"ire de sine,
adica fara sa gaseasca vreun "enefciu pentru sine, atunci nu simte nicio diferenta
daca lucreaza pentru a iu"i pe prieten sau pe Creator.
Acest lucru este asa, pentru ca este o lege naturala pentru orice finta . ca orice
a-at in afara corpului sau sa fe privit ca ireal si gol. Si orice miscare pe care o face
o persoana ca sa iu"easca pe altul este efectuata cu o 6umina :e-ectata si cu o
recompensa care, in cele din urma, o sa se intoarca la el si o sa ii serveasca pentru
"inele sau. Astfel, un asemenea act nu poate f considerat iubire de altul, pentru ca
e &udecat dupa scopul sau. /ste ca si c!iria care, in cele din urma, se plateste si
merita. +nsa actul de a inc!iria nu este considerat iu"ire pentru altul.
+nsa a face orice fel de miscare doar ca rezultat al iu"irii pentru altii, fara nicio
scanteie de 6umina :e-ectata si nicio speranta pentru niciun fel de auto)gratifcare
in sc!im", este complet imposi"il de la natura. Sta scris in Ti)unei #ohar despre
acest lucru, cu privire la natiunile lumii* 5rice !ratie pe care o fac, o fac pentru ei
insisi.
Asta inseamna ca toate faptele "une pe care le fac, fe pentru prietenii lor, fe
pentru Creatorul lor, nu sunt datorita iu"irii lor pentru altii, ci datorita iu"irii lor
pentru ei insisi. Si asta deoarece este complet nenaturala.
Ca urmare, numai cei ce tin ora! si Mitzvot sunt califcati pentru asta, pentru ca,
o"isnuindu)se sa tina ora! si Mitzvot pentru a aduce multumire Creatorului lor, ei
se desprind treptat de sanul creatiei naturale si do"andesc o a doua natura, care
este iu"irea pentru altii, mentionata mai sus.
Asta a facut inteleptii #ohar-ului sa excluda natiunile lumii de la a isi iu"i aproapele,
atunci cand au spus, 2iecare act de !ratie pe care il fac, il fac pentru ei insisi, pentru
ca ele nu sunt implicate in a respecta ora! si Mitzvot 1ishma, iar singurul motiv
pentru care isi slu&esc dumnezeii este pentru rasplata si mantuire, in lumea aceasta
si in cea care va veni. Astfel, adorarea dumnezeilor lor este si ea datorata iu"irii de
sine, iar ei nu vor face niciodata vreo actiune care este in afara granitelor propriului
lor corp, pentru care vor putea sa se ridice macar si putin deasupra naturii lor
elementare.
1!.
Astfel, putem sa vedem clar ca, fata de cei care respecta ora! si Mitzvot 1ishma,
nu exista nicio diferenta intre cele doua parti ale ora!, nici macar in partea
practica. Asta pentru ca, inainte sa il realizeze, persoana este o"ligata sa simta un
act de daruire . fe catre o alta persoana, fe catre Creator . ca pe o stare de gol de
neconceput. 1ar printr)un mare efort, incet)incet, persoana se ridica si a&unge la o a
doua natura, iar apoi atinge o"iectivul fnal, care este &ve)ut cu /l.
Asa stand lucrurile, este rezona"il sa ne gandim ca partea din ora! care se ocupa
de relatia omului cu aproapele sau este mai capa"ila sa ne aduca la o"iectivul dorit.
Asta pentru ca lucrarea in Mitzvot intre om si Creator este fxa si precisa si nu are
cerinte, iar omul se o"isnuieste usor cu ea si tot ce se face din o"icei nu mai este
util. 1ar Mitzvot intre om si om sunt sc!im"atoare si neregulate, iar cerintele sunt
peste tot. Ca urmare, vindecarea este mult mai sigura, iar scopul este mai aproape.
1".
Acum putem sa intelegem cuvintele lui Hilel Hanasi catre prozelit, ca esenta orei
este, Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti, iar restul de sase sute douasprezece
Mitzvot sunt doar o interpretare a acestuia. Si c!iar Mitzvot intre om si Creator sunt
privite ca o califcare a acestei Mitzva, care este scopul fnal care apare din ora! si
Mitzvot, dupa cum au spus inteleptii nostri, Torah si Mitzvot au fost date numai
pentru a curata pe Israel (+tem $%). /ste vor"a de curatirea corpului, pana ce
atingem a doua natura, defnita ca iubire pentru altii, adica singura Mitzva* Iubeste-
ti aproapele ca pe tine insuti, care este scopul fnal al orei, dupa care omul atinge
imediat &ve)ut cu /l.
1ar nu tre"uie sa ne intre"am de ce nu a fost defnita in cuvintele* Si sa iubesti pe
&omnul &umnezeul tau, din toata inima si din tot su6etul si din toate puterile tale
(1euteronom #*2). Asta pentru ca, intr)adevar, in ceea ce priveste o persoana care
inca se mai a-a in natura Creatiei, nu exista diferenta intre iu"irea pentru Creator si
iu"irea pentru aproapele sau.
