Sunteți pe pagina 1din 2

Astronomia [n antichitate

Generalit`\i
Oamenii din antichitate care au avut mai mult timp liber la dispozi\ie ]i mai mult`
curiozitate, au fost preocupa\i de studiul zilei, nop\ii, Soarelui, Lunii ]i stelelor au descoperit c`
aceste corpuri cere]ti se mi]c` [n a]a fel [nc@t pot ajuta la determinarea orei exacte, orient`rii pe
p`m@nt, etc. Astronomia a ap`rut, la primele civiliza\ii ca o necesitate pentru a cunoa]te timpul
cel mai propice diferitelor munci de c@mp, s`rb`torilor religioase, c@t ]i pentru a g`si drumul [n
c`l`toriile lungi mai ales pe mare.
Pentru oamenii din acea vreme, cerul ap`rea cu un comportament cu c@t mai ciclic, cu
at@t mai bizar. Soarele, care desp`r\ea ziua de noapte, r`s`rea [n ficare diminea\` dintr-o direc\ie,
dinspre est, ]i apunea [n direc\ie opus`. Noaptea, mii de stele puteau fi v`zute urm@nd aceea]i
mi]care de rota\ie [n grupuri permanente, constela\ii, [n jurul unui punct fix, cunoscut sub numele
de polul nord astronomic.
Oamenii au observat c` ziua ]i noaptea erau inegale [n durat`. {n zilele mai lungi, soarele,
v`zut din emisfera nordic`, r`s`rea la NE, ]i urca sus pe cer la amiaz`. {n zilele cu nop\i lungi,
Soarele r`s`rea la SE ]i nu mai urca a]a de sus. Observa\iil cu privire la stelele care ap`reau la vest
dup` apusul Soarelui, sau la est [nainte de r`s`rit, au ar`tat c` pozi\ia relativ` a Soarelui fa\` de
stele se schimba regulat. Egiptenii au fost probabil primii care au descoperit c` Soarele are o
mi]care complet` [n jurul sferei cu stelele fixe, [n aproximativ 365 de zile ]i nop\i. Studii mai
aprofundate au ar`tat c` cele cinci planete mai str`lucitoare se roteau [n jurul sferei cu stele pe
l@ng` o centur` de stele numit` zodiac. Luna traversa zodiacul rapid, dep`]ind soarele odat` la
29,5 zile. Cei care priveau stelele [n antihitate, au [ncercat s` aranjeze zilele ]i lunile [ntr-un
calendar. Deoarece nici o lun` sau un an nu con\in un num`r fix de zile, cei care au creat primele
calendare, au ata]at unor luni sau ani succesivi un num`r diferit de zile, care s` aproximeze
valoarea pe o durat` mai lung` de timp. Astfel, calendarul modern are 97 de ani bisec\i la fiecare
400 de ani, deci num`rul mediu de zile pe un an este de 365,24250, foarte aproape de valoarea
determinat` astronomi, adic` 365,24220.
Soarele ]i Luna traverseaz` zodiacul [ntotdeauna de la vest la est. Totu]i, cele cinci
planete str`lucitoare (Mercur, Marte, Venus, Jupiter ]i Saturn), au ]i ele o mi]care general` [nspre
est fa\` de fondul de stele ce se deplaseaz` [nspre vest. Din timpuri str`vechi, oamenii ]i-au
imaginat c` mi]c`rile planetelor, ]i [n general evenimentele ce se petreceau pe cer, erau cumva [n
rela\ie cu destinul lor. Aceast` idee, care st` la baza astrologiei, a [ncurajat descoperiri de ecua\ii
matematice pentru prezicerea mi]c`rilor planetelor ]i deci a dus la progresul [n astronomie.

Astronomia la babilonieni

H`r\i interesante de constela\ii ]i calendare folositoare au fost inventate de mai


multe popoare [n antichitate, printre care egiptenii, maia]ii ]i chinezii, dar babilonienii au
reu]it lucruri ]i mai complicate.
Pentru a-]i perfec\iona calendarul, ei au studiat mi]carea Soarelui ]i a Lunii. Un obicei al
lor era s` stabileasc` [nceputul fiec`rei luni, ziua imediat urm`toarea dup` luna nou`.
Aceast` zi a fost stabilit`, la [nceput prin observa\ii, dar mai t@rziu babilonienii au dorit s`
o calculeze pe perioade mai lungi. Pe la 400 [en, ei au realizat c` mi]carea aparent` a Lunii
de la vest la est nu se desf`]oar` cu acea]i vitez`. Aceste corpuri cere]ti p`reau c` se mi]c`
din ce [n ce mai repede jum`tate din perioada mi]c`rii de revolu\ie, ating@nd un maxim,
dup` care s` continue s` scad` p@n` la un minim. Babilonienii au [ncercat s` explice
matematic acest ciclu, ata]@nd Lunii dou` viteze fixe, una mai mare pentru prima
jum`tate din perioada misc`rii, iar cealat`, mai mic` pentru a doua jum`tate. Mai t@rziu,
au ad`ugat calculului un factor care cre]tea linear de la un minim p@n` la un maxim. Cu
aceste calcule ale mi]c`rilor Lunii ]i Soarelui (au folosit o metod` asem`n`toare pentru
soare), babilonienii au putut s` prezic` faza "lun` nou`" ]i deci ziua [n care [ncepea o lun`
calendaristic`. Cuno]teau, de asemenea pozi\ia Lunii ]i a Soarelui [n fiecare zi sau noapte
din an. {ntr-o manier` similar`, au calculat pozi\iile planetelor cu ambele mi]c`ri [nspre est
]i retrograd. Arheologii au scos la iveal` sute de scrieri care con\ineau aceste calcule.
C@teva dintre acestea, originare din ora]ele Babylon ]i Erech (Uruk) de pe r@ul Eufrat,
con\in numele lui Naburiannu (491 [en) sau Kidinnu (379 [en), astrologi care au inventat,
probabil sistemele de calcul folosite.
Postelnicu Mihai