Sunteți pe pagina 1din 53

PSIHOLOGIE REVOLUTIONARA

Samael Aun Weor


CAPITOLUL 1
Nivelul Fiintei
Cine suntem? De unde venim? ncotro ne ndreptam? Pentru ce traim? De ce traim?...
n mod incontestabil bietul !Animal Intelectual! n mod "resit numit om nu numai ca
nu stie ci pe deasupra nici macar nu stie ca nu stie...
Cea mai rea dintre toate este situatia at#t de di$icila si at#t de ciudata n care ne a$lam
i"noram secretul tuturor tra"ediilor noastre si cu toate acestea suntem convinsi de $aptul
ca stim totul...
Duceti un !%ami$er &ational! o persoana din cele care n viata si nc'ipuie ca sunt
in$luente n mi(locul desertului )a'ara lasati*o acolo departe de orice oa+a si observati
dintr*o aeronava tot ce se nt#mpla...
,aptele vor vorbi de la sine- !Umanoidul Intelectual! cu toate ca si nc'ipuie ca este
puternic si se crede un om si (umatate n $ond se dovedeste nspaim#ntator de slab...
!Animalul &ational! este prost suta la suta- "#ndeste despre el nsusi cele mai bune
lucruri- crede ca se poate de+volta minunat prin intermediul .radinitei %anualelor de
/une %aniere al )colilor Primare al Liceelor al /acalaureatului al Universitatii al
bunul presti"iu al lui taticu0 etc. etc. etc.
Din nenorocire n spatele at#tor studii si bune*cuviinte titluri si bani stiind bine ca
orice durere de stomac ne ntristea+a si ca n $ond continuam sa $im ne$ericiti si
mi+erabili...
A(un"e sa citim Istoria Universala pentru a sti ca suntem aceiasi barbari din stravec'ime
si ca n loc sa devenim mai buni am devenit mai rai...
Acest secol 11 cu toata spectaculo+itatea sa ra+boaie prostitutie sodomie mondiala
de"enerare se2uala dro"uri alcool cru+ime e2orbitanta perversitate e2trema
monstruo+itate etc.etc.etc. este o"linda n care trebuie sa ne privim- nu e2ista deci un
motiv temeinic pentru a ne $ali ca am a(uns la o etapa superioara de de+voltare...
A "#ndi ca timpul nseamna pro"res este absurd din pacate !i"norantii cultivati!
continua mbuteliati n !Do"ma 3volutiei!...
n toate pa"inile sumbre ale !4e"rei Istorii! "asim ntotdeauna aceleasi n"ro+itoare
cru+imi ambitii ra+boaie etc...
Totusi contemporanii nostri !)uper*Civili+ati! nca sunt convinsi de $aptul ca ra+boiul
este ceva secundar un accident trecator ce nu are nimic de*a $ace cu at#t de mult
tr#mbitata lor !Civili+atie moderna!.
/inenteles ceea ce contea+a este modul de a $i al $iecarei persoane- unii subiecti vor $i
betivi altii abstinenti aceia cinstiti si astialalti nerusinati- n viata e2ista de toate...
%asa este suma indivi+ilor- ceea ce este individul este si masa este si .uvernul etc...
%asa este deci e2tensia individului- nu este posibila trans$ormarea maselor a
popoarelor daca individul daca $iecare persoana nu se trans$orma...
4imeni nu poate ne"a ca e2ista di$erite niveluri sociale- e2ista oameni de /iserica si de
bordel- oameni de comert si oameni de la tara etc...
Tot asa e2ista di$erite 4iveluri ale ,iintei. Ceea ce suntem n interior splendi+i sau
mesc'ini "enerosi sau +"#rciti violenti sau linistiti casti sau des$r#nati atra"e di$eritele
circumstante ale vietii...
Un des$r#nat va atra"e ntotdeauna scene drame si c'iar tra"edii de lascivitate n care se
va vedea implicat...
Un betiv va tra"e betivii si se va a$la mereu prin baruri si c#rciumi acest lucru este
evident...
Ce va atra"e camatarul e"oistul? C#te probleme nc'isori nenorociri?
Totusi lumea plina de durere obosita de a mai su$eri vrea sa se sc'imbe sa ntoarca
pa"ina istoriei sale...
/ietii oameni5 6or sa se sc'imbe si nu stiu cum- nu cunosc procedeul- se "asesc ntr*o
situatie $ara iesire...
Ceea ce li s*a nt#mplat ieri li se nt#mpla a+i si li se va nt#mpla m#ine- repeta mereu
aceleasi "reseli si nu nvata lectiile vietii nici cu lovituri de tun.
Toate lucrurile se repeta n propria lor viata- spun aceleasi lucruri $aca aceleasi lucruri
se pl#n" de aceleasi lucruri...
Aceasta repetitie plictisitoare de drame comedii si tra"edii va continua at#ta timp c#t
caram n interiorul nostru elementele nedorite ale %#niei Lacomiei Des$r#ului
Invidiei Or"oliului Lenei .urmandismului etc. etc...
Care este nivelul nostru moral? sau mai bine am spune7 care este 84ivelul nostru al
,iintei9?
At#ta timp c#t 84ivelul ,iintei9 nu se sc'imba radical repetarea tuturor mi+eriilor
scenelor nenorocirilor si neca+urilor noastre va continua...
Toate lucrurile toate circumstantele care se petrec n e2teriorul nostru pe scena acestei
lumi sunt e2clusiv re$lectarea a ceea ce purtam la nivel interior.
Pe buna dreptate putem a$irma solemn ca 8e2teriorul este re$lectarea interiorului!.
C#nd cineva se sc'imba sa nivel interior si acea sc'imbare este radicala e2teriorul
circumstantele viata se sc'imba deopotriva.
Am observat n aceste timpuri :anul 1;<=> un "rup de persoane care au invadat un teren
strain. Aici n %e2ic ast$el de persoane primesc curiosul cali$icativ de !PA&A)UTI)TI!.
)unt vecini ai cartierului rural C?U&U/U)CO se a$la $oarte aproape de casa mea
motiv pentru care i*am putut studia ndeaproape...
A $i saraci niciodata nu poate $i un delict nsa ceea ce este "rav nu consta n aceasta ci
n 84ivelul lor al ,iintei9...
@ilnic se bat ntre ei se mbata se insulta reciproc se trans$orma n asasini ai propriilor
lor tovarasi de nenorocire traiesc desi"ur n colibe in$ecte n care n locul iubirii
domneste ura...
De multe ori m*am "#ndit ca daca oricare subiect dintre aceia ar elimina din interiorul
sau ura m#nia des$r#ul betia b#r$a cru+imea e"oismul calomnia invidia amorul
propriu or"oliul etc.etc.etc. ar placea altor persoane s*ar asocia prin simpla Le"e a
A$initatilor Psi'olo"ice cu oameni mai ra$inati mai spirituali- acele noi relatii ar $i
de$initive pentru o sc'imbare economica si sociala...
Acesta ar $i sistemul care i*ar permite acelui subiect sa abandone+e !cocina! !cloaca
mi+erabila!...
Asadar daca ntr*adevar vrem o sc'imbare radicala ceea ce trebuie sa ntele"em mai
nt#i este ca $iecare dintre noi :$ie ca este alb sau ne"ru "alben sau aramiu i"norant sau
erudit> se a$la la un anumit 84ivel al ,iintei9.
Care este !4ivelul nostru al ,iintei!? 6oi ati re$lectat vreodata asupra acestui lucru? 4u
ar $i posibil sa trecem la alt nivel daca i"noram starea n care ne "asim.
CAPITOLUL A
Scara Minunata
Trebuie sa aspiram la o sc'imbare adevarata sa iesim din aceasta rutina plictisitoare din
aceasta viata e2clusiv mecanicista obositoare...
Ceea ce trebuie sa ntele"em mai nt#i cu deplina claritate este ca $iecare dintre noi $ie
ca este bur"'e+ sau proletar nstarit sau din clasa mi(locie bo"at sau sarac se "aseste
ntradevar la un oarecare 4ivel al ,iintei...
!4ivelul ,iintei! betivului este di$erit de cel al abstinentulu si cel al prostituatei este
$oarte di$erit de cel al $ecioarei. Ceea ce spunem aici este incontestabil indiscutabil...
A(un"#nd la aceasta parte a capitolului nostru nu ne costa nimic daca ne ima"inam o
scara cu $oarte multe trepte care se ntinde de (os n sus vertical...
Incontestabil pe una dintre aceste trepte ne a$lam noi- pe treptele de dedesubt vor $i
oameni mai rai dec#t noi- pe treptele de deasupra se vor "asi persoane mai bune dec#t
noi...
Pe aceasta 6erticala e2traordinara pe aceasta scara minunata este clar ca putem nt#lni
toate 4ivelurile ,iintei... $iecare persoana este di$erita si acest lucru nimeni nu*l poate
combate...
,ara ndoiala nu vorbim acum de $i+ionomii $rumoase sau ur#te si nici nu este vorba de
o problema de v#rsta. 32ista oameni tineri si n v#rsta batr#ni care sunt pe punctul de a
muri si copii nou*nascuti...
Problema timpului si a anilor $aptul de a ne naste a creste a ne de+volta a ne casatori a
ne reproduce a mbatr#ni si a muri apartine e2clusiv Ori+ontalei...
Pe B)cara %inunata9 pe 6erticala conceptul de timp nu*si are locul. Pe treptele acelei
scari putem "asi doar B4iveluri ale ,iintei9...
)peranta mecanica a oamenilor nu serveste la nimic- ei cred ca odata cu timpul lucrurile
se vor mbunatati- asa "#ndeau si mosii si strCmosii nostri- $aptele ne*au demonstrat
e2act contrariu...
B4ivelul ,iintei9 e ceea ce contea+a iar acesta este 6ertical- ne "asim pe o treapta dar
putem urca pe o alta treapta...
B)cara %inunata9 de care vorbim si care se re$era la di$eritele B4iveluri ale ,iintei9 cu
si"uranta nu are nimic de*a $ace cu timpul liniar...
Un B4ivel al ,iintei9 mai nalt se a$la imediat deasupra noastra clipa de clipa...
4u se a$la n nici un viitor ori+ontal ndepartat ci aici si acum- nauntrul nostru nsine-
pe 6erticala...
3ste evident si oricine poate sa ntelea"a ca cele doua linii DOri+ontala si 6erticalaD se
"asesc moment de moment n interiorul nostru Psi'olo"ic si $ormea+a o Cruce...
Personalitatea se de+volta si se des$asoara pe linia Ori+ontala a vietii. )e naste si moare
n cadrul timpului sau liniar- este pieritoare- nu e2ista nici un viitor pentru personalitatea
mortului- nu este ,iinta...
4ivelurile ,iintei- ,iinta nsasi nu apartine timpului nu are nimic de*a $ace cu linia
Ori+ontala- se "aseste nauntrul nostru nsine. Acum pe 6erticala...
)*ar dovedi evident absurd sa cautam propria noastra ,iinta n a$ara noastra nsine...
4u e de prisos sa stabilim ca si corolar urmatoarele7 titluri "rade avansari etc. n lumea
$i+ica e2terioara n nici un ca+ nu ar da nastere unei e2altari autentice unei reevaluari a
,iintei unei treceri pe o treapta superioara n B4ivelurile ,iintei9...
CAPITOLUL E
Razvratire Pi!olo"ica
4u strica sa amintim cititorilor nostri ca e2ista un punct matematic nauntrul nostru
nsine...
Incontestabil un asemenea punct niciodata nu se a$la n trecut si nici n viitor...
Cine vrea sa descopere acel punct misterios trebuie sa*l caute aici si acum nauntrul sau
nsusi e2act n aceasta clipa nici o secunda mai devreme nici o secunda mai t#r+iu...
Cele doua "rin+i 6erticala si Ori+ontala ale )$intei Cruci se nt#lnesc n acel punct...
4e a$lam deci clipa de clipa n $ata a doua Drumuri7 cel Ori+ontal si cel 6ertical...
3ste evident ca cel Ori+ontal este $oarte Bridicol9 pe el mer" B6icente si toata
multimea9 B6ille"as si toti cei care a(un"9 BDon &aimundo si toata lumea9...
3ste clar ca cel 6ertical este di$erit- este drumul ra+vratitilor inteli"enti cel al
&evolutionarilor...
C#nd o persoana si aminteste de ea nsasi c#nd lucrea+a asupra sa nsasi c#nd nu se
identi$ica cu toate problemele si amaraciunile vietii de $apt mer"e pe Calea 6erticala...
Desi"ur niciodata nu se dovedeste a $i o sarcina usoara $aptul de a elimina emotiile
ne"ative- de a pierde orice identi$icare cu propriul nostru lu2- probleme de tot $elul
a$aceri datorii plata de polite ipoteci $acturi de tele$on apa lumina etc. etc. etc...
)omerii aceia care dintr*un motiv sau altul si*au pierdut slu(ba serviciul su$era desi"ur
din cau+a lipsei de bani si este cumplit de di$icil pentru ei sa*si uite situatia sa nu se
preocupe si sa nici nu se identi$ice cu propria lor problema.
Cei ce su$era cei care pl#n" aceia care au $ost victime ale vreunei tradari ale unei
nedreptati n viata7 ale unei nerecunostinte ale unei calomnii sau ale vreunei nselaciuni
ntradevar uita de ei nsisi de ,iinta lor &eala intima se identi$ica complet cu tra"edia
lor morala...
%unca asupra sinelui nsusi este caracteristica $undamentala a Drumului 6ertical.
4imeni nu ar putea calca pe Calea %arii &a+vratiri daca niciodata nu munceste asupra
lui nsusi...
%unca la care ne re$erim este de tip Psi'olo"ic- se ocupa de o anumita trans$ormare a
momentului pre+ent n care ne "asim. Trebuie sa nvatam sa traim clipa de clipa...
De e2emplu o persoana care este disperata din cau+a unei probleme sentimentale
economice sau politice n mod evident a uitat de ea nsasi...
Daca acea persoana se opreste o clipa daca observa situatia si ncearca sa*si aminteasca
de ea nsasi si apoi se straduieste sa ntelea"a sensul atitudinii sale...
Daca re$lectea+a putin daca se "#ndeste ca totul trece ca viata este ilu+orie vremelnica
si ca moartea reduce la cenusa toate +adarniciile lumii...
Daca ntele"e ca problema sa n $ond nu este dec#t un B,oc de paie9 o $lacaruie care se
stin"e cur#nd va vedea imediat cu surprindere ca totul s*a sc'imbat...
)a trans$ormi reactii mecanice este posibil prin intermediul con$runtarii lo"ice si al
Auto&e$lectiei Intime a ,iintei...
3ste evident ca lumea reactionea+a mecanic n $ata diverselor circumstante ale vietii...
/ietii oameni5 de obicei devin victime. C#nd cineva i $latea+a sur#d- c#nd i umilesc
su$era.
Insulta daca sunt insultati- ranesc daca sunt raniti- niciodata nu sunt liberi- semenii lor au
puterea de a*i duce de la bucurie la tristete de la speranta la disperare.
,iecare dintre aceste persoane care mer" pe Drumul Ori+ontal se aseamana cu un
instrument mu+ical la care $iecare dintre semenii sai c#nta ce are c'e$...
Cine nvata sa trans$orme relatiile mecanice de $apt intra pe BDrumul 6ertical9...
Aceasta repre+inta o sc'imbare $undamentala n B4ivelul ,iintei9 re+ultat e2traordinar
al B&a+vratirii Psi'olo"ice9...

