Din punct de vedere etimologic, termenul de creativitate i are originea n latinescul

creare = a nate, a zmisli, a crea, a furi; n psihologie, prin acest termen se nelege capacitatea
de aproduce noul, dispoziia general a personalitii spre nou, o anumit organizare a
proceselor psihice n sistemul de personalitate. Prin creativitate se nelege capacitatea sau
aptitudinea de a realiza ceva original. Actul creator este ns un proces de elaorare prin invenie
sau descoperire, cu a!utorul imaginaiei creatoare, a unor idei sau produse noi, originale de mare
valoare i aplicaile n diferite domenii de activitate.
Dac a fi creativ nseamn a gsi soluii pentru a face altfel activitile comune, a veni cu
idei noi la proleme vechi, a recompune structuri noi din elemente desuete, atunci avem nevoie
de creativitate. Avem nevoie de creativitate pentru a reui n ceea ce ne propunem pentru c
viaa ntreag este un ir de proleme pentru care nu e"ist reete universal valaile.
#nul din factorii care are o influenta ma!ora asupra procesului inovarii este omul.
$reativitatea este un atriut al omului, care treuie sa stie sa se aata de la %caile atatorite%. #n
individ creativ treuie sa fie capail sa identifice prolemele ce asteapta a fi rezolvate, sa vina cu
idei care sa a!ute la rezolvarea lor si apoi sa le rezolve efectiv. Pentru a transforma oamenii
oisnuiti in oameni inovatori s&au elaorat o serie de tehnici si metode de stimulare a
creativitatii, care favorizeaza generarea de idei noi sau care usureaza gasirea celor mai une
solutii cu caracter de noutate. 'n cadrul acestor metode se pot distinge urmatoarele grupe(
metode intuitive;
metode analitice;
metode de lucru asociative;
metode de lucru deductive;
metode fundamentale de creatie.
1. Metode intuitive
a. Metoda Brainstorming (asaltul de idei)
)ste metoda cea mai frecvent evocata, chiar daca ea nu este inca atat de mult folosita in
tara noastra. A fost conceputa de Ale"ander *sorne de la #niversitatea +uffalo, la inceputul
anilor ,-..
Principiile care stau la baza acesteia sunt:
nu e"ista restrictii privind emiterea ideilor; orice idee este luata in evidenta,
considerandu&se ca nu poate fi gasita calitatea, decat daca se cauta mai intai cantitatea de
idei /principiu %cantitatea naste calitate%0;
complementaritatea /de varsta, specialisti, temperamente0 confera colectivului o
eficienta deoseita in elaorarea ideilor;
grupul poate fi considerat ca un rezervor de idei; el actioneaza ca un stimulent pentru
fiecare dintre participanti. * idee, chiar deplasata, este retinuta, fara a fi criticata, intrucat
ea poate sugera celorlalti memri ai grupului, idei valoroase. $ritica ideilor este cu
desavarsire interzisa;
se poate otine un numar dulu de idei une /in acelasi interval de timp0 daca se amana
emiterea unei !udecati asupra unei proleme pana dupa intocmirea unei liste care include
toate solutiile posiile elaorate /principiul %amanarea !udecatii%0.
Solutia finala poate fi rezultatul a trei modalita i de ob inere a ideilor si solu iilor
intermediare:
& calea progresiv-liniara /din ra ionament in ra ionament, o idee genereaz o alta0;
& catalitica /prin analogie si opunerea permanenta a ideilor si analiza lor individuala, fara
evaluare, se accepta toate ideile, chiar si cele neoisnuite, asurde0;
& mixta & este o cominatie a caii progresiv&liniare cu cea catalitica.
1arianta simplificata cuprinde urmatoarele etape(
& pregatirea reuniunii;
& desfasurarea reuniunii;
& evaluarea ideilor.
