PROTECTIA JURIDICA A DREPTURILOR OMULUI

Curs 1
Bibliografie: Protectia juridica a drepturilor omului Nicolae Diaconu, editura Universul
Protectia juridica a drepturilor omului Nicolae Purda, juridic 2007
Protectia juridica a drepturilor omului Victor Duculescu 2004
Drepturile omului Dumitru Mailu
Conceptul drepturile omului
!" terminolo#ie$ pro%lema omului ca s,u%iect de drept international
2" scurt istoric
1. Preci!ri introducti"e
Pro%lematica drepturilor omului a %devenit o preocupare centrala a tuturor statelor indi&erent de
deose%irile ideolo#ice, culturale, economice sau sociale" 'cceptarea unanima a &iloo&iei drepturilor omului poate
&i uneori doar &ormala si super&iciala, insa niciun #uvern nu o contesta" (a dovada, majoritatea statelor lumii au
aderat la cele doua pacte internationale ela%orate su% e#ida )"N"U"$ Pactul *nternational cu privire la drepturile
civile si politice si Pactul *nternational cu privire la drepturile economice, sociale si culturale"
Mai mult, ,su% e#ida (onsiliului +uropei s,a creat un sistem jurisdictional pentru protectia drepturilor
omului deose%it de e&icient in cadrul (urtii europene a Drepturilor )mului"
Preci!ri terminolo#ice
$ in prima etapa istorica, drepturile omului mai erau denumite si drepturi naturale- a%ia mai tariu, dupa
cel de,al doilea .a%oi Mondial, acestea au &ost denumite si drepturi ale omului, drepturi ale
%ar%atilor, etc"
$ in lim%a en#lea a &ost consacrata initial ca rise o& men e/presie cu tinta discriminatorie- de aceea s,a
inlocuit cu e/presia 0uman ri#0ts
$ in lim%a &rancea se vor%ea de droits de l10omme tot cu nuanta discriminatorie, e/presie care insa se
mentine si in preent
Pro%lem!& daca omul poate sa fie considerat ca subiect al raporturilor de drept international public?
)pinii$
!" unii autori considera ca omul este su%iect de drept international 2conceptia internationalista3
- argumente:
a3 omul este destinatar al drepturilor si o%li#atiilor create prin taratatele internationale 2e/ista paste 400
documente internationale3
%3 persoana &iica poate depune personal plan#eri la di&erite or#aniatii internationale pretinand ca le,
au &ost incalcate anumite drepturi prevaute in tratate
c3 persoana &iica poate &i su%iect pasiv al raspunderii penale internationale daca savarsesc &apte care
sunt incriminate ca in&ractiuni internationale
2" alti autori considera ca omul nu poate &i su%iect de drept international pu%lic 2majoritatea3
- argumente:
a3 &aptul ca omul este %ene&iciar al re#lementarilor tratatelor internationale nu,* con&era calitatea de
su%iect de drept international, pentru ca acestea creeaa o%li#atii numai &ata de statele parti nu si &ata de
!
persoanele &iice- mai mult, drepturile si li%ertatile &undamentale decur# din le#islatia nationala a statelor parti ca
si #arantarea lor concreta
%3 desi persoana &iica poate adresa plan#eri in cadrul diverselor or#aniatii internationale, este vor%a
doar despre un drept procedural si nu despre un drept material su%stantial" 'tat drepturile procedurale cat si
drepturile materiale sunt necunoscute in tratatul la care este parte respectiva persoana &iica
c3 &aptul ca persoana &iica poate &i su%iect pasiv al raspunderii penale internationale daca savarseste o
in&ractiune internationala 2#enocid, pirateria, tra&icul de stupe&iante, crimele de ra%oi, crimele contra pacii ,si
umanitatii3 nu ii con&era calitatea de su%iect de drept international deoarece aceste in&ractiuni internationale sunt
prevaute in le#islatiile interne ale statelor 2coduri penale3" *n ceea ce priveste crimele de ra%oi si crimele contra
pacii si umanitatii, raspunderea penala a su%iectului in caua este consecinta raspunderii internationale a statului
sau, atunci cand individul respectiv a actionat in calitatede or#an de stat"
De alt&el, stautele tri%unalului pentru *u#oslavia si U#anda acorda prioritate instantelor nationale ale
statelor in caua, iar tri%unalele internationale au un caracter su%sidiar" 'cest principiu sta la %aa tratatului
adoptat la .oma in !557 privind 6tatutul (urtii Penale *nternationale"
*n concluie, persoanele &iice sunt su%iecte de drept intern, situatie care le acorda capacitatea de a avea
drepturi si o%li#atii ce pot proveni atat din ordinea juridica nationala,cat si din ordinea juridica internationala"
)ri#inea acestor norme juridice care re#lementeaa drepturile si o%li#atiile persoanei &iice nu,i con&era calitatea
de su%iect de drept"
'. (curt istoric l! re#lement!rilor
Primele preocup!ri pri"ind protecti! drepturilor omului
(onceptul propriu,is de drepturi ale omului a aparut in perioada premer#atoare revolutiilor %ur#0ee
din +uropa si 'merica, conturand idei &ormate inca din 'ntic0itate si +vul Mediu 2in 7recia 'ntica3"
*storia propriu,isa a drepturilor omului incepe in Marea 8ritanie, odata cu Ma#na (0arta 9i%ertatum
2!2!:3 care r&epreinta primul document in care se pre&i#ureaa dimensionari juridice ale drepturilor &iintei
noastre"
!3" Declaratia Drepturilor Omului si Cetateanului !7;5 .evolutia <rancea
23" Constitutia Franceza din !75!
'ceste doua acte e/prima &iloo&ia drepturilor nationale, accentuand drepturile individuale si consacrand
idei prevum$ e#alitatea, preumtia de nevinovatie, protectia impotriva retroactivitatii le#ii" Principalele limite ale
Declaratiei constau in &aptul ca acesta nu prevede drepturi economice si sociale si nu se re&era la drepturile
populatiei din coloniile &rancee"
43" Declaratia de Independenta Americana (177! proclama idei precum$ e#alitatea, dreptul la viata,
dreptul la li%ertate, dreptul la urmarirea &ericirii" De asemenea continea idei de avan#arda %re&eritoare la
independenta justitiei, su%ordonarea militarilor &ata de puterea civila, dreptul de a &i judecat de un tri%unal cu
juriu"
43" "ecolul ## consacra aparitia primelor re#lementari internationale si are loc e/ternaliarea
drepturilor omului"
!). !5!5 )r#aniatia *nternationala a Muncii care a ela%orat numeroase conventii dar si recomandari"
%). Perioada post%elica preocuparile comunitatii internationale se concretieaa in crearea unui asa,numit drept
international al drepturilor omului, iar protectia individuala depaseste #ranitele unui stat, devenindo pro%lema
internationala"
c). (arta )"N"U 22= iunie !54:3 a&irma in art"!, para#ra&ul 4$ necesitatea respectarii drepturilor omului si
cooperarea internationala" 'ceasta este prima consacrare de ordin #eneral a protectiei drepturilor omului printr,
un tratat cu vocatie de universalitate 2sunt !5; de tari mem%re3"
2
, se stipuleaa ca statele au o%li#atia #enerala de cooperare pentru respectul universal si e&ectiv al
drepturilor omului
, cu toate acestea, lacunele (artei )"N"U" raman considera%ile$ se recunoaste puterea or#anelor sale de a
ela%ora studii si recomandari, dar nu de&ineste continutul drepturilor omului si nu contine nicio #arantare a
acestora
, marele merit al (artei )"N"U" este acela de a &i introdus protectia drepturilor omului in ordinea
internationala, pentru ca prin aderarea la (arta )"N"U statele parti recunosteau ca pro%lema drepturilor omului
estede interes international
d). Declaratia Universala a Drepturilor )mului 2!54;3 este primul document international care enumera drepturile
civile si politice, economice, sociale si culturale" Desi nu are &orma juridica a unui tratat, are meritulde a &i
declansat un proces de ela%orare a unor tratate internationale care sa puna %aele dreptului international al
drepturilor omului"
Curs '
>.'6'>U.* ale drepturilor omului$
a" sunt drepturi subiecti$e, a%solute, opoa%ile er#a omnes, &iind respectate in ca de nevoie prin &orta de
coercitie a statului
%" sunt drepturi esentiale, adica indispensa%ile pentru e/istenta si normala devoltare a &iintei umane,
inaliena%ile
c" drepturile sunt consacrate si garantate atat prin constitutie cat si prin diverse alte acte normative, interne
si internationale
Drepturile *emeii si !le copilului
(curt istoric !l re#lement!rilor drepurilor *emeii&
!" Majoritatea &iloo&ilor antici , justi&icau ine#alitatea sociala si juridica dintre
%ar%ati si &emei, prin &aptul ca acestia nu erau inestrati cu aceleasi talente si capacitati,
&emeia &iind considerata o &iinta in&erioara-
2" +volutia spre reli#iile monoteiste s,a derulat tot su% semnul patriar0atului,
ast&el incat reli#ia crestina, moaica si musulmana reervau &emeii o poitie in&erioara-
4" 6ocietatea antica si societatea evului mediu au perpetuat acesta poitie de su%ordonare sociala si
politica a &emeii-
*storia miscarii &eministe
, *ncepe in +uropa la s&arsitul secolului al ?V***,lea in conte/tul in care societatea %ur#0ea nu permitea
&emeilor sa devina concurente directe cu %ar%atii in procesul de productie- ast&el ele aveau posi%ilitati
limitate de educatie, nu dispuneau de %unurile lor, nu puteau semna contracte, nu puteau sa munceasca2sau
daca munceau erau remunerate in&erior &ata de %ar%ati3"
, *n privinta 0otararilor judecatoresti re&eritoare la divort si custodia copiilor, &emeile erau daavantajate in
mod clar-
, *n +uropa istoria miscarii &eminste incepe odata cu .evolutia <rancea2!7;53, atunci cand multe &emei au
luptat pe %aricadele revolutiei-
, 'cesta este conte/tul istoric in care a &ost ela%orata Declaratie drepturilor &emeii si ale cetatencei-
4
, Prima miscare &eminista in 6U' se situeaa in !;4;,!5!4 &emeile militau in special pentru drepturi
civile si economice2dreptul de vot a contituit initial un rol secundar in acesta lupta3-
4" *n <ranta asociatiile &emeilor criticau in special normele juridice re&eritoare la casatorie e/istente in
(odul lui Napoleon-
:" (0iar daca <ranta a &ost prima tara europeana care a introdus principiul votului e#al si universal pentru
%ar%ati, a recunoscut dreptul de vot &emeilor a%ia in !544 2norve#ia,!50:, elvetia,!57!3-
=" @iua de ; martie a &ost declarata ca i internationala a &emeii prin a doua con&erinta internationala a
&emeilor socialiste , de la (open0a#a din !5!0-
' doua miscare &eminista s,a des&asurat incepand cu !5=5$
, luptau pentru le#aliarea avorturilor 2astai in majoritatea le#islatiilor europene si americane este
le#aliat avortul pana cand sarcina a ajuns la !2 saptamani3
, luptau pentru remunerarea muncii casnice
, luptau pentru acordarea unui salariu e#al pentru munca de valoare e#ala
, protejarea an#ajatelor insarcinate
Dupa al doilea .a%oi Mondial, (arta )NU 2!5=:3 proclama e#alitatea juridica a &emeii cu %ar%atul
, DUD) consacra principiul e#alitatii in art" !, 4, =, ;
, (ele doua pacte$ Pactul cu privire la drepturile civile si politice, si Pactul international cu privire la
drepturile economice, sociale si culturale consacra e#alitatea in art"4
, (+D) consacra principiul nediscriminarii 2inclusiv al nediscriminarii se/uale3 in art"!4, precum si
Protocolul nr"!! ane/at la (+D)
Ce inse!mn! drepturile *emeii &
a) eliminarea discriminarii
!3" 'dunarea 7enerala a )NU a adoptat declaratia cu privire la eliminarea discriminarii &ata de &emei
2!5=73$ discriminarea este considerata o in&ractiune contra demnitatii umane indi&erent de domeniu
23" (onventia asupra eliminarii tuturor &ormelor de discrimare &ata de &emei 2!575, intrat in vi#oare,!5;53$
, de&ineste discriminarea A orice di&erentiere, e/cludere sau restran#ere de drepturi %aata pe se/
, o%li#atia statelor parti de a re#lementa pe plan intern principiul e#alitatii juridice a &emeilor cu
%ar%atii, a%ro#and orice acte juridice discriminatorii
, se in&iinta (omitetul )NU pentru eliminarea discriminarii &ata de &emei
b) capaciatatea juridica egala
"ediul materiei: art"!: din (onventia cu privire la eliminarea tuturor &ormelor de discriminare &ata de
&emei care prevede capacitate civila dar si procesuala e#ala intre %ar%ati si &emei
, *n le#islatia noastra, con&orm le#ii nr"2;;Bnoiem%rie 2007, %ar%atul si &emeia se pot casatori la varsta de
!; ani- pentru motive intemeiate, %ar%atul si &emeia pot primi dispensa de varsta de 2 ani- minorul care se va
casatori va avea nevoie atat de consimtamantul parintilor sau tutorelui, cat si de autoriatia 'utoritatii >utelare-
c) drepturi legate de casatorie si familie
!3" drepul femeii de a inc%eia casatoria in conditii de egalitate cu barbatul
"ediul materie$ DUD)2art !=3, Pactul international cu privire la drepturile civile si politice 2art"243,
(+D) 2art !23, (onventia cu privire la consimtamantul la casatorie, varsta minima si inre#istrarea casatoriei
,!5=2 2in vi#oare,!5=43, (onventia cu privire la cetatenia &emeii casatorite-
4
Prin dreptul &emeii de a inc0eia casatoria in conditii de e#alitate cu %ar%atul se intele#e$
, consimtamant li%er e/primat la inc0eierea casatoriei
, e#alitatea in drepturi si o%lia#tii atat intre soti cat si intre parinti si copii
, e#alitate in privinta dreptului de a cere des&acerea casatoriei si acordarea custodiei copiilor minori
, o%li#atia statelor parti la conventia din !5=4 de a re#lementa in dreptul lor intern varsta minima la
inc0eierea casatoriei
23" cetatenia femeii casatorite
"ediul materiei$ (onventia asupra &emeii casatorite
, casatoria sau divortul dintre cetatenii proprii ai unui stat si respectiv &emeile de cetatenie straina sau