CAPITOLUL =
Eenta
Ceea ce*l $ace $rumos si adorabil pe orice copil nou nascut este 3senta sa- aceasta
constituie n ea nsasi adevarata lui realitate...
Cresterea normala a 3sentei n orice creatura este cu si"uranta $oarte mica incipienta...
Corpul uman creste si se de+volta n acord cu le"ile biolo"ice ale speciei- cu toate
acestea asemenea posibilitati re+ulta a $i prin ele nsele $oarte limitate pentru 3senta...
Incontestabil 3senta poate creste prin ea nsasi $ara a(utor doar ntr*o $oarte mica
masura...
6orbind sincer si $ara ocolisuri vom spune ca de+voltarea spontana si naturala a 3sentei
este posibila numai pe durata primilor trei patru si cinci ani adica n prima etapa a
vietii...
Lumea crede ca de+voltarea si cresterea 3sentei se reali+ea+a ntotdeauna n mod
continuu n acord cu mecanica 3volutiei nsa .nosticismul Universal arata n mod clar
ca aceasta nu se nt#mpla ast$el...
Cu scopul ca 3senta sa creasca mai mult trebuie sa se nt#mple ceva $oarte special
trebuie sa se reali+e+e ceva nou...
6reau sa ma re$er n mod accentuat la munca asupra sinelui nsusi. De+voltarea 3sentei
este posibila numai pe ba+a de munci constiente si su$erinte voluntare...
3ste necesar sa ntele"em ca aceste munci nu se re$era la c'estiuni de pro$esie banci
t#mplarie +idarie reparare de linii $erate sau probleme de birou...
Aceasta munca este pentru orice persoana care si*a de+voltat personalitatea- este vorba
de ceva Psi'olo"ic...
4oi toti stim ca avem n interiorul nostru nsine ceea ce se numeste 3.O 3U 3U
4)U)I )I43 4)U)I...
Din ne$ericire 3senta se a$la mbuteliata cu$undata n 3.O si acest lucru este
lamentabil...
A di+olva 3UL Psi'olo"ic a de+inte"ra elementele sale nedorite este ur"ent presant de
neam#nat... Acesta este sensul muncii asupra sinelui nsusi...
4iciodata nu am putea elibera 3senta $ara a de+inte"ra n prealabil 3UL Psi'olo"ic...
n 3senta se a$la &eli"ia /UDD?A ntelepciunea particulele de durere ale Tatalui
nostru care este n Ceruri si toate datele de care avem nevoie pentru AUTO*
&3ALI@A&3A I4TI%A A ,II4T3I...
4imeni nu ar putea ani'ila 3UL Psi'olo"ic $ara a elimina n prealabil elementele
inumane pe care le purtam n interior...
Avem nevoie sa reducem la cenusa cru+imea monstruoasa a acestor vremuri- invidia
care din ne$ericire a a(uns sa se trans$orme n resortul secret al actiunii- lacomia
insuportabila care a $acut viata at#t de amara- de+"ustatoarea b#r$a- calomnia care
produce at#tea tra"edii- betiile mi+erabilul des$r#u care este at#t de ur#t etc. etc. etc...
Pe masura ce toate aceste ab(ectii sunt reduse la pra$ cosmic 3senta pe l#n"a $aptul ca
se va emancipa va creste si se va de+volta n mod armonios...
Indiscutabil c#nd 3UL Psi'olo"ic a murit 3senta straluceste n noi...
3senta libera ne con$era $rumusete intima- din aceasta $rumusete emana $ericirea deplina
si adevarata Iubire...
3senta poseda multiple simturi de per$ectiune si e2traordinare puteri naturale...
C#nd B%urim n 4oi nsine9 c#nd di+olvam 3UL Psi'olo"ic ne bucuram de pretioasele
simturi si puteri ale 3sentei...
CAPITOLUL F
A Se Acuza #e Sine $nui
3senta pe care $iecare dintre noi o poarta n interiorul sau vine de sus din Cer de la
stele...
Incontestabil 3senta minunata provine de la nota BLA9 :Calea Lactee .ala2ia n care
traim>.
Pretioasa 3senta trece prin nota B)OL9 :)oarele> si apoi prin nota B,A9 :@ona
Planetara> intra n aceasta lume si patrunde n propriul nostru interior.
Parintii nostri au creat corpul potrivit pentru a primi aceasta 3senta care vine de la
)tele...
Lucr#nd intens asupra noastra nsine si sacri$ic#ndu*ne pentru semenii nostri ne vom
ntoarce victoriosi n s#nul pro$und al Uraniei...
4oi traim n aceasta lume pentru un oarecare motiv pentru ceva pentru un anumit $actor
special...
3vident n noi e2ista multe lucruri pe care trebuie sa le vedem sa le studiem si sa le
ntele"em daca ntr*adevar aspiram sa stim ceva despre noi nsine despre propria
noastra viata...
Tra"ica este e2istenta aceluia care moare $ara sa $i cunoscut motivul vietii sale...
,iecare dintre noi trebuie sa descopere de unul sin"ur rostul propriei sale vieti ceea ce l
mentine pri+onier n temnita durerii...
n mod evident e2ista n $iecare dintre noi ceva ce ne amarCste viata si mpotriva caruia
trebuie sa luptam cu 'otar#re...
4u este absolut necesar sa continuam traind n nenorocire este ur"ent sa reducem la pra$
cosmic ceea ce ne $ace at#t de slabi si de ne$ericiti.
4u ne serveste la nimic sa ne n$umuram cu titluri onoruri diplome bani rationalism
subiectiv inutil virtuti nvec'ite etc. etc. etc.
4u trebuie sa uitam niciodata ca ipocri+ia si vanitatile prostesti ale $alsei personalitati
$ac din noi oameni nendem#natici demodati retardatari reactionari incapabili de a
vedea noul...
%oartea are multe semni$icatii at#t po+itive c#t si ne"ative. )a luam n consideratie acea
ma"ni$ica observatie a B%arelui GA/I& Iisus Cristosul97 B,ie ca mortii sa*si n"roape
mortii.9
%ulti oameni cu toate ca traiesc sunt de $apt morti pentru orice posibila munca asupra
lor nsisi si n consecinta pentru orice trans$ormare intima.
)unt persoane mbuteliate n do"mele si credintele lor- oameni pietri$icati n amintirile
+ilelor de mult trecute- indivi+i plini de pre(udecati ancestrale persoane sclave a Bceea
ce va spune lumea9 n$iorator de caldute nepasatoare uneori Bpedante9 convinse ca
detin adevarul pentru ca asa li s*a spus etc. etc. etc...
Acesti oameni nu vor sa ntelea"a ca aceasta lume este un B.imna+iu Psi'olo"ic9 prin
intermediul caruia ar $i posibil sa ani'ilam acea ur#tenie tainuita pe care o purtam cu
totii n interior...
Daca acesti bieti oameni ar ntele"e starea at#t de deplorabila n care se a$la ar tremura
de "roa+a...
nsa ast$el de persoane au ntotdeauna cea mai buna parere despre ele nsele- se lauda cu
virtutile lor se simt per$ecte binevoitoare serviabile nobile caritabile inteli"ente cred
ca si ndeplinesc datoriile etc.
Ca scoala viata practica este $ormidabila dar a o lua ca pe un scop n sine este n mod
evident absurd.
Cei care iau viata n sine nsCsi asa cum se trCieste +ilnic nu au nteles necesitatea de a
lucra asupra lor nsisi pentru a obtine o BTrans$ormare &adicala9.
Din pacate oamenii traiesc n mod mecanic nicic#nd nu au au+it vorbindu*se ceva
despre munca interioara...
)a ne sc'imbam este necesar dar oamenii nu stiu cum sa se sc'imbe- su$era mult si nici
mCcar nu stiu de ce su$era...
A avea bani nu este totul. 6iata multor persoane bo"ate se dovedeste a $i cu adevarat
tra"ica...

CAPITOLUL H
Viata
Pe terenul vietii practice descoperim mereu contraste ce uimesc. Oameni nstariti cu
resedinte minunate si numerosi prieteni su$era uneori n mod n$iorator...
Proletari umili de la sapa si lopata sau persoane din clasa mi(locie obisnuiesc sa traiasca
uneori n deplina $ericire. %ulti ar'imilionari su$era de impotentC se2uala si bo"ate
matroane depl#n" amar in$idelitatea sotilor...
/o"atii pam#ntului par vulturi n colivii de aur n +ilele noastre nu pot trai $ara B"arda
personala9...
Oamenii de stat t#rasc dupa ei lanturi niciodata nu sunt liberi mer" peste tot ncon(urati
de oameni narmati p#na n dinti...
)a studiem aceasta situatie mai pe ndelete. Avem nevoie sa stim ce este viata. ,iecare
este liber sa opine+e cum vrea...
)puna ce*o spune cu si"uranta nimeni nu stie nimic viata se dovedeste a $i o problema
pe care nici unul nu o ntele"e...
C#nd oamenii doresc sa ne povesteasca n mod "ratuit istoria vietii lor citea+a
evenimente nume si prenume date etc. si simt satis$actie $ac#nd relatarile lor...
Acesti bieti oameni i"nora $aptul ca relatarile lor sunt incomplete ntruc#t evenimente si
nume si date sunt doar aspectul e2tern al $ilmului lipseste aspectul intern...
3ste ur"ent sa cunoastem Bstarile de constiinta9 $iecarei nt#mplari i corespunde o
oarecare stare su$leteascC.
)tarile sunt interioare si evenimentele sunt e2terioare nt#mplCrile e2terioare nu sunt
totul...
)a se ntelea"a prin stari interioare7 bunele sau proastele dispo+itii preocuparile
depresia superstitia teama suspiciunea mila autoconsideratia supraestimarea de sine
nsusi stari c#nd ne simtim $ericiti stari de bucurie etc. etc. etc.
Incontestabil starile interioare pot corespunde ntocmai cu evenimentele e2terioare sau
sa $ie produse de acestea sau sa nu aiba nici o le"aturC cu acestea...
n orice ca+ starile si evenimentele sunt di$erite. 4u ntotdeauna nt#mplarile corespund
e2act cu stari asemanatoare.
C#nd s*au nt#mplat evenimente asteptate de mult timp simteam ca lipsea ceva...
Cu si"uranta lipsea starea interioara corespun+Ctoare care trebuia sa se combine cu
evenimentul e2terior...
De multe ori evenimentul care nu era asteptat se doveste a $i cel care ne*a o$erit cele mai
bune momente...
CAPITOLUL <
Starea Interioara
A combina n mod corect starile interioare cu nt#mplarile e2terioare nseamna a sti sa
traiesti inteli"ent...
Orice eveniment trait n mod inteli"ent cere starea sa interioara corespun+atoare
speci$ica...
nsa din ne$ericire c#nd oamenii si revi+uiesc viata cred ca aceasta n ea nsasi este
constituita e2clusiv din evenimente e2terioare...
/ietii oameni5 se "#ndesc ca daca o anumita nt#mplare nu s*ar $i produs viata lor ar $i
$ost mai buna...
Presupun ca soarta le*a $ost potrivnica si ca au pierdut oca+ia de a $i $ericiti...
Depl#n" ceea ce au pierdut pl#n" dupa ceea ce au dispretuit se vaieta amintindu*si de
vec'ile obstacole si calamitati...
Oamenii nu vor sa*si dea seama ca a ve"eta nu nseamna a trai si ca aptitudinea de a
e2ista n mod constient depinde e2clusiv de calitatea starilor interioare ale )u$letului...
Desi"ur nu are importanta c#t de $rumoase sunt nt#mplarile e2terioare ale vietii daca
n acele momente nu ne "asim n starea interioara potrivita cele mai bune evenimente
ne pot parea monotone obositoare sau pur si simplu plictisitoare...
O persoana asteapta cu nerabdare $estivitatea nuntii este un eveniment dar s*ar putea
nt#mpla ca n momentul precis al evenimentului sa $ie at#t de preocupata nc#t de
$apt sa nu simta nici o placere pentru acesta si totul sa devina la $el de rece si arid ca un
protocol...
32perienta ne*a aratat ca nu toate persoanele care asista la un banc'et sau la o petrecere
se bucura cu adevarat...
4u lipseste nicic#nd un plictisit la cea mai buna dintre $estivitatile publice si piesele cele
mai nc#ntatoare i bucura pe unii si*i $ac sa pl#n"a pe altii...
)unt $oarte rare persoanele care stiu sa combine n mod constient evenimentul e2tern cu
starea interna potrivita...
3ste deplorabil ca oamenii nu stiu sa traiasca constient7 pl#n" c#nd trebuie sa r#da si r#d
c#nd trebuie sa pl#n"a...
Controlul este di$erit7 nteleptul poate $i vesel dar niciodata plin de $rene+ie nebuneasca-
trist dar niciodata disperat si abatut- senin n mi(locul violentei- abstinent n or"ii- cast
printre des$r#nati etc. ...
Persoanele melancolice si pesimiste cred ceea ce este mai rau despre viata si n mod
sincer nu doresc sa traiasca...
@ilnic vedem oameni care nu numai ca sunt ne$ericiti ci n plus Dsi ceea ce este mai
rauD amarasc si viata celorlalti...
Ast$el de oameni nu s*ar sc'imba nici daca ar trai +ilnic din sarbatoare n sarbatoare-
poarta boala psi'olo"ica n interiorul lor... Aceste persoane au stari intime complet
perverse...
Totusi acei indivi+i se auto*cali$ica drept corecti s$inti virtuosi nobili serviabili
martiri etc. etc. etc. ...
)unt oameni care se auto*considera n mod e2cesiv- persoane care se iubesc mult pe ele
nsele...
Indivi+i care*si pl#n" mult de mila si care cauta mereu solutii de evadare pentru a se
esc'iva de propriile lor responsabilitati...
Ast$el de persoane sunt obisnuite cu emotiile in$erioare si este clar ca din acest motiv
creea+a +ilnic elemente psi'ice in$raumane.
3venimentele ne$ericite reversurile norocului mi+eria datoriile problemele etc. sunt n
e2clusivitate ale acelor persoane care nu stiu sa traiasca...
Oricine si poate $orma o bo"ata cultura intelectuala nsa sunt putine persoanele care au
nvatat sa traiasca n mod corect...
C#nd cineva vrea sa separe evenimentele e2terioare de starile interioare ale constiintei
demonstrea+a concret incapacitatea sa de a trai n mod demn.
Cei care nvata sa combine n mod constient evenimente e2terioare si stari interioare
mer" pe drumul succesului...

CAPITOLUL I
Stari Greite
Indiscutabil n ri"uroasa observare a 3ului nsusi se dovedeste a $i ntotdeauna ur"ent
si de neam#nat sa $acem o di$erentiere lo"ica completa $ata de nt#mplarile e2terioare
ale vietii practice si starile intime ale constiintei.
Trebuie sa stim de ur"enta unde suntem situati la un moment dat at#t n ceea ce priveste
starea intima a Constiintei c#t si natura speci$ica a evenimentului e2terior care ni se
nt#mpla. 6iata n sine nsasi este o serie de evenimente care se succed n timp si spatiu.
Cineva a spus7 B6iata este un lant de martirii pe care omul l poartC nc#lcit n )u$let9.
,iecare este $oarte liber sa "#ndeasca cum vrea- eu cred ca placerilor e$emere ale unei
clipe trecatoare le urmea+a ntotdeauna de+ama"irea si amaraciunea...
,iecare nt#mplare si are savoarea caracteristicC speciala si starile interioare sunt
deopotriva de di$erite $eluri- acest lucru este indiscutabil incontestabil...
Desi"ur munca interioara asupra noastra nsine se re$era n mod accentuat la diversele
stari psi'olo"ice ale Constiintei...
4imeni nu ar putea ne"a $aptul ca n interiorul nostru caram multe erori si ca e2ista stari
"resite...
Daca c'iar vrem sa ne sc'imbam de*adevaratelea trebuie cu ma2ima ur"enta si
nent#r+iat sa modi$icam radical acele stari "resite ale Constiintei...
%odi$icarea absoluta a starilor "resite produce trans$ormari complete n domeniul vietii
practice...
C#nd o persoana lucrea+a serios asupra starilor "resite evident nt#mplarile neplacute
ale vietii de(a n*o mai pot rani at#t de usor...
)punem ceva ce poate $i nteles doar trCind*o simtind*o cu adevarat pe terenul nsusi al
$aptelor...
Cine nu lucrea+a asupra lui nsusi este ntotdeauna victima a circumstantelor- este ca o
biata luntre pe apele $urtunoase ale oceanului...
3venimentele se sc'imba nencetat n multiplele lor combinatii- vin unele dupC altele n
valuri sunt in$luente...
Cu si"uranta e2ista nt#mplari bune si rele- unele evenimente vor $i mai bune sau mai
rele dec#t altele...
A modi$ica anumite evenimente este posibil- $aptul de a sc'imba re+ultate de a modi$ica
situatii etc. este inclus desi"ur n numarul posibilitatilor.
Totusi e2ista situatii de $apt care ntr*adevar nu pot $i sc'imbate- n acest ultim ca+
trebuie sa $ie acceptate n mod constient c'iar daca unele se vor dovedi $oarte
periculoase si c'iar dureroase...
Incontestabil durerea dispare c#nd nu ne identi$icam cu problema care s*a pre+entat.
Trebuie sa consideram viata ca pe o serie succesiva de stari interioare- o istorie autentica
a vietii noastre este $ormata n special din toate acele stCri...
&evi+uind ntrea"a noastra e2istenta putem veri$ica prin noi nsine n mod direct ca
multe situatii neplacute au $ost posibile din cau+a starilor interioare "resite...
Ale2andru cel %are desi a $ost ntotdeauna temperat prin natura sa s*a dedat din
or"oliu la e2cese care i*a produs moartea...
,rancisc I a murit din cau+a unui murdar si abominabil adulter de care istoria si
aminteste nca $oarte bine...
C#nd %arat a $ost asasinat de o calu"arita perversa murea de n"#m$are si de invidie
credea despre el nsusi ca este absolut corect...
Doamnele din Parcul Cerbilor indiscutabil au epui+at complet vitalitatea
nspaim#ntatorului $ornicator numit Louis al 16*lea.
%ulte sunt persoanele care mor din ambitie m#nie sau "elo+ie aceasta o stiu prea bine
psi'olo"ii...
De ndata ce vointa noastra se ntareste n mod irevocabil ntr*o tendinta absurda ne
trans$ormam n candidati pentru cavou sau cimitir...
Ot'ello din cau+a "elo+iei a devenit un asasin iar nc'isorile sunt pline de nselati
sinceri...

CAPITOLUL ;
Evenimente Peronale
Deplina auto*observare intima a 3ului nsusi se dovedeste ur"enta c#nd ncercam sa
descoperim stari psi'olo"ice "resite.
Incontestabil starile interioare "resite pot $i corectate prin intermediul unor procedee
corecte. Dat $iind $aptul ca viata interioara este ma"netul care atra"e evenimentele
e2terioare trebuie cu ma2ima ur"enta nent#r+iat sa eliminam din psi'icul nostru
starile psi'olo"ice eronate.
A corecta starile psi'olo"ice "resite este indispensabil c#nd vrem sa sc'imbam n mod
$undamental natura anumitor evenimente nedorite.
A sc'imba relatia noastra cu anumite evenimente este posibil daca eliminam din
interiorul nostru anumite stari psi'olo"ice absurde.
)ituatii e2terioare distructive ar putea deveni ino$ensive si c'iar constructive prin
intermediul corectarii inteli"ente a starilor interioare eronate.
Putem sc'imba natura evenimentelor neplacute care ni se nt#mpla c#nd ne puri$icam n
mod intim.
Cine niciodata nu*si corectea+a starile psi'olo"ice absurde cre+#ndu*se $oarte puternic
se trans$orma ntr*o victima a circumstantelor.
A $ace ordine n de+ordonata noastra casa interioara este vital c#nd dorim sa sc'imbam
cursul unei e2istente ne$ericite.
Oamenii se vaieta de toate su$era pl#n" protestea+a ar vrea sa*si sc'imbe viata sa iasa
din nenorocirea n care se "asesc- din ne$ericire nu lucrea+a asupra lor nsisi.
Oamenii nu vor sa*si dea seama ca viata interioara atra"e circumstante e2terioare si ca
daca acestea sunt dureroase se datorea+a starilor interioare absurde.
32teriorul este doar re$lectarea interiorului cine se sc'imba n sinea lui produce o noua
ordine a lucrurilor.
3venimentele e2terioare niciodata nu ar $i at#t de importante c#t modul de a reactiona
$ata de ele.
Ai ramas senin n $ata celui care te*a insultat? Ai primit cu bunavointa mani$estarile
neplacute ale semenilor tai? n ce $el ai reactionat n $ata in$idelitatii $iintei iubite? Te*ai
lasat dus de veninul "elo+iei? Ai ucis? 3sti n nc'isoare?
)pitalele cimitirele sau cavourile nc'isorile sunt pline de sinceri nselati care au
reactionat n mod absurd n $ata evenimentelor e2terioare.
Cea mai buna arma pe care un om o poate $olosi n viata este o stare Psi'olo"ica
corecta...
O persoana poate de+arma $iare si demasca tradatori prin intermediul starilor interioare
adecvate.
)tarile interioare "resite ne trans$orma n victime nea(utorate ale perversitatii umane.
nvatati sa n$runtati situatiile cele mai neplacute ale vietii practice cu o atitudine
interioara potrivita...
4u va identi$icati cu nici un eveniment- amintiti*va ca totul trece- nvatati sa vedeti viata
ca pe un $ilm si veti primi bene$iciile.
4u uitati ca nt#mplari lipsite de importanta ar putea sa va duca la nenorocire daca nu
eliminati din psi'icul vostru starile interioare "resite.
,iecare eveniment e2terior are nevoie n mod incontestabil de biletul adecvat adica de
starea Psi'olo"ica precisa.