2etoda brainstorming este o metoda simpla si universal integraila in structura celorlalte
metode. * varianta a rainstormingului o constituie "Tehnica carnetului colectiv", care ofera
mai mult timp pentru documentare si reflectie asupra prolemei in dezatere. 3iecare memru al
grupului noteaza, pe un carnet, timp de o luna, ideile sale referitoare la rezolvarea unei proleme,
face un rezumat al ideilor principale si apoi preda carnetul conducatorului grupului de
creativitate. Acesta, la randul lui, efectueaza o sinteza a ideilor principale, pe care, impreuna cu
4
carnetele participantilor, le supune dezaterii in grup. 'n urma discutiilor se prefigureaz i se
selecteaza cele mai une idei privitoare la rezolvarea prolemei.
b. Metoda Delphi
A fost pusa la punct in anii 5678&567- de catre *.9elmer si colaoratorii sai in cadrul
unui program de cercetare al trustului american :and $orporation din ;anta 2onica, statul
$alifornia. Principala caracteristica a acestei tehnici o constituie utilizarea feed&ac<&ului de
opinie. 2etoda necesita parcurgerea mai multor runde. 'ntr&o prima runda, fiecarui memru
al colectivului de specialisti /colectivul nu este intrunit0 i se inmaneaza spre completare cate un
chestionar, ce cuprinde intreari privitoare la imunatatirea relatiei valoare de intreuintare&cost
pentru produsul supus analizei /in functie de caz & prestare serviciu, organizare, comert, transport
etc.0. 'ntervalul de timp stailit pentru completare va fi in functie de amploarea si comple"itatea
prolemei. Dupa primirea tuturor raspunsurilor, acestea se prelucreaza, stailindu&se de catre
e"perti o valoare medie. 'n urmatoarea runda, a doua, valoarea medie este adusa la cunostinta
specialistilor. Acestia sunt rugati sa faca o noua estimare, pe marginea rezultatelor comunicate.
;pecialistii ale caror opinii din prima runda s&au inscris in afara valorilor medii sunt rugati sa&si
fundamenteze opinia e"primata. :aspunsurile otinute in runda a doua sunt prelucrate in mod
asemanator, pana se a!unge din nou, la o valoare medie. Procedura se repeta si in urmatoarele
runde, pana ce se a!unge la un consens al opiniilor. ;e recomanda ca procedura sa nu depaseasca
patru runde. $eea ce este caracteristica acestei metode este reinformarea, care indeamna spre o
refle"ie profunda pentru revizuirea punctului de vedere, producandu&se asa numitul %efect
$oudouet%, ceea ce ii determina pe unii autori sa considere aceasta metoda ca o tehnica de tratare
a informatiei. ;pre deoseire de metoda rainstorming, care implica intalnirea e"pertilor in
cadrul unei sedinte, in metoda Delphi are loc o comunicare mediata de grupul de conducere al
anchetei. ;e asigura astfel anonimatul raspunsurilor individuale si se elimina, in acest mod,
consecintele pe care le&ar putea avea asupra opiniilor e"pertilor, prestigiul personal al unuia
dintre ei /legat de functie, merite stiintifice, inzestrare oratorica etc.0.
c. Sinectica - Metoda Gordon
)ste numita astfel dupa cel care a promovat&o( cercetatorul =illiam >. ?ordon de la
#niversitatea 9arvard din ;#A. )ste o metoda care a fost e"perimentata cu succes timp de 5-ani
de firme americane cu renume( '+2, ?eneral 2otors, ?eneral )lectric, ?illet etc.
Grupul de sinectica este mai restrans decat cel de rainstorming, fiind alcatuit din 5-7
membri, condusi de un lider e"perimentat. #neori, rolul liderului poate fi indeplinit prin rotatie
@
de fiecare memru al grupului. )l treuie sa fie un animator dinamic si moilizator, cautand sa
solicite la ma"imum, atat pe participanti, cat si pe e"pert. )"pertul este o persoana indispensaila
grupului, prin capacitatile sale, atat profesionale, cat si de selectie si orientare a activitatii in
cadrul grupului. Participantii treuie sa fie selectati cu gri!a, din randul specialistilor care au
tangenta cu prolema pusa in discutie. Pe scurt, liderul serveste interesele grupului, expertul este
reprezentantul problemei, iar grupul serveste interesele problemei de rezolvat luand in
considerare opiniile expertului.