Asta pentru ca tot ce nu este el, este ireal pentru el. Si pentru ca acel prozelit i)a
cerut lui Hilel Hanasi sa ii explice rezultatul dorit al orei, pentru ca o"iectivul sa ii
fe mai aproape si sa nu tre"uiasca sa "ata cale lunga, caci i)a spus, Invata-ma
toata Torah cat stau eu intr-un picior, ca urmare, el a defnit)o ca iu"irea pentru
aproape, caci scopul este mai aproape si se dezvaluie mai rapid (+tem $8), aici
neputand sa existe greseala, dar existand multe cerinte.
1#.
+n cuvintele de mai sus, gasim un mod de a intelege conceptul nostru de mai sus
(par. ( si 8) cu privire la continutul Mitzva, Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti,
cum ora! ne o"liga sa facem ceva ce nu poate f facut.
Cu adevarat, sa stiti ca din acest motiv, ora! nu a fost data sfntilor nostri parinti .
A"ra!am, +sac si =aco" . ci a fost tinuta pana la iesirea din /gipt, cand au iesit si au
devenit o natiune intreaga, de sase sute de mii de oameni, in varsta de douazeci de
ani si mai mult. Caci atunci, fecare mem"ru al natiunii a fost intre"at daca este de
acord cu acea lucrare mareata. +ar cand fecare persoana din natiune a fost de
acord cu ea in inima si in su-etul sau, si a spus, 7om face si vom auzi, atunci a
devenit posi"il sa fe respectata toata ora!, iar ceea ce fusese imposi"il inainte a
devenit posi"il.
Asta pentru ca este sigur ca, daca sase sute de mii de oameni isi a"andoneaza
lucrarea pentru satisfacerea propriilor nevoi si nu se ingri&oreaza de nimic, decat sa
stea de paza pentru ca aproapelui lor sa nu)i lipseasca nimic ) si mai mult, ca vor
respecta aceasta cu o mare iu"ire, cu inima si cu su-etul lor, in intelesul deplin al
Mitzva, Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti . atunci e mai presus de orice indoiala
ca niciun om din natiune nu va tre"ui sa se ingri&easca de propria sa "unastare.
1in aceasta cauza, el va f pe deplin li"er sa isi asigure propria sa supravietuire si va
putea sa respecte cu usurinta Mitzva, Iubeste-ti prietenul ca pe tine insuti,
ascultand toate conditiile date in par. ( si 8. 6a urma urmei, de ce sa se ingri&oreze
pentru propria lui supravietuire, daca are aproape sase sute de mii de iu"iti loiali,
gata sa se asigure cu mare gri&a ca nu ii lipseste nimic din ce ii tre"uie'
Ca urmare, odata ce au fost de acord toti mem"rii natiunii, li s)a dat imediat ora!,
pentru ca erau in stare sa o respecte. +nsa inainte sa se f inmultit si sa a&unga o
natiune ) si cu siguranta, si pe vremea parintilor, care erau singuri in acel tinut ) nu
erau califcati sa respecte cu adevarat ora!, in forma ei dezira"ila. Asta deoarece,
cu un numar mic de oameni, este imposi"il sa incepi sa te anga&ezi in Mitzvot intre
om si om, in masura preceptului Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti, dupa cum am
explicat in par. ( si 8. 1e aceea nu li s)a dat lor ora!.
1$.
1in toate cele de mai sus, putem sa intelegem una dintre cele mai tul"uratoare
fraze ale inteleptilor nostri* Toti din Israel raspund unii pentru altii. Asta pare sa fe
total nedrept, pentru ca e posi"il ca, daca cineva pacatuieste sau face un pacat care
supara pe Creator, iar tu nu il cunosti, atunci Creatorul o sa)si ia datoria de la tine'
Sta scris, *arintii nu vor % ucisi pentru copii %ecare va muri pentru propriul sau
pacat (1euteronom %8*$#), si atunci, cum se poate spune ca tu esti raspunzator
pentru pacatele unui strain, pe care nu il cunosti si care nu stii unde se a-a'
Si daca asta nu e de a&uns pentru voi, consultati Masechet Kidushin, p 80"* /abi
,lazar, %ul lui /abi Shimon, spune8 4$um lumea e 3udecata dupa ma3oritatea ei, iar
individul e 3udecat dupa ma3oritatea sa, daca a facut o Mitzva, atunci ferice de el,
caci a alocat intrea!a lume la un cantar de merite Iar daca a facut un pacat,
blestemat sa %e, caci s-a condamnat pe sine si intrea!a lume la un cantar de pacat,
caci s-a spus, un pacatos a distrus mult bine+
Si :a"i /lazar, ful lui :a"i S!imon, m)a facut pe mine raspunzator pentru toata
lumea, caci el crede ca toti oamenii din lume raspund unii pentru altii si fecare
persoana aduce merite sau pacate intregii lumi, prin faptele sale. 6ucrul acesta este
de doua ori mai tul"urator.
+nsa conform celor spuse mai sus, putem sa intelegem cuvintele lor foarte simplu,
am aratat ca fecare din cele #$( Mitzvot din ora! se invarte in &urul acelei singure
Mitzva8 Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti. Si vedem ca o asemenea stare poate
sa existe numai intr)o natiune intreaga, din care fecare mem"ru este de acord cu
acest precept.
raducere ) 6aura C!ristiana >!ita