Reele Petri

Introducere
Teoria reelelor Petri (engl.: Petri nets) i are originea n teza de doctorat a lui
Carl Adam Petri "Kommunication mit Automaten". Aceasta a fost susinut n anul !"#
la $ni%ersitatea Te&nic din 'armstadt. $tilizate iniial n studiul i analiza flu(ului
informaiei s)au do%edit a fi deose*it de utile n descrierea o+eraiilor +aralele,
concurente, asincrone, distri*uite, +osi*il nedeterministe. -le +ot fi folosite la
re+rezentarea interconectrii dintre entiti, la analiza sau sinteza sistemelor cu
e%enimente discrete n general, dar +rin e(tensie i la sisteme continue. $tilizarea
modelrii, sintezei i analizei +rin intermediul reelelor Petri (P.) a dus la rezultate
semnificati%e n urmtoarele domenii:
sisteme soft/are distri*uite0
sisteme de o+erare i com+ilatoare0
*aze de date distri*uite0
lim*a1e formale0
+rograme logice0
+rograme +aralele i concurente0
sisteme de control +entru +rocese industriale0
sisteme fle(i*ile de fa*ricatie0
sisteme cu e%enimente discrete0
sisteme multi+rocesor0
automate +rograma*ile0
circuite si structuri asincrone0
retele locale0
filtre digitale0
modele de decizie.
2etelele Petri sunt instrumente teoretice *azate +e grafuri. 2e+rezentarea grafic
a retelelor Petri faciliteaza nelegerea si utilizarea lor. 'e asemenea, li se +oate atasa un
formalism matematic util +entru analiza.
$n graf este un set de obiecte (noduri) ntre care e(ista relatii. 3rafurile +ermit
descrierea relatiilor ntre locuri (orase, +uncte ntr)un circuit), dar modeleaza de asemenea
sisteme dinamice discrete si finite, unde:
nodurile re+rezinta starile sistemului0
arcele re+rezinta tranzitii ntre stari.
Alte modele de grafuri sunt:
diagramele de stare0
diagramele de tranzitie a starii.
4e s+une ca e%olutia unei retele neinter+retate n totalitate este autonoma. $n
sistem retea inter+retat se s+une ca este neautonom +entru ca e%olutia sa de+inde si de
starea mediului, luata n considerare +rin inter+retarea asociata. Temporizarea unei retele
constituie o inter+retare +articulara +rin care e%olutia sa este de+endenta si de tim+.
-(ista mai multe ti+uri de retele n functie de modul n care sunt definite. Astfel, de%in
mai +otri%ite +entru diferite ti+uri de a+licatii. 5n domeniile res+ecti%e, retelele Petri sunt
utilizate la:
1. +roiectarea oricarui ti+ de sistem, n cazul in care sunt utilizate modele0
2. efectuarea analizei calitative si cantitative.
5n cazul analizei calitati%e sunt detectate +ro+rietati ca: a*senta *loca1elor, a*senta
de+asirilor, sau +rezenta e(cluderilor mutuale certe n utilizarea resurselor +arta1ate. $nul
dintre +rinci+alele sco+uri ale analizei calitati%e consta n demonstrarea corectitudinii
sistemului modelat.
Analiza calitati%a trateaza +ro+rietatile legate de +erformante, cum sunt:
ca+acitatea de trecere (de tranzit)0 +ro+rietati ale ras+unsului (duratele medii de
terminare) sau +ro+rietatile de utilizare, ca de e(em+lu: lungimile medii ale cozilor sau
frec%entele de utilizare. Analiza cantitati%a +ermite e%aluarea eficientei sistemului
modelat.
6iind usor de descom+us, retelele Petri sunt utile in +roiectarea modulara. -le sunt
usor de translatat n lim*a1ele de +rogramare e(istente. 2etelele Petri +ermit efectuarea
unor modificari +recum si im+unerea anumitor restrictii n cazul a+licatiilor +articulare.