Pierre Aeel distinge patru variante de sinectica(
a0 analogia directa;
0 analogia personala;
c0 analogia simolica;
d0 analogia magica.
a) Analogia directa & consta in aplicarea elementelor unei situatii la o alta situatie, care poate fi
distincta de prima. b) Analogia personala & consta in a atriui unui produs supus proiectarii
sau reproiectarii elementele caracteristice aflate in viziunea satisfacerii ma!oritatii persoanelor.
De aceea aceasta metoda ofera o varietate de rezultate intre care este dificil de stailit o coerenta.
c) Analogia simbolica & cauta sa apropie unui produs sau unei caracteristici a acestuia, o imagine
simolica. De e"emplu, o fiailitate una a unui produs ar putea fi reprezentata printr&o roca de
granit, printr&o piramida din )gipt, printr&un ocean etc. d) Analogia magica & porneste de la
premisa faptului ca prolema /produsul, serviciul0 este de!a reglata, ceea ce permite sa iasa in
evidenta toate schimarile intervenite in raport cu situatia de plecare. 2etoda solicita o
e"perienta consideraila, atat profesionala, cat si pedagogica.
*ricare ar fi varianta adoptata, sinectica se desfasoara dupa urmatoarele etape:
'. etapa de formulare si intelegere a problemei;
''. etapa detasarii de problema, in care se adopta una din variantele de mai sus;
'''. etapa de revenire la problema si de evaluare a solutiilor, tinandu&se cont in acest sens,
nu numai de solutiile economice, ci si de solutiile sociale si ecologice.
8
d. Reuniunea hillips !!
Poate fi considerata drept o varianta a rainstorming&ului, in care numarul participantilor
este fi"at la 7, iar durata discutiilor este limitata la 7 minute. )ste o varianta propusa de >. Donald
Phillips de la #niversitatea din 2ichigan. +ineinteles, ca cele doua restrictii au un aspect formal,
in sensul ca rezultatele sunt aceleasi daca reuniunea ar dura mai putin sau cu ceva mai mult /5-&
4. minute0. 3ata de rainstorming aceasta metoda este mai intensiva, asaltul creierului fiind mai
accentuat, datorita duratei foarte scurte a discutiilor. De asemenea, prolema poate fi rezolvata,
nu numai cu 7 participanti, ci cu echipe formate din 7 participanti /ma"im - echipe a cate 7
participanti, deci, @. de participanti0.
tapele metodei sunt(
& informarea asupra problemei;
& discutarea problemei in cadrul echipei;
& dezbaterea in plen;
& evaluarea generala a solutiilor.
e. Discu ia "n anel
)ste o varianta a metodei Phillips ,77. 'n acest caz insa se formeaza doar doua echipe,
una numita panel sau juriu /formata din -&B e"perti, care propune solutii si le argumenteaza0, iar
cealalta numita auditoriu /este mai numeroasa si are sarcina de a cenzura si evalua ideile
prezentate de memrii !uriului0. 'ntre cele doua echipe se interpune animatorul. ;pre deoseire
de Phillips 77, discutia in Panel elimina a doua etapa /de discutie pe echipe0, dezaterea
realizandu&se prin dialog, argumentari si contraargumentari numai intre cele doua echipe. 'n
final, animatorul face o sinteza a ideilor emise, a solutiilor propuse si supune aproarii colective
solutia aleasa.
#. Brain$riting sau !.%.&.
Provine din simplificarea rainstorming&ului. $ele trei cifre semnifica faptul ca initial
metoda prevedea participarea a 6 persoane, care trebuiau sa scrie cate 3 idei in cate 5 minute.
!etoda se desfasoara in sapte etape:
' & Aiderul reuniunii informeaza echipa asupra prolemei ce asteapta solutia de rezolvare.
-
'' & $elor 7 participanti li se distriuie cate o coala de hartie, pe care este scris enuntul prolemei
si se precizeaza circuitul precis al hartiilor intre ei.
