Sunteți pe pagina 1din 19

SI A CANALULUI NUCK

HERNIA IGHINALA INDIRECTA


HIDROCELUL COMUNICANT
CHIST DE CORDON SPERMATIC
1552 ien Egiptenii descriu metode de taxis a herniei ighinale
176 en Galen Ductul ce coboara la testicul este un mic
proces al sacului peritoneal
Secolul 5 en prima corectie chirurgicala Susruta
Secolul 19 introducerea asepsiei si antisepsiei
1887 Bassini
1889 Halsted
1899 nFerguson descrie tehnica actuala de ligatura a canal
peritoneovaginal si reconstructia canal ighinal fara alterarea
raporturilor cu cordonul spermatic
Canalul peritoneovaginal este responsabil de aparitia herniei ighinale
indirecte la copil

Procesul vaginal este precursorul embriologic al acestuia
Apare la varsta de 3 luni ca un diverticul al peritoneului ce patrunde prin
orificiul ighinal profund
Testiculul coboara in luna a 7 si se ataseaza de o parte a procesului
vaginal pe care il intinde si iese in scrot
Portiunea acestuia care inconjoara testiculul formeaza tunica vaginala
Portiunea dintre peritoneu si vaginala se inchide desfintind comunicarea
Momentul exact al inchiderii acestiu canal este controversat
Se estimeaza ca la 20% din barbati ramane patent si asimptomatic toata
viata
Anatomia clasica descrie inele de condensare ce ar antrena inchiderea
Inele Ramoned nerecunoscute in practica chirurgicala
Canalul ighinal este delimitat de 4 pereti

Peretele anterior este format din: aponevroza oblicului extern,
+ in partea laterala fibre din oblicul intern si transvers
Peretele posterior este format dinspre anterior spre posterior
si dinspre medial spre lateral din: ligamentul Coles, tendonul
conjunct, ligamentul Henle, ligamentul Hesselbach, fascia
transversalis
Peretele superior este format din: marginile inferioare a m.
Oblic intern si transvers (lateral), marginea inferioara a
tendonului conjunct (medial)
Peretele inferior este format din: jgheabul ligamentului ighinal
constituit anterior de aponevroza de insertie a oblicului
extern si posterior de bandeleta ileopubianasi fascia
transversalis
Frecventa de 1-5% din populatie
Predominanata sexului masculin cu un raport de 8/1-10/1
Mai frecventa pe dreapta raport 6/4
La prematuri incidenta este de 15-30%
Riscul de strangulare este maxim sub 1 an, atinge 60%
La formele bilaterale acest risc de strangulare este crescut
La 50-90% din formele unilaterale se poate decela
persistenta de canal peritoneovaginal controlateral fara
manifestare clinica
Doar 20% din aceste forme dezvolta hernie patenta
controlateral
Urogenitali
Testiculul necoborat
Extrofia de vezica
Volumul crescut al lichidului
peritoneal
Ascita
Sunt ventriculoperitoneal
Dializa peritoneala
Presiune abdominala crescuta
Inchiderea unu laparoschizis, omfalocel sau
hernie diafragmatica
Peritonita meconiala
Boli respiratorii cronice
Fibroza chistica
Tulburari ale tesutului conjunctiv
Sindrom Ehlers-Danlos
Sindrom Hunter-Hurler
Sindrom Marfan
Aparitia unei umflaturi ce tinde sa se extinda spre
scrot
Vizibila mai ales la efort: plans, ras sau screamat
Cel mai frecvent se reduce in periadele de relaxare
Recurenta
Cu dimensiune variabila
Deobicei nedureroasa
Se poate reduce prin taxis
Cu timpul devine mai persistenta si ia dimensiuni
mai mari
E observata de parinti
Frecvent chirurgul nu o poate obiectiva la
consultatie
Organul cel mai frecvent herniat epiplon sau intestin
subtire