apatrida nu produc e&ecte automate asupra cetateniei &emeii casatorite
, do%andirea sau pierderea cetateniei sotului resortisant al unui stat nu are e&ecte asupra cetateniei sotiei sale
, o straina casatorita cu un resortisant poate sa do%andesca la cerere cetatenia sotului sau, %ene&iciind de o
procedura privile#iata
43" egalitatea sotilor in ceea ce pri$este e&ercitarea drepturilor si indatoririlor parintesti
"ediul materie: (onventia pentru inlaturarea tuturor discriminarilor &ata de &emei si Protocolul nr"7 ane/at
acesteia care prevad$
, parintii au drepturi si responsa%ilitative#ale in toate pro%lemele care privesc pe copii lor
, parintii au in e#ala masura o%li#atia de a,i creste si educa pe copii2c0iar daca sunt divortatiCCC3
d) dreptul la munca si la o remuneratie egala pt munca de val egala
) pro%lema ce a constituit o%iectivul central al luptei pentru emanciparea &emeii dusa de catre miscarile
&eministe, a &ost asi#urarea dreptului la munca si la remuneratie e#ala cu aceea a %ar%atului , pentru munca de val
e#ala
"ediul materie: Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale 2art"73,
(onventia asupra eliminarii tuturor &ormelor de discrimare &ata de &emei, care prevad$
, dreptul la un salariu e#al pentru munca de valoare e#ala
, eliminarea discriminarilor la an#ajare, la promovarea in munca, in privinta masurilor de securitate sociala
si ocrotirii sanatatii
, o%li#atia statelor mem%re de a elimina din le#islatia interna orice prevederi discriminatorii cu privire la
salariare e#ala
, protectie pentru prevenirea concedierii pentru pro%leme de maternitate
(urs 4
e) drepturi in domeniul educ!tiei si s!n!t!tii
!3 Drepturi in domeniul studiilor
'rt"!0 din (onventia asupra eliminarii tuturor &ormelor de discriminare &ata de &emei prevede, in mod
sintetic urmatoarele$
, acces in conditii de e#alitate la studii pe %aa acelorasi pro#rame, cu acelasi corp pro&esoral si avand
acelasi criterii de evaluare scolare
, acces in conditii de e#alitate la diverse pro#rame de educatie
23 Dreptul la sanatate
'rt"!2 din aceaasi (onvetie prevede in mod sintetic urmatoarele$
, accesul in conditii de e#aliatate la serviciile medicale, si respectiv, protectia speciala in perioada de #raviditate si
dupa nasterea copilului pana la 2 ani
:
, con&orm Protocolului nr"! de la 7eneva adoptat in !577 &emeile se %ucura de o protectie speciala in ca de
con&lict armat impotriva violurilor, atentatelor la pudoare, si prostitutiei

DREPTURILE COPILULUI
Protecti! drepturilor copilului
Documentele internationale, dar si le#islatiile interne ale statelor acorda o atentie prioritara si speciala
drepturilor copilului" *n cadrul )NU s,a creat in !54= UN*(+<, care coordoneaa cooperarea internationala in
domeniul protectiei drepturilor copilului a statelor parti ale )NU"
6ediul materiei$
, Declaratia Universala a Drepturilor )mului in art":
, (onventia cu privire la drepturile copilului adoptat in !5;5 .omania este parte la aceasta (onventie prin
le#ea nr"!; din !550- aceasta conventie la care au aderat !50 de state de&ineste notiunea de copil, ca &iind acea
persona care nu a implinit $arsta de 1' ani cu e&ceptia cazurilor in care deplina capacitate de e&ercitiu se
dobandeste mai de$reme( in conditiile legii
, Pactul *nternational cu privire la drepturile civile si politice 2in art"=, alin" :3
, (onventia de la Da#a asupra protectiei drepturilor copilului si cooperarii in materia adoptiei internationale
2adoptata in !5;4 si rati&icata de .omania prin le#ea nr";4E!5;43
, (arta drepturilor &undamentale a Uniunii +uropene 2art" 24, 42, adoptata la Nisa in anul 20003" ' &ost
preluata in proiectul de tratat de la 9isa%ona"
(on&orm (onventiei )NU cu privire la drepturile copilului, acestea pot &i reumate in !0 puncte esentiale$
a" toti copiii si tinerii au drepturi e#ale- niciun copil nu va putea &i deavantajat din pricina se/ului sau, a
rasei sale, a lim%ii pe care o vor%este sau a reli#iei sale 2e/ista insa unele di&erente intre copiii le#itimi si
nele#itimi3"
%" copiii si tinerii au dreptul la sanatate si asistenta medicala"
c" copiii si tinerii au dreptul la vacanta, la timp li%er, la timp de joaca si de activitati culturale"
d" copiii si tinerii au dreptul de a se in&orma, de a,si e/prima opinia si de a &i ascultati"
e" copiii si tinerii au drrptul la studii elementare #ratuite, precum si drrptul de a urma studii superioare"
&" copiii si tinerii au dreptul de a &i educati &ara violenta, a%uurile si e/ploatarea &iind interise"
#" copiii si tinerii au dreptul de a &i protejati de e/plotarea economica si se/uala
0" copiii si tinerii cu dia%ilitati au dreptul la o protectie speciala si la participarea activa la viata sociala"
i" copiii si tinerii au dreptul de a %ene&icia de protectie in ca de ra%oi 2c0iar si la copii re&u#iatilor3
j" copiii si tinerii au dreptul de a convietui cu parintii lor si daca sunt separati de acestia au dreptul de a
pastra le#aturi personale cu ei
Continutul acestor drepturi:
!3 (opilul are dreptul la viata de la nastere si c0iar de la conceptie" (on&orm art"= din Pactul *nternational
cu privire la drepturile civile si politice, nici o sentinta de condamnare la moarte nu poate &i pronuntata impotriva
unei persoane care nu a implinit !; ani" <emeile insarcinate nu pot &i condamnate la pedeapsa cu moartea"
=
23 Dreptul la un nume si la domiciliu ca parti ale starii civile prin care persoana se indenti&ica in &amilie,
spatiu, societate"
43 Dreptul de a do%andi o cetatenie 2c0iar in situatia copilului nascut din parinti apatrii sau a copilului
#asit pe teritoriul unui stat3"
43 Dreptul la sanatate, la o normala devoltare &iica si psi0ica"
:3 Dreptul copilului de a nu &i separat de parintii sai, iar in caul in care este separat de unul sau de am%ii
parinti, el are dreptul de a avea le#aturi personale cu acestia 2cu e/ceptia situatiei in care mentinerea unor ast&el
de le#aturi personale ar &i periculoasa pentru normala devoltare a copilului3"
=3 Dreptul la educatie accesul la invatamantul primar o%li#atoriu si #ratuit- accesul in conditii de e#alitate
la invatamantul superior"
73 *n materia adoptiei internationale, aceasta se su%ordoneaa adoptiei nationale 2art"!= si 2! din (onventia
de la Da#a3" *n tara noastra, a &ost adoptata le#ea nr"274B2004, intrata in vi#oare la ! ianuarie 200: privind
re#imul juridic al adoptiei, care prevede principiul su%sidiaritatii adoptiei internationale &ata de cea nationala"
.eumand, e/ista 4 mari cate#orii de drepturi ale copilului$
, dreptul de protectie 2dreptul la viata, la sanatate, la protectia impotriva e/ploatarii se/uale si economice3
, drepturi de per&ormanta 2dreptul la educatie, dreptul la cultura, dreptul la joaca3
, dreptul de participare la viata sociala 2dreptul la in&ormare, dreptul la li%era e/primare, dreptul de
asociere3
, alte drepturi 2drepturi re&eritoare la relatia copilului cu &amilia3
LE+I(LATIA ,ATIO,ALA
*n dreptul roman a &ost adoptata le#ea nr"272B2004, intrata in vi#oare la ! ianuarie 200: si care are marele
merit ca este prima le#e in care sunt enumerate drepturile copilului$
, dreptul la sta%ilirea si pastrarea identitatii sale$ prin inres#istrarea sa imediat dupa nastere" Parintii au
dreptul sa alea#a numele si prenumele copilului, iar acesta are dreptul de a,si pastra numele, cetatenia si relatiile
de &amilie in conditiile le#ii 2art";3
, copilul are dreptul de a avea relatii personale cu parintii sai, cu rudele sale, precum si cu orice alte
persoane &ata de care devolta le#aturi de atasament 2cu e/ceptia caurilor in care instanta interice aceste le#aturi
, art"!43
, copilul are dreptul la protejarea ima#inii sale si a vietii sale intime- in acest sens, participarea copilului la
de%ateri pu%lice in cadrul unor pro#rame audio,viuale, se &ace numai cu acordul repreentantului le#al pana la
implinirea varstei de !4 ani , art"22
, copilul are dreptul la li%era e/primare, precum si dreptul de a primi in&ormatii si s&aturi corespunatoare
varstei sale- copilul care are discernamant are dreptul de a,si e/prima opinia" *n orice procedura judiciara sau
administrativa care il priveste este o%li#atorie ascultarea copilului care a implinit varsta de !0 ani- c0iar si un
copil care nu a implinit varsta de !0 ani poate &i ascultat de catre autoritatea competenta, daca aceasta considera
ca ascultarea copilului este necesara pentru solutionarea cauei art"24
, copilul are dreptul la li%ertatea de #andire, de constiinta si de reli#ie , art" 2: din le#e , parintii il indruma
pe copil pentru ale#erea unei reli#ii, dar &ara a,l putea o%li#a in acest sens, dar reli#ia copilului care a implinit !4
ani nu poate &i sc0im%ata &ara acordul acestuia" (opilul care a implinit varsta de != ani are dreptul sa isi alea#a
sin#ur reli#ia
, copilul are dreptul la respectarea personalitatii sale si nu poate &i supus pedepselor &iice si tratamentelor
umilitoare si de#radante" Masurile disciplinare nu permit su% nicio &orma pedepsele &iice, corporale si nici acelea
7
care ii tul%ura normala devoltare &iica si psi0ica art" 2;" *n acest conte/t, copilul are dreptul de a depune
sin#ur plan#ere la autoritatile competente viand incalcarea drepturilor sale &undamentale"
OR+A,I-ATII I,TER,ATIO,ALE CU PREOCUPARI I, DOME,IUL PROTECTIEI
DR OMULUI
!" O,U )r#aniatia Natiunilor Unite
+ste cea mai importanta or#aniatie internationala, cu vocatie universala, care are preocupari in acest
domeniu" *nitial, la crearea )NU prin (0arta )NU, intrata in vi#oare in octom%rie !54:, au e/istat controverse
privind competentele acestei or#aniatii privind drepturile omului"
*n &inal, prin concesii reciproce intre statele 'mericii 9atine, socialiste, capitaliste s,a ajuns la redactarea
art":= din (0arta )NU, care contine doar an#ajamentul #eneral al statelor de a actiona separat sau in comun in
vederea indeplinirii o%li#atiilor speci&ice, dar &ara a se sta%ili o%li#atii concrete prevaandu,se pentru 'dunarea
7enerala doar competenta de a &ace studii si recomandari in domeniul drepturilor omului"
6tructura )NU
!3 'dunarea 7enerala )NU
23 (onsiliul +conomic si 6ocial +()6)(
43 (onsiliul de 6ecuritate
43 (onsiliul de >utela
:3 (urtea *nternationala de Fustitie de la Da#a
=3 6ecretariatul, condus de 6ecretarul 7eneral al )NU
*n domeniul drepturilor omului, au competenta urmatoarele or#ane principale$
'dunarea 7enerala )NU
+()6)(,ul
6ecretariatul )NU
I. Adun!re! +ener!l! O,U
+ste or#anul cel mai repreentativ al )NU, in care &iecare stat are drept la vot"
(ompetenta in domeniul drepturilor omului consta in urmatoarele$
, discutarea oricarei pro%leme re&eritoare la drepturile omului 2su% reerva art" 2, para#ra&ul 7 din (0arta
)NU care prevede intericerea amestecului in tre%urile interne ale unui stat3
, initiaa studii si &ace recomandari pentru respectarea drepturilor omului &ara niciun &el de discriminari
art"!4, para#ra&ul 8 din (0arta )NU
, adoptarea de conventii internationale, la propunerea +()6)( art"=2, para#rs&ul 4
, in&iinteaa or#ane su%sidiare
, coordoneaa activitatea institutiilor specialiate ale )NU
;
Curs .
Adun!re! +ener!l! !re c! or#!ne su%sudi!re&
!" (onsiliul pentru Drepturile )mului care a inlocuit (omisia pentru Drepturile )mului creata in !54="
(onsiliul pentru drepturile omului a &ost la randul sau creat prin reolutia nr"=0B2: din 4 aprilie 200="
Atributiile principale:
a" promovarea drepturilor omului &ara niciun &el de di&erentiere
%" ela%orarea de recomandari in ca de violare a drepturilor omului asa cum sunt re#lementate in
documentele )NU
c" activitatea (onsiliului se va #0ida dupa urmat princ$ universalitatii, impartialitatii, nediscriminarii
d" or#anieaa con&erinte internationale si intruniri de lucru
e" conlucreaa cu *naltul (omisar pentru Drepturile )mului, cu #uvernele statelor parti si cu or#aniatiile
ne#uvernamentale
&" preinta rapoarte anuale 'dunarii 7enerale
,are un nr" de 47 de mem%rii ce au un mandat de 4 ani care poate &i reinnoit
2" *naltul (omisariat al )NU pentru .e&u#iati 2creat la ! ian !5:!3
, are o du%la su%ordonare &ata de 'dunarea 7enerala si +()6)(
, a inlocuit &osta )r#aniatie *nternationale pt re&u#iasti, care s,a creat imediat dupa al 2,lea ra mondial
pt ajutorarea victimelor acestuia
Atributii:
a" sprijina initiativele statelor parti pentru repatrierea re&u#iatilor si trans&erarea %unurilor lor
%" sta%ileste contacte cu or#aniatiile #uvernamentale si ne#uvernamentale 2e/$ (rucea .osie3 care se
preocupa de soarta re&u#iatilor, deci are atri%utii de natura umanitara, &ara caracter politic, avand un statut
cvasiconsular
c" statutul sau prevede si caurile de incetare a competentei inaltului comisar pt re&u#iati dupa cum ar &i$
, daca re&u#iatul a solicitat protectia statului al carui cetatean este
, daca a cerut in mod voluntar redo%andirea cetatenirei pierdute
, daca a solicitat si a do%andit cetatenia si protectia altui stat
, daca s,a resta%ilit in tara pe care a parasit,o
, daca imprejurarile care au justi&icat acordarea statutului de re&u#iat au incetat
Inaltul Comisar al ONU pentru Refugiati este ales de catre Adunarea Generala la propunerea ECOOC!