''' & 3iecare memru al echipei, in timp de - minute /pentru unele proleme se poate staili
initial o durata de timp mai mare, de 5.&5- min.0, va scrie @ solutii considerate cele mai une.
'1 & 3iecare participant, dupa traseul convenit, va transmite hartia vecinului sau si va primi
totodata, si el la randul lui, hartia completata de celalalt vecin al sau. 1a analiza cele trei idei
primite si le va compara cu cele trei idei scrise de el pe hartie pe care a transmis&o, alegand cele
mai une trei solutii pe care le va inscrie pe hartia primita, in timpul stailit.
1 & ;e transfera hartiile dupa acelasi traseu, fiecare participant analizand cele 7 solutii inscrise pe
hartia primita, la care se adauga in minte cele 7 solutii de pe hartia pe care a transferat&o
vecinului, precum si alte idei, din care va alege cele mai une @ solutii, pe care le va inscrie in
ordinea de valoare.
1' & *peratiunea se repeta pana ce toate hartiile au trecut pe la fiecare memru al echipei de 4&@
ori sau pana cand se oserva ca pe toate hartiile ultimele @ solutii sunt aproape aceleasi, moment
in care operatiunea se opreste.
1'' & Analizarea solutiilor care se regasesc pe cat mai multe hartii si stailirea solutiei optime.
"n aplicarea acestei metode emiterea de idei alterneaza cu critica lor, ceea ce confera
un ritm mai dinamic de solutionare a problemelor. 'n grupurile care aplica aceasta metoda nu&si
au locul, nici persoanele incapatanate /care nu accepta ideile altora, chiar daca sunt mai une
decat ale lor0, nici persoanele superficiale /care se plictisesc, care nu sunt interesate de rezolvarea
prolemei0.
'. Metode analitice
Metoda listelor de control
$onsta din faptul ca specialistilor li se pune la dispozitie o lista de intreari generale la
care treuie sa raspunda. 'ntrearile vor aorda orientari de tipul(
de utilizat pentru alte scopuri( se pot gasi noi utilizari pentru a&l folosi ca atareC sau cu
modificariC
de adaptat( cu ce poate fi asemuitC ce alte idei sugereazaC ce analogii ne ofera trecutulC
ce se poate copiaC
7
de modificat( sa se modifice formaC sa se modifice destinatia, culoarea, cinetica etc.C alte
modificariC
de marit( ce i se poate adaugaC mai lung, mai gros, mai rezistent etc.C o valoare sau
functie suplimentaraC
de micsorat( ce se poate diminua sau suprimaC se poate mai compact , mai mic etc.C
de inlocuit( cu ce alte materiale, procedee etc. poate fi inlocuitC
de reclasat( se poate aran!a intr&o alta ordineC interschimarea cauzei si efectuluiC
frecventa, viteza etc.C
de inversat( se considera opusulC se inverseaza rolurileC se transpune pozitivul cu
negativulC
de combinat( se pot comina alte unitati, alte ansamluri, alte idei, alte scopuriC
'ntocmirea listelor de control reprezinta un mi!loc de e"plorare a tuturor surselor de idei
referitoare la o prolema, devenind astfel un spri!in pentru gandirea creativa.
%. Metode de lucru asociative
Prin faptul ca in cadrul grupului constituit nu se admit critici, lasand liertatea fiecarui
participant de a&si e"prima parerile, aceste metode stimuleaza, in masura apreciaila,
creativitatea. ;e disting doua grupe de metode( metode de asociere fortata si metode de asociere
liera.
Metode de asociere #ortata a ideilor
Au fost promovate de $harles ;. =hiting, care a definit aceste metode ca fiind un grup
de tehnici pentru stimularea unor idei originale create pe baza unei relatii impuse intre doua sau
mai multe obiecte sau idei, considerate in mod normal disparate, reprezentand punctul de
pornire al unui proces de creare a ideilor.