$n deza%anta1 ma1or al utilizarii retelelor Petri consta n fa+tul ca modelele *azate
+e P. au tendinta de a de%eni +rea mari +entru efectuarea analizei, c&iar si n cazul unui
sistem de dimensiuni reduse. Acest incon%enient +oate fi e%itat +rin utilizarea structurilor
ierar&izate.
Retele si sisteme retea
7 retea Petri +oate modela un sistem dinamic cu e%enimente discrete. 8odelul
tre*uie sa descrie starile si e%enimentele care duc la e%olutia acestora. 4tarea este descrisa
cu a1utorul unui set de %aria*ile de stare, re+rezent9nd conditiile. 2eteaua consta din doua
+arti:
. o structura de retea care re+rezinta +artea statica a sistemului0
#. un marcaj care cores+unde starii glo*ale a sistemului.
'escom+unerea de mai sus, utilizata uneori n analiza sistemelor, +une n e%identa
doua as+ecte ale unui sistem dinamic: structural si comportamental.
7 retea Petri este un graf orientat (engl.: directed gra+&), cu o stare initiala
(numita marca1 initial), si care are doua ti+uri de noduri: locatii (engl. +laces),
re+rezentatre +rin cercuri si tranzitii (engl.: transitions), re+rezentate +rin dre+tung&iuri
sau +atrate. Tranzitiile constituie su+ortul %aria*ilelor de stare.
Elementele componente ale unei retele Petri
Construirea retelelor Petri se *azeaza +e elemente cu urmatoarea semnificatie:
anihilator ( sin: transition)
generator (source transition)
tranzitie trivial
despartire
colectare
locatie terminala
locatie initiala
locatie triviala
ramificatie
jonctiune
Semnificatia nodurilor retelelor Petri
5n ta*elul urmator se +rezinta c9te%a dintre cele mai nt9lnite inter+retari ale
tranzitiilor si locatiilor:
;ocatii de intare Tranzitii ;ocatii de iesire
+reconditii e%enimente +ostconditii
date de intrare +asi de calcul date de iesire
6igura #.
semnale de intrare +rocesoare de semnal semnale de iesire
resurse necesare tas: sau 1o* resurse eli*erate
conditii +ro+ozitii logice concluzii
*uffere +rocesoare *uffere
-(ista arce care +ornesc de la locatii s+re tranzitii, sau de la tranzitii s+re locatii,
etic&etate cu +onderea (engl.: /eig&t) lor. -(ista pre(+,t) arce cu +onderea unu, orientate
de la locatia + la tranzitia t (sau un arc cu %aloarea pre(+,t)) si post(t,+) are cu +onderea
unu orientate, de la t la + (sau un arc cu +onderea post(t,+)). Pentru a re+rezenta marca1ul
unei locatii la un moment dat se folosesc +uncte desenate n interiorul cercului. Acestea
+oarta denumirea de jetoane (engl.: to:ens). <etoanele ser%esc la re+rezentarea starii si
deci la re+rezentarea e%olutiei dinamice a sistemului. Prin con%entie, +onderile arcelor
egale cu unu nu se marc&eaza +e figuri.
;ocaia + este o locatie de intrare +entru tranzitia t daca e(ista un arc de la + la t si
este o locatie de iesire +entru t, daca e(ista un arc de la t la +. 4imilar, o tranzitie +oate fi
tranzitie de intrare sau tranzitie de iesire, +entru o anumita locatie.
Definirea reelelor Petri
Definitia 1 7 retea Petri este un =)u+lu de forma:
. > (P, T, pre, post)
unde:
P > ?+, +#, ..., +m@ este multimea finita, ne%ida, a locatiilor0
T > ?t, t#, ..., tn@ este multimea finita, ne%ida, a tranzitiilor0
pre: P ( T . este o functie de incidenta "nainte" sau de intrare, definita astfel:
A, daca nu e(ista un arc de la + la t
pre(+,t) >
A, daca e(ista un arc de la + la t
post: P ( T . este o functie de incidenta "du+a" sau de iesire, definita astfel
nc9t:
A, daca nu e(ista un arc de la t la +
post(t,+) >
A, daca e(ista un arc de la t la +
4e noteaza cu . > (P, T, pre, post) o structura de retea Petri fara marca1.