4" <ondul Natiunilor Unite Pentru (opii 2in&iintat in !54=3 A UN*(+<
a" coordoneaa pro#ramele de ajutorare a copiilor din tarile in curs de devoltare
%" e coordonat de catre un (onsiliu de 'dministratie &ormat din 4! de mem%rii cu un mandat de 4 ani
II. Consiliul Economic si (oci!l /ECO(OC)&
, este compus din :4 de mem%rii cu un mandat de 4 ani
, mem%rii sunt alesi de catre 'dunarea 7enerala, in &iecare an, dar in proportie de !B4 din nr" total al
mem%rilor, iar mandatul acestora poate &i imediat reinnoit" *n practica, mem%rii permanenti ai (onsiliului de
6ecuritate si alte state devoltate 2Faponia si 7ermania3 sunt realesi &recvent"
5
, &iecare stat mem%ru are cate un repreentant care poate &i insotit de un consilier sau de catre un adjunct
2acestia din urma nu au drept de vot3
, votarea mem%rilor este secreta
, isi des&asoara activitatea in doua sesiuni de cate 4 saptamani
Atributii principale:
a" are atri%utia de a &ace recomandari viand respectarea drepturilor omului, &iind, din acest punct de vedere,
cel mai important or#an al )NU
%" pre#ateste proiectele de conventii internationale in domeniul sau de competenta
c" convocarea de con&erinte internationale la nivel #uvernamental si ne#uvernamental
d" coordoneaa institutiile specialiate ale )NU prin consultari si &ormularea de recomandari
Organe subsidiare ale ECOOC
!" ( omisia pentru conditia &emeii2!54=3 , are un numar de 4: de state mem%re
Organizare:
, mem%rii comisiei au un mandat de 4 ani
, actioneaa in calitate de repreentanti ai statelor lor in con&ormitate cu indicatiile primite de la acestea
Atributii:
a"ela%oraa rapoarte si recomandari privind respectarea drepturilor &emeii
%" ela%oreaa reolutii proprii sau doar proiecte de reolutii care sa &ie supuse apro%arii
+()6)(
c" ela%oreaa liste cu comunicari con&identiale si necon&identiale re&eritoare la conditia &emeii si apoi
inainteaa catre +()6)( recomandari cu privire la masurile ce tre%uie intreprinse pentru eliminarea
discriminarii &ata de &emei
2" (omitetele speciale de asi#urare a respectarii unor anumite drepturi$
a" (omitetul pentru eliminarea discriminarii rasiale
%" (omitetul pentru depturile omului
c" (omitetul pentru drepturile economice, sociale si culturale
d" (omitetul pentru eliminarea disciminarii &ata de &emei
e" (omitetul contra torturii
&" (omitetul pentru prevenirea crimelor si lupta impotriva delicventei
%" Comitetul pentru drepturile omului 2!577, in %aa Pactului international cu privire la dr civile si politice3
, initial se dorea a &i un or#an jurisdictional, dar in &inal a ramas doar un or#anism politico,diplomat
G structura$ are !; state mem%re si &iecare stat are dreptul la un sin#ur repreentant care are un mandat de
4 ani
G arti%utii$
, e/amineaa rapoartele statelor parti, precum si ale institutiilor specialiate ale )NU in domeniul
respectarii drepturilor civile si politice
, inainteaa statelor parti propriile sale rapoarte
, primeste comunicari din partea statelor parti, care pretind ca un alt stat parte la pact nu,si
indeplineste atri%utiile
, primeste si analieaa reclamatii din partea persoanelor &iice care au calitatea de cetateni ai
statelor parti la stat
!0
c" Comitetul pentru drepturile economice( sociale si culturale 2creat in !5;: in %aa Pactului cu privire la
drepturile economice, sociale si culturale3
G structura$ !; mem%rii, &iecare stat mem%ru are un repre cu un mandat de 4 ani
G competenta$ &ormuleaa recomandari catre +()6)( in domeniul sau de competenta
e" Comitetul contra torturii
, este creat in %aa (onventie contra torturii si a altor pedepse sau tratamente cu cruime, imumane sau
de#radante 2in vi# din !5;7, iar .omania a aderat la ea in !5503
G structura$
, este &ormata din !0 mem%rii e/perti alesi prin vot secret cu mandat de 4 ani
, e/pertii sunt cetateni ai statelor parti la conventie
, adopta deciii prin majoritate simpla
G atri%utii$
, primeste si e/amineaa reclamatii prin care un stat parte la conventie declara ca un alt stat parte nu,si
indeplineste o%li#atiile asumate
, e&ectueaa anc0ete con&identiale daca detine in&ormatii si#ure ca pe teritoriul unui stat parte se practica
sistematic tortura 2atri%utie nerecunoscuta de Marea 8ritanie3
, e/ercita activitati concrete pentru reolvarea di&erendelor dintre statele parti in acest domeniu
, constituie comisii ad,0oc, de conciliere, care,si o&era %unele o&icii pt reolvarea amia%ila a acestor
di&erende
, e/amineaa reclamatiile provenite de la persoanele &iice, care pretind ca au &ost victime ale torturii
sau tratamentelor inumane
III. Consiliul de (ecurit!te
, are ca atri% principala mentinerea pacii si securitatii internationale con& art"24 din carta )NU
structura$ are !: mem%ri, din care : sunt permanenti 26U', .usia, (0ina, <ranta, Marea 8ritanie3
, mem%ri nepermanenti sunt alesi pe o perioada de 2 ani
, deciiile se iau cu o majoritate de 5 voturi intre care tre%uie sa se re#aseasca si voturile mem%rilor permanenti,
care au drept de veto- a%tinerea de la vot a unui mem%ru permanent nu impiedica luarea deciiei
, deciiile (onsiliului de 6ecuritate sunt o%li#atorii pentru statele parti ale )NU, atunci cand este vor%a despre
atin#eri #rave aduse pacii si securitatii internationale
, (arta )NU nu prevede atri%utii speciale ale (onsiliului de 6ecuritate in domeniul respectarii drepturilor
omului
I0. (ecret!ri!tul O,U
, este condus de catre un 6ecretar 7eneral cu un mandat de 4 ani 28an Hi Mur este 6ecretarul actual3- el
este liantul intre +()6)( si 'dunarea 7enerala, precum si intre +()6)( si institutiile specialiate
, are in competenta or#aniarea de con&erinte internationale si propune 'dunarii 7enerale pe Presedintele
*naltului (omisariat al )NU pentru .e&u#iati
, e/prima atitudinea )NU in anumite pro%leme internationale
, in catrul 6ecretariatului 7eneral &unctioneaa Inaltul Comisar pentru drepturile omului 2in&iintat prin
reolutia )NU nr"4;B!4! din decem%rie !5543 are ca responsa%ilitate principala promovarea si respectarea
drepturilor omului, su% conducerea si responsa%ilitatea 6ecretarului 7eneral al )NU" 're ran# de su%,secretar
#eneral si este insarcinat cu conducerea (entrului pentru drepturile omului cu sediul la 7eneva"
!!
0. Curte! Intern!tion!l! de Justitie
, este or#anul justitiar al )NU care are in competenta judecarea di&erendelor dintre statele mem%re ale
)NU care i,au recunoscut acesta ari%utie prin statut
, con&orm statutului sau, (urtea *nternat de Fustitie nu are competente in domeniul drepturilor omului
0I. Consiliul de tutel!
, avea ca atri%utie principala suprave#0erea teritoriilor neautonome, a&late su% tutela internationala-
promova, in primul rand, drepturile popoarelor la autodeterminare si respectarea drepturilor omului in
teritoriile neautonome a&late su% tutela
, in preent are un rol decorativ
OR+A,I-ATII RE+IO,ALE
/in Europ!)
!" O(CE /Or#!ni!ti! pentru (ecurit!te si Cooper!re in Europ!)
, s,a constituit in !57: prin actul &inal de la DelsinIi 2nu avea &orta juridica3
, initial s,a numit (6(+ 2(on&erinta pentru 6ecuritate si (ooperare in +uropa3 avand denumirea actuala din !550
, are un nr" de 4: de state mem%re 244 europene J 6U' si (anada3
6tructura principala:
a" .euniunea se&ilor de state si de #uverne analieaa cele mai importan0te pro%leme in domeniu si adopta
masuri in consecinta
%" (onsiliul ministrilor &ormat din ministri a&acerilor e/terne indeplineste sarcinile trasate de .euniunea
se&ilor de state si de #uverne, dar are un #rad de autonomie ridicata, in sensul ca poate adopta deciii proprii
c" Presedintele in e/ercitiu cu un mandat scurt de ! an, este ajutat de catre &ostul presedinte si de catre
succesorul sau
Atributii:
, coordoneaa activitatea or#anelelor )6(+
, numeste un repreentant personal in caul unor con&licte
, este asistat de #rupuri de lucru ce sunt alcatuite ad,0oc pentru prevenirea si suprave#0erea onelor
de con&lict din +uropa
d" (entrul pentru prevenirea con&lictelor are rolul de a preveni incidentele de natura militara- poate dispune
anc0ete si poate numi raportori speciali ai )6(+
e" *naltul (omisar pentru minoritatile nationale 2DelsinIi !5523
Atributii:
, primeste in&ormatii re&eritoare la situatia minoritatilor nationale a&late pe teritoriul statelor parti-
, evalueaa eventualele con&licte si apreciaa masurile care se impun-
>endinte actuale$
Dupa anii !55!, s,a trecut la un sistem de adoptare a deciiilor alt&el decat in unanimitate"
Curs 1
2" Consiliul Europei
(onstit$ la : mai !545 prin tratatul de la 9ondra, initial avand !0 state mem%re, iar in preent are
47 state mem%re 2ultimul este Muntene#ru la !! mai 20073
!2
.omania a aderat la 40 septem%rie !554, a &ost al 42,lea stat mem%ru aderand totodata la (onventia
+uropeana a Drepturilor )mului 2!4 protocoale3"
(tructur! &
Consiliul ministrilor ) &ormat din ministri a&acerilor e/terne ai statelor mem%re
, du%la calitate$ atat or#an #uvernamental cat si &orum colectiv, unde se discuta toate pro%lemele sociale
europene
, de%aterile acopera toate pro%lemele de interes cu e/ceptia apararii
, se intruneste de 2 ori pe an, dar la nivelul am%asadorilor intrunirile sunt saptamanale
, deciiile sunt transmise statelor mem%re su% &orma de recomandari
, competenta$ dreptul de a cere suspendarea dreptului de a repreenta un stat mem%ru- poate cere retra#erea
calitatii de mem%ru a unui stat parte - poate decide incetarea calitatii de stat mem%ru"
Adunarea parlamentara ) este alcatuita din parlamentarii care repreinta statele mem%re pe #rupuri politice si
parlamentarii independenti
, competenta $ &ormuleaa recomandari cu privire la orice pro%lema care se incadreaa in liniile si scopurile
prevaute in 6tatutul (onsiliului +uropei - poate in&iinta diverse comitete , comisii pentru a solutiona
anumite pro%leme concrete - adopta propriile re#uli de procedura si ale#e dintre mem%rii sai un
presedinte, care ramane in &unctiepana la urmatoarea sesiune ordinara"
, se intruneste in sesiune ordinara odata pe an , in anumite perioade sta%ilite din timp ast&el incat sa nu se
suprapuna cu sesiunea 'dunarii 7enerale ale )NU"
"ecretariatul ) condus de un secretar #eneral care raspunde in &ata (omitetului de ministri-
, competenta $ raspunde de sta%ilirea directiilor strate#ice ale pro#ramelor de lucru de la nivelul (onsiliului
+uropei" - responsa%ilitatile asupra %u#etului - raspunde de activitatile curente
MECA,I(MUL JURI(DICTIO,AL AL PROTECTIEI DREPTURILOR OMULUI (TA2ILIT PRI,
CEDO (I PRI, PROTOCOALELE (ALE
'(+6>' 6+ D+6<'6)'.' *N D)U' +>'P+ DUP' (UM U.M+'@'$
*" Mecanismul jurisdictional instituit de (+D) pana la intrarea in vi#oare a Protocolului !!2nov"!55;3" +ste
&ormat din (omisia +uropeana a Dr")mului si (urtea +uropeana a Dr")mului"
(omitetul ministrilor era or#anul de deciie al (onsiliului si avea urmatoarele atri%utii$
, competente administrative2ale#erea mKm%eilor (omisiei +uropene a Drepturilor )mlui si apro%area
%u#etului3
, competente jurisdictionale 2primea rapoarte de reolvare a cauelor pe cale amia%ila in &ata comisiei -
, redacta rapoarte pe care le inainta (urtii +uropene a Dr")mului prin care inainta cauele catre aceasta
in caul nereolvarii cauei pe cale amia%ila"
, Putea el insusi sa decida in privinta incalcarii drepturilor omului in caua respectiva , deciii luate cu
majoritatea de 2B4 ALrolul jurisdictional limitat
**" Dupa Protocolul !!
Re#lement!ri intern!tion!le in m!teri! drepturilor omului
'ceste documente pot &i clasi&icate in &unctie de &orta lor juridica si deci de e&icienta lor in 2 mari cate#orii$
, conventii internationale indi&erent de denumirea lor , care au &orta juridica o%li#atorie pentru statele parti
, documente politice &ara &orta o%li#atorie , care poarta diverse denumiri2reolutii , recomandari , declaratii3
Principiile care se re#asesc in toate documentele internationale adoptate in domeniul drepturilor omului$
*rincipiul uni$ersalitatii acestea se aplica tuturor oamenilorsi respectarea drepturilor omului este
imperativa2jus co#ens3
!4
*rincipiul nediscriminarii ) respectarea drepturilor omului se &ace &ara niciun &el de discriminare
*rincipiul cooperarii intre state pentru promovarea si respectarea drepturilor omului
*rincipiul referitor la interdependenta care tre%uie sa e/iste intre di&erite cate#orii de drepturi ale omului
Documente cu caracter universal toate statele pot adera la ele$
!" Carta +atiunilo ,nite(1-./! ) .omania devina mem%ra a acesteia in !4 dec"!5::
, in acest tratat este incurajata promovarea si respectarea drepturilor omului &ara discriminare" Pentru ca
)NU nu este o or#aniatie suprastatala , (arta nu a prevaut 2si nici nu putea 3 instituirea unui sistem
international de protectie a drepturilor omului"
2" Declaratia ,ni$ersala a Drepturilor Omului ) natura juridica$ nu este un tratat , deci nu are &orta
o%li#atorie , dar in sine e un document politic
, are 40 de articole in care sunt enuntate principiile drepturilor civile si politice 2art"4,2!3 , precum si
principiile de economie , sociale si culturale 2art"22,273
, &undamentea necesitatea ca drepturile omului sa &ie ocrotite prin autoritatea le#ii pe teritoriul dtatelor
parti
Continut &
, consacra principiul nediscriminarii, principiul e#alitatii tuturor in &ata le#ilor, dreptul la viata, la li%ertate,
dreptul de a nu &i supus torturii sau tratamentelor crude , inumane sau de#radante
, nici o persoana nu poate &i arestata sau detinuta in mod ar%itrar
, dreptul la munca
, dreptul la asociere in sindicate
, dreptul la educatie
, dreptul de a participa la viata politica a tarii
, li%ertatea de intrunire si asociere
DUD) nu cuprinde prevederile re&eritoare la crearea unui sistem jurisdictional de promovare si respectare a
drepturilor
Desi DUD) nu are &orta juridica o%li#atorie , ea nu tre%uie considerata o simpla lista de precepte doctrinare,
pentru ca a constituit punctul de plecare pt toate celelalte re#lementari internationale in materia drepturilor omului
dupa al 2,lea ra%oi mondial"
Desi a &ost doar un document politic a &ost nominaliata in (onstitutiile mai multor state si in mod indirect ,
si a trans&ormarilor caracteristice din politic in juridic 2pentru ca prevederile ei au devenit norme de drept intern3
4" *actele internetionale adoptate de Adunarea 0enerala a O+, in 1- si intrate in $igoare in
1-71
Pream%ulul articolelor !,4,: din Pacte sun aproape identice"
'3 Pactul international cu privire la drepturile civile si politice"
Prevede principalele drepturi civile si politice$
, dreptul la viata-
, dreptul de a nu &i supus torturii si tratarii crude , inumane sau de#radante
, intericerea sclaviei si a muncii &ortate-
, nimeni nu poate &i retinut sau arestat in mod ar%itrar-
, li%ertatea de #andire , constiina si reli#ie-
, li%ertatea de circulatie-
, dreptul de a ale#e si de a &i ales"
!4
're 2 protocoale &acultative$
a3 adoptate odata cu pactul prevede competenta (omitetului pentru Drepturile )mului2care are !5
mem%rii3 de a primi plan#eri de la persoane care au calitatea de cetateni ai statelor parti
%3 adoptate in !5;5 2.omania l,a rati&icat prin decretul,le#e =B!550, apro%at prin 9#"7B!55!3 vieaa
a%olirea pedepsei cu moartea in timp de pace
83 Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale
, dreptul la munca
, dreptul la asocierea in sindicate -
, dreptul la un nivel de trai decent-
, dreptul la educatie"
Mecanismul politico,juridic de reolvare a plan#erilor este inaintat (omitetului Pentru Drepturile )mului
2prevaut de Protocolul ! aditional la Pact3
+>'P+$
(omitetul avea competenta de a primi plan#eri de la persoane particulare care se pretind victime ale
incalcarilor unor drepturi prevaute in pact"
'ceste persoane particulare adreseaa o comunicare scrisa (omitetului pentru Drepturile )mului care va &i
primita numai daca$
, nu este anonima
, s,au epuiat toate caile de recurs interne2re#ula nu se aplica daca procedurile interne depasesc perioada
reona%ila de timp3
, comunicarea nu tre%uie sa &ie a%uiva sau incompati%ila cu prevederile pactului
, daca aceeasi pro%lema nu se a&la in curs de solutionare in &ata altei instante internationale"
(omitetul o va aduce la cunostinta statului part" *n termen de = luni de la primire , statul este o%li#at sa
raspunda"
6e va incerca reolvarea pe cale amia%ila a plan#erii respective "
*n termen de !2 luni , (omitetul e o%li#at sa preinte un raport in care sa preciee daca s,a #asit pe cale
amia%ila o reolvare"
*n concluie , Protocolul ! aditional la Pact creeaa doar un mecanism politico,diplomatic de reolvare a
di&erendelor dintre state si dintre state si persoanele participante , care nu este e&icient"
>oate aceste documente aratate pana acum 2cu e/ceptia (artei )NU3A asa numita (arta *nternationala a
Drepturilor )mului"
Documente cu c!r!cter re#ion!l.
