UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS, GALATI

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRARE A AFACERILOR

VALORIFICAREA BIOGAZULUI





DEZVOLTARE REGIONALA SI RURALA
MASTER, ANUL 1

2

CUPRINS


I. INTRODUCERE CE ESTE BIOGAZUL?................................................................3

II. BENEFICIILE BIOGAZULUI..5

III. ISTORICUL VALORIFICARII BIOGAZULUI..6

IV. POTENTIALUL DE BIOGAZ IN ROMANIA POLITICILE NATIONALE..7

V. CONCLUZII10

VI. BIBIOGRAFIE11















3

I. INTRODUCERE

La nivel mondial se pune din ce in ce mai des problema energiei, deoarece se stie ca
rezervele de petrol ale lumii se vor epuiza in urmatoarele decenii dac se va continua utilizarea
lor in exces. Au inceput sa se ia masuri in acest sens, de la reducerea cantitatilor extrase de petrol
pana la scumpirea preturilor, fapt ce a dus la asa numita criza a energiei. De asemenea, s-a
incercat gasirea unor solutii precum promovarea resurselor regenerabile de energie. Acestea sunt:
energia vantului, energia solara, energia hidraulica, a valurilor, a mareelor si biomasa.

CE ESTE BIOGAZUL?
Am ales sa dezvolt mai pe larg sursa regenerabila de energie numita biogaz, aceasta
facand parte din ultima categorie enumerata mai sus. Tot din biomasa mai fac parte si biomasa
lemnoasa, resturile combustibile din agricultura, productiile agricole de substante dulci,
amidonoase sau celulozice care pot fi transformate in bio-etanol inlocuitor de benzina,
productiile agricole de uleiuri vegetale care pot fi procesate in bio-diesel, etc.
Biogazul este un amestec de gaze combustibile, care se formeaza prin descompunerea
substantelor organice in mediul umed si lipsa oxigenului. Componenta de baza a biogazului este
metanul. Materia prima ce serveste la formarea biogazului este biomasa, adica materialele
vegetale reziduale. Principalele componente ale materiei organice utilizate la formarea
biogazului sunt: celuloza, plantele acvatice, algele, resturile animaliere, etc. Pentru a rezulta
energie din reziduurile organice agricole exista mai multe procedee precum: fermentarea
anaeroba la temperatura mediului ambiant, fermentarea anaeroba la temperaturi ridicate,
descompunerea anaeroba termofila, distilarea distinctiva, compostarea, incinerarea si transferul
de caldura. Potentialul cel mai mare il are procesul de fermentare anaeroba la temperaturi in jur
de 40C, iar cantitatea maxima de metan poate fi obtinuta prin fermentarea resturilor animaliere.
Pentru a putea fi utilizat, biogazul este trecut prin separatoare speciale, unde metanul este
separat de restul gazelor. Daca este utilizat biogazul brut, poate exista pericolul unei intoxicari,
deoarece in restul gazelor se pot afla si gaze toxice.
4

Componenta care ofera biogazului valoare energetica este metanul. In stare pura, acesta
este un gaz combustibil, fara culoare, miros sau gust si are o putere calorica un pic mai mare ca
motorina. Comparativ cu metanul pur, biogazul are o putere mai mare, deoarece contine dioxid
de carbon si alte gaze.
Metanul este intrebuintat ca agent energetic, fiind un combustibil superior carbunelui si
chiar unor produse petroliere prin puterea calorica mai mare. De asemenea, cheltuielile de
exploatare si transport sunt mai reduse fata de alti combustibili.