2eteaua Petri cu marca1 initial se +oate nota cu:
P. > (., M0)
8 : P . este marcajul (mar:ing).
8arca1ul este starea sistemului (retelei) modelat. Cu marca1ele celor m locatii se
+oate construi marca1ul retelei Petri la un moment dat +rin:
M > B 8(+), 8(+#), ... , 8(+m)C
T
Acesta re+rezinta %ectorul de stare. 4tarea locala este re+rezentata de marca1ul
locatiei +i, 8(+i).
4eturile locatiilor si ale tranzitiilor tre*uie sa %erifice relatiile:
P T > 6 si P T 6,
adica cele doua seturi sunt dis1uncte, iar reuniunea lor tre*uie sa includa cel +utin un nod.
$neori se adauga definitiei +recedente nca o marime, care e(+rima ca+acitatea
ma(ima a locatiilor: K : P .. 4e +resu+une ca marca1ul initial nu de+aseste ca+acitatea
locatiilor, adica:
8(+) D K(+), + P.
Aceasta marime se utilizeaza +entru a im+une ca marca1ele locatiilor sa nu
de+aseasca ca+acitatile cores+unzatoare.
Definitia 2 7 alta definitie a unei retele Petri o caracterizeaza ca fiind un =)u+lu
de forma:
. > (P, T, 6, E)
cu P si T a%9nd semnificatia anterioara. 6 este setul arcelor orientate.
6 (P(T) (T(P), este o relatie care descrie flu(ul sau arcele, iar E : 6 .,
atri*uie +onderi fiecarui arc. E(+i, t1) sau E(t1, +i) sunt +onderile arcelor.
4e defineste setul locatiilor de intrare,
A
t, ntr)o tranzitie t, +rin:
A
t > ?+ F + P, pre(+,t) A@
sau
A
t > ?+ F + P, (+,t) 6@
4e defineste setul locatiilor de iesire, t
A
dintr)o tranzitie t, +rin:
t
A
> ?+ F + P, post(t,+) A@
sau
t
A
> ?+ F + P, (t,+) 6@
4imilar se definesc setul tranzitiilor de intrare,
A
+, ntr)o locatie + si setul
tranzitiilor de iesire, +
A
, dintr)o locatie +:

A
+ > ? t F t T, post(t,+) A@
A
+ > ? t F t T, (t,+) 6@
si
+
A
> ? t F t T, pre(+,t) A@
+
A
> ? t F t T, (+,t) 6@
Cu a1utorul functiilor de incidenta pre si post se +oate construi matricea de
incidenta, C, ale carei elemente, ci1, sunt definite de relatia:
ci1 > post(t1, +i) ) pre(+i, t1), i > , ..., m0 1 > , ... n
8atricea de incidenta descrie structura retelei Petri si +oate fi utilizata la
determinarea e%olutiei sistemului descris de aceasta.
Exemplul
Pentru reeaua Petri din figura # se +ot
+une n e%identa seturile:
P > ?+, ... , +"@,
T > ?t, t#@,
M0 > B, G, #, A, A, AC
T
,
A
t > ?+, +#, +G@,
t
A
> ?+=, +H@,
A
+ > , +
A
> ?t@.
4e o*ser%a ca functiile de incidenta au %alorile:
pre(+, t) > , pre(+#, t) > #, ... , pre(+", t#) > A,
post(t, +) > A, post(t, +#) > A, ... , post(t#, +") > .