+U.)P'
11 CO+23+4IA 3,5O*3A+A A D53*4,5I6O5 O7,6,I (C3DO!1
, adoptat la 4 noiem%rie !5:0 , intrand in vi#oare in anul !5:4"
, repreinta un document europeanBtratat &undamental din 2 perspective$ prin procedura de #arantare a
respectarii drepturilor omului si prin sta%ilirea unei lar#i s&ere de drepturi si li%ertati &undamentale"
, este de remarcat ca in (+D) sunt inscrise drepturi si li%ertati prevaute in DUD) , care sunt devoltate
&ata de acestea"
!:
Curs 3
C!t!lo#ul drepturilor #!r!nt!te de CEDO si de protoco!lele s!le !dition!le
Drepturile prevaute de conventie in &orma initiala$
, dreptul la viata
, dreptul de a nu &i supus torturii si tratamentelor inumane si de#radante
, intericerea sclaviei si a muncii &ortate
, dreptul la li%ertatea si si#uranta persoanei
, dreptul la un proces ec0ita%il
, dreptul de a nu &i supus unei le#i sau nuei pedepse e/ post &acto
, dreptul la viata privata si la viata de &amilie
, dreptul de a se casatori si de a intemeia o &amilie
, li%ertatea de #andire, constiinta si reli#ie
, dreptul la li%era e/primare
, dreptul la asociere si intrunire pasnica
(onventia contine si o claua privind nediscriminarea precum si o%li#atia statelor de a asi#ura un remediu
e&icient prin intermediul instantelor nationale persoanelor ale caror drepturi au &ost violate"
*rotocolul 1 aduce in plus dreptul la proprietete, dreptul la educatie si dreptul statelor de a asi#ura ale#eri
li%ere si secrete intr,un timp reona%il"
*rotocolul . interice privarea de li%ertate pentru neideplinirea o%li#atiilor contractuale "'cvest protocol
aduce dreptul la li%era circulatie precum si intericerea e/pularii propriilor cetateni si a e/pularii colective a
strainilor"
*rotocolul instituie a%olirea pedepsei cu moartea"
*rotocolul 7 vine cu #arantii acordate strainilor inainte de a &i e/pulati din tara de resedinta" Mai instituie
dreptul la recurs in cadrul procesului penal, dreptul la reparatii in ca de eroare judiciara , dreptul de a nu &i
judecat de 2 ori pt savarsirea aceleasi &apte si e#alitatea in drepturi si o%li#atii intre soti"
*rotocolul 18 care a inclus o claua de nediscriminare #enerala"
*rotocolul 19 care se re&era la a%olirea pedepsei cu moartea in orice circumstanta"
Curte! Europe!n! ! Drepturilor Omului
' &ost creata in %aa conventiei, ela%orata su% auspiciile (onsiliului +uropei" Prin adoptarea conventiei se
actiona pt luarea primelor masuri ori#inale de #arantare e&ectiva a drepturilor prevaute in DUD)"
(onventia consacra pe de o parte o serie de drepturi si li%ertati &undamentale si pe de alta parte instituie un
sistem de #arantare a acostor drepturi si a o%li#atiilor asumate prin conventie"
4 institutii imparteau responsa%ilitatea acestui control$
, (omisia +uropeana a Drepturilor )mului
, (urtea +uropeana a Drepturilor )mului
, (omitetul de ministri al consiliului europei
(on&orm (+D) statele contractante 2statele mem%re ale (onsiliului +uropei3 si persoanele particulare
numai in masura in care statele reclamate au acceptat in mod e/pres dreptul de recurs individual , puteau adresa
comisiei plan#eri contra statelor contractante pe considerentul violarii prevderilor sale"
(ererile &aceau mai intai o%iectul unei e/aminari preala%ile din partea comisiei" 'ceasta se pronunta cu
privire la admisi%ilitatea lor"(ele declarate admisi%ile &aceau o%iectul unei incercari de reolvare pe cale amia%ila"
!=
*n ca de esec comisia intocmea un raport in care erau preentate &aptele si dadea un avi privind &ondul
cauei"'cest raport ere transmis comitetului ministrilor"+ra necesar ca statul reclamat sa accepte jurisdictia
o%li#atorie a curtii pentru ca un stat interesat sau comisia sa poata depune o plan#ere la curte , acesta urmand sa
dea o 0otarare de&initiva si o%li#atorie"
>ermenul de sesiare a curtii era de 4 luni de la data la care comisia a inaintat raportul comitetului
ministrilor"
Persoanele particulare nu aveau dreptul de a se adresa direct curtii"
Daca un ca nu ajun#ea in &ata curtii , comitetul ministrilor era cel care se pronunta asupra e/istentei sau nu
a unei incalcari a convantiei si a protocoalelor sale">ot el era cel care se ocupa de veri&icarea respectarii
0otararilor curtii de catre state"
,ou! Curte Europe!n! ! Drepturilor Omului in lumin! Protocolului 11
*rotoculul 11 a &ost adoptat in !554 si a intrat in vi#oare la ! noiem%rie !55;"*novatia adusa de acset
protocol consta in crearea unei curti unice si permanente cu sediul la 6tras%our# care a inlocuit vec0ea curte a
drepturilor omului ast&el incat noua procedura cuprinde inclusiv solutionarea paln#erilor si veri&icarea acestora,
atri%utii ce reveneau inainte comisiei, se des&asoara in noua (+D)" De asemenea comitetul ministrilor isi pierde
&unctia jurisdictionala ocupandu,se in continuare cu solicitarea de avie consultative precum si de veri&icarea
respectarii 0otararilor curtii" 6,a mai 0otarat ca dreptul de recurs individual devine o%li#atoriu si ca toate
solicitarile privind incalcarea drepturilor omului vor &i supuse curtii"
Componenta C3DO conform protocolului 11:
(+D) are un numar de judecatori e#al cu cel al statelor mem%re2473, acesti judecatori &iind alesi dintr,o
lista preentata de catre state pe o perioada de = ani" Fudecatorii servesc curtea in nume propriu ei nerepreentand
nici un stat- ei nu pot des&asuranici o activitate care sa &ie incompati%ila cu cerintele de independenta ,
impartialitate sau cu disponi%ilitatea necesara e/ercitarii &unctiei in timp util"Mandatul judecatorilor e/pira la
implinirea varstei de 70 ani" (el mai inalt ran# il ocupa presedintele curtii, acesta &iind ajutat de 2 vicepresedinti "
6erviciile administrative si cele de asistenta juridica ale curtii sunt realiate de catre o #re&a"

(tructur! CEDO /su%iect e4!men) &
,&unctioneaa in plen , pe sectii, in camere , comitete sau marea camera
,curtea se reuneste in plen in urmatoarele situatii$
a" cand este ales presedintele curtii pe o perioada de 4 ani, acesta putand &i reales$ in aceleasi
conditii sunt alesi si presedintii sectiilor, 2 dintre presedintii de sectie &iind in acelsi timp vicepresedintii
curtii
%" cand se adopta re#ulamentul curtii
c" cand se contituie sectiile pe o perioada de 4 ani
d" cand sunt alesi #re&ierul si #re&ierul adj al sectiei
6ectiile$
, curtea se divide in 4 sectii a caror compoitie tre%uie sa &ie ec0illi%rata dpdv al repartiarii #eo#ra&ice pe se/e,
tinandu,se seama in acelasi timp si de di&erentele privind sistemele de drept din di&eritele state"
, &iecare sectie este preidata de un presedinte de sectie
, &iecare presedinte este ajutat de un vicepresedinte de sectie , care este ales din randul mem%rilor sectiei
respective
!7
(omitete$
, sunt &ormate din 4 judecatori alesi prin rotatie pe o perioada de !2 luni din randul mem%rilor sectiei respective,
altii decat presedintele
, in preent e/ista ; comitete , ele repreentand un element important al noii structuri deoarece realieaa in mare
parte din activitatea de &iltrare a plan#erii
(amere$
, in &iecare sectie sunt constituite camere pentru e/aminarea cauelor aduse curtii
, sunt &ormate din 7 judecatori iar pt &iecare caua o camera cuprinde$
, presedintele sectiei
, judecatorul national al statului implicat in caua, daca acesta nu &ace parte din sectia careia i s,a
repartiat caua va judeca in calitate de mem%ru de drept al camerei
, ceilalti judecatori sunt alesi prin roaEtattie din randul mem%rilor sectiei
"area Camera#
, este &ormata din !7 judecatori si 4 supleanti pe o perioada de 4 ani
, &ac parte presedintele (+D) , presedintii sectiilor , restul mem%rilor &iind alesi si aici prin roatatie o data
la 5 luni
, e/ista si un cole#iu al marii camere acre se ocupa cu veri&icarea admisi%ilitatii cererilor de rejudecare
adresate marii camere
, cole#iul este &ormat din : judecatori si anume $ pres (+D) , presedintii sectiilor mai putin presedintele
sectiei din care s,a &ormat camera care a judecat caua in &ond si un judecator supleant ales prin rotatie dintre alti
judecatori decat cei care au &ormat camera ce a judecat in &ond caua
Competent! CEDO&
, are in competenta plan#erile interstatale, plan#erile individuale si aviele consultative
*langerile interstatale$
, orice parte contracatnta poate sesia curtea cu privire la orice pretinsa incalcare a conventiei de catre o
alta parte contractanta
*langerile indi$iduale:
, con&orm art 44 din conventie orice persoana &iica , or#aniatie ne#uvernamentala sau #rup de persoane
care se considera victime ale unei incalcari a drepturilor omului prevaute in conventie si de protoalele sale pot
sesia curtea in mod direct"
A$izele consulati$e :
,con&orm art 47 curtea poate sa dea avie consultative la solicitarea consiliului ministrilor cu privire la
pro%lemele juridice pe care le ridica interpretarea conventiei si a protocoalelor sale
Procedur! in *!t! CEDO
C%estiuni generale:
, orice parte contractanta si orice persoana &iica ce se considera victima a unei incalcari a pervederilor
conventiei se poate adresa curtii in mod direct
, procedura este pu%lica si contradictorie
, reclamantii individuali pot adresa ei insisi plan#eri la (+D) dar se recomanda sa &ie repreentati de un
avocat, acest lucru &iind c0iar necesar la audieri dupa ce plan#erea a &ost declarata admisi%ila
, in acest sens (onsiliul +uropei a in&iintat un sistem de asistenta juridica pentru reclamantii &ara
posi%ilitati materiale
!;
Procedura de e/aminare a admisi%ilitatii plan#erilor
<iecare cerere individuala este repartiata unei sectii al carei presdinte desemneaa un judecator raportor
care dupa o e/aminare preala%ila a cauei va sta%ili daca aceasta va &i e/aminata de catre un comitet sau de catre
o camera"
(omitetele pot sa declare in unanimitate o plan#ere ca &iind inadmisi%ila sau sa o scoata de pe rolul curtii
(amerele pot &i sesiate cu plan#erile care le,au &ost adresate in mod direct de judecatorul raportor, cu
plan#erile nedeclarate inadmisi%ile de catre comitet sau cu plan#erile interstatale" Dotararile camerei privind
admisi%ilitatea plan#erilor se iau cu majoritate de voturi si tre%uie &acute pu%lice si motivate"
(onditii de vala%ilitate ale unei plan#eri$
, cererea tre%uie &acuta dupa epuiarea tuturor cailor de atac in plan intern
, sa nu &i trecut un termen mai mare de = luni de la pronuntarea unei 0otarari de&initive si irevoca%ile in plan
intern
, cererea sa nu &ie identica cu o alta cerere e/minata anterior de (+D)
, cererea sa nu &ie anonima
, sa nu &ie incompati%ila cu prevederile conventiei sau protocoalelor sale
, sa nu &ie vadit ne&on&ata sau a%uiva
Procedura de judecata in &ond$
, dupa ce o petitie a &ost declarata admisi%ila partile sunt invitate sa depuna pro%e , sa &aca declaratii scrise
inclusiv o posi%ila acordare de satis&actii ec0ita%ile
, statul al carui cetatean este implicat in caua poate interveni de drept
, procedura in &ata (+D) este contradictorie si pu%lica
, in vederea unei solutionari pe cale amia%ila se pot purta discutii prin intermediul #re&ierului -aceste discutii sunt
con&identiale
, 0otararile camerei se iau cu majoriate de voturi
, in termen de 4 luni de la pronuntarea unei 0otarari orice parte pronuntata poate cere trimiterea cauei spre
rejudecare in &ata marii camere daca aceasta ridica o pro%lema #rava privind interpretarea conventiei sau o
pro%lema #rava de ordin #eneral
, admisi%ilitatea unor ast&el de cereri se pronunta de catre cole#iul marii camere si daca este acceptata marea
camera rejudeca si pronunta o 0otarare de&initiva si irevoca%ila
, 0otararea unei camere devine de&initiva la e/piraera unui tremen de 4 luni de la pronuntare sau inainte daca
partile declara in mod e/pres ca nu doresc rejudecarea sau cand cole#iul marii camere declara cererea de
rejudecare ca &iind inadmisi%ila"
Curs 5
Modi*ic!rile princip!le pre"!ute in Protocolul 1. !dition!l CEDO /!dopt!t in m!i '66. si r!ti*ic!t de
Rom!ni! in m!rtie '661)
Protocolul !4 are ca scop e&icientiarea mecanismului jurisdictional de solutionare a plan#erilor adresate
(+D)"
Modi&icari$
!" *n caurile care sunt clar inadmisi%ile, deciia de inadmisi%ilitate va &i luata de un sin#ur judecator asistat
de un raportor-
2" *n caurile repetitive, acestea vor putea &ii declarate admisi%ile, &iind solutionate de catre un cole#iu de 4
judecatori2si nu de catre o camera &ormata de 7 judecatori3-
!5
4" 6e introduce o noua conditie de admisi%ilitate plan#erile vor &i declarate ca inadmisi%ile daca
reclamantul nu a su&erit un prejudiciu semni&icativ-
4" (omitetul ministrilor va putea aduce in &ata curtii statele parti care nu respecta 0otararile acesteia-
:" Durata mandatului judecatorilor va &i de 5 ani &ara posi%ilitatea reinoirii mandatului-
=" U"+" va putea adera la ("+"D")"
DREPTURILE CI0ILE (I POLITICE
*recizari introducti$e1
Dupa adoptarea DUD)2!54;3 , a inceput un proces de ela%orare a multor documente internationale care
&i/eaa si #aranteaa drepturile &undementale ale omului" 6,au consacrat 4 #eneratii de drepturi$
!" Drepturile civile si politice
2" Drepturi economice sociale si culturale
4" Dreptul la un mediu inconjurator sanatos , la pace , la devoltare
(ele 4 #eneratii de drepturi nu pot &i ierar0iate in &unctie de importanta lor , deoarece ele sunt e#ale ca
importanta si se a&la intr,o stransa interdependenta"
Drepturile ci"ile si politice&
Ci$ile
!" Dreptul la viata
2" Dreptul la inte#ritate &iica si psi0ica 2dreptul de a nu &i supus torturii si tratamentelor inumane si crude
sau de#radante3
4" Dreptul la casatorie
4" Dreptul la li%ertate
:" Dreptul la cetatenie
=" Dreptul la li%era circulatie
7" Dreptul la respectul vietii private
;" Dreptul de proprietate
5" +#alitatea tuturor persoanelor in &ata le#ii
*olitice
!0" Drepturile electorale2de a ale#e si a &i ales3
!!" 9i%ertatea de #andire si constiinta
!2" Dreptul la li%era intalnire si asociere
1. DREPTUL LA 0IATA
6ediul materiei
G 'rt"4 DUD), art"= din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice"
G 'l 2,lea Protocol &acultativ la Pact vieaa a%olirea pedepsei cu moartea 2decem%rie !5;53"
G 'rt" 2 din (onventia +uropeana a Drepturilor )mului"
G Protocolul nr" = aditional la (+D) viand a%olirea pedepsei cu moartea pe timp de pace 2!5;:3"
G Protocolul !4 aditional la (+D) viand a%olirea pdepsei cu moartea in orice imprejurare 22002,
Vilnius3"
G 'rt"2 (arta drepturilor &undamentale a U"+" 2Nisa 20003"
20
(ontinutul juridic
!" Dreptul la viata este un drept suprem al omului , de realiarea caruia depind toate celelalte
drepturi- cu toate acestea, #arantarea dreptului la viata con&orm art"2 (+D), nu este pusa in
stransa le#atura cu dreptul de a avea conditii de viata decente, cu dreptul la un nivel de trai
decent"
2" (on&orm art" = din Pact, nimeni nu poate &i privat de viata sa in mod ar%itrar- in tarile care nu
au a%olit pedeapsa cu moartea, aceasta poate &i pronuntata de catre o instanta impartiala si
independenta si numai pentru in&raciunile cele mai #rave" <emeile insarcinate si tinerii su% !;
ani nu pot &i pedepsiti cu pedeapsa capitala" )rice persoana condamnata la moarte are drepul
de a cere clementa sau comutarea pedepsei cu inc0isoarea pe viata" Protocolul 2 prevede
a%olirea pedepsei cu moartea in timp de pace"
4" (on&orm art"2 (+D) , dreptul la viata e #arantat si sunt prevaute situatii in care moartea ar
reulta in urma unui recurs la &orta a%solut necesar 2pentru apararea vietii oricarei persoane
impotriva violentei imediate- pentru a e&ectua o arestare in conditiile le#ii sau pentru a
impiedica o evadare in conditiile le#ii- pentru a reprima con&orm le#ii o rascoala sau o
insurectie3"
4" )%li#atiile statelor pentru apararea vietii oricarei persoane sunt o%li#atii negati$e, autoritatile
statului tre%uie sa se a%tina de a incalca dreptul la viata, dar si poziti$e 2 sa creee un sistem
judiciar e&icient si independent , sa adopte masuri operationale preventive mai ales in lupta
contra terorismului- statele au o%li#atia sa or#aniee anc0ete e&ective impotriva celor care au
adus atin#ere dreptului la viata, mai ales daca persoana decedata se a&la in custodia
autoritatilor statului" 'cestea tre%uie sa dovedeasca, in mod plaui%il cauele decesului
persoanei respective, pentru ca, in ca contrar e/ista o preumtie de responsa%ilitate a
autoritatilor statului" 6tatele parti au o%li#atia sa in&ormee persoanele interesate despre
eventualele riscuri de pierdere a vietii la care sunt e/puse in diverse imprejurari3"
:" .estran#erile aduse dreptului la viata$ , daca in versiunea ori#inala a art"2 al (onventiei,
pedeapsa cu moartea nu era a%olita, cu conditia respectarii principiului le#alitatii, Protocolul
nr"= , prevedea a%olirea pedepsei in timp de pace- Protocolul nr"!4 adoptat in 2002 si intrat in
vi#oare in 2004 prevede a%olirea pedepsei cu moarte atat in timp de pace cat si in timp de
ra%oi, in orice imprejurare 2nu poate &i rati&icat cu reerve sau cu dero#ari3"
7arantii le#islative interne
7arantii constitutionale art"22, alin"! si 2, dreptul la viata este #arantat si pedeapsa cu moartea este a%olita"
7arantii de drept penal (P incrimineaa orice atin#ere a vietii persoanei 2art"!74,!753"
<rontierele dreptului la viata"
!" Pro%lema eutanasiei
6e pune pro%lema caracterului licit sau ilicit al eutanasiei" >ermenul de eutanasie are mai multe sensuri$
, 3utanasia e&terioara inseamna ca medicina nu are numai rolul de a resta%ili sanatatea si de a ameliora
durerile %olnavului, dar si acela de a,i asi#ura o moarte linistita, atunci cand nu mai e/ista nici o speranta"
, 3utanasia interioara inseamna o pre#atire a su&letului pentru moartea ce va urma, prin a%tinerea de la
orice tratamente care ar putea prelun#i a#onia %olnavului inutil"
'%ia in secolul al ?*?,lea se a&irma un alt inteles al eutanasiei acela de a pune capat vietii %olnavului intr,
un mod deli%erat in caul in care nu e/ista nicio speranta pentru salvarea vietii lui" *ntr,un document ela%orat de
2!