CAPITOLUL 1J
%i&eritele Euri
%ami$erul &ational n mod "resit numit om n realitate nu poseda o individualitate
de$inita.
Incontestabil aceasta lipsa de unitate Psi'olo"ica n umanoid este cau+a at#tor di$icultati
si amaraciuni.
Corpul $i+ic este o unitate completa si $unctionea+a ca un ntre" or"anic mai putin c#nd
este bolnav.
Dar viata interioara a umanoidului n nici un ca+ nu este o unitate psi'olo"ica.
Cel mai "rav lucru din toate acestea D n po$ida a ceea ce spun diversele scoli de tip
Pseudo*esoteric si Pseudo*ocultist D este absenta or"ani+arii Psi'olo"ice n pro$un+imea
nsasi a $iecarui subiect.
Cu si"uranta n ast$el de conditii n viata interioara a persoanelor nu e2ista o munca
armonioasa ca un tot.
Umanoidul n raport cu starea sa interioara este o multiplicitate psi'olo"ica o sumC de
B3uri9.
I"norantii cultivati ai acestei epoci tenebroase nc'ina un cult B3ULUI9 l divini+ea+a l
pun pe altare l numesc7 BAlter 3"o9 B3u )uperior9 B3u Divin9 etc. etc. etc.
4u vor sa*si dea seama pedantii acestei v#rste ne"re n care traim ca B3u )uperior9 sau
B3u In$erior9 sunt doua sectiuni ale aceluiasi 3"o plurali+at...
Umanoidul nu are n mod si"ur un B3u permanent9 ci o multitudine de di$erite B3uri9
in$raumane si absurde.
/ietul animal intelectual n mod "resit numit om este asemanator unei case n
de+ordine unde n loc de un stap#n e2ista multi servitori care vor ntotdeauna sa
comande si sa $aca ceea ce po$tesc...
Cea mai mare "reseala a Pseudo*esoterismului si a Pseudo*ocultismului ie$tin este de a
presupune ca ceilalti poseda sau ca au un B3U Permanent si 4esc'imbator9 $ara
nceput si $ara s$#rsit...
Daca aceia care "#ndesc ast$el si*ar tre+i constiinta c'iar si numai pentru o clipa ar
putea evidentia n mod clar prin ei nsisi ca umanoidul rational nicic#nd nu este acelasi
pentru mult timp...
%ami$erul intelectual din punct de vedere psi'olo"ic se sc'imba n mod continuu...
A crede ca daca o persoana care se numeste Luis ram#ne mereu Luis se dovedeste a $i
ceva asemanator cu o "luma de $oarte prost "ust...
Acest subiect care este numit Luis are n el nsusi alte B3uri9 alte e"ouri care se e2prima
n di$erite momente prin intermediul personalitatii sale si c'iar daca lui Luis nu*i place
lacomia altui B3U9 din el D sC*l numim Pepe D i place lacomia si asa mai departe.
4ici o persoana nu este aceeasi n mod continuu- ntr*adevar nu este nevoie sa $ii $oarte
ntelept pentru a*ti da seama e2act de nenumaratele sc'imbari si contradictii ale $iecarui
subiect...
A presupune ca cineva are un B3u Permanent si 4esc'imbator9 ec'ivalea+a desi"ur cu
un abu+ $ata de semeni si $ata de noi nsine.
nauntrul $iecarei persoane traiesc multe persoane multe B3uri9 aceasta o poate
veri$ica prin ea nsasi si n mod direct orice persoana tre+ita constienta...

CAPITOLUL 11
Iu'itul EGO
Dat $iind $aptul ca superior si in$erior sunt doua sectiuni ale aceluiasi lucru nu strica sa
stabilim urmatorul corolar7 B3u )uperior si 3u In$erior9 sunt doua aspecte ale aceluiasi
3"o tenebros si plurali+at.
)upranumitul B3u Divin9 sau B3u )uperior9 BAlter 3"o9 sau ceva asemanator este cu
si"uranta un tertip al B3ului nsusi9 o $orma de Auto*nselare.
C#nd 3ul vrea sa continue aici si n lumea de dincolo se auto*nseala cu $alsul concept
al unui 3u Divin 4emuritorK
4ici unul dintre noi nu are un B3u9 veritabil permanent nesc'imbator etern ine$abil
etc. etc. etc.
4ici unul dintre noi nu are de $apt o adevarata si autentica Unitate a ,iintei- din
ne$ericire nici macar nu posedam o individualitate le"itima.
3"oul c'iar de continua dincolo de morm#nt are totusi un nceput si un s$#rsit. 3"oul
3ul nu este nicic#nd ceva individual unitar unitotal. 3vident 3ul este B3uri9. n Tibetul
Oriental B3urile9 sunt denumite BA"re"ate Psi'ice9 sau pur si simplu B6alori9 $ie ca
acestea din urma sunt po+itive ori ne"ative.
Daca ne "#ndim la $iecare B3u9 ca la o persoana di$erita putem a$irma n mod accentuat
urmatoarele7 Bnauntrul $iecarei persoane care traieste n lume e2ista multe persoane9.
Indiscutabil nauntrul $iecaruia dintre noi traiesc $oarte multe persoane di$erite unele
mai bune altele mai releK
,iecare din aceste 3uri $iecare din aceste persoane lupta pentru suprematie vrea sa $ie
stap#n e2clusiv controlea+a creierul intelectual sau centrii emotional si motor de c#te
ori poate p#na ce altul l da la o parteK
Doctrina multiplelor 3uri a $ost predata n Tibetul Oriental de catre adevaratii
Clarva+atori de catre autenticii IluminatiK
,iecare din de$ectele noastre psi'olo"ice este personi$icat de un anumit 3u. Cum se $ace
ca avem mii si c'iar milioane de de$ecte n mod evident n interiorul nostru traieste
multa lume.
n probleme psi'olo"ice am putut evidentia n mod clar ca subiectii paranoici e"olatri si
mitomani pentru nimic n lume nu ar abandona cultul iubitului 3"o.
Incontestabil ast$el de oameni urasc de moarte doctrina multiplelor B3uri9.
C#nd o persoana vrea cu adevarat sa se cunoasca pe sine nsasi trebuie sa se auto*
observe si sa ncerce sa cunoasca di$eritele !3uri! care s*au introdus nauntrul
personalitatii.
Daca vreunul dintre cititorii nostri nu ntele"e nca aceasta doctrina a multiplelor !3uri!
acest lucru se datorea+a n mod e2clusiv lipsei de practica n materie de Auto*Observare.
Pe masura ce practicam Auto*Observarea Interioara descoperim prin noi nsine
numeroasele persoane numeroasele 3uri ce traiesc nauntrul propriei noastre
personalitati.
Cei care nea"a doctrina multiplelor 3uri cei ce adora un 3u Divin $ara ndoiala
niciodata nu s*au Auto*Observat n mod serios. 6orbind de aceasta data n stil )ocratic
vom spune ca aceste persoane nu numai ca nu stiu ci pe deasupra nu stiu ca nu stiu.
,ireste nicic#nd nu am putea sa ne cunoastem pe noi nsine $ara auto*observarea
serioasa si pro$unda.
At#ta timp c#t un subiect oarecare va continua sa se considere ca $iind Unul este clar ca
orice sc'imbare interioara va $i mai mult dec#t imposibila.

CAPITOLUL 1A
Sc!im'area ra(icala
At#ta timp c#t un om persista n "reseala de a crede despre el nsusi ca este Unul Unic
Individual este evident ca sc'imbarea radicala va $i un lucru mai mult dec#t imposibil.
nsusi $aptul ca munca esoterica ncepe cu ri"uroasa observare de sine nsusi ne indica o
multiplicitate de $actori Psi'olo"ici 3uri sau elemente nedorite pe care este ur"ent sa le
e2tirpam sa le eradicam din interiorul nostru.
Indiscutabil nicidecum nu ar $i posibil sa eliminam erorile necunoscute este ur"ent sa
observam n prealabil ceea ce vrem sa separam de Psi'icul nostru.
Acest tip de munca nu este e2terna ci interna iar cei care cred ca orice manual de bune
maniere sau sistem etic e2tern si super$icial i va putea conduce la succes de $apt se
nseala total.
,aptul concret si de$initiv ca munca intima ncepe cu atentia concentrata pe observarea
deplina de sine nsusi este un motiv mai mult dec#t su$icient pentru a demonstra ca
aceasta cere un e$ort personal $oarte special de la $iecare din noi.
6orbind sincer si $ara ocolisuri a$irmam n mod accentuat urmatoarele7 nici o $iinta
umana nu ar putea $ace aceasta munca pentru noi. 4u este posibila vreo sc'imbare n
Psi'icul nostru $ara observarea directa a acestui ntre" ansamblu de $actori subiectivi pe
care i purtam n interior.
A accepta multiplicitatea erorilor e2clu+#nd necesitatea studiului si observarii directe a
acestora semni$ica de $apt un subter$u"iu sau o evadare o $u"a de sine nsusi o $orma
de auto*nselare. Doar prin e$ortul ri"uros al observarii (udicioase de sine nsusi $ara
eva+iuni de nici un $el vom putea evidentia cu claritate ca nu suntem BUnul9 ci B%ulti9.
A admite pluralitatea 3ului si a o pune n evidenta prin observarea ri"uroasa sunt doua
aspecte di$erite.
Cineva poate accepta Doctrina multiplelor 3uri $ara sa o $i evidentiat niciodata- aceasta
din urma este posibil doar auto*observ#ndu*se cu atentie. A evita munca de observare
intima a cauta evadari este un semn incon$undabil de de"enerare.
At#ta timp c#t un om sustine ilu+ia ca este ntotdeauna una si aceeasi persoana nu se
poate sc'imba si este evident ca $inalitatea acestei munci de auto*observare este tocmai
$aptul de a obtine o sc'imbare "raduala n viata noastra interioara. Trans$ormarea
radicala este o posibilitate de$inita care n mod normal se pierde atuncic#nd nu muncim
asupra noastra nsine. Punctul initial al sc'imbarii radicale ram#ne ocult at#t timp c#t
omul continua cre+#ndu*se Unul.
Cei ce respin" Doctrina multiplelor 3uri demonstrea+a clar ca niciodata nu s*au
autoobservat n mod serios. )evera observare de sine nsusi $ara eva+iuni de nici un $el
nepermite sa veri$icam prin noi nsine cruda realitate a $aptului ca nu suntem BUnul9 ci
B%ulti9. n lumea opiniilor subiective diversele teorii pseudo*esoterice sau pseudo*
ocultiste servesc ntotdeauna drept re$u"iu pentru a $u"i de noi nsineK
Incontestabil ilu+ia ca suntem mereu una si aceeasi persoana serveste drept obstacol
pentru auto*observareK
Cineva ar putea spune7 Bstiu ca nu sunt Unul ci %ulti .no+a m*a nvatat aceasta9. O
ast$el de a$irmatie c'iar daca va $i $ost $oarte sincera daca nu va $i e2istat o deplina
e2perienta traita n le"atura cu acest aspect doctrinar evident acea a$irmatie va $i ceva
pur si simplu e2tern si super$icial.
A evidentia a e2perimenta si a ntele"e este $aptul $undamental doar asa este posibil sa
lucre+i constient pentru a obtine o sc'imbare radicala. A a$irma este un lucru si a
ntele"e este altul. C#nd cineva spune7 Bntele" ca nu sunt Unul ci %ulti9 daca
ntele"erea sa este adevarata si nu simpla palavra"eala insubstantiala de discutie
ambi"ua aceasta indica semnalea+a dovedeste o deplina veri$icare a Doctrinei
%ultiplelor 3uri.
Cunoasterea si ntele"erea sunt di$erite. Prima dintre acestea apartine mintii a doua
apartine inimii. )impla cunoastere a Doctrinei %ultiplelor 3uri nu serveste la nimic- din
nenorociren aceste vremuri n care traim cunoasterea a depasit cu mult ntele"erea
$iindca bietul om a de+voltat n mod e2clusiv latura cunoasterii uit#nd n mod
lamentabil de latura corespun+atoare a ,iintei.
A cunoaste Doctrina %ultiplelor 3uri si a o ntele"e este $undamental pentru orice
sc'imbare radicala adevarata. C#nd un om ncepe sa se observe minutios pe el nsusi
pornind de la $aptul ca nu este Unul ci %ulti n mod evident a initiat munca serioasa
asupra naturii sale interioare.

CAPITOLUL 1E
O'ervator i o'ervat
3ste $oarte clar si nu se dovedeste "reu de nteles ca atunci c#nd cineva ncepe sa se
observe pe sine nsusi n mod serios din punctul de vedere al $aptului ca nu este Unul ci
%ulti ncepe sa lucre+e realmente asupra a ceea ce poarta n interior.
Urmatoarele de$ecte Psi'olo"ice sunt obstacole bariere piedici pentru munca de
Autoobservare Intima7 %itomania :.randomania a se crede un @eu> 3"olatria
:Credinta ntr*un 3u permanent- adorarea oricarui tip de Alter 3"o> Paranoia :Parada de
eruditie Autosu$icienta n$umurare a se crede in$ailibil or"oliu mistic persoana care
nu stie sa vada punctul de vedere al altuia>. C#nd continuam cu convin"erea absurda ca
suntem Unul ca posedam un 3u permanent munca serioasa asupra noastra nsine se
dovedeste a $i mai mult dec#t imposibila.
Cine se crede mereu Unul nicic#nd nu va $i capabil sa se separe de propriile sale
elemente inde+irabile. 6a considera $iecare "#nd sentiment dorinta emotie pasiune
a$ect etc. etc. etc. ca $unctionalisme di$erite nemodi$icabile ale propriei sale naturi si
c'iar se va (usti$ica n $ata celorlalti spun#nd ca anumite de$ecte personale sunt de
natura ereditaraK
Cine accepta Doctrina %ultiplelor 3uri ntele"e pe ba+a observarii ca $iecare dorinta
"#nd actiune pasiune etc. corespunde acestui sau altui 3u distinct di$eritKOrice atlet
al Autoobservarii intime lucrea+a $oarte serios nauntrul sau nsusi si se straduieste sa
ndeparte+e din psi'icul sau diversele elemente nedorite pe care le poarta ninteriorK
Daca o persoana ncepe cu adevarat si $oarte sincer sa se observe n interior se divide n
doua7 Observator si Observat. Daca acea divi+are nu s*ar produce este evident ca
nicic#nd nu am $ace un pas nainte pe Calea minunata a AutoCunoasterii. Cum ne*am
putea observa pe noi nsine daca am comite "reseala de a nu vrea sa nedivi+am n
Observator si Observat?
Daca aceasta divi+are nu s*ar produce este clar ca niciodata nu am $ace un pas nainte
pe drumul Auto*Cunoasterii. ,ara ndoiala c#nd aceasta divi+are nu are loc continuam
identi$icati cu toate procesele 3ului Plurali+atK
Cine se identi$ica cu diversele procese ale 3ului Plurali+at este mereu victima a
circumstantelor. Cum ar putea modi$ica mpre(urarile acela care nu se cunoaste pe sine
nsusi? Cum s*ar putea cunoaste pe sine nsusi cel care niciodata nu s*a observat n
interior?
n ce mod ar putea cineva sa se auto*observe daca nu se divide mai nt#i n Observator
si Observat?
3i bine nimeni nu poate ncepe sa se sc'imbe radical at#ta timp c#t nu este capabil sa
spuna7 Baceasta dorinta este un 3u animalic pe care trebuie sa*l elimin9- Bacest "#nd
e"oist este un alt 3u care ma c'inuieste si pe care trebuie sa*l de+inte"re+9- Bacest
sentiment care*mi raneste inima este un 3u intrus pe care trebuie sa*l reduc la pra$
cosmic9 etc. etc.
,ireste acest lucru este imposibil pentru cine nicic#nd nu s*a divi+at n Observator si
Observat. Cine ia toate procesele sale Psi'olo"ice ca $unctionalisme ale unui 3u Unic
Individual si Permanent este at#t de identi$icat cu toate erorile sale le are at#t de unite
cu sine nsusi nc#t a pierdut din acest motiv capacitatea pentru a le separa de Psi'icul
sau.
3vident ast$el de persoane niciodata nu se pot sc'imba radical sunt oameni condamnati
la cel mai deplin esec.