8atricea de incidenta este:
) A
)# A
)# A
C > )
)
A
#
+G
+# +
t

t
#
#
+H
+"
+=
6igura # 2eea Petri
.ot9nd cu Pre si Post matricile care au ca elemente %alorile functiilor +re si
res+ecti% +ost, se o*tine:
C > Post ) Pre
Admisibilitatea tranitiilor
7 tranzitie t este admisibila sau executabila (engl.: ena*led) +entru un anumit
marca1 al retelei, M > B8(+), ..., 8(+m)C
T
, daca si numai daca, oricare locatie + din P
%erifica relatiile:
. 8(+) I pre(+,t)0
#. K(+) I 8(+) ) pre(+,t) J post(t,+).
5n unele a+licaii se considera ca locatiile au o ca+acitate infinita si +rin urmare
conditia a doua nu mai are rost. 5n acest caz se s+une ca se a+lica regula nestrict de
admisibilitate (engl.: /ea: transition rule). 'aca se iau n considerare si ca+acitatile
locatiilor (deci si regula a doua) se s+une ca se utilizeaza regula stricta de admisibilitate
(engl.: strict transition rule). 2etelele Petri n care se considera ca locatiile au o ca+acitate
nelimitata, se numesc retele cu capacitati infinite, s+re deose*ire de celelalte care sunt
retele cu capacitati finite.
Comportamentul dinamic
6ie M marca1ul retelei nainte de e(ecutia (engl.: fire) tranzitiei e(ecuta*ile t, iar
M! marca1ul du+a e(ecutia ei. 4e noteaza cu MBt M! fa+tul ca M! ese o*tinut +rin
e(ecutia tranzitiei t din M. Transformarea marca1ului este data de relatiile:
M!(+) > M(+) ) pre(+,t) J post(+,t), + P
sau
M! > M J colt(C)
4)a notat cu colt(C) coloana cores+unzatoare tranzitiei t a matricei C.
Presu+un9nd ca reteaua Petri este +ura, rezulta:
MBt M! M! > M J C et I A
unde et este %ectorul caracteristic al tranzitiei t:
et(() >
-cuatia de mai sus este o ecuatie de stare, n care M re+rezinta starea actuala, M!,
starea urmatoare, iar et este vectorul de intrare.
5n concluzie, starea sau marca1ul retelei Petri se modifica du+a urmatoarele reguli:
. 7 tranzitie t este e(ecuta*ila, daca fiecare locatie de intrare + a lui t are cel
+utin
pre(+,t) 1etoane0
#. .u este necesar ca o tranzitie admisi*ila sa fie e(ecutata imediat. Tranzitiile se
e(ecuta n momentul n care au loc e%enimentele reale, sau cele carora le
cores+und0
G. -(ecutia unei tranzitii e(ecuta*ile de+laseaza pre(p,t 1etoane din fiecare
locatie de
intrare + a lui t si adauga post(t,+) 1etoane n fiecare locatie de iesire + a lui t.
-(ecutia unei tranzitii este indi%izi*ila. 'esi conce+tul de durata nu se utilizeaza
la o retea Petri clasica (care nu este tem+orizata sau sincronizata) este util sa se considere
ca e(ecutia unei tranzitii are durata zero, n sco+ul de a facilita ntelegerea conce+tului de
indi%izi*ilitate. $zual, se considera ca numai o e(ecutie +oate a%ea loc la un moment dat.
4e s+une ca este o sec%enta +osii*la de tranzitii (e(ecutii) din marca1ul M0, sau
ca marca1ul M" este accesi*il din M0 +rin e(ecutia sec%entei : M0 M", daca si
numai daca e(ista marca1ele M1, M2, ..., M", astfel nc9t:
, dac ( > t
A, altfel
t t# tG t:
M0 M1 M2 ... M"
-cuatia de stare din marca1ul M0 +9na la marca1ul M", +entru sec%enta de tranzitii
>tt# ..., este:
M0B M" M" > M0 J C I A, I A
unde este %ectorul de numarare a e(ecutiilor din . (t) re+rezinta numarul e(ecutiei
tranzitiei t n . -cuatia de mai sus se numeste ecua!ia fundamentala sau ecuatia de stare
a sistemului retea.