8iserica (atolica in !5;0 si intitulat (on#re#atia pentru doctrina credintei" Declaratia asupra eutanasiei, se
apreciaa ca termanul de eutanasie inseamna responsa%ilitatea unui pro&esionist al sanatatii sau a unei persoane
apropiate, in le#atura cu moartea unui %olnav, aceasta &iind actiunea sau omisiunea care provoaca in mod
deli%erat moartea pacientului din dorinta de a se pune capat unei vieti marcate de su&erinta" *n literatura de
specialitate s,a ve0iculat &ara su#estii ideea unui asa,numit drept de a muri- aceasta conceptie nu a &ost
acceptata de catre medici sau de catre juristi, desi acestia au &ost de acord ca o persoana are dreptul sa isi
s&arseasca viata in conditii de demnitate si respect"
*n .omania, eutanasia este interisa si c0iar este incriminata su% &orma in&ractiunii de determinare sau
inlesnire a sinuciderii"
2" (lonarea
) alta pro%lema este aceea a clonarii &iintelor umane" ("+" a adoptat la data de 4 aprilie !557 (onventia
pentru protejarea drepturilor omului si a demnitatii &iintei umane &ata de aplicatiile %iolo#iei si medicinei" *deea
esentiala a acestei (onventii este aceea ca interesul &iintei umane tre%uie sa prevalee in &ata pro#resului stiintei si
te0nicii"
!" sunt autoriate testele de detectare a maladiilor #enetice
2" sunt autoriate interventiile asupra #enelor umane, dar numai in scop de prevenire si terapie
4" este autoriata te0nica &ertiliarii in vitro precum si te0nica ale#erii se/ului copilului, dar numai in situatia
in care s,ar pune pro%lema unor maladii ereditare #rave, alt&el, determinarea #enetica a se/ului copilului este
interisa"
4" interpretarea te/tului conventiei se va &ace de catre (+D)
*n tara noastra a &ost adoptata 9#" nr"2B!55; privind prelevarea si transplantul de tesuturi si or#ane umane"
'. DREPTUL LA I,TE+RITATE 7I-ICA (I P(I8ICA 2de a nu &i supus torturii si tratamentelor cu
cruime inumane si de#radante3
6ediul materiei
G 'rt": DUD)"
G 'rt"7 din Pact *nternational cu privire la drepturile civile si politice
G 'rt"4 din (+D)"
G 'rt"4 si 4 din (arta Drepturilor <undamentale ale U+"
G (onventia contra torturii si a pedepselor sau tratamentelor de#radante"2)NU !5;7, .) !5503"
G (onventia asupra drepturilor omului si %iomedicinei"
Curs 9
(ontinutul juridic
a3 6e interice tortura, care nu este justi&icata de nicio imprejurare nu se justi&ica nici din ordinul
superiorului, nici in ca de ra%oi sau insta%ilitate politica
%3 Tortur! este de&inita con&orm conventiei )NU$ reprezinta pro$ocarea deliberata a unor intense
suferinte fizice si psi%ice din partea unui agent al statului sau la indemnul acestuia( cu un scop determinat
(pentru a obtine marturisiri sau pentru a pedepsi persoana respecti$a( pentru a o intimida!- in caua *rlanda de
Nord .e#atul Unit 2!57;3, (+D) a dat o de&initie asemanatoare torturii, iar in caua 6uedia si )landa contra
7reciei 2!5=53, (+D) a sta%ilit ca tortura constituie o &orma a#ravata a tratamentelor inumane realiata cu un
scop determinat, in mod deli%erat si de catre un a#ent al statului, al &ortei pu%lice" *n concluie, actele de tortura
presupun 4 elemente esentiale$
22
, intensitatea su&erintelor
, provocarea deli%erata a acestor su&erinte
, scopul determinat$ o%tinerea de marturisiri, intimidarea, etc"
c3 6e interic tratamentele inumane cu cruime si de#radante care au scopul de a crea su&erinte &iice si
psi0ice, insa nu au intensitatea unor acte de tortura- reulta ca, principala di&erenta dintre tortura si tratamentele
inumane, este aceea a intensitatii su&erintelor provocate" 'ceste tratamente inumane urmaresc learea demnitatii
umane, provocarea unor sentimente de an#oasa destinate sa umileasca si sa in&ran#a reistanta &iica si psi0ica a
victimei" *n acest sens in caua *rlanda de Nord .e#atul Unit !57; (urtea a aratat ca &olosirea celor : te0nici de
intero#are impotriva unui numar de !4 suspecti de terorism 2*.'3 constituie tratamente inumane si de#radante
care nu au intensitatea actelor de tortura" (ele : te0nici$
, acoperirea capetelor detinutilor
, e/punerea la un &luierat continuu si #omotos
, limitarea alimentelor
, privarea de somn
, statul in poitii umilitoare
d3 (on&orm (onventiei )NU contra torturii, statele parti sunt o%li#ate sa adopte masuri le#islative care sa
prevada re#ulile de comportare a personalului militar si civil insarcinat cu aplicarea le#ii 2respectiv intero#area,
paa si tratamentul aplicat persoanelor %anuite de a &i incalcat le#ea3- in acest sens a &ost adoptat in cadrul )NU
(odul de conduita pentru persoanele insarcinate cu aplicarea le#ii 2!5753"
e3 >ratamente inumane pot &i considerate a &i urmatoarele$
, privarea detinutilor de alimente si tratament medical
, re&uul de a permite consultul medical al detinutului
, iolarea totala a detinutului &ara accesul la in&ormatii poate distru#e in mod deli%erat personalitatea
omului 2cand nu se justi&ica din motive de securitate3
, mentinerea in detentie a unei persoane care este %olnava incura%il, iar tratamentul nu se poate aplica in
detentie si mentinerea sa incatusata in timpul viitelor la spital si in timpul aplicarii tratamentului medical
, neindeplinirea o%li#atiilor poitive a autoritatilor statului 2de a &ace3 de a interveni pentru ameliorarea
starii de sanatate a unei persoane to/icomane, soldata cu decesul acesteia
&3 6,a pus pro%lema daca pedeapsa cu moartea constituie un tratament inuman" *n caua 6oerim .e#atul
Unit !5;5 (urtea a sta%ilit ca e/punerea reclamantului la &enomenul culoarului mortii ii poate provoca sure&inte
deose%ite, sentimente de an#oasa ce ar putea &i cali&icate drept tratament inuman"
#3 6e interice e/tradarea sau e/pularea unor persoane despre care e/ista motive temeinice sa se creada ca in
tara respectiva vor &i supuse torturii sau tratamentelor inumane
03 6e interic e/perimentele medicale si stiinti&ice &ara acordul scris al persoanei respective- se interice
&olosirea corpului uman in scop de pro&it- se interic practicile eu#enice, care au ca scop selectia #enetica a
persoanelor 2(onventia asupra drepturilor omului si %iomedicinei !557M3
i3 6tatele parti au doua cate#orii de o%li#atii$
, o%li#atii ne#ative, in sensul de a se o%tine de la aplicarea torturii si a tratamentelor inumane si
de#radante 2statele sunt considerate a &i responsa%ile si pentru actele comise de catre a#entii lor in a&ara
atri%utiilor lor o&iciale, si nu vor putea invoca necunoasterea comportamentului a#entilor lor3
, o%li#atii poitive, si anume$
G )%li#atia de a e&ectua investi#atii o&iciale e&iciente, atunci cand o persoana pretinde ca a &ost victima
unor ast&el de acte, mai ales daca este privata de li%ertate"
24
G 'tunci ,cand un individ este privat de li%ertate, si la momentul arestarii sale avea o stare de sanatate
%una care, ulterior s,a deteriorat, revine statului o%li#atia de a &urnia o e/plicatie plaui%ila pentru
acest lucru-
G )%li#atia de a acorda persoane detinute un tratament medical adecvat-
G 'utoritatile statului au o%li#atia de a proteja inte#ritatea &iica si psi0ica a detinutului si atunci cand
atin#erea acestui drept s,a realiat de catre alti detinuti
j3 6istemul non,judiciar de prevenire a torturii$ (onventia +uropeana contra torturii2in vi#oare din !5;53
sta%ileste o serie de masuri prin care anumite comitete de e/perti e&ectueaa viite periodice, dar si viite ad,0oc
in locurile de detentie ale statelor parti" 'cestea pot ela%ora recomandari &ara &orta juridica o%li#atorie statelor
parti respective" 6unt in #eneral con&identiale, sau se pot comunica unor rapoarte"
7arantii le#islative $
, 'cest drept este prevaut in art"22, alin"2 din (onstitutia .omaniei"
, (odul Penal .oman incrimineaa in&ractiunile asupra inte#ritatii si sanatatii persoanei"
, 9e#ea nr"5: din 200= privind re&orma in domeniul sanatatii si le#ea nr"2 din !55; privind prelevarea si
transplantul de tesuturi si or#ane umane"
:. DREPTUL LA LI2ERTATE
'cest drept contine$
a3dreptul la li%ertatea si securitatea persoanei
%3dreptul de a nu &i supus scalviei si muncii &ortate
a3 dreptul la libertatea si securitatea persoanei
6 ediul materie$
G art" 4 din DUD)
G art" : din (onventia *nternationala a drepturilor )mului
G art" = din (arta Drepturilor <undamentale a Uniunii +uropene
( ontinutul juridic$
, Nicio persoana nu poate &i privata de li%ertatea sa in mod ar%itrar, ci numai in situatiile prevaute de le#e
si numai pentru motivele prevaute de le#e, intericandu,se arestarea si detinerea nele#ala
, (on&orm art" : din (+D), caurile in care se poate dispune privarea de li%ertate sunt urmatoarele$
!3 cand o persoana este detinuta le#al, in %aa unei 0otarari de condamnare de&initiva si
irevoca%ila, pronuntata de o instanta competenta
23 pentru nesupunerea la o 0otarare pronuntata con&orm le#ii de catre o instanta competenta sau
pentru #arantarea e/ecutarii unei o%li#atii prevauta de le#e
43pentru a &i adusa in &ata instantei atunci cand e/ista motive temeinice sa se creada ca a savarsit o
in&ractiune sau urmeaa sa savarseasca o in&ractiune, sau atunci cand e/ista in&ormatii verosimile ca va
&u#i dupa comiterea in&ractiunii
43 pentru educarea su% suprave#0ere a unui minor sau pentru a,l aduce pe acesta in &ata instantei
competente
:3 detentia le#ala a unei persoane suscepti%ile de a propa#a o %oala conta#ioasa, a unui to/icoman,
a unui alienat mintal sau a unui va#a%ond- in le#atura cu detentia unei persoane %olnave mintal, este
interisa detentia cuiva doar pentru ca ideile si comportamentul sau se indeparteaa de la normele
predominante intr,o societate democrata- intr,o caua, (urtea a statuat conditiile minimale ale privarii de
li%ertate a unui alienat mintal si anme$
24
G alienatia mintala tre%uie dovedita printr,o e/pertia medicala
G tul%urarile mintale tre%uie sa &ie #rave justi&icand internarea
G tul%urarile tre%uie sa &ie persistente
G e/pertia tre%uie &acuta de un om specialiat
=3 pentru a impiedica o persoana sa patrunda ile#al pe terotoriul unui stat sau impotriva caruia
e/ista o procedura de e/tradare sau e/pulare
, 6anctiunea privarii de li%ertate nu poate &i aplicata ca o masura pentru respectarea o%li#atiilor civile
2con&orm art" ! din Protocolul 4 aditional la (+D) re&eritor la drepturile persoanelor arestate sau detinute,
acestea vor &i detaliate in cadrul dreptului la e#alitatea tuturor in &ata le#ii si a instantelor3
, 7arantii de drept penal se incrimineaa in&racttiunea de privare de li%ertatte art"!;5 (P- se
incrimineaa de asrmenea arestarea nele#ala art" 2== (P si represuinea nedreapta art" 2=; (P
Curs 16
.. I,TER-ICEREA (CALA0IEI (I A MU,CII 7ORTATE
6ediul mareriei$
; 'rt"4 din (+D)
G 'rt"; din Pactul *nternational cu privire la drepturile civile si politice
G (onventia cu privitre la intericerea scalaviei
G (onventia )r#aniaiei *nternationale a Muncii nr"!0: privind a%olirea muncii &ortate 2din !5:73
G 'rt": din (arta Drepturilor <undamentale a Uniunii +uropene
(ontinutul juridic $
a3 (on&orm jurisprudentei (urtii +uropene a Drepturilor )mului, scla$ia este de&inita ca &iind starea sau
conditia unei persoane asupra careia se e/ercita dreptul de proprietate 2sau numai unele din atri%utele dreptului de
proprietate3" ' reduce o persoana la starea de sclavie inseamna a nu,i recunoaste personalitatea juridica"
%3 >ot in con&ormitate cu jurisprudenta (urtii +uropene a Drepturilor )mului, starea de ser$itute
inseamna o stare de dependenta totala &ata de o alta persoana, in sensul ca persoana in caua traieste si munceste
pe proprietatea altuia: munca fortata este de&inita ca &iind injusta, opresiva, impotriva vointei persoanei in caua"
c3 Nu se considera a &i munca &ortata, con&orm art"4 din (onventia +uropeana, munca e/ecutata de o
persoana care se a&la in detentie, in cadrul serviciului militar, sau in serviciul national 2in caul tarilor care
accepta o%iectiunea de constiinta3" De asemenea, nu se considera munca &ortata cea des&asurata in ca de ur#enta
sau catastro&a naturala, dar nici si e/ercitarea unei activitati ce &ace parte din o%li#atiile civice normale"
d3 +ste a%olita orice &orma de munca &ortata, impusa ca mijloc de constran#ere politica, ca pedeapsa
pentru participarea la o #reva, sau ca un mijloc de discriminare rasiala, etnica , reli#ioasa, etc"
e3 )rice persoana are dreptul de a,si ale#e munca si ocupatia, ceea ce inseamna implicit si intericerea
muncii &ortate"
&3 6tatele parti la (onventia +uropeana au doua cate#orii de o%li#atii juridice$
, ne#ative 2de a nu &ace3, in sensul de a se a%tine sa impuna munca &ortata si sclavia
, poitive 2de a &ace3, de a le#alia, de a prevedea in le#islatia interna a%olirea sclaviei si a muncii &ortate,
inclusiv pentru protectia persoanelor impotriva particularilor