Figura 1. Circuitul natural al energiei la utilizarea biogazului







ENERGIE
SOLARA
ALIMENTE
NUTRETURI
DESEURI
VEGETALE
RESTURI
ANIMALIERE
SOL
P
R
O
D
U
C
T
I
E

B
I
O
G
A
Z

M
E
T
A
N

COMBUSTIBIL
CALDURA
ENERGIE
ELECTRICA
INGRASAMINTE LICHIDE
5

II. BENEFICIILE BIOGAZULUI

Utilizarea biogazului are, in primul rand, un beneficiu ecologic deoarece, spre deosebire
de combustibilii fosili, se reduc emisiile de dioxid de carbon si ajuta la evitarea cresterii
concentratiei de dioxid de carbon din atmosfera, lucru care ajuta la lupta impotriva incalzirii
globale. De asemenea, din productia de biogaz rezultata din digestia anaeroba, conduce la
formarea digestatului, care inlocuieste utilizarea gunoiului de grajd brut ca ingrasamant.
Digestatul are o eficienta mai ridicata ca ingrasamant decat gunoiul de grajd brut, asigurandu-se
astfel o substituire suplimentara a ingrasamintelor minerale.
O mare parte din deseurile municipale si industriale contine compusi organici, acestia
putand fi utilizati ca materie prima pentru producerea de biogaz. Aceasta este o solutie pentru
reducerea volumului de deseuri, se economisesc bani si, de asemenea, contribuie la indeplinirea
reglementarilor nationale si europene de reciclare a deseurilor.
Un mare beneficiu al biogazului il reprezinta producerea de energie regenerabila. Acesta
acopera o varietate de piete, inclusiv de electricitate, caldura si combustibili. Deoarece biogazul
este purtator de energie cu valoare ridicata, care poate fi usor transformata in alte forme de
energie nu ar trebui sa fie folosit numai ca sursa de caldura sau numai electricitate, ci in special
pentru producerea de energie electrica in combinatie cu utilizarea energiei termice, sau ca si
combustibil pentru transporturi.
Exista si beneficii sociale legate de productia de biogaz precum crearea de noi locuri de
munca si dezvoltarea rurala. Deoarece biogazul poate genera energie electrica si termica, putand
fi si un substitut al combustibililor pentru vehicule, utilizarea acestuia contribuie la diminuarea
dependentei fata de combustibilii fosili.




6

III. ISTORICUL VALORIFICARII BIOGAZULUI

Abia in secolul al XVII-lea apar primele explicatii stiintifice cu privire la gazele
combustibile. Potrivit mai multor surse, descoperirea legaturii cauzale dintre prezenta resturilor
vegetale ingropate in malul apelor statatoare si formarea de aer combustibil este atribuita
englezilor Boyle si Shirley in anul 1668 si fizicianului Alessandro Volta in anul 1776. Volta este
cel care a extras pentru prima data metanul din gazele colectate din mlastini.
In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, odata cu dezvoltarea microbiologiei ca stiinta,
se defineste natura microbiologica a procesului prin care se formeaza gaze combustibile in cursul
fermentarii anaerobe a substantelor organice. Procesul de formare a biogazului, fermentarea
anaeroba, are loc in prezenta a doua specii de bacterii, si anume: bacilus cellulosae methanicus,
responsabil de formarea metanului si bacilus cellulosae hidrogenicus, responsabil de formarea
hidrogenului. Odata cu dezvoltarea biologiei moleculare din ultimele decenii au fost aprofundate
cunostintele privind bacteriile metanogene. Termenul de biogaz a fost stabilit ca recunoastere a
rolului pe care-l au vietuitoarele microscopice in formarea gazelor combustibile prin fermentarea
anaeroba a materiei organice in curs de descompunere.
In Romania, interesul pentru biogaz a inceput sa creasca in a doua jumatate a secolului
XX. Incepand cu anul 1958 la Centrul Experimental de Ingrasaminte Bacteriene de la Baneasa,
au fost initiate cercetari de laborator pentru izolarea unor surse active de bacterii metanogene si
obtinerea de gaze combustibile pe cale biologica, din diferite substraturi organice (dejectii de
animale si gunoaie menajele). De asemenea, s-a urmarit si perfectionarea tehnologiilor existente,
care folosesc ca materie prima dejectiile evacuate hidraulic din complexele de crestere
industriala a animalelor sau dejectiile solide din sistemul de exploatare de tip gospodaresc.
Prima statie-pilot de tip semi-industrial de producere a biogazului din dejectii de porc a
intrat in functiune in anul 1979, la S.C.C.C.P. Peris. Au urmat si alte statii, precum cele de la
Giurgiu, Caracal, Codlea, Roman, etc. Odata cu inceputul anilor 90, interesul pentru producerea
biogazului a scazut nejustificat, desi majoritatea tarilor acorda o atentie semnificativa acestui
domeniu.