CAPITOLUL 1=
Gan(uri ne"ative
A "#ndi pro$und si cu deplina atentie se dovedeste ciudat n aceasta epoca involutiva si
decadenta. Din Centrul Intelectual i+vorasc diverse "#nduri care nu provin dintr*un 3u
permanent cum presupun n mod stupid i"norantii cultivati ci din di$eritele B3uri9 ce
e2ista n $iecare dintre 4oi. C#nd un om "#ndeste crede cu $ermitate ca "#ndeste el n
sine nsusi si prin sine nsusi.
/ietul mami$er intelectual nu vrea sa*si dea seama ca multiplele "#nduri care trec prin
mintea sa si au ori"inea n diversele B3uri9 pe care le purtam n interior. Aceasta
nseamna ca nu suntem adevarati indivi+i "#nditori- n realitate nca nu avem minte
individuala. Totusi $iecare dintre di$eritele B3uri9 pe care le purtam n interior $oloseste
Centrul nostru Intelectual l utili+ea+a de c#te ori poate pentru a "#ndi. Ar $i deci
absurd sa ne identi$icam cu un anumit "#nd ne"ativ sau daunator cre+#ndu*l proprietate
particulara.
n mod evident acest sau acel "#nd ne"ativ provine dintr*un oarecare B3u9 care la un
moment dat a $olosit n mod abu+iv Centrul nostru Intelectual. 32ista "#nduri ne"ative
de di$erite $eluri7 suspiciune nencredere rea*vointa $ata de alta persoana "elo+ie
pasionala "elo+ie reli"ioasa "elo+ie politica "elo+ie $ata de prietenii sau de tip $amilial
lacomie des$r#u ra+bunare m#nie or"oliu invidie ura resentiment $urt adulter lene
"urmandism etc. etc. etcK
n realitate sunt at#t de multe de$ectele psi'olo"ice pe care le avem nc#t c'iar daca am
avea cerul "urii din otel si o mie de limbi pentru a vorbi nu am i+buti sa le enumeram
complet. Ca urmare sau corolar al celor spuse anterior se dovedeste necu"etat sa ne
identi$icam cu "#ndurile ne"ative. Cum se $ace ca nu este posibil sa e2iste e$ect $ara
cau+a a$irmam n mod solemn ca nicic#nd un "#nd nu ar putea e2ista prin el nsusi prin
"enerare spontanaK
&elatia dintre "#nditor si "#nd este evidenta- $iecare "#nd ne"ativ si are ori"inea ntr*
un"#nditor di$erit. n $iecare dintre noi e2ista at#tia "#nditori ne"ativi c#te "#nduri de
acest $el.
Privita aceasta problema dintr*un un"'i plurali+at B.#nditori si "#nduri9 realitatea este
ca $iecare dintre B3urile9 pe care le caram n Psi'icul nostru e cu si"uranta un "#nditor
di$erit.
Incontestabil nauntrul $iecaruia dintre noi e2ista e2a"erat de multi "#nditori-
totusi$iecare dintre acestia desi e doar o parte se crede totul la un moment datK
%itomanii e"olatrii narcisistii paranoicii nicic#nd n*ar accepta te+a BPluralitatii
.#nditorilor9 deoarece se iubesc prea mult pe ei nsisi se simt Btatal lui Tar+an9 sau
Bmama puiutilor9K
Cum ar putea ast$el de persoane anormale sa accepte ideea ca nu poseda o minte
individuala "eniala minunata?K
Totusi acei pedanti au cea mai buna parere despre ei nsisi si c'iar se mbraca cu tunica
lui Aristip pentru a da dovada de ntelepciune si umilintaK
Le"enda secolelor povesteste undeva ca Aristip vr#nd sa dea dovada de ntelepciune si
umilinta s*a mbracat cu o vec'e tunica plina de petice si "auri- a luat n m#na dreapta
/astonul ,iloso$iei si s*a dus pe stra+ile AteneiK
)e spune ca atunci c#nd )ocrate l*a va+ut venind a e2clamat cu voce tare7 BO Aristip
vanitatea ta se vede prin "aurile vesm#ntului tau59
Cine nu traieste mereu n stare deAlerta 4outate de Perceptie Alerta "#ndind ca
"#ndeste se identi$ica cu usurinta cu orice "#nd ne"ativ. Ca urmare a acestui $apt se
ntareste n mod lamentabil puterea sinistra a B3ului 4e"ativ9 autor al "#ndului
corespun+ator despre care e vorba.
Cu c#t ne identi$icam mai mult cu un "#nd ne"ativ cu at#t mai mult vom $i sclavii
B3ului9 corespun+ator care l caracteri+ea+a. n ceea ce priveste .no+a Drumul )ecret
munca asupra noastra nsine tentatiile noastre particulare se "asesc tocmai n B3urile9
care urasc .no+a munca esoterica deoarece nu i"nora ca e2istenta lor nauntrul
psi'icului nostru este amenintata mortal de .no+a si de munca. Acele B3uri 4e"ative9 si
certarete se nstap#nesc cu usurinta pe anumite nc#lceli mentale depo+itate n Centrul
nostru Intelectual si produc secvential curenti mentali nocivi si daunatori.
Daca acceptam aceste "#nduri acele B3uri 4e"ative9 care la un moment dat controlea+a
Centrul nostru Intelectual vom $i atunci incapabili sa ne eliberam dere+ultatele lor.
4iciodata nu trebuie sa uitam ca orice B3u 4e"ativ9 se BAuto*nseala9 si Bnseala9 n
conclu+ie7 %inte. De $iecare data c#nd simtim o subita pierdere de $orta c#nd aspirantul
se deceptionea+a $ata de .no+a de munca esoterica c#nd si pierde entu+iasmul si
abandonea+a ce este mai bun este evident ca a $ost nselat de vreun 3u 4e"ativ.
B3ul 4e"ativ al Adulterului9 distru"e camine nobile si*i $ace pe copii ne$ericiti. B3ul
4e"ativ al .elo+iei9 nseala $iintele care se adora si distru"e $ericirea acestora. B3ul
4e"ativ al Or"oliului %istic9 i nseala pe devotii Drumului iar acestia simtindu*se
ntelepti si abandonea+a %aestrul sau l tradea+aK
3ul 4e"ativ apelea+a la e2perientele noastre personale la amintirile noastre la cele mai
bune na+uinte ale noastre la sinceritatea noastra si prin intermediul unei ri"uroase
selectii a tuturor acestora pre+inta ceva ntr*o $alsa lumina ceva ce $ascinea+a si survine
eseculK
Totusi c#nd o persoana descopera B3ul9 n actiune c#nd a nvatat sa traiasca n stare de
alerta o ast$el de nselatorie devine imposibilaK

CAPITOLUL 1F
In(ivi(ualitate
A se crede BUnul9 desi"ur este o "luma de mult prost "ust- din ne$ericire aceasta
+adarnicailu+ie e2ista nauntrul $iecaruia dintre noi . n mod lamentabil ntotdeauna
avem cea mai buna parere despre noi nsine niciodata nu ne trece prin cap sa ntele"em
ca nici macar nu posedam o individualitate adevarata. Partea cea mai proasta este ca ne
o$erim c'iar $alsul lu2 de a presupune ca $iecare dintre noi se bucura de o constiinta
deplina si de o vointa proprie.
/ietii de noi5 C#t de stupi+i suntem5 ,ara nici o ndoiala i"noranta este cea mai rea
dintre nenorociri.
nauntrul $iecaruia dintre noi e2ista mai multe mii de Indivi+i di$eriti subiecti distincti
3uri sau persoane care se cearta ntre ele care se bat pentru suprematie si care nu au nici
o ordine sau concordanta. Daca am $i constienti daca ne*am tre+i din at#tea visuri si
$ante+ii c#t de di$erita ar $i viataK
nsa ca o culme a ne$ericirii noastre emotiile ne"ative si auto*consideratiile si amorul
propriu ne $ascinea+a ne 'ipnoti+ea+a niciodata nu ne permit sa ne amintim de noi
nsine sa ne vedem asa cum suntemK
Credem ca avem o sin"ura vointa c#nd n realitate posedam multe vointe di$erite.
:,iecare 3u o are pe a sa>.Tra"i*comedia acestei ntre"i %ultiplicitati Interioare se
dovedeste n$ioratoare- di$eritele vointe interioare se cearta ntre ele traiesc n con$lict
continuu actionea+a n directii di$erite. Daca am avea o adevarata Individualitate daca
am poseda o Unitate n locul unei %ultiplicitati am avea de asemenea continuitate a
scopurilor constiinta tre+ita vointa particulara individuala. Ceea ce este indicat e sa ne
sc'imbam- cu toate acestea trebuie sa ncepem prin a $i sinceri $ata de noi nsine. Avem
nevoie sa $acem un inventar psi'olo"ic despre noi nsine pentru a cunoaste ceea ce avem
n plus si ceea ce ne lipseste.
3ste posibil sa obtinem o Individualitate nsa daca noi credem ca o avem acea
posibilitate va disparea. 3ste evident ca niciodata nu am lupta pentru a obtine ceva ce
credem ca avem.
,ante+ia ne $ace sa credem ca suntem posesori ai Individualitatii. 3ste ur"ent sa luptam
mpotriva $ante+iei aceasta ne $ace sa parem ca si cum am $i n $elul acesta sau acela
c#nd n realitate suntem mi+erabili nerusinati si perversi. Credem ca suntem oameni
c#nd de $apt suntem numai niste mami$ere intelectuale lipsite de Individualitate.
%itomanii se cred @ei %a'atmasi etc. $ara sa banuiasca $aptul ca nici macar nu au
minte individuala si 6ointa Constienta. 3"olatrii l adora ntr*at#t pe iubitul lor 3"o
nc#t nicic#nd nu ar accepta ideea %ultiplicitatii 3"ourilor nauntrul lor nsisi.
Paranoicii cu tot or"oliul clasic cei caracteri+ea+a nici macar nu vor citi aceasta carteK
3ste indispensabil sa luptam pe viata si pe moarte mpotriva $ante+iei le"ate de noi
nsine daca nu vrem sa $im victime ale emotiilor arti$iciale si ale e2perientelor $alse care
pe l#n"a $aptul ca ne pun n situatii ridicole mpiedica orice posibilitate de de+voltare
interioara.
Animalul intelectual este at#t de 'ipnoti+at de $ante+ia sa nc#t visea+a ca este un leu sau
o acvila pe c#nd cu adevarat nu este nimic altceva dec#t un netrebnic vierme din noroiul
pam#ntului.
%itomanul niciodata nu ar accepta aceste a$irmatii $acute n r#ndurile de mai sus-
evident el se simte ar'i'iero$ant orice s*ar spune $ara sa banuiasca $aptul ca $ante+ia
nueste practic nimic Bnimic altceva dec#t $ante+ie9. ,ante+ia este o $orta reala care
actionea+a n mod universal asupra omenirii si care mentine umanoidul intelectual ntr*o
stare de vis $ac#ndu*l sa creada ca este de(a un omca poseda adevarata Individualitate
vointa constiinta tre+ita minte particulara etc. etc.
C#nd "#ndim ca suntem unul nu ne putem clinti din locul n care ne a$lam n noi nsine
batem pasul pe loc si n cele din urma de"eneram involuam. ,iecare dintre noi se
"aseste ntr*o anumita etapa psi'olo"ica si nu vom putea iesi din aceasta dec#t daca le
vom descoperi n mod direct pe toate acele persoane sau 3uri care traiesc nauntrul
persoanei noastre.
3ste clar ca prin intermediul auto*observarii intime vom putea vedea persoanele care
traiesc n psi'icul nostru si pe care trebuie sa le eliminam pentru a obtine trans$ormarea
radicala.
Aceasta perceptie aceasta auto*observare trans$orma n mod $undamental toate
conceptiile "resite pe care le avem despre noi nsine si ca re+ultat vom evidentia $aptul
concret ca nu posedam o adevarata Individualitate. At#ta timp c#t nu ne vom auto*
observa vom trai cu ilu+ia ca suntem Unul si nconsecinta viata noastra va $i $alsa.
4u este posibil sa ne relationam corect cu semenii nostri c#nd nu se reali+ea+a o
sc'imbare interioara n ad#ncul psi'icului nostru. Orice trans$ormare intima cere
eliminarea prealabila a3urilor pe care le purtam n interior .n nici un ca+ nu am putea
elimina acele 3uri daca nu le observam n interiorul nostru. Pentru aceia care se simt
Unul care au despre ei nsisi cea mai buna parere care nicic#nd nu ar accepta doctrina
celor multipli si nici nu doresc sa observe 3urile asadar orice posibilitate de sc'imbare
devine imposibila n ei. 4u este posibil sa ne sc'imbam daca nu eliminam nsa cine se
simte posesor al Individualitatii daca ar accepta ca trebuie sa elimine nu ar sti n
realitate ce este ceea ce trebuie sa elimine.
Dar nu trebuie sa uitam ca cine crede ca este Unul $iind auto*nselat crede ca stie ntr*
adevar ce trebuie sa elimine nsa n realitate nici macar nu stie ca nu stie este un
i"norant cultivat. Avem nevoie sa ne Bde+e"oi+am9 pentru a ne Bindividuali+a9 nsa cine
crede ca poseda Individualitatea este imposibil sa se poata de+e"oi+a.
Individualitatea este sacra suta la suta- putini sunt cei care o au dar toti cred ca o au.
Cum am putea elimina B3urile9 daca noi credem ca avem un B3u9 unic?
n mod si"ur numai cel care niciodata nu s*a Auto*Observat n mod serios crede ca are
un 3u Unic. Dar trebuie sa $im $oarte clari n aceasta nvatatura ntruc#t e2ista pericolul
psi'olo"ic de a con$unda Individualitatea autentica cu conceptul unui $el de B3u
)uperior9 sau ceva de acest "en.
Individualitatea )acra se a$la mult dincolo de orice $orma de B3u9 ea este ceea ce este
ceea ce a $ost dintotdeauna si ceea ce va $i mereu. Le"itima individualitate este ,iinta
iar ratiunea de a $i a ,iintei este nsasi ,iinta. )a se $aca distinctie ntre ,iinta si 3u. Cei
care con$unda 3ul cu ,iinta cu si"uranta ca nicic#nd nu s*au auto*observat n mod
serios.
P#na c#nd 3senta constiinta va ram#ne pe mai departe mbuteliata n tot acest ansamblu
de 3uri pe care l purtam n interior sc'imbarea radicala va $i mai mult dec#t imposibila.