Dintre variantele acestei metode se disting(
listarea;
catalogul;
concentrarea pe oiect.
Aistarea, consta in stailirea unei liste de oiecte sau idei referitoare la suiectul interesat.
Apoi fiecare element al listei se compara cu celelalte in grupe de 5&4&@, e"aminandu&se astfel
toate cominatiile posiile, cu scopul de a fi creat un element nou. De e"emplu, un producator de
B
articole de sport ar putea include in lista( minge de fotal, minge de aschet, minge de cri<et,
aston de cri<et, crosa de golf, racheta de tenis, paleta de ping&pong etc.
(atalogul, metoda este numita astfel intrucat catalogul produselor unei firme sau
e"pozitii constituie %sursa de idei%. 'n acest sens, se aleg la intamplare doua sau mai multe
oiecte intre care se poate staili o relatie, care apoi este folosita pentru proiectarea unui nou
oiect.
(oncentrarea pe obiect) elementele acestei relatii sunt alese in functie de un scop ine
definit, unul dintre ele fiind fi". Atentia se concentreaza asupra celuilalt element. ;e otine o
relatie neasteptata, uneori curioasa, care poate conduce la idei noi si originale. De e"emplu( o
crosa de golf & elementul fi" si un tu de iluminat. Prin suprapunerea celor doua elemente se pot
otine solutii de tipul( crosa de sticla, crosa goala in interior, crosa electrica, crosa luminoasa etc.
2etodele de asociere fortata sunt utilizate, in special, in reproiectarea produselor si in
conceperea spoturilor pulicitare.
Metode de asociere libera a ideilor
;i acestea iau, de asemenea, in considerare toate ideile, chiar si pe cele nerealizaile de
fapt, dar care pot sugera, la randul lor, idei pentru prolema pusa in analiza. 'n aceasta categorie
se includ urmatoarele metode(
matriceala;
morfologica;
matricea descoperirii.
!etoda matriceala
$onsta in inscrierea intr&o matrice a tuturor variantelor unui element al produsului in
corelare cu toate variantele unui alt element al aceluiasi produs. 'n completarea unei astfel de
matrice pot interveni urmatoarele situatii(
& solutii imposiile /&0;
& solutie de!a e"istenta si folosita de concurentilor /.0;
& solutii neserioase /"0;
& solutii posiil de realizat /u, v, D, z0.
E
;olutiile posiile pot fi puse apoi in conformitate cu variailele altor elemente implicate
in rezolvarea prolemei.
!etoda morfologica
)ste recunoscuta ca fiind o metoda ce garanteaza producerea unui numar mare de idei. )a
a fost elaorata de Dr. 3ritz FGic<D de la $alifornia 'nstitute of HechnologD atunci cand si&a
propus sa staileasca sursele concrete de energie in constructia motoarelor pentru zoruri
cosmice. ;olutiile reies cu claritate din inscrierea intr&o diagrama tridimensionala a variantelor
posiile pentru fiecare element caracteristic al produsului sau al prolemei analizate.
De e"emplu( crearea unui scaun functional pentru tratament stomatologic ar putea fi analizata
din punct de vedere al materialului, al principiului de actionare si al elementelor de structura
functionale.
!atricea descoperirii
$onsta din inscrierea variailelor ce urmeaza a fi confruntate intr&un tael, in care se au
in vedere doua aspecte determinante pentru otinerea unui produs sau a unui serviciu( tehnico&
economic si organizatorico&economic. Pentru otinerea matricei tehnico&economice se vor
inventaria principalii factori tehnici si toti factorii economici ai intreprinderii. Aa intersectia lor
se vor afla produse e"istente, dar vor e"ista si cazuri in care, la intersectia unor factori, nu e"ista
produse corespondente, aici impunandu&se necesitatea ca acestea sa fie create. 'n plus, aceasta
matrice ofera posiilitatea analizei in timp a prolemei. 2atricea descoperirii investigheaza atat
resursele tehnice cat si cele economice si de aceea este considerata a fi un instrument foarte
eficient din punct de vedere euristic.

6

5.