Constantin Negruzzi

Costache Negruzzi s-a nscut n anul 1808 la Trifetii Vechi (astzi Hermeziu), din
apropierea Prutului, lng Iai, fiind fiul lui Dinu Negruzzi
[necesit citare]
, de origine rzeasc,
ajuns boierna n rang de paharnic, i al Sofiei Hermeziu.
n 1809, mama sa s-a stins din via.
Costache Negruzzi i-a nceput nvtura n greac cu unul din dasclii greci mai cu
renume pe atunci n Iai, iar romnete a nvat singur dintr-o carte a lui Petru Maior,
precum nsui mrturisete ntr-un articol intitulat Cum am nvat romnete, foarte
interesant pentru detaliile pe care le d asupra metodelor ntrebuinate de profesorii din
acea vreme.
Izbucnind revoluia din 1821, a fugit n Basarabia cu tatl su. La Chiinu face cunotin
cu poetul rus Pukin, care-i deteapt gustul pentru literatur i cu un emigrant francez de
la care ia lecii de limba i literatura francez. Din aceast perioad dateaz primele sale
ncercri literare: Zbavele mele din Basarabia n anii 1821, 1822.
Dupa moartea tatlui su, intr copist la visterie, ncepnd astfel viaa politic, cum
fceau toi fiii de boieri pe atunci.
n acest timp public cteva traduceri de poezii (Mnemon de Voltaire, Prostia
Elenei de Marmontel), i cteva nuvele, care fcur mult efect. ndemnat de scrierile
patrioilor de peste muni, studiaz istoria i ddu la lumin Aprodul Purice ca un fel de
protestare indirect la adresa domnului i boierilor din timpul su.
Ales, n 1837, deputat de Iai n Obteasca obinuit adunare, instituit de Regulamentul
Organic, apoi ca funcionar superior, i ca director al teatrului (alturi de Mihail
Koglniceanu i Vasile Alecsandri), se arat ptruns de idei liberale i doritor de progres.
n 1840 este ales primar al oraului Iai.
Negruzzi nu ia parte la micarea din 1848 i mult timp rmne retras din afacerile statului,
reintrnd mai trziu ca judector, membru n Divanul domnesc (1857) i apoi, sub domnia
lui Cuza, ca director al departamentului finanelor, deputat i epitrop la Sf. Spiridon.
Se stinge din via la 24 august 1868, i este nmormntat n cimitirul bisericii din Trifetii
Vechi.