CAPITOLUL 1H
)artea vietii
O persoana e ceea ce este viata sa. Ceea ce continua dincolo de moarte e viata. Aceasta
este semni$icatia cartii vietii care se desc'ide o data cu moartea. Privita aceasta
c'estiune dintr*un punct de vedere strict psi'olo"ic o +i oarecare din viata noastra este
n realitateo mica replica a ntre"ii vieti. Din toate acestea putem deduce urmatoarele7
daca un om nu lucrea+a asupra lui nsusi asta+i nu se va sc'imba nicic#nd. C#nd
a$irmam ca vrem sa lucram asupra noastra nsine si nu lucram a+i am#n#nd munca pe
m#ine o ast$el de a$irmatie va $i un simplu proiect si nimic mai mult deoarece n +iua
de a+i se a$la replica ntre"ii noastre vieti.
32ista undeva o vorba populara care spune7 B4u lasa pe m#ine ce poti $ace a+i9. Daca
un om spune7 B6oi lucra asupra mea nsumi m#ine9 nicic#nd nu va lucra asupra lui
nsusi deoarece ntotdeauna va e2ista un m#ine. Acest lucru este $oarte similar cu o
anumita nstiintare anunt sau te2t pe care unii comercianti l a$isea+a n ma"a+inele lor7
BA@I 4U )3 DA P3 DATO&I3 DA& %LI43 DA9.
C#nd vreun nevoias vine sa solicite credit se loveste de teribila nstiintare iar daca
revine a doua +i "aseste din nou nenorocitul anunt sau te2t. Aceasta e ceea ce se c'eama
n psi'olo"ie Bboala +ilei de m#ine9. At#ta timp c#t un om va spune Bm#ine9 nicic#nd
nu se va sc'imba. 3ste necesar cu ma2ima ur"enta $ara nici o am#nare sa lucram
asupra noastra nsinea+i nu sa visam lenesi la un viitor sau la o oportunitate
e2traordinara.
Aceia care spun7 Bnt#i voi $ace asta sau aia si dupa aceea voi lucra9 niciodata nu vor
lucra asupra lor nsisi acestia sunt locuitorii pam#ntului mentionati n Cartile )$inte. Am
cunoscut un puternic proprietar de pam#nturi care spunea7 BTrebuie mai nt#i sa ma
navutesc si dupaaceea voi lucra asupra %ea nsumi9. C#nd era bolnav pe moarte l*am
vi+itat i*am pus urmatoarea ntrebare7 BTot mai vrei sa te navutesti?9
Bmi pare ntr*adevCr rCu cC am pierdut timpul9 mi*a rCspuns. DupC c#teva +ile a murit
dupC ce Mi*a recunoscut "reMeala.
Acel om avea multe pCm#nturi dar vroia sC se nstCp#neascC pe proprietCNile vecine sC
se BnavuNeascC9 pentru ca $erma sa sC $ie mCr"initC e2act de patru drumuri.
BA(un"e +ilei neca+ul ei59 a spus %arele GA/I& Iisus. )C ne auto*observCm c'iar a+i
n le"CturC cu +iua mereu recurentC miniaturC a ntre"ii noastre vieNi.
C#nd un om ncepe sC lucre+e asupra lui nsuMi c'iar a+i c#nd Mi observC neplCcerile Mi
su$erinNele mer"e pe drumul succesului.
4u ar $i posibil sC eliminCm ceea ce nu cunoaMtem. Trebuie sC observCm mai nt#i
propriile noastre erori.
Avem nevoie sC ne cunoaMtem nu doar +iua ci Mi relaNia cu aceasta. 32istC o anumitC +i
obiMnuitC pe care $iecare persoanC o e2perimentea+C direct e2cept#nd $aptele insolite
neobiMnuite.
)e dovedeMte interesant sC observCm recurenNa +ilnicC repetiNia de cuvinte Mi nt#mplCri
pentru $iecare persoanC etc.
AceastC repetare sau recurenNC a evenimentelor Mi cuvintelor meritC sC $ie studiatC ne
conduce la auto*cunoaMtere.
CAPITOLUL 1<
)reaturi Mecanice
4icidecum nu am putea ne"a Le"ea &ecurenNei care se produce n $iecare moment al
vieNii noastre. n mod cert n $iecare +i a e2istenNei noastre e2istC o repetare de
evenimente stCri de conMtiinNC cuvinte dorinNe "#nduri acte de voinNC etc.
3ste clar cC atunci c#nd o persoanC nu se auto*observC nu*Mi poate da seama de aceastC
nencetatC repetare +ilnicC.
)e dovedeMte a $i evident cC cine nu simte nici un interes pentru a se observa pe sine
nsuMi nu doreMte nici sC munceascC pentru a obNine o adevCratC trans$ormare radicalC.
Dar culmea culmilor e2istC oameni care vor sC se trans$orme $CrC a lucra asupra lor
nMiMi.
4u ne"Cm $aptul cC $iecare are dreptul la adevCrata $ericire a spiritului nsC de
asemenea este si"ur $aptul cC o ast$el de $ericire ar $i mai mult dec#t imposibilC dacC nu
lucrCm asupra noastrC nMine.
O persoanC se poate sc'imba n mod intim c#nd ntradevCr reuMeMte sC*Mi modi$ice
reacNiile n $aNa diverselor nt#mplCri care i survin +ilnic.
Dar nu am putea sC sc'imbCm modul nostru de a reacNiona n $aNa nt#mplCrilor vieNii
practice dacC nu am lucra serios asupra noastrC nMine.
Avem nevoie sC sc'imbCm modul nostru de a "#ndi sC $im mai puNin ne"li(enNi sC
devenim mai serioMi Mi sC luCm viaNa ntr*un mod di$erit n sensul sCu real Mi practic.
nsC dacC noi continuCm aMa cum suntem comport#ndu*ne la $el n $iecare +i repet#nd
aceleaMi "reMeli cu aceeaMi ne"li(enNC din totdeauna orice posibilitate de sc'imbare
va rCm#ne de $apt eliminatC.
DacC o persoanC ntr*adevCr vrea sC a(un"C sC se cunoascC pe sine nsCMi trebuie sC
nceapC prin a*Mi observa propria comportare n $aNa evenimentelor oricCrei +ile a vieNii.
4u vrem sC spunem cu aceasta cC o persoanC nu trebuie sC se observe pe ea nsCMi +ilnic
vrem doar sC a$irmCm cC trebuie sC ncepem prin a observa o primC +i.
n toate trebuie sC e2iste un nceput Mi a ncepe prin a observa comportamentul nostru n
oricare +i din viaNa noastrC este un bun nceput.
A observa reacNiile noastre mecanice n $aNa tuturor acelor detalii mCrunte ale
dormitorului locuinNei su$ra"eriei casei strC+ii serviciului etc. etc. etc. ceea ce
spunem simNim Mi "#ndim este cu si"uranNC lucrul cel mai indicat.
Important este sC vedem apoi cum sau n ce mod putem sc'imba acele reacNii- nsC dacC
noi credem cC suntem persoane bune cC nicic#nd nu ne comportCm n mod inconMtient
Mi "reMit nicic#nd nu ne vom sc'imba.
nainte de toate avem nevoie sC nNele"em cC suntem persoane*maMini simple marionete
controlate de a"enNi secreNi de 3uri oculte.
nCuntrul persoanei noastre trCiesc multe persoane niciodatC nu suntem identici- uneori
se mani$estC n noi o persoanC mesc'inC- alteori o persoanC iritabilC- n orice altC clipC o
persoanC splendidC binevoitoare- mai t#r+iu o persoanC scandaloasC sau calomniatoare-
dupC aceea un s$#nt apoi un Marlatan etc. etc. etc.
Avem persoane de tot $elul n interiorul $iecCruia dintre noi 3uri de toate $elurile.
Personalitatea noastrC nu este altceva dec#t o marionetC o pCpuMC vorbitoare ceva
mecanic.
)C ncepem prin a ne comporta conMtient pe durata unei mici pCrNi a +ilei- trebuie sC
ncetCm sC $im simple maMini c'iar dacC va $i timp de c#teva minute pe +i acesta va
avea o in$luenNC decisivC asupra e2istenNei noastre.
C#nd ne Auto*ObservCm Mi re$u+Cm sC $acem ceea ce vrea un 3u sau altul este clar cC
ncepem sC nu mai $im maMini.
Un sin"ur moment n care suntem destul de conMtienNi pentru a nceta sC $im maMini
dacC se $ace n mod voluntar de obicei modi$icC multe circumstanNe neplCcuteK
CAPITOLUL 1I
Painea u#rau'tantiala
DacC observCm cu luare*aminte oricare +i din viaNa noastrC vom vedea cC ntr*adevCr nu
Mtim sC trCim n mod conMtient.
6iaNa noastrC seamCnC cu un tren n mers deplas#ndu*se pe Minele $i2e ale obiceiurilor
mecanice ri"ide ale unei e2istenNe +adarnice Mi super$iciale.
CiudCNenia acestui ca+ este cC niciodatC nu ne trece prin cap sC modi$icCm obiceiurile se
pare cC nu obosim repet#nd mereu aceleaMi lucruri.
Obiceiurile ne menNin pietri$icaNi nsC credem cC suntem liberi- suntem nspCim#ntCtor
de ur#Ni dar ne credem precum ApolloK
)untem oameni mecanici motiv mai mult dec#t su$icient pentru a duce lipsC de orice
sentiment adevCrat le"at de ceea ce $acem n viaNC.
4e miMcCm +ilnic pe vec'iul $C"aM al obiceiurilor noastre nvec'ite Mi absurde Mi ast$el e
clar cC nu avem o adevCratC viaNC- n loc sC trCim ve"etCm n mod mi+erabil Mi nu
primim
impresii noi.
DacC o persoanC Mi*ar ncepe +iua n mod conMtient este evident cC acea +i ar $i $oarte
di$eritC de celelalte +ile.
C#nd cineva ia ntrea"a sa viaNC ca $iind c'iar acea +i pe care o trCieMte c#nd nu lasC pe
m#ine ceea ce trebuie $Ccut c'iar a+i a(un"e ntr*adevCr sC cunoascC ceea ce nseamnC
sC lucre+e asupra sa nsuMi.
4iciodatC o +i nu e lipsitC de importanNC- dacC ntradevCr vrem sC ne trans$ormCm
radical trebuie sC ne vedem sC ne observCm Mi sC ne nNele"em +i de +i.
TotuMi oamenii nu vor sC se vadC pe ei nMiMi- unii dorind sC lucre+e asupra lor nMiMi Mi
(usti$icC ne"li(enNa prin $ra+e ca urmCtoarea7 B%unca de la birou nu*mi permite sC lucre+
asupra mea nsumi9. Ast$el de cuvintele lipsite de sens "oale +adarnice absurde
servesc doar pentru a (usti$ica indolenNa lenea lipsa de iubire pentru %area Cau+C.
Ast$el de oameni c'iar dacC au multe neliniMti spirituale e clar cC nu se vor sc'imba
nicic#nd.
A ne observa pe noi nMine este ur"ent presant de neam#nat.
Auto*Observarea intimC este $undamentalC pentru sc'imbarea adevCratC.
Care este starea ta psi'olo"icC la tre+ire? Care este starea ta su$leteascC pe durata
micului de(un? Ai $ost nerCbdCtor cu c'elnerul? Cu soNia? De ce ai $ost nerCbdCtor? Ce
este ceea ce te bulversea+C mereu? etc.
A nu $uma sau a m#nca mai puNin nu repre+intC ntrea"a sc'imbare nsC ntr*adevCr
indicC un oarecare pro"res. Otim bine cC viciul Mi lCcomia sunt inumane Mi bestiale.
Cineva care s*a dedicat Drumului )ecret nu este bine sC aibC un corp $i+ic e2cesiv de
"ras Mi cu o burtC proeminentC Mi lipsit de orice euritmie de per$ecNiune. Acel $apt indicC
lCcomie "urmandism Mi c'iar lene.
6iaNa +ilnicC pro$esia serviciul c'iar dacC sunt vitale pentru e2istenNC repre+intC
somnul conMtiinNei.
A Mti cC viaNa este un vis nu nseamnC cC am nNeles*o.
nNele"erea vine o datC cu Auto*Observarea Mi cu munca intensC asupra noastrC nMine.
Pentru a lucra asupra noastrC este indispensabil sC lucrCm asupra vieNii noastre +ilnice
c'iar de a+i Mi atunci vom nNele"e ceea ce nseamnC acea $ra+C din &u"Cciunea
Domnului7
BP#inea noastrC cea de toate +ilele dC*ne*o nouC astC+i9.
Propo+iNia BToate @ilele9 nseamnC n "receMte BP#inea )uprasubstanNialC9 sau BP#inea
din nalt9.
.no+a dC acea P#ine a 6ieNii n dublul sens de idei Mi $orNe care ne permit sC de+inte"rCm
erorile psi'olo"ice.
De $iecare datC c#nd reducem la pra$ cosmic un anumit B3u9 c#Mti"Cm e2perienNC
psi'olo"icC m#ncCm P#inea nNelepciunii primim o nouC cunoaMtere.
.no+a ne o$erC BP#inea )uprasubstanNialC9 BP#inea nNelepciunii9 Mi ne aratC cu
preci+ie noua viaNC care ncepe n noi nMine nCuntrul nostru nMine aici Mi acum.
AMadar nimeni nu poate sC*Mi modi$ice viaNa sau sC sc'imbe vreun lucru relaNionat cu
reacNiile mecanice ale e2istenNei dec#t dacC dispune de a(utorul noilor idei Mi primeMte
spri(in Divin.
.no+a dC aceste idei noi Mi predC Bmodus operandi9 prin intermediul cCruia o persoanC
poate $i asistatC de ,orNe )uperioare minNii.
Trebuie sC pre"Ctim centrii in$eriori ai or"anismului nostru pentru a primi ideile Mi
$orNele care vin de la Centrii )uperiori.
n munca asupra eului nsuMi nu e2istC nimic ne"li(abil.
Orice "#nd oric#t de nesemni$icativ ar $i meritC sC $ie observat. Orice emoNie ne"ativC
reacNie etc. trebuie sC $ie observatC.
CAPITOLUL 1;
*unul ta#an al caei
Ate ndepCrta de e$ectele de+astruoase ale vieNii n aceste vremuri tenebroase cu
si"uranNC este $oarte di$icil dar indispensabil alt$el eMti devorat de viaNC.
Orice muncC pe care cineva o $ace asupra sa nsuMi cu scopul de a obNine o de+voltare
su$leteascC Mi spiritualC se relaNionea+C ntotdeauna cu i+olarea D$oarte bine nNeleasCD
cCci sub in$luenNa vieNii aMa cum o trCim mereu nu este posibil sC de+voltCm altceva
dec#t personalitatea.
n nici un ca+ nu ncercCm sC ne opunem de+voltCrii personalitCNii n mod evident
aceasta este necesarC n e2istenNC nsC desi"ur este ceva pur Mi simplu arti$icial nu este
adevCrul realul din noi.
DacC bietul mami$er intelectual n mod "reMit numit om nu se i+olea+C ci se identi$icC
cu toate $aptele vieNii practice Mi*Mi iroseMte $orNele n emoNii ne"ative Mi n
autoconsideraNii
personale Mi n deMartC pClCvrC"ealC insubstanNialC de discuNie ambi"uC n el nu se va
putea de+volta nimic nClNCtor nici un element real cu e2cepNia a ceea ce aparNine lumii
mecanicitCNii.
,CrC doar Mi poate cine vrea ntr*adevCr sC obNinC de+voltarea 3senNei n el trebuie sC
a(un"C sC $ie nc'is n mod ermetic.
Acest lucru se re$erC la ceva intim str#ns le"at de tCcere.
,ra+a provine din timpurile strCvec'i c#nd se preda n mod secret o DoctrinC despre
de+voltarea interioarC a omului le"atC de numele lui ?ermes.
DacC o persoanC vrea ca n interioritatea sa sC creascC ceva real este clar cC trebuie sC
evite scur"erea ener"iilor sale psi'ice.
C#nd cineva are scur"eri de ener"ie Mi nu se a$lC i+olat n intimitatea sa este
incontestabil cC nu va putea obNine n psi'icul sCu de+voltarea a ceva real.
6iaNa comunC obiMnuitC vrea sC ne devore+e n mod implacabil- noi trebuie sC luptCm
+ilnic mpotriva vieNii trebuie sC nvCNCm sC notCm mpotriva curentuluiK
AceastC muncC este contrarC vieNii este vorba de ceva $oarte di$erit $aNC de viaNa de toate
+ilele Mi care totuMi trebuie pus n practicC clipC de clipC- vreau sC mC re$er la &evoluNia
ConMtiinNei.
3ste evident cC dacC atitudinea noastrC $aNC de viaNa +ilnicC este $undamental "reMitC-
dacC noi credem cC totul trebuie sC ne mear"C bine pur Mi simplu atunci vor veni
de+amC"irileK
Oamenii vor ca lucrurile sa le iasa bine Bpur si simplu9 pentru ca totul trebuie sa mear"a
n acord cu planurile lor- nsa cruda realitate este di$erita c#t timp o persoana nu se
sc'imba n interior ca*i place sau nu va $i mereu victima a circumstantelor.
)e spun si se scriu despre viata multe stupiditati sentimentale nsa acest Tratat de
Psi'olo"ie &evolutionara este di$erit. Aceasta Doctrina trece direct la subiect la $aptele
concrete clare si de$initive- a$irma n mod accentuat ca BAnimalul Intelectual9 n mod
"resit numit om este un biped mecanic inconstient adormit.
B/unul )tap#n al Casei9 niciodata nu ar accepta Psi'olo"ia &evolutionara- si
ndeplineste toate ndatoririle de tata de sot etc. si n consecinta are despre el cea mai
buna parere. Dar el serveste doar scopurilor naturii si at#ta tot. Prin opo+itie vom spune
ca e2ista si B/unul )tap#n al Casei9 care noata mpotriva curentului care nu vrea sa se
lase devorat de viata- nsa n lume acesti indivi+i sunt $oarte putini nu abunda nicic#nd.
Atunci c#nd o persoana "#ndeste n acord cu ideile acestui Tratat de Psi'olo"ie
&evolutionara obtine o vi+iune corecta asupra vietii.

CAPITOLUL AJ
)ele + lumi
A observa si a se observa pe sine nsusi sunt doua lucruri complet di$erite cu toate
acesteaambele pretind atentie. n observare atentia este orientata n a$ara spre lumea
e2terioara prin intermediul $erestrelor simturilor. n auto*observarea de sine nsusi
atentia este orientata spre interior si pentru aceasta simturile de perceptie e2terna nu sunt
de $olos acest motiv $iind mai mult dec#t su$icient pentru ca neo$itului sa*i $ie di$icila
observarea proceselor sale psi'olo"ice intime. Punctul de plecare al stiintei o$iciale n
latura sa practica e ceea ce este observabil. Punctul de plecare al muncii asupra sinelui
nsusi este auto*observarea ceea ce este auto*observabil.
Indiscutabil aceste doua puncte de plecare citate n r#ndurile de mai sus ne duc n
directii complet di$erite. Cineva ar putea mbatr#ni cu$undat n do"mele intransi"ente ale
stiintei o$iciale studiind $enomene e2terioare observ#nd celule atomi molecule sori
stele comete etc. $ara a e2perimenta nauntrul lui nsusi nici o sc'imbare radicala.
.enul de cunoastere care trans$orma n interior pe cineva niciodata nu ar putea $i
obtinut prin intermediul observarii e2terioare. Adevarata cunoastere care poate
realmente sa produca n noi o sc'imbare interioara $undamentala are drept ba+a auto*
observarea directa de sine nsusi. 3ste ur"ent sa le spunem studentilor nostri .nostici sa
se observe pe ei nsisi si n ce sens trebuie sa se auto*observe si motivele pentru aceasta.
Observarea este un mi(loc pentru modi$icarea conditiilor mecanice ale lumii. Auto*
observarea interioara este un mi(loc pentru trans$ormarea intima.
Ca urmare sau corolar al tuturor acestora putem si trebuie sa a$irmam n mod accentuat
ca e2ista doua cate"orii de cunoastere7 cea e2terna si cea interna si ca n a$ara de ca+ul
c#nd avem n noi nsine centrul ma"netic care sa poata di$erentia calitatile cunoasterii
amestecul planurilor sau ordinilor de idei ar putea sa ne duca la con$u+ie. 4e "asim deci
n $ata a doua lumi cea e2terioara si cea interioara. Prima dintre acestea este perceputa
prin simturile de perceptie e2terna- a doua poate $i perceputa doar prin simtul auto*
observarii interne.
.#nduri idei emotii na+uinte sperante de+ama"iri etc. sunt interioare invi+ibile
pentru simturile comune obisnuite si cu toate acestea sunt pentru noi mai reale dec#t
masa din su$ra"erie sau $otoliile din salon.
Cu si"uranta noi traim mai mult n lumea noastra interioara dec#t n cea e2terioara
acest lucru este incontestabil indiscutabil.
n Lumile noastre Interne n lumea noastra secreta iubim dorim banuim
binecuv#ntam blestemam aspiram su$erim ne bucuram suntem deceptionati
recompensati etc. etc. etc.
Incontestabil cele doua lumi interna si e2terna sunt veri$icabile n mod e2perimental.
Lumea e2terioara este observabilul. Lumea interioara este auto*observabilul n sine
nsusi si nauntrul nostru nsine aici si acum.
Cine ntr*adevar vrea sa cunoasca BLumile Interne9 ale planetei Pam#nt sau ale
)istemului )olar sau ale .ala2iei n care traim trebuie sa cunoasca mai nt#i lumea sa
intima viata sa interioara particulara propriile sale BLumi Interne9.
BOmule cunoaste*te pe tine nsuti si vei cunoaste Universul si @eii9. Cu c#t va e2plora
mai mult aceasta BLume Interioara9 numita B)ine nsusi9 cu at#t mai mult va ntele"e ca
traieste simultan n doua lumi n doua realitati n doua s$ere cea e2terioara si cea
interioara.
La $el cum unei persoane i este indispensabil sa nvete sa umble n Blumea e2terioara9
pentru a nu cadea ntr*o prapastie a nu se rataci pe stra+ile orasului a*si selecta
prieteniile a nu se ntovarasi cu perversi a nu m#nca otrava etc. tot asa prin
intermediul muncii psi'olo"ice asupra noastra nsine nvatam sa umblam n BLumea
Interioara9 care este e2plorabila prin intermediul auto*observarii de sine.
n realitate simtul auto*observarii de sine nsusi se "aseste atro$iat la rasa umana
decadenta a acestei epoci n care traim.
Pe masura ce noi perseveram n auto*observarea noastra nsine simtul auto*observarii
intime se va de+volta n mod pro"resiv.

