Sunteți pe pagina 1din 2

ION

Primul model epic despre care se cuvine a discutam este romanul realist-obiectiv. Publicat in anul 1920,
romanul Ion infatiseaza universal rural ardelean de la inceputul secolului XX, in centrul caruia se afla
destinul unui taran sarac, Ion din satul Pripas.
Proza realist obiectiva se realizeaza prin naratiunea la persoana a III-a, nonfocalizata. Perspectiva
narativa din spate presupune un narrator obiectiv, detasat si care nu se implica in faptele prezentate.
Naratorul omniscient stie mai multe decat personajele sale, aflandu-se totodata si un postura de regizor,
dirijand astfel cursul intamplarilor, criterii valabile pentru romanul doric. De asemenea, faptele sunt
infatisate nu ca o succesiune de evenimente imprevizibile ci ca un process logic, unul cu final previzibil.
Aciunea romanului ncepe ntr-o zi de duminic, n care toi locuitorii satului Pripas se afl adunai la
hora tradiional, n curtea Todosiei. Nu lipsesc nici fruntaii satului, nvtorul Herdelea cu familia lui,
preotul Belciug i bocotanii care cinstesc cu prezena lor srbtoarea.
Lui Ion i place Florica, dar Ana are pmnt, aa c el i face curte acesteia, spre disperarea lui Vasile
Baciu, tatl Anei, care se ceart cu Ion i-l face de rsul satului. Ion, flcu harnic i mndru, dar srac o
necinstete pe Ana i l oblig astfel pe Vasile Baciu s i-o dea de nevast mpreun cu o parte din
pmnturi. Obinnd avere, Ion dobndete situaie social, demnitate uman i satisfacerea propriului
orgoliu.
n cellalt plan, familia nvtorului Herdelea are necazurile sale. Herdelea i zidise casa pe lotul ce
aparinea bisericii, cu nvoirea preotului Belciug. Relaiile nvtorului cu preotul se degradeaz cu
timpul, de aceea Herdelea se teme c ar putea pierde toat agoniseala i i-ar rmne familia pe drumuri.
n sat, domin mentalitatea c oamenii sunt respectai dac au oarecare agoniseal, fapt ce face ca
relaiile sociale s fie tensionate ntre srntoci i bocotani iar destinele personajelor sunt
determinate de aceast mentalitate, de faptul c familiile nu se ntemeiaz pe sentimente, ci pe interese
economice. Btut de tat i de so, Ana, rmas fr sprijin moral, dezorientat i respins de toi, se
spnzur. Florica, prsit de Ion, se cstorete cu George i se bucur de norocul pe care l are, dei l
iubea tot pe Ion.
In partea a doua a romanului, Ion, din cauza firii lui ptimae, nu se poate mulumi cu averea pe care o
dobndise i rvnete la Florica. Sfritul lui Ion este nprasnic, fiind omort de George Bulbuc, care-l
prinde iubindu-se cu nevasta lui, aadar Rebreanu propune pentru sfritul ptimaului Ion o crim
pasional.
Liviu rebreanu isi imagineaza romanul ca pe un corp sferoid, viziune justificata de simetria incipitului
cu finalul construita pe motivul drumului, care inchide un sine un bogat univers stratificat din punct de
vedere social si economic. Un motiv important care se regaseste atat in incipit cat si un final este Acela
al podului, care initian face trecerea de la realitate la fictiune, pentru ca mai apoi sa aiba un effect invers
Din punct de vedere arhitertural, romanul este alcatuit din doua parti opuse si complementarei: Glasul
Pamantului si Glasul iubirii formate din treisprezece capitole cu titluri simbolice, dintre aceasta un loc
privilegiat il ocupa cel al nuntii unde autorul realizeza un parallelism aproape perfect. Sunt prezentate in
subcapitole aproape distincte confruntarile si derularea nuntii dintre Laura Herdelea si George Pintea,
parallel cu nunta de contract social a lui Ion cu Ana. In vreme ce in perechea durabila George-Laura
exista regretful initial al Laurei dupa Aurel Ungureanu, in familia subreda a lui Ion exista regretful
acestuia dupa Florica. Pe de alta parte, rezistenta familiei Pintea se datoreaza insusirilor barbatului, pe
cand destramarea familiei lui Ion i se datoreaza intocmai barbatului.
In comparatie cu Padurea Spanzuratilor unde lucrurile trebuie sa fie vazute
Concluzia care se poate trage la finalul lecturii este ca peste zvarcolirile vietii vremea vine nepasatoare
iar suferintele si patimile se pierd intr-o taina de neinteles.