Agitatie psihomotorie
Aparent disconfort abdominal
Posibile varsaturi: alimentare-bilioase-fecaloide
Masa ighinala dura sau fluctuanta
Posibil a se auzi sau simtii zgomote hidroaerice la palpare
Devine dureroasa in evolutie
Mecanismul patogenic este reprezentat de aparitia
edemului organului herniat
Torsiunea de testicul
Linfadenita femurala sau ighinala
Torsiunea de hidatidelor
testiculare
Hidrocel
Manevre blande de compresie in sus si posterior
Trebuie identificat intai testiculul
Se pot executa manevre de compresie la nivelul orif ighinal
superficial
Tractiunea liniara a testicul poate ajuta la reducere
Sedarea copil poate fi utila
La sugar si prematur tinde sa reapara imediat dupa reducere
Risc de reintegrare a unei anse compromise

Hernia nu se vindeca
La noi doua episoade de strangulare
Risc mare de strangulare hernie mare, bilaterala,
prematur
In SUA se opereaza la diagnosticare
In Europa de Vest urgenta amanata
Nu se asteapta sa creasca copilul
Unii autori indica explorarea bilaterala
Incizie in pliu cutanat abdominal inferior
Reper tuberculul pube si spina iliaca anterosuperioara
Se incizeaza fascia oblicului extern in lungul fibrelor
Elementele funiculul spermatic sunt retroperitoneale
Canalul peritoneovaginal este situat anterior si medial de ele
Se diseca fascia cremasteriana si aduce funiculul in plaga
Se repereaza deferentul
Se diseca sacul la baza si se ligatureaza transfixiant
neresorbabil
Nu se atinge peretele posterior a canal ighinal
Eversarea vaginalei
Readucerea testicul in scrot
Herniorafia aponevrozei oblicului extern cu fire
neresorbabile trecute prin tendonul conjunct
Sacul poate fi foarte fin sau foare gros

Edem local
Hematoame
Lezarea deferent sau epididim
Recidiva
Testicul ascensionat secundar
Atrofie testiculara
Leziuni iatrogene de intestin
Leziuni vase iliace
Mortalitatea poate atinge 0,5-
2,8%

Se produce prin Canalul Nuck
Prin el trece ligamentul rotund
Organul cel mai frecvent herniat ovarul
Trompa uterina poate fi fixata la sac
Risc de torsiune si necroza ovariana de 30-40%
Risc de necroza si dupa reducere prin taxis
Interventie chirurgicala in urgenta
Tehnica chirurgicala de abord al sacului ca la baieti
Sacul nu se poate separa de tendonul conjunct care il
traverseaza
Se practica fixarea bontului de sac la tendonul
conjunct

HIDROCELUL COMUNICANT

Canalul peritoneovaginal permite trecerea lichidului
peritoneal
Se poate inchide pana la un an
E o forma de hernie se opereaza
Se poate reduce la taxis
Are deobicei dimensiune constanta
Se palpeaza testiculul in el
Poate fi moale sau renitent

HIDROCELUL NECOMUNICANT

Nu exista persistenta de canal peritoneovaginal
E comun la copilul mic
Se resoarbe pana la 6-12 luni

HERNIE HIDROCEL
Testicul palpat inafara
Dupa reducere se umple de
sus
Garguismente la reducere
Dimensiune variabila
Nu transilumineaza
Dupa strangulare alterarea
stari generale
Testicul palpat inauntru
Dupa reducere se umple de
jos
Dimensiuni relativ
constante
Transiluminare
Ecografie
Copilul este bine chiar daca
form. nu s-a retras de zile
Chistul de cordon


Se mai numeste hidrocel funicular
Apare cand canalul peritoneovaginal se inchide superior de
vaginala
Este de consistenta ferma
Se evidentiaza oprin tractiune zona de funicul spermatic liber
intre el si orificiul ighinal superficial
Se opereaza deoarece creaza tractiune pe vasele spermatice