CAPITOLUL A1
O'ervare (e ine inui
Auto*Observarea intima de sine nsusi este un mi(loc practic pentru a obtine o
trans$ormare radicala.
A cunoaste si a observa sunt lucruri di$erite. %ulti con$unda observarea de sine cu $aptul
de a cunoaste. Cunoastem ca suntem ase+ati pe un scaun ntr*o sala nsa aceasta nu
nseamna ca vom observa scaunul.
Cunoastem ca la un moment dat suntem ntr*o stare ne"ativa poate $ata de o problema
sau preocupati de o c'estiune sau alta sau ntr*o stare de neliniste sau de incertitudine
etc. dar aceasta nu nseamna ca o vom observa.
)imtiti antipatie pentru cineva? 4u va place o anumita persoana? De ce? 6eti spune ca
cunoasteti acea persoanaK
6a ro"5 observati*o a cunoaste nicic#nd nu nseamna a observa- nu con$undati $aptul de
a cunoaste cu $aptul de a observaK
Observarea de sine care este suta la suta activa este un mi(loc pentru sc'imbarea de
sine n timp ce cunoasterea care e pasiva nu este. Cu si"uranta a cunoaste nu este un
act de atentie. Atentia diri(ata spre interiorul nostru nsine spre ceea ce se nt#mpla
nauntrul nostru este ntr*adevar ceva po+itiv activK
n ca+ul unei persoane $ata de care avem antipatie numai asa pentru ca asa avem c'e$ si
de multe ori $ara nici un motiv remarcam multitudinea de "#nduri care se acumulea+a n
minte "rupul de voci care vorbesc si stri"a de+ordonat nauntrul nostru nsine ceea ce
spun emotiile de+a"reabile care apar n interiorul nostru savoarea neplacuta pe care
toate acestea o lasa n psi'icul nostru etc. etc.
3vident ntr*o asemenea stare ne dam seama deopotriva de $aptul ca n interior
tratam$oarte ur#t persoana $ata de care avem antipatie. nsa pentru a vedea toate acestea
este nevoie indiscutabil de o atentie diri(ata n mod intentionat spre interiorul nostru
nsine- nu de o atentie pasiva. Atentia dinamica provine ntr*adevar de la partea
observatoare n timp ce "#ndurile si emotiile apartin partii observate.
Toate acestea ne $ac sa ntele"em ca $aptul de a cunoaste este ceva pe de*a*ntre"ul pasiv
si mecanic n contrast evident cu observarea de sine care este un act constient. 4u vrem
sa spunem cu asta ca nu e2ista observarea mecanica de sine nsa un asemenea tip de
observare nu are nimic de*a $ace cu auto*observarea psi'olo"ica la care ne re$erim.
A "#ndi si a observa se dovedesc a $i de asemenea $oarte di$erite. Orice subiect si
poate o$eri lu2ul de a "#ndi despre el nsusi tot ceea ce vrea dar asta nu nseamna ca se
va observa cu adevarat. Trebuie sa vedem di$eritele B3uri9 n actiune sa le descoperim
n psi'icul nostru sa ntele"em ca nauntrul $iecaruia dintre ele e2ista un procenta( din
propria noastra constiinta sa ne caim ca le*am creat etc.
Atunci vom e2clama7 BDar ce $ace acest 3U?9 BCe spune?9 BCe este ceea ce vrea?9BDe
ce ma c'inuieste cu des$r#ul sau cu m#nia sa?9 etc. etc. etc.
Atunci vom vedea n interiorul nostru nsine toata acea nlantuire de "#nduri emotii
dorinte pasiuni comedii private drame personale minciuni elaborate discursuri scu+e
morbiditati paturi de placere scene de lascivitate etc. etc. etc.
De multe ori nainte de a adormi tocmai n clipa de trecere de la starea de ve"'e la cea
de somn percepem nauntrul propriei noastre minti di$erite voci care vorbesc ntre ele
sunt di$eritele 3uri care trebuie sa rupa n acele momente orice cone2iune cu di$eritii
centri ai masinii noastre or"anice cu scopul de a se cu$unda apoi n lumea moleculara
n a BCincea Dimensiune9.
CAPITOLUL 22
VOR*,RIA
)e dovedeste ur"ent presant de neam#nat sC observCm vorbCria interioarC si locul
precis din care provine.
Incontestabil vorbCria interioarC "resitC este BCausa Causorum9 a multor stCri psi'ice
nearmonioase si neplCcute din pre+ent si de asemenea din viitor.
3vident acea desartC pClCvrC"ealC insubstantialC de discutie ambi"uC si n "eneral
orice discutie pre(udiciabilC dCunCtoare absurdC mani$estatC n lumea e2terioarC si are
ori"inea n conversatia interioarC "resitC.
)e stie cC n .no+C e2istC practica esotericC a tCcerii interioare- aceasta o cunosc
discipolii nostri de BCamera a Treia9.
4u este de prisos sC spunem cu deplinC claritate cC tCcerea interioarC trebuie sC se re$ere
n mod speci$ic la ceva $oarte precis si de$init.
C#nd procesul "#ndirii este epui+at nadins pe durata meditatiei interioare pro$unde se
obtine tCcerea interioarC- nsC nu aceasta e ceea ce vrem sC e2plicCm n acest capitol.
BA "oli mintea9 sau Ba o pune n alb9 pentru a obtine realmente tCcerea interioarC nici
aceasta nu e ceea ce vrem sC e2plicCm acum n aceste para"ra$e.
A practica tCcerea interioarC la care ne re$erim nu nseamnC nici sC mpiedici ca n minte
sC pCtrundC ceva.
ntr*adevCr vorbim acum de un tip de tCcere interioarC $oarte di$erit. 4u este vorba de
ceva va" si "eneralK
6rem sC practicCm tCcerea interioarC n relatie cu ceva ce se a$lC de(a n minte o
persoanC un eveniment o problemC personalC sau strCinC ceea ce ni s*a povestit ceea
ce a $Ccut cineva etc. dar $CrC a o atin"e cu limba interioarC $CrC discurs intimK
A nvCta sC taci nu numai cu limba e2terioarC ci totodatC si cu limba secretC internC
este e2traordinar minunat.
%ulti tac n e2terior nsC cu limba lor interioarC l (upoaie de viu pe aproapele lor.
6orbCria interioarC nveninatC si rCuvoitoare produce con$u+ie interioarC.
DacC se observC vorbCria interioarC "resitC se va vedea cC este $ormatC din (umCtCti de
adevCr sau din adevCruri care se relationea+C ntre ele ntr*un mod mai mult sau mai
putin incorect adCu"#ndu*se ori omit#ndu*se ceva.
Din pCcate viata noastrC emotionalC se ba+ea+C e2clusiv pe Bauto*simpatie9.
Drept culme a unei asemenea in$amii simpati+Cm doar cu noi nsine cu at#t de iubitul
nostru 3"o si simtim antipatie si c'iar urC $atC de cei care nu simpati+ea+C cu noi.
4e iubim prea mult pe noi nsine suntem narcisisti sutC la sutC acest lucru este
incontestabil indiscutabil.
P#nC c#nd vom rCm#ne pe mai departe mbuteliati n Bauto*simpatie9 orice de+voltare a
,iintei devine mai mult dec#t imposibilC.
Avem nevoie sC nvCtCm sC vedem punctul de vedere al altuia. 3ste ur"ent sC stim sC ne
punem n locul celorlalti.
BAst$el cC toate lucrurile pe care vreti ca oamenii sC vi le $acC vouC tot asa $aceti*le si
voi lor9 :%atei <71A>.
Ceea ce ntr*adevCr contea+C n aceste studii este modul n care oamenii se comportC n
interior n mod invi+ibil unii cu altii.
Din nenorocire si cu toate cC suntem $oarte politicosi si c'iar sinceri uneori $CrC ndoialC
cC la nivel invi+ibil si intern ne tratCm $oarte rCu unii pe altii.
Persoane aparent $oarte binevoitoare si t#rCsc +ilnic semenii spre caverna secretC din ei
nsisi pentru a $ace cu acestia tot ceea ce po$tesc. :Umiliri +e$lemisire bat(ocurC etc.>
CAPITOLUL AE
LUMEA %E RELATII
Lumea de relatii are trei aspecte $oarte di$erite pe care trebuie sC le clari$icCm n mod
precis. Primul7 suntem relationati cu corpul planetar adicC cu corpul $i+ic.
Al doilea7 trCim pe planeta PCm#nt si ca o consecintC lo"icC suntem relationati cu
lumea e2terioarC si cu problemele care ne privesc pe noi7 $amilie a$aceri bani c'estiuni
le"ate de muncC pro$esie politicC etc. etc. etc.
Al treilea7 relatia omului cu el nsusi. Pentru ma(oritatea oamenilor acest tip de relatie
nu are nici cea mai micC importantC.
Din pCcate pe oameni i interesea+C doar primele douC tipuri de relatii privind cel de*al
treilea tip cu cea mai absolutC indi$erentC.
?ranC sCnCtate bani a$aceri constituie de $apt principalele preocupCri ale
BAnimalului Intelectual9 n mod "resit numit BOm9.
Asadar7 este evident cC at#t corpul $i+ic c#t si c'estiunile lumii sunt e2terioare $atC de
noi nsine.
Corpul Planetar :corpul $i+ic> uneori este bolnav alteori sCnCtos si asa mai departe.
Credem ntotdeauna cC avem o oarecare cunoastere n ceea ce priveste corpul nostru
$i+ic dar n realitate nici cei mai buni oameni de stiintC din lume nu stiu multe despre
corpul de carne si oase.
,CrC ndoialC corpul $i+ic datoritC teribilei si comple2ei sale or"ani+Cri este cu
si"urantC cu mult dincolo de ntele"erea noastrC.
n ceea ce priveste al doilea tip de relatii suntem victime ale circumstantelor- este
lamentabil cC ncC nu am nvCtat sC producem n mod constient circumstante.
)unt numerosi oamenii incapabili sC se adapte+e la nimic sau la nimeni sau sC aibC
adevCrat succes n viatC.
.#ndindu*ne la noi nsine din punctul de vedere al muncii esoterice .nostice este
ur"ent sC cercetCm la care dintre aceste trei tipuri de relatii suntem de$icitari.
)e poate nt#mpla ca+ul concret n care suntem "resit relationati cu corpul $i+ic si din
cau+a acestui $apt suntem bolnavi.
)e poate nt#mpla cC suntem prost relationati cu lumea e2terioarC si drept re+ultat avem
con$licte probleme economice si sociale etc. etc. etc.
)e poate cC suntem prost relationati cu noi nsine si ca urmare su$erim mult din lipsC de
iluminare interioarC.
3vident dacC lampa din dormitorul nostru nu este conectatC la instalatia electricC n
odaia noastrC va $i be+nC.
Cei care su$erC din lipsC de iluminare interioarC trebuie sC*si conecte+e mintea cu
Centrii )uperiori ai ,iintei lor.
Incontestabil avem nevoie sC stabilim relatii corecte nu doar cu Corpul nostru Planetar
:corpul $i+ic> si cu lumea e2terioarC ci si cu $iecare din pCrtile propriei noastre ,iinte.
/olnavii pesimisti plictisiti de at#tia medici si medicamente de(a nu mai doresc sC se
vindece- pacientii optimisti luptC pentru a trCi.
n Ca+inoul din %onte Carlo multi milionari care si*au pierdut averea la (oc s*au
sinucis. %ilioane de mame sCrmane lucrea+C pentru a*si ntretine copiii.
)unt nenumCrati aspirantii deprimati care din lipsC de puteri psi'ice si de iluminare
intimC au renuntat la munca esotericC asupra lor nsisi. Putini sunt cei care stiu sC pro$ite
de adversitCti.
n perioadele de tentatie implacabilC deprimare si de+olare persoana trebuie sC recur"C
la intima amintire de sine nsusi.
n strC$undul $iecCruia dintre noi se a$lC TO4A4T@I4 A@T3CP )T3LLA %A&I)
I)I) 3.IPT3A4P DU%43@3UL %A%P astept#ndu*ne pentru a ne vindeca inima
ndureratC.
C#nd o persoanC si provoacC siesi socul BAmintirii de )ine9 se produce realmente o
sc'imbare miraculoasC n ntrea"a activitate a corpului ast$el nc#t celulele primesc un
aliment di$erit.
CAPITOLUL A=
)-NTE)UL PSIHOLOGI)
Avenit momentul sC re$lectCm $oarte serios asupra a ceea ce se numeste Bconsideratie
internC9. 4u ncape nici cea mai micC ndoialC cu privire la aspectul de+astruos al Bauto*
consideratiei intime9- aceasta pe l#n"C $aptul de a 'ipnoti+a constiinta ne $ace sC
pierdem $oarte multC ener"ie.
DacC o persoanC nu ar comite eroarea de a se identi$ica at#t de mult cu ea nsCsi auto*
consideratia interioarC ar $i mai mult dec#t imposibilC.
C#nd cineva se identi$icC cu el nsusi se iubeste prea mult simte milC $atC de sine
nsusi se auto*considerC "#ndeste cC ntotdeauna s*a purtat $oarte bine cu cutare
cutCricC cu sotia cu copiii etc. si cC nimeni nu l*a stiut aprecia etc. n de$initiv este un
s$#nt si toti ceilalti sunt niste ticClosi niste escroci.
Una dintre $ormele cele mai obisnuite de auto*consideratie intimC este preocuparea
pentru ceea ce pot "#ndi altii despre noi- poate presupun cC nu suntem cinstiti sinceri
demni de cre+are cura(osi etc.
Cel mai curios n toate acestea este cC i"norCm n mod lamentabil enorma pierdere de
ener"ie pe care acest tip de preocupCri ne*o produce.
%ulte atitudini ostile $atC de anumite persoane care nu ne*au $Ccut nici un rCu se
datorea+C tocmai unor ast$el de preocupCri nCscute din auto*consideratia intimC.
n aceste circumstante iubindu*se ntr*at#t pe sine nsusi auto*consider#ndu*se n acest
mod este clar cC 3UL sau mai bine +is 3urile n loc sC disparC se $orti$icC atunci n
mod nspCim#ntCtor.
O persoanC identi$icatC cu ea nsCsi se nduiosea+C mult de propria sa situatie si c'iar i
vine sC $acC socoteli.
Asa se $ace cC "#ndeste cC cutare cC cutCricC cC prietenul cC prietena cC vecinul cC
patronul cC amicul etc. etc. etc. nu au rCsplCtit*o cum se cuvenea n ciuda mai sus
mentionatelor sale bunCvointe si mbuteliatC n aceasta devine insuportabilC si
plictisitoare pentru toatC lumea.
Cu un ast$el de individ practic nu se poate vorbi ntruc#t orice conversatie este si"ur cC
va a(un"e la cCrticica sa de socoteli si la at#t de mult tr#mbitatele sale su$erinte.
)tC scris cC n munca esotericC .nosticC cresterea su$leteascC este posibilC numai prin
iertarea celorlalti.
DacC cineva trCieste clipC de clipC n tot momentul su$erind pentru ceea ce altii i
datorea+C pentru ceea ce i*au $Ccut pentru amCrCciunile pe care i le*au cau+at mereu cu
acelasi c#ntec nimic nu va putea creste n interiorul sCu.
&u"Cciunea Domnului spune7 Bsi ne iartC nouC "reselile noastre precum si noi iertCm
"resitilor nostri9.
)entimentul cC altii i sunt datori durerea pentru rCutCtile pe care altii i le*au cau+at etc.
mpiedicC orice pro"res interior al )u$letului.
Iisus %arele GA/I& a spus7 BmpacC*te cu p#r#sul tCu de"rabC p#nC esti cu el pe
drum ca nu cumva p#r#sul sC tedea pe m#na (udecCtorului si (udecCtorul temnicerului
si sC $ii aruncat n temnitC. AdevCrat ti spun cC nu vei iesi de acolo p#nC ce nu vei plCti
cel din urmC bCnut9 :%atei F7AF*AH>.
DacC altii ne datorea+C si noi datorCm. DacC cerem sC ni se plCteascC p#nC la ultimul
dinar trebuie sC plCtim nainte p#nC la ultimul bCnut.
Aceasta este BLe"ea Talionului9 BOc'i pentru oc'i si dinte pentru dinte9 BCerc vicios9
absurd.
)cu+ele completa satis$actie si umilintele pe care le cerem altora pentru rCutCtile pe care
ni le*au $Ccut sunt cerute deopotrivC de la noi c'iar dacC ne considerCm oi bl#nde.
A te supune unor le"i inutile este absurd este mai bine sC te situe+i sub noi in$luente.
Le"ea %ilei este o in$luentC mai elevatC dec#t Le"ea omului violent7 BOc'i pentru oc'i
dinte pentru dinte9.
3ste ur"ent indispensabil si presant sC ne plasCm n mod inteli"ent sub in$luentele
minunate ale muncii esoterice .nostice sC uitCm cC ceilalti ne datorea+C si sC eliminCm
din psi'icul nostru orice $ormC de auto*consideratie.
4iciodatC nu trebuie sC admitem nCuntrul nostru sentimente de rC+bunare resentimente
emotii ne"ative an2ietCti pentru rCutCtile care ni s*au $Ccut violentC invidie amintire
nencetatC a datoriilor etc. etc.
.no+a este destinatC acelor aspiranti sinceri care ntradevCr vor sC lucre+e si sC se
sc'imbe.
DacC observCm lumea putem evidentia n mod direct cC $iecare persoanC si are propriul
sCu c#ntec.
,iecare si c#ntC propriul sCu c#ntec psi'olo"ic- vreau sC mC re$er n mod accentuat la
acea problemC a povestilor psi'olo"ice- a simti cC altii i sunt datori a se pl#n"e a se
autoconsidera etc.
Uneori lumea Bsi c#ntC propriul c#ntec doar asa9 $CrC a i se da apC la moarC $CrC a $i
ndemnatC si alteori dupC c#teva pa'are cu vinK
4oi spunem cC plictisitorul nostru c#ntec trebuie sC $ie eliminat- acesta ne $ace
neputinciosi la nivel interior ne $urC multC ener"ie.
n c'estiuni de Psi'olo"ie &evolutionarC cel care c#ntC prea bine Dnu ne re$erim la o
voce $rumoasC nici la c#ntecul $i+icD desi"ur nu poate trece dincolo de sine nsusi-
rCm#ne n trecutK
O persoanC mpiedicatC de c#ntece triste nu*si poate sc'imba 4ivelul ,iintei- nu poate
trece dincolo de ceea ce este.
Pentru a trece la un 4ivel )uperior al ,iintei este necesar sC ncete+i sC $ii ceea ce esti-
trebuie sC nu mai $im ceea ce suntem.
DacC noi continuCm sC $im ceea ce suntem nicic#nd nu vom putea trece la un 4ivel
)uperior al ,iintei.
Pe terenul vietii practice se nt#mplC lucruri neobisnuite. ,oarte adesea o persoanC
oarecare lea"C prietenie cu alta doar pentru cC i este usor sC*i c#nte c#ntecul sCu.
Din nenorocire un ast$el de tip de relatii iau s$#rsit c#nd c#ntCretului i se cere sC tacC sC
sc'imbe discul sC vorbeascC despre altceva etc.
Atunci c#ntCretul plin de resentiment pleacC n cCutarea unui nou prieten a cuiva care
sC $ie dispus sC*l asculte pe o perioadC nede$initC.
C#ntCretul cere ntele"ere pe cineva care sC*l ntelea"C ca si cum ar $i at#t de usor sC
ntele"i o altC persoanC.
Pentru a ntele"e o altC persoanC este necesar sC te ntele"i pe tine nsuti. Din nenorocire
bunul c#ntCret crede cC se ntele"e pe el nsusi.
)unt multi c#ntCretii deceptionati care c#ntC c#ntecul de a nu $i ntelesi si visea+C la o
lume minunatC n care ei sunt $i"urile centrale.
Cu toate acestea nu toti c#ntCretii sunt publici e2istC si cei re+ervati- nu*si c#ntC
c#ntecul n mod direct nsC l c#ntC n secret.
)unt oameni care au lucrat mult care au su$erit prea mult se simt deceptionati cred cC
viata le datorea+C tot ceea ce nicic#nd n*au $ost capabili sC obtinC.
3i resimt n "eneral o tristete interioarC o sen+atie de monotonie si de plictisealC
n"ro+itoare obosealC intimC sau $rustrare n (urul cCrora se str#n" "#ndurile.
Indiscutabil c#ntecele secrete ne mpiedicC sC mer"em pe drumul auto*reali+Crii intime
a ,iintei.
Din pCcate ast$el de c#ntece interioare secrete trec neobservate de cCtre noi nsine n
a$arC de ca+ul c#nd le observCm n mod intentionat.
n mod evident orice observare de sine lasC sC pCtrundC lumina n noi nsine n
pro$un+imile noastre intime.
4ici o sc'imbare interioarC nu s*ar putea produce n psi'icul nostru $CrC a $i adusC n
lumina observCrii de sine.
3ste indispensabil sC ne observCm pe noi nsine c#nd suntem sin"uri la $el ca si atunci
c#nd suntem n relatii cu lumea.
C#nd o persoanC este sin"urC se pre+intC B3uri9 $oarte di$erite "#nduri $oarte distincte
emotii ne"ative etc.
4u ntotdeauna suntem ntr*o companie bunC c#nd suntem sin"uri. 3ste aproape normal
este $oarte $iresc sC $im ntr*o companie $oarte proastC n deplinC sin"urCtate. B3urile9
cele mai ne"ative si periculoase se pre+intC c#nd suntem sin"uri.
DacC vrem sC ne trans$ormCm radical trebuie sC ne sacri$icCm propriile su$erinte.
De multe ori ne e2primCm su$erintele prin c#ntece articulate sau nearticulate.
CAPITOLUL AF
RE$NTOAR)ERE SI RE)URENT,
Un om este ceea ce e viata sa- dacC un om nu modi$icC nimic nCuntrul lui nsusi dacC
nu*si trans$ormC radical viata dacC nu lucrea+C asupra lui nsusi si pierde timpul n
mod mi+erabil.
%oartea este rentoarcerea la nceputul nsusi al vietii sale cu posibilitatea de a o repeta
din nou.
%ulte s*au spus n literatura Pseudo*3sotericC si Pseudo*OcultistC despre tema vietilor
succesive este mai bine sC ne ocupCm de e2istentele succesive.
6iata $iecCruia dintre noi cu toate perioadele sale este mereu aceeasi repet#ndu*se din
e2istentC n e2istentC de*a lun"ul nenumCratelor secole.
Incontestabil continuCm n sCm#nta descendentilor nostri- aceasta e ceva ce este de(a
demonstrat.
6iata $iecCruia dintre noi n particular este un $ilm viu pe care c#nd murim l ducem n
eternitate.
,iecare dintre noi si duce $ilmul sCu si l aduce din nou pentru a*l proiecta iar pe ecranul
unei noi e2istente.
&epetarea dramelor comediilor si tra"ediilor este o a2iomC $undamentalC a Le"ii
&ecurentei.
n $iecare nouC e2istentC se repetC totdeauna aceleasi circumstante. Actorii acestor scene
mereu repetate sunt acele persoane care trCiesc nCuntrul nostru B3urile9.
DacC de+inte"rCm acei actori acele B3uri9 care dau nastere scenelor care se repetC
necontenit n viata noastrC atunci repetarea acelor circumstante ar $i mai mult dec#t
imposibilC.
3vident $CrC actori nu pot e2ista scene- acesta este un lucru indiscutabil incontestabil.
n acest $el ne putem elibera de Le"ile &entoarcerii si &ecurentei- ast$el putem deveni
liberi cu adevCrat.
3vident $iecare dintre persona(ele :3urile> pe care le purtCm n interiorul nostru repetC
din e2istentC n e2istentC acelasi rol propriu- dacC l de+inte"rCm dacC actorul moare
rolul se s$#rseste.
&e$lect#nd serios asupra Le"ii &ecurentei sau a repetitiei scenelor n $iecare
&entoarcere descoperim prin autoobservare intimC resorturile secrete ale acestei
probleme.
DacC n e2istenta trecutC la v#rsta de douC+eci si cinci :AF> de ani am avut o aventurC
amoroasC este nendoios cC B3ul9 acelui an"a(ament o va cCuta pe $emeia visurilor sale
la v#rsta de douC+eci si cinci de ani a noii e2istente.
DacC $emeia n cau+C avea atunci doar cincispre+ece :1F> ani B3ul9 acelei aventuri si
va cCuta iubitul n noua e2istentC e2act la aceeasi v#rstC.
)e dovedeste usor de nteles cC cele douC B3uri9 at#t cel al lui c#t si cel al ei se cautC
n mod telepatic si se rent#lnesc pentru a repeta iar aceeasi aventurC amoroasC din
e2istenta trecutC.
Doi dusmani care s*au bCtut pe viatC si pe moarte n e2istenta trecutC se vor cCuta iarCsi
n noua e2istentC pentru a repeta tra"edia lor la v#rsta corespun+Ctoare.
DacC douC persoane au avut un liti"iu pentru bunuri imobile la v#rsta de patru+eci :=J>
de ani n e2istenta trecutC la aceeasi v#rstC se vor cCuta n mod telepatic n noua
e2istentC pentru a repeta acelasi lucru.
nCuntrul $iecCruia dintre noi trCiesc multe persoane pline de an"a(amente- acest lucru e
incontestabil.
Un 'ot carC n interiorul sCu o slea'tC de banditi cu diverse an"a(amente delictuoase.
Asasinul poartC nCuntrul sCu nsusi un Bclub9 de asasini iar des$r#natul duce n psi'icul
sCu o BcasC de rende+*vous9.
Ceea ce este "rav n toate acestea e cC intelectul i"norC e2istenta unor ast$el de persoane
sau B3uri9 nCuntrul nostru nsine si a unor ast$el de an"a(amente care se ndeplinesc
inevitabil.
Toate aceste an"a(amente ale 3urilor care sClCsluiesc nCuntrul nostru au loc sub pra"ul
ratiunii noastre.
)unt $apte pe care le i"norCm lucruri care ni se nt#mplC evenimente care se
prelucrea+C n subconstient si inconstient.
Pe bunC dreptate ni s*a spus cC totul ni se nt#mplC ca si c#nd plouC sau c#nd tunC.
n realitate avem ilu+ia cC $acem dar nu $acem nimic ni se nt#mplC acest lucru este
$atal mecanicK
Personalitatea noastrC este doar instrumentul di$eritelor persoane :3uri> prin intermediul
cCruia una din aceste persoane :3uri> si ndeplineste an"a(amentele.
)ub pra"ul capacitCtii noastre de cunoastere se nt#mplC multe lucruri din pCcate
i"norCm ceea ce se nt#mplC sub pra"ul bietei noastre ratiuni.
4e credem ntelepti c#nd cu adevCrat nici mCcar nu stim cC nu stim. )untem biete luntre
t#r#te de valurile nCvalnice ale oceanului e2istentei.
A iesi din aceastC nenorocire din aceastC inconstientC din starea at#t de lamentabilC n
care ne a$lCm este posibil doar murind n noi nsineK
Cum ne*am putea tre+i $CrC sC murim mai nt#i? Doar cu moartea survine noul5 DacC
"ermenul nu moare planta nu se naste.
Cine se tre+este cu adevCrat dob#ndeste din acest motiv deplinC obiectivitate a
constiintei sale iluminare autenticC $ericireK
CAPITOLUL AH
AUTO.)ONSTIINT, INFANTIL,
4i s*a spus cu multC ntelepciune cC avem nouC+eci si sapte la sutC )U/CO4)TI34T si
T&3I LA )UTP CO4*)TII4TP.
6orbind sincer si $CrC ocolisuri vom spune cC nouC+eci si sapte la sutC din 3senta pe
care o purtCm n interiorul nostru se "Cseste mbuteliatC n"ropatC nc'isC nCuntrul
$iecCruia dintre 3urile care n ansamblul lor constituie B3ul nsusi9.
n mod evident 3senta sau Constiinta cu$undatC n $iecare 3u $unctionea+C n virtutea
propriei sale conditionCri.
Orice 3u de+inte"rat eliberea+C un procent determinat de ConstiintC emanciparea sau
eliberarea 3sentei sau Constiintei ar $i imposibilC $CrC de+inte"rarea $iecCrui 3u.
Cu c#t cantitatea de 3uri de+inte"rate este mai mare cu at#t Auto*Constiinta este mai
mare.
Cu c#t cantitatea de 3uri de+inte"rate este mai mica cu at#t procenta(ul deConstiinta
tre+ita este mai mic.
Tre+irea Constiintei este posibila numai di+olv#nd 3UL murind n sine nsusi aici si
acum.
Incontestabil at#ta timp c#t 3senta sau Constiinta este n"ropata n $iecare dintre 3urile
pe care le caram n interiorul nostru ea se a$la adormita n stare subconstienta.
3ste ur"ent sa trans$ormam subconstientul n constient iar acest lucru este posibil doar
ani'il#nd 3urile- murind n noi nsine. 4u e posibil sa ne tre+im $ara sa $i murit n
prealabil n noi nsine. Cei care ncearca mai nt#i sa se tre+easca pentru ca apoi sa
moara nu poseda o e2perienta reala a ceea ce a$irma mer" cu 'otar#re pe drumul
"reselii.
Copiii nou*nascuti sunt minunati ei se bucura de autoconstiinta deplina- sunt total
tre+iti.
nauntrul corpului copilului nou*nascut se "aseste rentrupata 3senta si lucrul acesta i da
pruncului $rumusetea sa. 4u vrem sa spunem ca suta la suta din 3senta sau Constiinta
este rentrupata n noul*nascut doar acel trei la suta liber care n mod normal nu este
cu$undat n 3uri.
Cu toate acestea acel procenta( de 3senta libera rentrupat n or"anismul copiilor nou*
nascuti le da deplina autoconstiinta luciditate etc. Adultii l privesc cu mila pe noul*
nascut cred ca pruncul este inconstient dar se nseala amarnic. 4oul*nascut l vede pe
adult asa cum este n realitate inconstient crud pervers etc.
3urile nou*nascutului se duc si vin se rotesc n (urul lea"anului vor sa intre n noul
corp nsa datorita $aptului ca noul*nascut nca nu si*a $abricat personalitatea orice
ncercare a 3urilor de a intra n noul corp se dovedeste mai mult dec#t imposibila.
Uneori pruncii se nspaim#nta va+#ndu*le pe acele $antome sau 3uri care se aproprie de
lea"anul lor si atunci tipa pl#n" dar adultii nu ntele" aceasta si presupun ca bebelusul
este bolnav sau ca i este $oame sau sete- ast$el e inconstienta adultilor.
Pe masura ce noua personalitate se $ormea+a 3urile care vin din e2istente anterioare
patrund putin c#te putin n noul corp. C#nd de(a totalitatea 3urilor s*a rencorporat
aparem n lume cu acea oribila ur#tenie interioara care ne caracteri+ea+a- atunci mer"em
peste tot ca niste somnambuli- mereu inconstienti mereu perversi.
C#nd murim trei lucruri mer" n morm#nt7 1> Corpul $i+ic- A> ,ondul vital or"anic- E>
Personalitatea.
,ondul vital ca o $antoma se de+inte"rea+a ncetul cu ncetul n $ata "ropii sepulcrale
pe masura ce corpul $i+ic se de+inte"rea+a si el.
Personalitatea este subconstienta sau in$raconstienta- intra si iese din morm#nt de c#teori
vrea se bucura c#nd rudele i duc $lori i iubeste pe cei apropiati si se di+olva $oarte
ncet p#na se trans$orma n pra$ cosmic.
Ceea ce continua dincolo de morm#nt este 3.OUL 3UL plurali+at 3ul nsusi
o"ramada de diavoli nauntrul carora se "aseste cu$undata 3senta Constiinta care la
timpul sau si la ora sa se rentoarce se rentrupea+a.
)e dovedeste lamentabil ca $abric#ndu*se noua personalitate a copilului se
rencorporea+a si 3urile.