7

IV. POTENTIALUL DE BIOGAZ IN ROMANIA

La ora actuala Romania este una dintre cele mai slabe piete de biogaz din Uniunea
Europeana, dar cu toate acestea are un potential semnificativ. Zonele prielnice pentru productia
primara de biogaz (culturi energetice) la o capacitate mare sunt cele din sudul si sud-estul tarii,
precum judetele Vrancea, Buzau, Giurgiu si Teleorman, deoarece se cultiva preponderent
porumb, dar si alte zone ar putea contribui la productia totala. Spre exemplu, Campia de Vest din
jurul Timisoarei are un mare potential pentru culturile energetice datorita plantelor oleaginoase
cultivate importante in productia de bio-diesel. Aceleasi zone enumerate mai sus sunt implicate
si in productia biogazului din deseuri agricole, dar cel mai mare potential il are nord-estul
Romaniei.
Romania are un surplus de energie electrica obtinut din hidroenergie, combustibili fosili si
energie nucleara. In ceea ce priveste sursele regenerabile de energie, Romania a atins deja tinta
privind ponderea acestora in consumul de energie electrica, stabilita la 33 % urmand sa creasca
la 35 % pana in 2015 si la 38% pana in 2020.

POLITICI NATIONALE
Nu exista o legislatie specifica privind producerea de biogaz, utilizarea sau transportul
acestuia. Legislatia ce se aplica tuturor resurselor regenerabile de energie este valabila si pentru
biogaz.
Potrivit Directivei Cadru din 2008, Romania trebuie sa asigure o cota de 24% din surse
regenerabile in ceea ce priveste consumul final de energie in 2020 si o cota de cel putin 10% in
ceea ce priveste bio-combustibilii, din consumul final de energie in transporturi pana in 2020.
Exista si unele obstacole privind proiectele de investitii in biogaz. O problema ar fi costul
in avans al investitiei pentru potentialii investitori ce si-ar gasi rezolvarea in accesarea unor
fonduri pentru dezvoltarea de noi infrastructuri, adica actiuni concrete care sa suporte atat
costurile in avans cat si beneficiile economice pe termen lung. Alte bariere specifice Romaniei
sunt: declinul agriculturii in urma privatizarii, declinul unor sectoare specifice, precum cele de
8

animale (complexele de porci si bovine), fragmentarea proprietatilor si tehnologiile utilizate in
agricultura. De asemenea, lipsa informatiilor despre biogaz si despre beneficiile economice ale
utilizarii acestei resurse alternative de energie reprezinta un alt obstacol in marirea numarului de
instalatii de biogaz.
Un exemplu pozitiv pe plan local al folosirii biogazului ca resursa regenerabila de energie il
constituie inceperea constructirii din acest an a unei centrale electrice ce va functiona cu
dejectiile porcilor de la o ferma ce apartine unui afacerist din Braila. Astfel, va fi asigurat
necesarul de energie electrica al fermei, precum si incalzirea halelor si deshidratarea resturilor
organice. Costul total al centralei este de 6 milioane de euro, din care 50% finantare
nerambursabila de la Uniunea Europeana.
In ceea ce priveste integrarea biogazului in reteaua de gaz natural, Legea gazelor nr.
351/2004 cu modificarile si completarile ulterioare prevede obligatia operatorilor de distributie
de gaze naturale de a asigura accesul tertilor la sistemele de distributie in conditii
nediscriminatorii, in limitele capacitatilor de distributie si cu respectarea regimurilor tehnologice.
Insa, accesul tertilor poate fi refuzat daca:
Capacitatea este insuficienta;
Calitatea gazelor naturale care urmeaza sa fie introduse in sisteme si/sau in depozite nu
corespunde cerintelor impuse de reglementarile in vigoare;
Accesul la sistem poate conduce la serioare dificultati economice si/sau financiare in ceea
ce priveste activitatea reglementata in cauza, pentru operatorul de transport/distributie
caruia i se solicita accesul.
Totusi, interesul producatorilor de biogaz privind racordarea instalatiilor la reteaua de gaze
naturale este destul de scazut, deoarece acestia prefera utilizarea biogazului pentru producerea de
electricitate. Motivele ar fi ca reteaua de electricitate este mult mai dezvoltata si conditiile de
racordare mult mai avantajoase fata de reteaua de gaze naturale.