7 arantii le#islative$
2:
0arantii constitutionale:, 'rt"42 din (onstitutia .omaniei prevede ca munca &ortata este interisa, iar in alin"223
sunt prevaute caurile care nu constituie munca &ortata"
1. DREPTUL LA LI2ERA CIRCULATIE (I LA LI2ERA ALE+ERE A DOMICILIULUI (AU A
RE(EDI,TEI
6 ediul materiei$
, 'rt"!4 din DUD)
, 'rt"!2 din Pactul *nternational cu privire la drepturile civile si politice
, 'rt"4 din Protocolul 4 aditional (+D)
, 'rt"4 din Protocolul 7 aditional (+D)
, 'rt"!; din (arta Drepturilor <undamentale a Uniunii +uropene
, 'rt"22 din (onvenia 'mericana a Drepturilor )mului
( ontinutul juridic$
a3 'cest drept presupune dreptul oricarei persoane care se a&la pe teritoriul unui stat de a se deplasa li%er
oriunde doreste- acest drept poate &i restrans numai insituatiile e/pres prevaute de le#e, care sunt justi&icate de
necesitatea apararii ordinii pu%lice si si#urantei nationale"
%3 Dreptul unei persoane de a parasi tara unde se a&la, inclusiv tara sa, desi#ur cu respectarea conditiilor
le#ale" 'cest drept a &acut o%iectul multor restrictii le#ale, mai ales de ordin administrativ in tarile est,europene,
in timpul .a%oiului .ece" Dar, respectarea acestui drept nu implica si o%li#atia statului respectiv de a primi
orice cetatean strain- deci, in stadiul actual al Dreptului *nternational Pu%lic acest drept la li%era circulatie nu e
#arantat decat numai pe jumatate" 6u%comisia pentru prevenirea discriminarii si protectia minoritatilor din cadru
)NU a intocmit un raport la s&arsitul .a%oiului .ece, prin care a arata corelatia dintre dreptul de a parasi o
anumita tara si respectiv dreptul de a &i primit intr,o alta tara"
c3 Dreptul oricarei persoane de a,si ale#e domiciliul sau resedinta oriunde pe teritoriul unui stat, incluand
si dreptul de a &i protejat impotriva mutarilor &ortate- acest drept poate &i restrans din ratiuni de ordine pu%lica si
si#uranta nationala"
d3 *n le#atura cu e/pularea sau e/tradarea cetatenilor straini retinem urmatoarele$
, un strain nu poate &i e/pulat de pe teritoriul unui stat, daca se a&la acolo in mod le#al, decat in %aa unei
0otarari judecatoresti
, persoana &ata de care s,a sta%ilit aceasta masura tre%uie sa ai%a dreptul de a,si pleda ar#umentele sale
impotriva e/pularii, precum si dreptul de a i se e/amina caua individual de o instanta competenta 2art !4 din
Pactul *nternational cu privire la drepturile civile si politice3
, se interic e/pularile colective, deoarece &iecare strain are dreptul de a i se e/amina caua in mod
separat
, se interice e/pularea unui strain despre care e/ista motive temeinice sa se creada ca in tara respectiva
2in care va &i e/pulat3 va &i supus pedepsei cu moartea sau unor pedepse crude si de#radante
e3 'rt"!4 din DUD), constata dreptul &iecarei persoane de a solicita si de a primi ail in alte tari, pentru a
scapa de persecutii" +/ceptand situatia in care persoana respectiva este urmarita pentru in&ractiuni de drept comun
sau contrare drepturilor omului, sau contrare scopurilor )NU, se recunoaste &aptul ca acordarea ailului unei
persoane indreptatite nu constituie un act neprietenos &ata de statul interesat"
&3 Deci, orice persoana poate solicita ail in alta tara daca dovedeste ca in tara sa este supus unor persecutii
politice, reli#ioase, etnice ailul se acorda numai din motive umanitare 2nu si din motive economice3" 6tatul
caruia i se solicita ailul nu este o%li#at sa,l acorde, mai ales daca persoana respectiva a tranitat alte state
considerate ca &iind state si#ure si nu a solicitat ail in aceste state"
2=
7arantii le#islative interne$
, 'rt" 2: din (onstitutia .omaniei #aranteaa dreptul la li%era circulatie, &iecarui cetatean &iindu,i #arantat
dreptul de a,si sta%ili domiciliul sau resedinta in orice localitate din tara, dreptul de a emi#ra, dar si dreptul
de a reveni inapoi in tara de ori#ine"
, 'rt" !5 din (onstitutia .omaniei, cetatenii romani nu pot &i e/tradati sau e/pulati din .omania- prin
dro#are de la alin"2!3 al art" !5, cetatenii romani pot &i e/tradati in %aa unei conventii internat la care
.omania este parte, in conditiile le#ii si pe %aa de reciprocitate" +/pularile si e/tradarile sunt 0otarate
de catre justitie"
3. DREPTUL LA CA(ATORIE
6ediul materie$
, 'rt"!= din DUD)
, 'rt"24 din Pactul *nternational cu privire la drepturile civile si politice
, 'rt"!2 din (+D)
, 'rt"!7 din (onventia 'mericana a Drepturilor )mului
, este prev si in (onventia cu privire la consimtamantul la castorie, varsta minima si inre#istrarea acesteie 2din
!5=43
, (onventia cu privire la cetatenia &emeii casatorite 2!5:;3
, 'rt"5 din (arta Drepturilor <undamentale a Uniunii +uropene
(ontinutul juridic$
a3 8ar%atul si &emeia, incepand de la varsta prevauta de le#e, au dreptul de a se caratori si de a,si
intemeia o &amilie &ara nicio deose%ire de rasa, de reli#ie, etnie, etc"
%3 6otii au drepturi si o%li#atii e#ale atat la inc0eierea casatorie, dar si in timpul acesteia si la des&acerea
casatoriei prin divort"
c3 (on&orm (onventiei cu privire la consimtamantul la casatorie, varsta minima si inre#istrarea acesteia
tre%uie sa &ie retinute aspectele urmatoare$
, nicio castorie nu se poate inc0eia &ara consimtamantul personal al viitorilor soti, dupa pu%licitatea
necesara, in &ata autoritatilor competente si a martorilor
, varsta minima statele parti la (onventie au o%li#atia de a re#lementa in le#islatia interna varsta minima
la inc0eierea casatoriei- de asemenea este o%li#atorie inre#istrarea casatoriei intr,un re#istru special
, dreptul sotilor de a putea cere des&acerea casatoriei atunci cand continuarea ei nu mai este posi%ila- se
interic lo#odnele inainte de pu%ertate
d3 (onventia cu privire la cetatenia &emeii casatorite prevede$
, statele parti la conventie vor lua masurile le#islative necesare pentru ca in ca de casatorie sau de divort
&emeia sa nu &ie a&ectata din punctul de vedere al cetateniei
, sotia nu mai do%andeste automat cetatenia sotului 2ci numai la cererea ei prin casatorie3 si nu mai
pierde in mod autonamat cetatatenia prin divort
e3 (on&orm jurisprudentei (urtii +uropene a Drepturilor )mului este permisa casatoria trans,se/ualilor
operati- in sc0im% (+D) nu a recunoscut dreptul la casatorie al 0omose/ualilor 2persoanelor de acelasi se/3,
lasand la latitudinea statelor parti re#lementarea interna a acestor pro%leme" (urtea a permis statelor parti sa
interica %i#amia"
27
7arantii le#islative$
0arantii constitutionale: - 'rt"2=, alin"2!3 din (onstituria .omaniei #aranteaa dreptul la viata intena si &amiliala,
iar 'rt"4; din (onstitutia .omaniei este denumit &amilia, aratand ca aceasta se intemeiaa pe li%erul
consimtamant al sotilor si pe e#alitatea acestora" (onditiile de inc0eiere, de des&acere si de nulitate a casatoriei se
sta%ilesc prin le#e" (asatoria reli#ioasa se cele%reaa numai dupa casatoria civila" (opiii din a&ara casatorie sunt
e#ali cu cei din casatorie"
0arantii de drept penal: sunt incriminate in&ractiunile contra vietii de &amilie 'rt" 404,407 (P
0arantii de drept ci$il$ (odul <amiliei 2modi&icat prin le#ea nr"2;; din noiem%rie 2007 care a sc0im%at varsta
minima la inc0eierea casatoriei !; ani, sau la cererea oricarei persoane de la != ani cu acordul parintilor3
5. E+ALITATEA TUTUROR I, 7ATA LE+II (I A I,(TA,TELOR
6ediul materiei$
, 'rt"7 si 'rt"; din DUD)
, 'rt"!4 din Pactul *nternational cu privire la drepturile civile si politice
, 'rt":, alin"223, 243, 243, 2:3, 'rt"=, 'rt"7 si 'rt"!4 din (+D)
, 'rt"20, 2! si 22 din (arta Drepturilor <undamentale a Uniunii +uropene
(ontinut juridic $
a3 +#litatea tuturor in &ata le#ii si instantelor &ara discriminari 2principiul nediscriminarii3"
%3 )rice persoana are dreptul de a i se e/amina caua, atat in materie penal cat si in materie civila, in mod
ec0ita%il si impartial de catre o autoritate competenta"
c3 6edinta de judecata tre%uie sa &ie, in principiu pu%lica, e/ceptand caurile cand ea tre%uie sa &ie secreta
pentru protejarea interesului #eneral sau particular- la &el si pronuntarea 0otararii este pu%lica, e/ceptand cauele
mai sus aratate"
d3 )rice persoana tre%uie sa %ene&iciea de preumtia de nevinovatie 2de %una,credinta in dreptul civil3, in
toate etapele procesuale, pana la ramanerea de&initiva si irevoca%ila a 0otararii judecatoresti"
e3 )rice persoana tre%uie sa %ene&icee de le#ea penala mai &avora%ila, c0iar daca aceasta inseamna
retroactivitatea le#ii penale"
&3 Principiul le#alitatii in materie panala, con&orm caruia nu e/ista pedeapsa &ara le#e si nu e/ista
in&ractiune neincriminata"
#3 Drepturile si #arantiile procesuale ale persoanei retinuteBdetinute$
, dreptul oricarei persoane invinuiteBacuate de a i se aduce la cunostinta, in cel mai scurt timp, natura si
motivele acuatiei, intr,o lim%a pe care o intele#e 2%ene&iciind si de translator daca e caul, sau c0iar interpret3
, dreptul de a dispune de timpul, precum si de conditiile necesare pentru pre#atirea apararii sale, precum si
dreptul de a comunica cu aparatorul sau, numit sau ales acest drept include si dreptul de a avea acces la propriul
sau dosar
, dreptul persoanei respective de a &i judecata &ara intariere e/cesiva, precum si de a %ene&icia de un
avocat ales sau numit din o&iciu
, dreptul la aparare persoana respectiva se poate apara sin#ura sau poate %ene&icia de serviciile unui
aparator ales sau numit din o&iciu
, dreptul persoanei respective de a nu &i o%li#ata sa marturiseasca impotriva ei insasi, si dreptul de a nu,si
recunoaste vinovatia
, dreptul de a intero#a sau de a cere intero#area martorilor acuarii, precum si dreptul de a o%tine
intero#area martorilor apararii in aceleasi conditii cu martorii acuari 2principiul egalitatii armelor3
2;
Curs 11
, dreptul de a %ene&icia de audieri pu%lice si corecte 2pu%licitarea audierilor asi#ura transparenta lor si
creeaa premisa de corectitudine3" *n mod e/ceptional audierile sunt secrete pentru a se asi#ura protectia
intereselor private ale persoanei respective"
, strainii care sunt arestati sau retinuti %ene&iciaa de aceleasi drepturi si o%li#atii procesuale ca si cetatenii
proprii" *n plus ei nu pot &i e/pulati decat in %aa unei 0otarari judecatoesti de&initeve pronuntate de o instanta
competenta"
, &iecare persoana declarata vinovata printr,o 0otarare judecatoreasca, are dreptul de a i se ree/amina
caua de catre o instanta superioara"
, daca persoana a &ost ac0itata 2sau scoasa de su% urmarire penala, dupa ca3, are dreptul de a cere
compensatii &inanciare 2in a&ara de caul in care eroarea judiciara ii este imputa%ila3"
, nimeni nu poate &i judecat pentru o &apta pentru care a &ost deja ac0itat sau condamnat, dupa ca, printr,o
0otarare judecatoreasca de&initiva 2este vor%a de principiul autoritatii de lucru ;udecat3"
, con&orm te/tului art"!4 din Pactul *nternational cu privire la drepturile civile si politice, (omitetul pentru
Drepturile )mului din cadrul )NU atra#e atentia ca si tri%unale militare sau e/ceptionale, unde acestea e/ista,
tre%uie sa respecte #arantiile procesuale care asi#ura e#alitatea tuturor in &ata le#ii si a instantelor, atunci cand
judeca un militar, sau atunci cand judeca un civil 2cu atat mai mult3
03 Dreptul la un proces ec0ita%il 2'rt"= din (+D)3
7arantiile asi#ur rii unui proces ec0ita%il se realieaa prin$
!3 dreptul de a &i judecat de catre un tri%unal independent si impartial
23 dreptul de a &i judecat intr,un tremen reona%il- te/tul art" = din (+D) nu e/plica sinta#ma de termen
reona%il, dar din jurisprudenta (urtii +uropene a Drepturilor )mului respectarea acestui termen reona%il
presupune &aptul ca procesul sa nu &i avut o durata e/cesiva" De asemenea, in aprecierea caracterului reona%il al
duratei procesului, tre%uie sa se ai%a in vedere si numarul etapelor procesuale pe care le parcur#e un proces pana
la ramanerea de&initiva a 0otararii judecatoresti 2la noi sunt 4 etape procesuale3
43 pu%licitatea procedurii$ se justi&ica pentru protectia justitiarului impotriva unei justitii secrete, ce ar
scapa controlului pu%lic- e/ista si limitari ale principiului pu%licitatii procedurii care sunt justi&icate de necesitatea
protectiei intereselor minorilor
43 principiul e#alitatii armelor impune crearea unei e#alitati intre repreentantii Ministerului Pu%lic si
persoana acuata, inclusiv in privinta accesului la propriul dosar" 'st&el, transmiterea unui raport al politiei numai
procurorului si nu si avocatului inculpatului, a constituit o incalcare a acestui principiu al e#alitatii armelor"
.espectarea acestui principiu tre%uie asi#urata si in domeniul dreptului civil, creand posi%ilitatea ca &iecare parte