CAPITOLUL A<
Vameul i &arieul
&e$lect#nd putin asupra diverselor circumstante ale vietii merita osteneala sa ntele"em
n mod serios temeliile pe care ne ba+am.
O persoana se ba+ea+a pe po+itia sa alta pe banii sai aceea pe presti"iu alta pe trecutul
sau cealalta pe vreun titlu etc. etc. etc.
Cel mai curios este ca toti $ie ca suntem bo"ati sau cersetori avem nevoie de toti si
traim de pe urma tuturor c'iar daca suntem plini de or"oliu si vanitate.
)a ne "#ndim pentru un moment la ceea ce ni se poate lua. Care ar $i soarta noastra ntr*
o revolutie de s#n"e si de betii? Ce s*ar ale"e de temeliile pe care ne ba+am? 6ai de noi
ne credem $oarte puternici si suntem nspaim#ntator de slabi5
B3ul9 care simte n el nsusi temelia pe care ne ba+am trebuie sa $ie di+olvat daca ntr*
adevar aspiram la autentica ,ericire. Un ast$el de B3u9 i subestimea+a pe oameni se
simte mai bun dec#t toata lumea mai per$ect n toate mai bo"at mai inteli"ent mai
e2pert n viata etc.
)e dovedeste $oarte oportun sa citam acum acea parabola a lui Iisus %arele GA/I&
re$eritoare la cei doi oameni care se ru"au. A $ost spusa unora care se ncredeau n ei
nsisi ca $iind corecti si*i desconsiderau pe ceilalti.
Iisus Cristosul a +is7 BDoi oameni urcara la Templu sa se roa"e- unul era ,ariseu si
celalalt 6ames. ,ariseul st#nd n picioare se ru"a n sine nsusi ast$el7 Dumne+eule ti
multumesc pentru ca nu sunt ca si ceilalti oameni 'oti nedrepti adulteri nici c'iar ca
acest 6ames- postesc de doua ori pe saptam#na dau +eciuieli din toate c#te c#sti". nsa
6amesul st#nd departe nu voia nici oc'ii sa*si ridice spre cer ci si lovea pieptul
spun#nd7 !Dumne+eule $ii n"aduitor cu mine pacatosul!. 6a +ic ca acesta a cobor#t la
casa lui iertat mai de"raba dec#t celalalt- ntruc#t oricine se nalta va $i umilit- si cel
care se umileste va $i naltat9 :Luca 1I71J*1=>.
A ncepe sa ne dam seama de propria nimicnicie si mi+erie n care ne a$lam este absolut
imposibil p#na c#nd e2ista n noi acel concept al lui B%ai9. 32emple7 eu sunt mai cinstit
dec#t acela mai ntelept dec#t cutare mai virtuos dec#t cutarica mai bo"at mai e2pert
n lucrurile vietii mai cast mai constiincios n ndatoririle mele etc. etc. etc. 4u este
posibil sa trecem prin urec'ea unui ac at#ta timp c#t suntem Bbo"ati9 at#ta timp c#t n
noi e2ista acel comple2 al lui B%ai9.
B3ste mai usor sa treaca o camila prin urec'ea unui ac dec#t sa intre un bo"at n
mparatia lui Dumne+eu.9Acel $apt ca scoala mea este cea mai buna si ca aceea a
aproapelui meu nu e buna- acel $apt ca &eli"ia mea este unica adevarata si ca toate
celelalte sunt $alse si perverse- acel $apt ca $emeia lui cutare este o sotie $oarte proasta si
ca a mea este o s$#nta- acel $apt ca prietenul meu &obert este un betivan si ca eu sunt un
om $oarte (udicios si cumpatat etc. etc. etc. este cel care ne $ace sa ne simtim bo"ati-
motiv pentru care suntem cu totii BCA%IL3L39 din parabola biblica n ceea ce priveste
munca esoterica.
3ste ur"ent sa ne auto*observam moment de moment cu scopul de a cunoaste clar
$undamentele pe care ne ba+am.
C#nd cineva descopera acel lucru care l o$ensea+a cel mai mult la un moment dat-
neca+ul pe care i l*au produs din cau+a vreunui lucru- atunci descopera temeliile pe care
se ba+ea+a la nivel psi'olo"ic.
Ast$el de temelii constituie potrivit 3van"'eliei Crestine Bnisipurile pe care si*a +idit
casa9.
3ste necesar sa notati cu luare*aminte cum si c#nd i*ati dispretuit pe altii simtindu*va
superior poate datorita titlului sau po+itiei sociale sau a e2perientei dob#ndite sau a
banilor etc. etc. etc.
.rav este ca o persoana sa se simta bo"ata superioara lui cutare sau lui cutarica dintr*
unmotiv oarecare. Un ast$el de om nu poate intra n mparatia Cerurilor. 3ste bine sa
descoperim n le"atura cu ce ne simtim ma"uliti n ce situatii este satis$acuta vanitatea
noastra acest lucru ne va arata $undamentele pe care ne ba+am.
Cu toate acestea un asemenea tip de observare nu trebuie sa $ie o problema e2clusiv
teoretica trebuie sa $im practici si sa ne observam cu luare*aminte n mod direct clipa
declipa.
C#nd cineva ncepe sa ntelea"a propria sa mi+erie si nimicnicie- c#nd abandonea+a
delirurile "randorii- c#nd descopera ne"'iobia at#tor titluri onoruri si +adarnice
superioritati asupra semenilor nostri este semnul neec'ivoc al $aptului ca de(a ncepe sa
se sc'imbe.
O persoana nu se poate sc'imba daca se cramponea+a de acela care spune7 Bcasa %ea9
Bbanii %ei9 Bbunurile %ele9 Bslu(ba %ea9 Bvirtutile %ele9 Bcapacitatile %ele
intelectuale9 Bcapacitatile %ele artistice9 Bcunostintele %ele9 Bpresti"iul %eu9 etc.
etc. etc.
Acest $apt de a ne crampona de Bal %eu9 de B%ieQQ este mai mult dec#t su$icient pentru
a ne mpiedica sa recunoastem propria noastra nimicnicie si mi+erie interioara.
Cineva se minunea+a n $ata spectacolului unui incendiu sau al unui nau$ra"iu- atunci
oamenii disperati si iau adesea lucruri care st#rnesc r#sul- lucruri lipsite de importanta.
/ietii oameni5 se simt n acele lucruri se bi+uiesc pe $leacuri se a"ata de ceea ce nu are
nici cea mai mica importanta.
A se simti pe ei nsisi prin intermediul lucrurilor e2terioare a se ba+a pe ele ec'ivalea+a
cu a $i ntr*o stare de absoluta inconstienta.
)entimentul B)3ITATII9 :,II4TA &3ALA> este posibil doar di+olv#nd toate acele
B3U&I9 pe care le purtam n interiorul nostru- nainte de aceasta un ast$el de sentiment
se dovedeste a $i mai mult dec#t imposibil.
Din pacate adoratorii B3ULUI9 nu accepta aceasta- ei se cred @ei- cred ca poseda de(a
acele BCorpuri .lorioase9 despre care vorbise Pavel din Tars- ei presupun ca B3UL9 este
Divin si nimeni nu le poate scoate din cap asemenea absurditati. 4u stii ce sa $aci cu
ast$el de oameni li se e2plica si nu ntele"- mereu cramponati de nisipurile pe care si*au
+idit casa- mereu nc'isi n do"mele lor n capriciile lor n nero+iile lor.
Daca acei oameni s*ar auto*observa serios ar veri$ica prin ei nsisi doctrina celor
multipli- ar descoperi nauntrul lor nsisi toata acea multime de persoane sau B3uri9 care
traiesc n interiorul nostru.
Cum ar putea e2ista n noi sentimentul real al ,II4T3I noastre adevarate c#nd acele
B3uri9 simt pentru noi "#ndesc pentru noi?
A sosit ceasul sa stim ca suntem niste ticalosi de"'i+ati cu tunica s$inteniei- lupi cu blana
de oaie- canibali mbracati cu costume de cavaleri calai ascunsi n spatele semnului
sacru al crucii etc.
Oric#t de maiestuosi aparem nauntrul templelor noastre sau n aulele noastre de lumina
si de armonie oric#t de senini si de bl#n+i ne vad semenii nostri oric#t de cuviosisi de
umili parem n ad#ncul psi'icului nostru continua sa e2iste toate ab(ectiile in$ernului si
toate monstruo+itatile ra+boaielor.
n BPsi'olo"ie &evolutionara9 ni se evidentia+a necesitatea unei trans$ormari radicale si
aceasta este posibila doar declar#ndu*ne noua nsine un ra+boi pe viata si pe moarte
nemilos si crud.
Desi"ur noi toti nu valoram nimic suntem $iecare dintre noi di+"ratia pam#ntului
e2ecrabilul.
Din $ericire Ioan /ote+atorul ne*a nvatat drumul secret7 A %U&I 4 4OI 4)I43
P&I4 I4T3&%3DIUL D3CAPITA&II P)I?OLO.IC3.