9


Figura 2. Productia de electricitate din biogaz in anul 2010 si potentialul realist pana in anul
2020.











0
500
1000
1500
2000
2500
Bulgaria Germania Polonia Franta Romania Marea
Britanie
Productie in 2010
Potential in 2020
10

V. CONCLUZII

Prognozele oamenilor de stiinta sunt din ce in ce mai sumbre in privinta resurselor
energetice fosile. Se intelege de la sine ca acestea se vor epuiza la un moment dat, fapt ce va
afecta total omenirea. Ce vom face in momentul in care centralele termice, industria
producatoare de atatea bunuri de la larg consum sau motoarele cu ardere interna vor inceta sa
mai functioneze? Suntem aproape obligati sa gasim solutii in sfera surselor regenerabile de
energie. Una din aceste surse este biomasa, adica resturile vegetale si animaliere, din care se pot
obtine biocombustibili , biogaz si, mai departe, energie electrica si termica.
Romania are numeroase resurse din care se poate obtine biogaz, precum suprafete de
teren agricol, folosite prea putin la intreaga lor capacitate si nenumarate specii de animale, dar
important este ca oamenii sa fie preocupati de acest domeniu si sa doreasca sa investeasca.
Este necesar ca atat biogazul, cat si celelalte resurse regenerabile sa inlocuiasca treptat
resursele traditionale de energie epuizabile pentru a asigura protectia mediului inconjurator si
securitatea energetica. Pe viitor, trebuie implementata o strategie orientata catre producerea si
utilizarea treptata a tipurilor de energie verde, in vederea limitarii consumului de energie
epuizabila.
De asemenea, fiecare tara ar trebuie sa aiba un plan de securitate energetica, avand in
vedere ca materiile prime si resursele energetice traditionale sunt repartizate neuniform pe glob.
Ar insemna ca fiecare tara sa exploateze sursele de energie alternativa pentru a avea o
dependenta cat mai redusa de importuri.
Romania este un stat care se bazeaza in mare parte pe consumul de resurse epuizabile, dar
are reale posibilitati de a dezvolta o structura energetica bazata pe energii regenerabile.




11


BIBLIOGRAFIE


1. Itinerariu al politicii pentru implementarea la scara mare a biogazului in Romania, Dr.
Augustin Ofiteru, Mangus Sol, Bucuresti, 2009;
2. Planul National de Actiune in Domeniul Energiei din Surse Regenerabile, Bucuresti,
2010;
3. www.minind.ro
4. http://spiridons.ecosapiens.ro/biogazul/
5. http://agroromania.manager.ro/articole/stiri/fnpar-promoveaza-avantajele-productiei-
de-biogaz-in-romania-in-cadrul-unui-proiect-cofinantat-de-ue-11099.html
6. http://www.recolta.eu/braila-centrala-biogaz-de-la-ferma-de-porci-din-gropeni-va-fi-
inaugurata-in-2013/
7. http://solutii-energetice.ro/produse/biogaz/info-biogaz/
8. http://www.ecoapasol.ro/
9. http://www.biogazul.ro/