sa,si poata preenta si sustine caua &ara a &i deavantajata de cealalta parte"
:3 Dreptul de a nu se autoacua are un caracter #eneral si nu are aplica%ilitate doar in dreptul penal"
*ntemeierea condamnarii unei persoane e/clusiv pe tacerea acuatului este incompati%ila cu dreptul de a nu se
autoacua"
=3 Dreptul la e/ecutarea 0otararii judecatoresti de&initive si irevoca%ile constituie o #arantie implicita a
dreptului la un proces ec0ita%il ce reulta din principiul #eneral al si#urantei operatiunilor juridice"
i3 Drepturile procesuale ale minorilor care au savarsit o &apta penala
25
, minorul retinut sau arestat preventiv are dreptul de a,si anunta de indata &amilia, &iind #arantata preenta
unui parinte sau totore in toate etapele procesului
, minorul are dreptul de a nu &ace declaratii in lipsa unui aparator, precum si dreptul de avea un aparator
alesBnumit din o&iciu
, in materia delincventei juvenile, se recomanda luarea cu prioritate a unor masuri care sa nu presupuna
privarea de li%ertate
, minorii nu pot &i condamnati la pedeapsa inc0isorii pe viata, iar atunci cand instanta sta%ileste o masura
privativa de li%ertate, aceasta masura va avea limitele minima si ma/ima reduse la jumatate
j3 Dreptul la aparare &iecare persoana are dreptul de a se apara sin#ura sau prin inter&mediul unui
aparator ales sau numit din o&iciu- in caul savarsirii unor in&ractiuni #rave, procesul nu poate avea loc in lipsa
unui aparator" *n privinta dreptului persoanei de a se apara sin#ura, si in acest ca ii va &i numit un aparator din
o&iciu, in ciuda o%iectiunilor sale
7arantiile procesuale$
, garantiile constitutionale:
G art" 2!, din (onstitutia .omaniei consacra accesul la justitie al oricarei persoane, precum si dreptul
la un proces ec0ita%il care sa &ie judecat intr,un termen reona%il
G art" != alin"2!3 si 223 care prevad e#alitatea toturor in &ata le#ii
G art" 24 din (. contine #arantiile procesuale ale persoanelor retinute si arestate, sau suspectate de
savarsirea unei in&ractiuni
G art 24 din (. prevede dreptul la aparere 2de a avea un aparator alesBdin o&iciu3
, garantii de drept penal: sun prevaute in&ractiunile care impiedica in&aptuirea justitiei si care sunt
sanctionate
, garantii de drept ci$il: este vor%a de dreptul la despa#u%iri in caul persoanelor carora le,au &ost incalcate
drepturile procesuale care asi#ura e#alitatea tuturor in &ata le#ii si a instantelor 2raspunderea civila
delictuala pentru &apta proprie 55;,555 ("civ3
9. DREPTUL LA CETATE,IE
6ediul materiei$
G art" !: din DUD)
G atr" 24, pct" 4 din Pactul *nternational cu privire la drepturile civile si politice
G art" 20 din (onventia 'mericana a Drepturilor )mului
G (0arta drepturilor &undamentale Uniunii +uropene 2(ap V , (etatenia3
( ontinutul juridic$
a3 Nimeni nu poate &i privat in mod ar%itrar de cetatenia sa si nici de dreptul de a o sc0im%a"
%3 )rice copil are dreptul de a do%andi o cetatenie"
c3 (on&orm (onventeie 'mericane a Drepturilor )mului, copii nascuti pe teritorul statelor parti la
conventie do%andesc cetatenia statului respectiv ;us soli 2la noi se aplica jus san#vini3
d3 6trainii au o%li#atia de a se supune le#ilor statului pe teritoriul caruia se a&la si se vor %ucura de
drepturile pe care le au proprii cetateni, cu unele e/ceptii"
e3 6trainii au dreptul de a,si trans&era in strainatate %unurile si casti#urile"
&3 6trainii au dreptul de a comunica cu repreentantul diplomatic sau consular al tarii lor sau, in lipsa
acestuia, cu repreentantul diplomatic al unui alt stat insarcinat cu apararea intereselor acestor straini"
40
#3 (on&orm (onventiei re&eritoare la persoanele &ara cetatenie adoptata in cadrul )NU, persoanele &ara
cetatenie tre%uie sa %ene&iciee de drepturile acordate strainilor au dreptul sa li se eli%eree documente de
identitate si dreptul de a calatori, asi#urandu,li,se ast&el dreptul la li%era circulatie
03 (on&orm acestei conventii, statele parti au o%li#atia de a lua masuri le#islative pentru a reduce numarul
de apatrii, acordand cetatenia acestor state, &ie la cererea apatridului, &ie prin nastere, in caul copilului nascut
din parinti apatrii"
i3 Pierderea cetateniei unui stat se va &ace numai cu conditia do%andirii unei ale cetatenii"
j3 +ste interisa lipsirea de ceattenie pe motive etnice, reli#ioase, etc"
I3 )rice persoana are dreptul sa ai%a una, sau c0iar mai multe cetatenii"
7arantii le#islative$
, #arantii constitutionale
G art" : din (onstitutia .omaniei prevede conditiile do%andirii, pastrarii si pierderii cetateniei
G art" !7 din (. prevede ca cetatenii romani se %ucura de protectia statului roman in strainatate
G art" !; din (. prevede ca cetatenii straini si apatriii care domiciliaa in .omania se %ucura de
protectia #enerala a averilor si persoanelor #arantate de constitutie si alte le#i, precum si dreptul la ail
<. DREPTUL DE PROPRIETATE
6 ediul materiei$
G art" !! din Pactul *nternational cu privire la drepturile civile si politce
G art" !7 din DUD)
G art" !7 din (arta Drepturilor <undamentale a Uniunii +uropene
G art" ! din Protocolul nr" ! aditional la (+D) din !5:4
( ontinutul juridic$
a3 )rice persoana are dreptul la proprietate, atat sin#ura, cat si impreuna cu alte persoane"
%3 Nimeni nu poate &i privat de proprietate pentru ca nu si,a indeplinit o o%li#atie civila"
c3 Nimeni nu poate &i privat de proprietatea sa decat pentru o caua de utilitate pu%lica si in %aa unei juste
si preala%ile despa#u%iri, in conditiile le#ii si ale tratatelor internationale 2art" ! din Protocolul ! aditional la
(+D)3"
d3 Dispoitiile art" ! alin"2!3 din Protocolul ! nu pot aduce atin#ere dreptului statului de a &ace sa intre in
vi#oare le#ile necesare pentru re#lementarea &olosintei %unurilor sau pentru asi#urarea platii de impoite si ta/e"
e3 >e/tul art" ! din Protocolul ! ocroteste proprietatea e/istenta"
&3 6e ocrotesc drepturile de proprietate intelectuala 2e/$ dreptul la clientela, care intra su% incidenta
notiunii de %un3"
#3 *n s&era notiunii de %un este inclus si dreptul proprietarilor de a &i despa#u%iti, in sensul de a o%tine
anumite sume de %ani cu titlu compensatoriu pentru pierderea anumitor %unuri 2despa#u%iri3"
03 'rt" ! din Protocolul ! re#lementeaa si atri%utele dreptului de proprietate$ de a,l &olosi, de a,i cule#e
&ructele si de a dispune de lucru"
i3 *n#erinta statului in dreptul dreptul persoanei, ca urmare a unor masuri luate de o autoritate pu%lica sau
prin 0otarare judecatoreasca, este considerata a &i o incalcare a dreptului de proprietate" 'st&el (urtea +uropeana a
Drepturilor )mului s,a dovedit competenta sa reolve si pro%lemele de in#erinta a statului in liti#iile dintre
particulari cum ar &i$ impartirea succesorala sau partajul %unurilor comune intre soti"
j3 +/proprierea tre%uie sa indeplineasca doua conditii$
, sa &ie justi&icata de interesul pu%lic
4!
, sa se respecte principiul proportionalitatii, e/primat prin o%li#atia statului de a plati o despa#u%ire
proprietarului e/propriat" Palta unei compesatii tre%uie sa &ie e&ectuata intr,un termen reona%il
7arantii le#islative$
, garantii constitutionale:
G art" 44 din (onstitutia .omaniei care #aranteaa dreptul de proprietate
G art" 4= din (. care #aranteaa dreptul la mostenire
G art" !4= din (. care &ace distinctia intre proprietate pu%lica si cea privata, pe care le #arnteaa
, garantii de drept ci$il:
G cele care consacra dreptul de proprietate art"44!, 442 ("civ
G actiunea in revemndicare
G 9e#ea 247B200:
G 9e#ea 4!2B200: care se re&era la do%andirea dreptului de proprietate de catre straini asupra
terenurilor din .omania
, garantii de drept penal: re#lementeaa in&ractiunile contra proprietatii 2&urt, distru#ere3
Curs 1'
DRETUL LA RE(PECTAREA 0IETII PRI0ATE (I DE 7AMILIE
6ediul materiei$
G art" !7 din Pactul *nternational cu privire la drepturile civile si politice
Gart"!2 din DUD)
G art" ; din (+D)
G art" 7 si ; din (arta drepturilor &undamentale a Uniunii +uropene
G (onventia +uropeana pentru procesarea automata a datelor personale 2adoptata in cadrul (onsiliului +uropei in
!5;!3
Cuprinde dou! !specte&
!3 dreptul la respectul vietii de &amilie
23 dreptul la respectul vietii private, la inviola%ilitatea domiciliului, a resedintei si a corespondentei
1) Dreptul l! respectul "ietii de *!milie
(ontinutul juridic$
a3 Dreptul la recunoasterea identitatii &iice si morale a persoanei, inclusiv a identitatii se/uale a acesteia-
in privinta identitatii se/uale (urtea +uropeana a Drepturilor )mului a statuat o%li#atia statelor parti de a
recunoaste identitatea se/uala a unui transe/ual operat"
%3 Dreptul oricarei persoane de a,si cunoaste ori#inile %iolo#ice in acest sens, statele au o%li#atia de a
lua masuri care sa permita accesul la in&ormatii re&eritoare la ori#inile &iecarei &iinte umane"
c3 Dreptul de a intemeia o &amilie- prin notiunea de &amilie, (urtea a decis ca aceasta se poate intemeia nu
numai pe casatorie, dar si pe o uniune consensuala"
d3 Presupune mentinerea unor relatii personale si patrimoniale intre parinti si copii, cat si intre alte rude-
statut juridic le#al al copilului din a&ara casatoriei cu cel al copilului din casatorie 2si a copilului adoptat3"
Mentionarea le#aturii personale dintre parinti si copiii lor nu poate &i restransaBinterisa decat in conditii
e/ceptionale"
42
e3 Pro%lema e/pularilor in conte/tul necesitatii mentinerii relatiilor de &amilie" *ndepartarea Be/pularea
unui strain dintr,o tara unde locuiesc mem%rii &amiliei sale, ii poate aduce atin#ere vietii sale de &amilie- totusi,
statul nu este o%li#at sa permita patrunderea unui strain pe teritoriul sau doar cu scopul de a,si crea noi relatii de
&amilie" Dreptul strainilor la respetul vietii de &amilie tre%uie sa &ie conciliat cu necesitate de or#aniatia nationala
a controlului imi#rarilor"
') Dreptul l! respectul "ietii pri"!te= l! in"iol!%ilit!te! domiciliului= ! resedintei si ! corespondentei
/dreptul l! propi! im!#ine3
(ontinutul juridic$
a3 Nimeni nu poate &ace o%iectul unor imi/tiuni ile#ale sau ar%itrare in viata sa"
%3 6tatele parti au o%li#atia poitiva 2de a &ace3 de a lua masuri pentru asi#urarea respectarii acestui drept
la intimitate, protejand orice persoana impotriva imi/tiunilor tertilor, inclusiv ale jurnalistilor 2este vor%a despre
un trium& al vietii private asupra li%ertatii de e/primare3"
c3 (on&orm (onventiei +uropene pentru procesarea automata a datelor personale, aceste date procesate
automat, vor putea &i o%tinute numai in mod le#al, si vor &i corecte, actualiate si nu vor putea &i &olosite in
scopuri ile#ale 2e/$ santaj3" 6e interice procesarea automata de date re&eritoare la ori#inea rasiala, opinia politica
sau reli#ioasa, date re&eritoare la identitatea se/uala a persoanei, in a&ara de caurile in care le#ea prevede #arantii
adecvate"
d3 'utoritatile nu tre%uie sa pretinda decat acele in&ormatii re&eritoare la viata particulara a cetatenilor lor
care sunt a%solut indispensa%ile"
e3 (onstituirea 8ancilor de date personale tre%uie sa &ie re#lementata de le#e, iar statul tre%uie sa ia
masuri pentru ca aceste in&ormatii sa nu &ie &olosite de catre persoane neautoriate"
&3 Dreptul la respectul domiciliului, a resedintei si a corespondentei , acesta constituie o parte importanta
a respectului vietii private, constand in inviola%ilitatea ,domiciliului, resedintei, corespondentei- corespondenta
are un caracter con&idential 2in a&ara caului in care interceptarea corespondentei este autoriata, in conditiile
le#ii, pentru apararea ordinii pu%lice, a si#uranteim nationale sau a drepturilor si li%ertatilor celorlalte persoane3"
.estran#erea dreptului la viata privata presupune &aptul ca orice in#erinta din partea autoritatilor statului
tre%uie sa se &aca in conditiile prevaute de le#e, sa &ie justi&icata printr,un scop le#itim si necesara intr,o sicietate
democratica"
7arantii le#islative$
G garantii constitutionale: , art" 2= din (onstitutia .omaniei prevede dreptul persoanei de a dispune de ea
insasi
, art" 27 (. se re&era la inviola%ilitatea domiciliului si a resedintei
, art" 2; (. #aranteaa secretul corespondentei 2tele#ra&ica, tele&onica, etc"3
G garantii de drept penal: prin incriminarea in&ractiunilor de santaj, violare de domiciliu, violarea
secretului corespondentei
G garantii de drept ci$il: nerespectarea dreptului la propia ima#ine poate atra#e dupa sine sanctiunea
raspunderii civile delictuale 2con&orm art 55;,555 ("civ"3
44
DREPTURILE POLITICE
!3 Dreptul de a ale#e si de a &i ales
23 9i%ertatea de #andire, constiinta si reli#ie- li%ertatea de e/primare si li%ertatea de in&ormare
43 Dreptul la li%era intrunire si asociere
I) Dreptul de ! p!rticip! l! "i!t! politic!