CAPITOLUL EJ
)entrul (e "ravitatie #ermanent
4ee2ist#nd o adevarata individualitate se dovedeste imposibil sa e2iste o continuitatea
scopurilor. Daca nu e2ista individul psi'olo"ic daca n $iecare dintre noi traiesc multe
persoane daca nu e2ista un subiect responsabil ar $i absurd sa*i pretindem cuiva
ocontinuitate a scopurilor. )tim bine ca nauntrul unei persoane traiesc multe persoane
asadar simtul deplin al responsabilitatii nu e2ista de $apt n noi.
Ceea ce un anumit 3u a$irma la un moment dat nu poate avea nici o serio+itate datorita
$aptului concret ca oricare alt 3u poate a$irma e2act contrariul n orice alt moment.
Ceea ce e "rav n toate acestea este ca multi oameni cred ca poseda simtul
responsabilitatii morale si se auto*nseala a$irm#nd ca sunt mereu aceiasi.
32ista persoane care la un moment dat al e2istentei lor vin la studiile .nostice
stralucesc prin $orta na+uintei se entu+iasmea+a de munca esoterica si c'iar (ura sa*si
consacre ntrea"a e2istenta acestor c'estiuni. Indiscutabil toti $ratii miscarii noastre
a(un" c'iar sa admire un ast$el de entu+iast. 4u poti dec#t sa simti o mare bucurie
ascult#nd persoane de acest $el at#t de devotate si complet sincere.
Cu toate acestea idila nu durea+a mult timp ntr*o buna +i din cau+a unui motiv
oarecare (usti$icat sau ne(usti$icat simplu sau complicat persoana se retra"e din .no+a
atunci abandonea+a munca esoterica si pentru a repara nedreptatea sau ncerc#nd sa se
(usti$ice pe ea nsasi se a$ilia+a la oricare alta or"ani+atie mistica si crede ca acum
mer"e mai bine.
Tot acel du*te vino toata acea sc'imbare nencetata de scoli secte reli"ii se datorea+a
multimii de 3uri care n interiorul nostru lupta ntre ele pentru propria suprematie.
Dat $iind $aptul ca $iecare 3u poseda propriul sau criteriu propria sa minte propriile sale
idei este aproape normala aceasta sc'imbare de pareri aceasta ratacire constanta din
or"ani+atie n or"ani+atie din ideal n ideal etc.
)ubiectul n sine nu este altceva dec#t o masina care imediat serveste drept ve'icul at#t
unui 3u c#t si altuia.
Anumite 3uri mistice se auto*nseala dupa ce au abandonat o secta oarecare se decid sa
se creada @ei stralucesc ca $ocurile de paie si n cele din urma dispar.
32ista persoane care se dedica pe moment muncii esoterice si apoi n clipa n care alt
3u intervine abandonea+a de$initiv aceste studii si se lasa n"'itite de viata.
3vident daca cineva nu lupta mpotriva vietii aceasta l devorea+a si sunt rari aspirantii
care ntr*adevar nu se lasa n"'ititi de viata.
32ist#nd nauntrul nostru o ntrea"a multiplicitate de 3uri centrul de "ravitatie
permanent nu poate e2ista.
3ste aproape normal ca nu toti subiectii sa se auto*reali+e+e n mod intim. )tim bine ca
autoreali+area intima a ,iintei pretinde o continuitate a scopurilor si cum se $ace ca e
$oarte di$icil sa "asesti pe cineva care sa aiba un centru de "ravitatie permanent atunci
nu este ciudat $aptul ca sunt $oarte rare persoanele care a(un" la auto*reali+area
interioara pro$unda. 4ormal este ca un om sa se entu+iasme+e pentru munca esoterica si
ca apoi sa o abandone+e- ciudat este ca un om sa nu abandone+e munca si sa*si atin"a
scopul.
Cu si"uranta si n numele adevarului a$irmam ca )oarele $ace un e2periment de
laborator $oarte complicat si teribil de di$icil.
nauntrul animalului intelectual n mod "resit numit om e2ista "ermeni care de+voltati
corespun+ator pot sa ne trans$orme n oameni solari.
Totusi este bine sa clari$icam ca nu este si"ur ca acei "ermeni se vor de+volta normal
este ca ei sa de"enere+e si sa se piarda n mod lamentabil.
n orice ca+ amintitii "ermeni care trebuie sa ne presc'imbe n oameni solari au nevoie
de un ambient adecvat caci este bine stiut ca sam#nta nu "erminea+a ntr*un mediu
sterp se pierde.
Pentru ca sam#nta reala a omului depo+itata n "landele noastre se2uale sa poata
"ermina este nevoie de o continuitate a scopurilor si un corp $i+ic normal.
Daca nu lucram asupra noastra nsine involuam si de"eneram nspaim#ntator.
32perimentul pe care )oarele l $ace n laboratorul naturii cu si"uranta pe l#n"a $aptul
ca e di$icil a dat $oarte putine re+ultate.
A crea oameni solari este cu putinta numai c#nd e2ista o adevarata cooperare n $iecare
dintre noi. 4u este posibila crearea omului solar daca nu stabilim mai nt#i un centru de
"ravitatie permanent n interiorul nostru.
Cum am putea avea o continuitate a scopurilor daca nu stabilim n psi'icul nostru
centrul de "ravitatie?
Orice rasa creata de )oare desi"ur nu are alt obiectiv n natura dec#t cel de a servi
intereselor acestei creatii si e2perimentului solar.
Daca )oarele esuea+a n e2perimentul sau si pierde orice interes pentru o ast$el de rasa
iar aceasta de $apt ram#ne condamnata la distru"ere si la involutie.
,iecare dintre rasele ce au e2istat pe $ata Pam#ntului a servit pentru e2perimentul solar.
Din $iecare rasa )oarele a obtinut c#teva victorii recolt#nd mici "rupuri de oameni
solari.
C#nd o rasa si*a dat roadele sale dispare n mod pro"resiv sau piere n mod violent prin
mari catastro$e.
Crearea oamenilor solari este posibila c#nd o persoana lupta pentru a deveni
independenta de $ortele lunare. ,ara nici o ndoiala ca toate acele 3uri pe care le purtam
n psi'icul nostru sunt de tip e2clusiv lunar.
Ar $i imposibil sa ne eliberam n vreun mod de $orta lunara daca n prealabil nu am
stabili n noi un centru de "ravitatie permanent.
Cum am putea di+olva totalitatea 3ului plurali+at daca nu avem o continuitate a
scopurilor? n ce mod am putea avea o continuitate a scopurilor $ara sa $i stabilit
nainten psi'icul nostru un centru de "ravitatie permanent?
Dat $iind $aptul ca rasa actuala n loc sa devina independenta de in$luenta lunara a
pierdut orice interes pentru inteli"enta solara incontestabil s*a condamnat sin"ura la
involutie si de"enerare. 4u este posibil ca omul adevarat sa apara prin intermediul
mecanicii evolutive.
)tim bine ca evolutia si sora sa "eamana involutia sunt doar doua le"i ce constituie a2a
mecanica a ntre"ii naturi. )e evoluea+a p#na la un anumit punct per$ect de$init si apoi
vine procesul involutiv- oricarei naltari i urmea+a o cobor#re si viceversa. 4oi suntem
e2clusiv masini controlate de diverse 3uri. )ervim economiei naturii nu avem o
individualitate de$inita.
Avem nevoie sa ne sc'imbam cu ma2ima ur"enta cu scopul ca "ermenii omului sa*si
dea roadele.
Doar lucr#nd asupra noastra nsine cu o adevarata continuitate a scopurilor si cu simtul
deplin al responsabilitatii morale putem sa ne trans$ormam n oameni solari.
Aceasta implica sa ne consacram totalitatea e2istentei muncii esoterice asupra noastra
nsine.
Aceia care au speranta sa a(un"a la stadiul solar prin intermediul mecanicii evolutieise
nseala pe ei nsisi si se condamna de $apt la de"enerarea involutiva.
n munca esoterica nu ne putem permite lu2ul versatilitatii- aceia care au idei
nestatornice aceia care asta+i lucrea+a asupra psi'icului lor si m#ine se lasa n"'ititi de
viata aceia care cauta subter$u"ii (usti$icari pentru a abandona munca esoterica vor
de"enera si vor involua.
Unii am#na "reseala lasa totul pe +iua de m#ine p#na c#nd si mbunatatesc situatia
economica $ara a tine seama ca e2perimentul solar este ceva $oarte di$erit de criteriul lor
si de obisnuitele lor proiecte. 4u este at#t de usor sa ne trans$ormam n oameni solari
c#nd purtam Luna n interiorul nostru. :3"oul este lunar.> Pam#ntul are doua Luni- a
doua dintre acestea este numita Lilit' si se a$la putin mai departe dec#t Luna alba. Aceea
este Luna nea"ra.
,ortele cele mai sinistre ale 3"oului a(un" la Pam#nt dinspre Lilit' si produc re+ultate
psi'olo"ice in$raumane si bestiale. Crimele presei de scandal asasinatele cele mai
monstruoase ale istoriei delictele cele mai nebanuite etc. etc. etc. se datorea+a undelor
vibratorii ale lui Lilit'.
n inter*relatie e2ista auto*descoperire si auto*revelatie. Cine renunta la convietuirea cu
semenii sai renunta deopotriva la auto*descoperire.
Orice incident al vietii oric#t de nesemni$icativ ar parea $ara ndoiala are drept cau+a
n noi un actor intim un a"re"at psi'ic un B3u9.
Auto*descoperirea este posibila c#nd ne "asim n stare de perceptie alerta de alerta
noutate.
B3ul9 descoperit n $la"rant delict trebuie sa $ie observat cu luare*aminte n creierul
inima si se2ul nostru.
Un B3u9 oarecare de des$r#u ar putea sa se mani$este n inima ca iubire n creier ca un
ideal nsa ndrept#ndu*ne atentia asupra centrului se2ual vom simti o anumita e2citatie
bolnavicioasa incon$undabila.
Rudecarea oricarui B3u9 trebuie sa $ie de$initiva. Trebuie sa*l ase+am pe banca acu+atilor
si sa*l (udecam $ara crutare. Orice subter$u"iu (usti$icare consideratie trebuie sa $ie
eliminate daca vrem cu adevarat sa devenim constienti de B3ul9 pe care na+uim sa*l
e2tirpam din psi'icul nostru.
32ecutia este di$erita- nu ar $i posibil sa e2ecutam un B3u9 oarecare $ara sa*l $i observat
si (udecat mai nt#i. &u"aciunea n munca psi'olo"ica este $undamentala pentru
disolutie. Avem nevoie de o putere superioara mintii daca ntr*adevar dorim sa
de+inte"ram vreun B3u9.
%intea prin ea nsasi nicic#nd nu ar putea de+inte"ra nici un B3u9 aceasta este
indiscutabil incontestabil.
A te ru"a nseamna a sta de vorba cu Dumne+eu. 4oi trebuie sa apelam la Dumne+eul
%ama n intimitatea noastra daca ntr*adevar vrem sa de+inte"ram B3uri9- cine nu*si
iubeste %ama $iul in"rat va esua n munca asupra lui nsusi.
,iecare dintre noi si are %ama sa Divina particulara individuala- ea n sine nsasi este
o parte a propriei noastre ,iinte dar derivata. Toate popoarele de altadata l*au adorat pe
BDumne+eul %ama9 n partea cea mai pro$unda a ,iintei noastre. Principiul $eminin al
3ternului este I)I) %A&IA TO4A4T@I4 CI/3L3 &?3A ADO4IA I4)O/3&TA
etc. etc.
Daca n lumea e2clusiv $i+ica avem tata si mama n partea cea mai ad#nca a ,iintei
noastre i avem deopotriva pe Tatal nostru care se a$la n secret si pe Divina noastra
%ama GU4DALI4I.
32ista at#tia Tati n Cer c#ti oameni pe pam#nt. Dumne+eul %ama n propria noastra
intimitate este aspectul $eminin al Tatalui nostru care se a$la n secret.
3L si 3A sunt desi"ur cele doua parti superioare ale ,iintei noastre intime. ,ara
ndoiala 3L si 3A sunt nsasi ,iinta noastra &eala dincolo de B3UL9 psi'olo"iei.
3L se dedublea+a n 3A si comanda diri(ea+a instruieste. 3A elimina elementele
nedorite pe care le purtam n interiorul nostru cu conditia unei munci continue asupra
noastra nsine.
C#nd vom $i murit radical c#nd toate elementele nedorite vor $i $ost eliminate dupa
multe munci constiente si su$erinte voluntare vom $u+iona si ne vom inte"ra cu
BTATAL*%A%A9 atunci vom $i @ei teribil de Divini dincolo de bine si de rau.
%ama noastra Divina particulara individuala prin intermediul puterilor sale n$lacarate
poate reduce la pra$ cosmic oricare dintre acele multe B3uri9 care va $i $ost observat si
(udecat n prealabil.
n nici un ca+ nu ar $i necesara o $ormula speci$ica pentru a ne ru"a %amei noastre
Divine interioare. Trebuie sa $im $oarte naturali si simpli adres#ndu*ne 3I. Copilul care
se adresea+a mamei sale nu are nicic#nd $ormule speciale spune ceea ce*i iese din
inima si at#ta tot. 4ici un B3u9 nu se di+olva instantaneu- Divina noastra %ama trebuie
sa lucre+e si c'iar sa su$ere $oarte mult nainte de a i+buti o ani'ilare a oricarui B3u9.
Deveniti introvertiti diri(ati*va ru"a spre interior caut#nd*o nauntrul vostru pe Divina
voastra Doamna si cu implorari sincere puteti sa*i vorbiti. &u"ati*o sa de+inte"re+e acel
B3u9 pe care l veti $i observat si (udecat n prealabil.
)imtul auto*observarii intime pe masura ce se va de+volta va va permite sa veri$icati
avansarea pro"resiva a muncii voastre. ntele"erea si discernam#ntul sunt $undamentale-
totusi este nevoie de ceva n plus daca vrem ntr*adevar sa de+inte"ram B3UL 4)U)I9.
%intea si poate o$eri lu2ul de a etic'eta orice de$ect de a*l trece dintr*un compartiment
n altul de a*l e2pune de a*l ascunde etc. nsa nicic#nd nu l*ar putea descompune n
mod $undamental. 3ste nevoie de o Bputere speciala9 superioara mintii de o putere
n$lacarata capabila sa pre$aca n cenusa orice de$ect.
)T3LLA %A&I) Divina noastra %ama are acea putere poate pulveri+a orice de$ect
psi'olo"ic. %ama noastra Divina traieste n intimitatea noastra dincolo de corp de
a$ecte si deminte. 3a este prin ea nsasi o putere i"nica superioara mintii.
%ama noastra Cosmica particulara individuala poseda ntelepciune Iubire si Putere. n
ea e2ista per$ectiune absoluta.
/unele intentii si repetarea constanta a acestora nu servesc la nimic nu conduc la nimic.
4u ar servi la nimic sa repetam7 Bnu voi mai $i des$r#nat9- 3urile lascivitatii oricum vor
continua sa e2iste n ad#ncimea nsasi a psi'icului nostru. 4u ar servi la nimic sa
repetam +ilnic7 Bnu voi mai $i m#nios9- 3urile m#niei vor continua sa e2iste n ad#ncul
nostru psi'olo"ic. 4u ar servi la nimic sa spunem +ilnic7 Bnu voi mai $i lacom9. 3urile
lacomiei vor continua sa e2iste n diversele stra$unduri ale psi'icului nostru.
4u ar servi la nimic sa ne retra"em din lume si sa ne nc'idem ntr*o manastire sau sa
traim ntr*o "rota- 3urile nauntrul nostru vor continua sa e2iste. Unii ana'oreti care
traiesc n pesteri pe ba+a de discipline ri"uroase au a(uns la e2ta+ul s$intilor si au $ost
dusi n ceruri unde au va+ut si au au+it lucruri care $iintelor umane nu le este dat sa le
ntelea"a- totusi 3urile au continuat sa e2iste n interiorul lor.
Incontestabil 3senta poate sa scape din B3u9 pe ba+a de discipline ri"uroase si sa se
bucurede e2ta+ nsa dupa clipa de $ericire se rentoarce n interiorul B3ului nsusi9. Cei
care s*au obisnuit cu e2ta+ul $ara sa*si $i di+olvat B3"oul9 cred ca de(a au atins
eliberarea se autonseala cre+#ndu*se %aestri si c'iar intra n Involutia scu$undata.
4iciodata nu ne*am pronunta mpotriva nc#ntarii mistice mpotriva e2ta+ului si a
$ericirii )u$letului n absenta 3.OULUI.
6rem doar sa accentuam necesitatea de a di+olva B3urile9 pentru a obtine eliberarea
$inala.
3senta oricarui ana'oret disciplinat obisnuita sa scape din B3u9 repeta acea $apta eroica
dupa moartea corpului $i+ic se bucura un timp de e2ta+ si apoi revine ca .eniul lampii
luiAladin n interiorul sticlei n 3"o n 3ul nsusi.
Atunci nu*i mai ram#ne altceva de $acut dec#t sa se rentoarca ntr*un nou corp $i+ic cu
scopul de a*si repeta viata pe scena e2istentei.
%ulti mistici care s*au de+ncarnat n pesterile din ?imalaia n Asia Centrala acum sunt
persoane comune obisnuite n aceasta lume n ciuda $aptului ca adeptii lor nca i adora
si*i venerea+a.
Orice ncercare de eliberare oric#t de "randioasa ar $i daca nu tine cont de necesitatea
de a di+olva 3"oul este condamnata la esec.

S-ar putea să vă placă și