6ediul materiei$
G art 2! din DUD)
G art 2: din Pactul *nternational cu privire la drepturile civile si politice
G art 4 din Protocolul ! aditional (+D)
G are 24 din (onv 'mericana a Drepturilor )mului
G art 45 2dreptul de a vota si a candida in Parlamentul +uropean3, art"40 2dreptul de a vota si de a candida
la ale#erile locale3 din (arta Drepturilor <undamentale a Uniunii +uropene
( ontinutul juridic$
a3 Presupune dreptul oricarei persoane de a participa la tre%urile statului, la ,viata politica, &ie in mod
direct, &ie prin intermediul repreentantilor alesi
%3 Dreptul de a vota presupune dreptul de a avea acces in mod direct la ale#erea repreentantilor
cetatenilor care sa,i repreinte, drept care se e/ercita in conditii de e#alitate
c3 Dreptul de a &i ales, adica dreptul de a avea acces in conditii de e#alitate la &unctiile pu%lice
d3 Dreptul de a vota nu tre%uie sa &ie restrictionat din caua unei invaliditati &iice, pe %aa averii sau
apartenentei politice, etnice, reli#ioase"
e3 Dreptul de a &i ales presupune participarea directa la conducerea vietii pu%lice, iar statele parti la Pactul
inrer"" au o%li#atia poitiva sa prevada in le#islatia lor interna restrictii reona%ile si o%iective"
&3 (onventia +uropeana asupra participarii strainilor la viata pu%lica la nivel local 2adoptata in cadrul
(onsiliului +uropei in !5523 prevede acordarea in aceleasi conditii ca si cele ale propriilor cetateni a dreptului de
vot si de a candida la ale#erile locale, pentru cetatenii straini sta%iliti in mod le#al pe teritoriul statului respectiv"
#3 (on&orm art" 45 din (arta, orice cetatean an Uniunii +uropene are dreptul de a ale#e si de a &i ales in
cadrul ale#erilor pentru Parlamentul +uropean- mem%rii Parl +uropean sunt alesi prin vot direct, li%er si secret"
(on&orm art" 40 din (arta orice cetatean al Uniunii +uropetne are dreptul de a ale#e si a &i ales in cadrul ale#erile
locale din statul mem%ru unde isi are resedinta"
7arantii le#islative$
G garantii constitutionale: , art" 4= din (. prevede si #aranteaa dreptul de vot, cat si persoanele care nu
au acest drept
, art" 47 din (. prevede dreptul de a &i ales
, art" 4; din (. prevede dreptul de a &i ales in cadrul Parlamentului +uropean
II) Li%ert!te! de #!ndire= constiint! si reli#ie> li%ert!te! de e4prim!re si li%ert!te! de in*orm!re
6ediul materie i #enerale$
G art" !5 din DUD)
44
G art" !5, para#ra&ul 4 din Pactul *nternational cu privire la drepturile civile si politice
G art 20 din din Pactul *nternational cu privire la drepturile civile si politice
G art !: din (onv 'mericana a drepturilor omului
G art 5 si !0 din (onventia +uropeana
G art !0 si !! din (0arta +uropeana a drepturilor omului
1) Li%ert!te! de #!ndire= constiint! si reli#ie
(ontinutul juridic$
a3 9i%ertatea de a avea si de a e/prima idei, in&ormatii su% &orma scrisa sau ver%ala, imprimata, artistica"
%3 +ste interisa persecutarea persoanelor pentru ideile lor"
c3 Dreptul de a avea o reli#ie si de a o mani&esta in pu%lic sau in particular, prin realiarea unor ritualuri si
practici speci&ice"
d3 (on&orm art" 5 din (onventia +uropeana este consacrat si dreptul de a nu avea o reli#ie, de a nu &i
implicat intr,o activitate reli#ioasa 2e/$ nimeni nu poate &i o%li#at la plata unor ta/e %isericesti daca nu &ace parte
din aceasta %iserica3"
e3 6,a pus pro%lema daca art" 5 din (onventia +uropeana se re&era numai la reli#iile majoritare sau si la
materiile minoritare 2in special sectele reli#ioase3- raspunsul este a&irmativ, in sensul ca toate #ruparile reli#ioase
constituite le#al %ene&iciaa de protectie le#ala- cu toate acestea, statele parti tre%uie sa ia masuri de precautie
pentru protectia intereselor minorilor" Mai mult, statele parti au o%li#atia de a lua masuri pentru a asi#ura asistenta
reli#ioasa in inc0isori, inclusiv o%iceiuri culinare reli#ioase 2e/$ de a tine post3" De asemenea autoritatile nu
tre%uie sa,i discriminee pe cetateni pentru criterii reli#ioase"
&3 Unul dintre cele mai controversate aspecte ale dreptului de mani&estare a reli#iei, il constituie portul
valului islamic in scoli"
#3 .elatia dintre li%ertatea de constiinta si reli#ie, pe de o parte, si dreptul la educatie prevaut de art" 2 din
Protocolul ! aditional la (+D) parintii si tutorii au dreprul de a asi#ura educatia reli#ioasa a copiilor lor in
con&ormitate cu convin#erile lor &iloo&ice si reli#ioase" +/ista insa ,si anumite limitari ale li%ertatii parintilor in
privinta educatiei reli#ioase a copiilor daca apare un con&lic in interesul acestora" Parintii tre%uie sa aiv%a
posi%ilitatea sa alea#a scoala copiilor, pu%lica sau privata" Fudecatorii europeni au sta%ilit o%li#ativitatea
cursurilor de educatie se/uala in scoli si s,a considerat ca aceasta educatie nu intra in contradictie cu dreptul
parintilor de a,si educa copii con&orm propriilor credinte"
03 Pro%lema o%iectiunii de constiinta A re&uul de a indeplini anumite o%li#atii- o%iectia de constiinta se
mani&esta su% di&erite &orme, dar mai ales in privinta satis&acerii sta#iului militar o%li#atoriu" Fudecatorii europeni
au statuat ca (+D) nu #aranteaa o%iectiunea de constiinta"
Curs 1:
') Li%ert!te! de e4prim!re si de in*orm!re
A) 9i%ertateade e/primare
(ontinut juridic$
a3 )rice stat parte la (+D) are o%li#atia ne#ativa de a se a%tine de la orice in#radire a li%ertatii de
e/primare 2cu anumite e/ceptii3, precum si o%li#atia poitiva de a actiona in vederea asi#urarii circulatiei
in&ormatiilor si pluralismului acestora"
4:
%3 Presupune dreptul de a avea si e/prima idei inclusiv acele opinii care ar putea sa soc0ee, numite si
opinii minoritare de catre (urte" ) societate democratica presupune si e/istenta unor opinii socante, pentru ca
democratia nu s,ar putea impaca cu un sin#ur tip de #andire e/primat de catre majoritatea populatiei" Unele tipuri
de e/primare nu sunt protejate de art" !0 din (onventia +uropeana, atunci cand e/ista pericolul de a se incalca
prin acele opinii drepturile si li%ertatile altora"
c3 Prin dreptul la e/primare, se intele#e orice e/terioriare a opiniilor scrisa sau ver%ala, sau e/primata
prin ima#ine- protectia te/tului art" !0 al (+D), se intinde asupra tuturor mijloacelor de in&ormare si de di&uare"
d3 .estran#erile li%ertatii de e/primare$ sunt posi%ile numai atunci cand intrunesc 4 conditii$
, sunt le#ale
, au un scop %ine determinat 2protejarea ordinii pu%lice, a si#urantei statului, a drepturilor si
li%ertatilor celorlalti3
, sunt necesare intr,o societate democratica
2) 9i%ertatea de in&ormare
continutul juridic$
a3 9i%ertatea de in&ormare constituie unul dintre cele mai importante aspecte ale li%ertatii de e/primare ca
si a dreptului la educatie" 6tatele au o%li#atia ne#ativa de a nu impiedica accesul la in&ormatii care nu au un
caracter con&idential sau secret"
%3 .estran#erea dreptului la in&ormare tre%uie sa &ie supuse unei triple conditionari$
, restran#erile tre%uie sa &ie le#ale
, necesare intr,o societate democratica
, sa ai%a un scop le#itim 2protejarea ordinii pu%lice, a si#urantei statului, a drepturilor si li%ertatilor
celorlalti3
c3 (on&orm art" 20 din Pactul *nternational cu privire la drepturile civile si politice sunt interise
propa#anda in &avoarea ra%oiului sau indemnurile la ura rasiala, reli#ioasa sau nationala, precum si incitarea la
discriminare si violenta"
7arantii le#islative
G garantii constitutionale:
, art" 25 (. prevede li%ertareta de #andire, constiinta si reli#ie
, art" 40 din (. prevede #arantarea li%ertatii de e/primare
, art" 4! din (. prevede dreptul la in&ormare
G garantii de drept penal$ sanctionaeaa in&ractiunile de insulta si calomnie
G garantii de drept ci$il$ raspunderea civila delictuala pentru &apta proprie 2art" 55;,555 ("civ3
III) Dreptul l! li%er! intrunire si !sociere
6ediul materiei #eneral$
G art" 20 din DUD)
G art" 2! din Pactul *nternational cu privire la drepturile civile si politice
G art" !2 din (arta Drepturilor <undamentale a Uniunii +uropene
G art" !! din (+D)
4=
A) Dreptul la li%era intrunire
(ontinutul juridic$
a3 Deoarece dreptul la intrunirea pasnica constituie esenta unei e/istente pasnice pt ca esenta democratiei
reida din capacitatea sa de a,si reolva pro%lemele prin de%atere pu%lica, orice persoana are dreptul la intruniri
pasnice atat private cat si pu%lice"
%3 *ntrunirile pu%lice tre%uie sa &ie supuse unei autroriari preala%ile din partea unor autoritati competente,
deoarece tre%uie sa se asi#ure caracterul pasnic al acestora, dar si protectia impotriva unor contramani&estatii
violente"
c3 *n privnta acordarii unei ast&el de autoriatii, se impun unele restrictii in privinta li%ertatii de intrunire si
asociere a uneo cate#orii sociale 2e/$ militarii3, prevaute in documentele internaionale ca &iind neincalcari a
drepturilor omului"
d3 (on&orm art" !! alin"223 din (+D) aceste restran#eri sunt considerate a &i le#itime in caul mem%rilor
&ortelor armate, politiei sau a administratiei de stat"
2) Dreptul de asociere
(ontinutul juridic$
a3 Dreptul la asociere presupune asocierea li%er consimtita intr,un #rup, in vedera asi#urarii unui scop
comun- in le#atura cu caracterul li%er consimtit al acestui drept la asociere tre%uie sa preciam ca el presupune si
dreptul persoanei de a nu se asocia la un sindicat, de e/emplu"
%3 Dreptul de asociere repreinta si dreptul de a constitui sindicate sau de a se a&ilia la sindicate, de a
administra propriile a&aceri prin constituirea de &ederatii sindicale, sau c0iar con&ederatii sindicale, dar statele nu
sunt o%li#ate sa #arantee un anumit tip de tratament pentru sindicate, in sensul ca nu sunt o%li#ate sa consulte la
ne#ocierile colective toate sindicatele si sa decida in &unctie de 0otararile acestora"
c3 *n privinta restran#erii dreptului la asociere (urtea a apreciat ca diolvarea partidelor politice este o
masura disproportionata in raport cu scopul urmarit si#uranta pu%lica si inte#ritatea teritoriala a statului"
d3 (on&orm art" !2 din (arta Drepturilor <undamentale a Uniunii +uropene orice persoana are dreptul la
li%era intrunire si asociere, in special in domeniul politic, sindical si civic" Partidele politice ale statelor mem%re a
U+ contri%uie la e/primarea vointei politice a cetatenilor Uniunii +uropene"
7arantii le#islative$
G garantii constitutionale:
, art" 45 si 40 din (. care #aranteaa dreptul la li%era intrunire si asociere si arata si restran#erile
de la aceste drepturi, precum si &aptul ca asociatiile cu caracter secret sun interise3
DREPTURILE ECO,OMICE (OCIALE (I CULTURALE
/drepturi din #ener!ti! ! dou!)
1. Dreptul l! munc! si drepturile cone4e !le !cestui! /!dic! dreptul l! conditii de munc! ?uste si
prielnice)
6 ediul materiei #eneral$
G art 24 din DUD)
G art = din Pactul *nternational cu privire la drepturile economice sociale si culturale
47
G art !,5 si !0 din (arta 6ociala +uropeana
G art !: din (arta Drepturilor <undamentale a Uniunii +uropene care prevede li%ertatea pro&esionala si
dreptul la munca
G (onventia nr"!!! din !574 ela%orata in cadrul )r#ani *nternat a Muncii care se re&era la eliminarea
discriminarilor in domeniul &ortei de munca
G (onventia nr"!22 ela%orata in cadrul )r#ani *nternat a Muncii privind politica de ocupare a &ortei de
munca
A) Dreptul la munca
(ontinutul juridic$
a3 Dreptul oricarei persoane de a,si casti#a e/istenta printr,o munca li%era aleasa si acceptata ca atare"
%3 <iecare stata parte la Pactul *nternational privind drepturile economice are o%li#atia de a lua masurile
le#islative necesare pentru deplina e/ercitare a acestui drept"
c3 (arta 6ociala +uropeana prevede o%li#atia poitiva a satatelor parti, de a &i/a ca un o%iectiv primordial
mentinerea unui nivel de an#ajare cat mai inalt si mai sta%il posi%il, pentru a proteja dreptul oricarui om de a,si
casti#a e/istenta printr,o munca li%era aleasa- de asemene statele parti la (arta 6ociala +uropeana au o%li#atia de
a sta%ile servicii care sa ajute orice persoana, inclusiv cele care au un 0andicap, sa,si alea#a pro&esia si sa
avansee pro&esional- se prevede si necesitatea a doptarii a unor re#lementari interne in care sa se prevada ca
orele destinate cali&icarii pro&esionale ceruta de catre patroni sa &ie incluse in timpul de munca"
2) Drepturile cone/e ale dreptului la munca 2adica dreptul la conditii de munca juste si prielnice3
(ontinutul juridic$
a3 Dreptul la o remuneratie care sa permita an#ajatului si &amiliei sale cel putin o e/istenta decenta"
%3 6alarii ec0ita%ile si o remuneratie e#ala pentru o munca de valoare e#ala, &ara disciminari 2se/uale,
reli#ioase, etc3"
c3 *n ceea ce priveste securitatea si i#iena muncii (arta 6ociala +uropeana prevede ca statele parti au
o%li#atia poitiva sa adopte o politica nationala coerenta cu privire la aceste aspecte aratate anterior"
d3 Presupun posi%ilitati e#ale de promovare in munca pe %aa vec0imii si aptitudinilor an#ajatilor"
e3 (arta 6ociala +uropeana prevede necesitatea eliminarii, pe cat posi%il a riscurilor ocupatiilor inerent
periculoase, iar acolo unde acest lucru nu este posi%il, reducerea orarului de munca si plata unor indemniatii
sulimentare" *n plus, se interice munca de noapte, des&asurata in conditii periculoase sau daunatoare sanatatii in
caul tinerilor care nu au implinit !; ani"
&3 Dreptul la odi0na, la concedii, remunererea muncii des&asurate in ilele de repaos le#ale"
#3 *n&ormarea an#ajatilor despre aspctele esentiale ale contractului de munca, precum si despre incetarea
an#ajarii- in caul unei demiteri nejusti&icate, an#ajatul are dreptul la reparatii constand in rean#ajare cu acordarea
unei indemniatii de rean#ajare, plata drepturilor salariale restante, precum si acordarea altor %ene&iici le#ale 2e/$
concediu de odi0na neacordat3"
03 (reterea salariului pentru orele prelun#ite de munca peste pro#ram"
i3 Dreptul la munca nu are ca si corelativ o%li#atia statului de a #aranta dreptul la munca, ci doar o%i#atia
de a #aranta in conditii de e#alitate accesul la munca si o%li#atia de a #aranta li%era ale#erea a muncii"
j3 Presupune si dreptul la #reva de a inceta munca pentru a,si apara drepturile" >re%uie e/ercitat in
conditiile le#ii si suporta unele restran#eri le#ale"
4;
7arantii le#islative$
< garantii constitutionale:
, art" 4! din (. care prevede dreptul la munca si ale#erea pro&esiei
, art" 44 din (. care prevede dreptul la #reva
, art" 42 din (. care interice munca &ortata
G (odul muncii si toata le#islatia in acest domeniu
TEMATICA DE E@AME,&
, D.+P>U.*9+ ()P*9U9U* 6* '9+ <+M+**
, D)(UM+N>+9+ *N>+.N'>*)N'9+ 2(+9+ ('.+ <).M+'@' ('.>' +U.)P+'N' '
D.+P>U.*9). )MU9U* DUD), cele doua pacte, cele doua protocoale &acultative aditionale la
Pactul *nternational cu privire la drepturile civile si politice- 9' N*V+9 +U.)P+'N (+D) si
P.)>)()'9+9+ ('.+ 6,'U P.+D'>3
, ).7'N*@'>** *N>+.N'>*)N'9+
o cu vocatie universala$ )NU
o pe plan european$ ()N6*9*U9 +U.)P+*
, (U.>+' +U.)P+'N' ' D.+P>U.*9). )MU9U*
, D.+P>U.*9+ (*V*9+ 6* P)9*>*(+ /TOATE)
o 6+D*U9 M'>+.*+* , &ara nr" articolelor 2doar doc" internationale3
o ()N>*NU>U9 FU.*D*(
o 7'.'N>** , &ara nr" articolelor
, D.+P>U9 9' MUN(' 6* D.+P>U.*9+ ()N+?+ '9+ '(+6>U*'
45