Sunteți pe pagina 1din 3

23

TEMA 8 Continutul nvtmntului



A. Conceptul de continut al nvtmntului
B. Functiile curriculumului educational (continutul invatamantului)
C. Criterii de selectie si surse de alimentare a continutului nvtmntului
D. Documente curriculare
E. Modalitti de organizare a continutului nvtmntului

A. Definiia continutului nvtmntului
Ansamblul valorilor specifice si dominante ntr-o societate, selectate din ceea ce a creat mai valoros
umanitatea, structurate n cunostinte care duc la formarea unor deprinderi si priceperi, capacitti,
modele de actiune si triri afective, n conformitate cu cerintele actuale si de perspectiv ale societtii.

B. Functiile curriculumului educational (continutul invatamantului)

Cele doua functii actioneaza in interactiune, luand in considerare atat cele doua insusiri importante ale
continutului - cantitatea si calitatea cunostintelor cat si raportul dinamic, intre informativ si formativ.
Functia de scop (ideal)=se refera la anticiparea, in continutul invatamantului, a obiectivelor
educationale cat si a obiectivelor operationale.
Functia de mediere=priveste participarea (interventia sau mijlocirea) continuturilor la organizarea si
desfasurarea procesului de predare-invatare.

C. Criterii de selectie si surse de alimentare a continutului nvtmntului
1.Criterii de selectie
filosofice - concordanta dintre continutul nvtmntului si valorile societtii;
logico-stiintifice (epistemologice) structureaz continutul nvtmntului n functie de logica stiintei
si didactic;
psihopedagogice - presupun selectarea, prelucrarea si adaptarea continutului nvtmntului la
particularittile de vrst ale elevilor.
2.Surse de alimentare a continutului nvtmntului:
Surse principale - cunoasterea ca proces si ca produs.
Surse secundare - problematica lumii contemporane.

D. Produsele/documente curriculare
a. Produse curriculare principale:
I.planurile-cadru de nvmnt; II.programa colar; III.manualul colar.
b. Produse curriculare auxiliare: ghiduri metodice pentru cadrele didactice, ndrumtoare pentru elevi,
caiete de activitate independenta pentru elevi, soft-uri educationale.
c. Produse curriculare specifice (elaborate de ctre cadrul didactic):
planificarea calendaristic (semestrial i anual)
proiectele unitilor de nvare
proiectele de lecie/activitate didactic






24


a. Documente curriculare principale
I. Planurile-cadru de nvmnt
DEF-Documente curriculare oficiale, elaborate la nivel central (M.E.C.), cu rolul de a orienta procesul
instructiv-educativ desfsurat n institutii specializate, pe nivele de colarizare i pe profile.
-Cuprind:
o obiectele de nvtmnt grupate pe arii curriculare;
o succesiunea acestora pe perioada scolarittii;
o repartizarea orar a activittilor instructiveducative pe ani scolari, semestre si sptmni.
-Cerinte ale intocmirii:
sa asigure o anumita stabilitate in timp pentru a se putea urmari realizarea obiectivelor stabilite;
sa stabileasca o pondere cantitativa rationala, ca numar de ore pe fiecare disciplina, in functie de locul
si rolul acesteia, evitandu-se exagerarile in plus sau in minus pentru anumite discipline;

II. Programa scolar
DEF-Document curricular oficial care cuprinde oferta educational a unei discipline pentru un parcurs
scolar determinat.
-septembrie 2009 programele scolare:
proiectare curricular centrat pe obiective =>modelul centrat pe competente.
-argumente referitoare la trecere:
realizarea unei structuri coerente si unitare la nivelul ciclurilor de nvmnt gimnazial i liceal;
asigurarea calittii educatiei si compatibilizarea cu standardele europene prin formarea domeniilor de
competente-cheie.
-Structuri programe scolare
Programele scolare pentru clasele I - IV:nota de prezentare a disciplinei/ obiectivele-cadru/
obiectivele de referint/continuturile nvtrii/exemplele de activitti de nvtare/standarde de
performant.
Programele scolare pentru clasele V-XII cuprind:nota de prezentare a disciplinei/competentele
generale/competentele specifice/continuturi/valori si atitudini/ sugestii metodologice.
-Recomandarea Parlamentului European competentele cheie: Comunicare n limba matern/Comunicare
n limbi strine/Competente matematice si competente de baz n stiinte si tehnologii/Competenta digital/A
nvta s nveti/Initiativ si antreprenoriat/Sensibilizare si exprimare cultural.

III. Manualul scolar
DEF-Document curricular oficial care concretizeaz programa unui obiect de nvtmnt pentru o
anumit clas, tratnd temele pe capitole, subcapitole, lectii etc.
Pentru cadrul didactic= instrument de lucru orientativ, un ghid n proiectarea si realizarea
activittilor didactice.
Pentru elevi= instrument de informare si de lucru.


-Funcii ale manualelor colare
a. Functiile care se refer la elev:
1. de transmitere a cunostintelor
2. de dezvoltare a capacittilor - a compara, sintetiza, aprecia, respecta.
3. de consolidare a achizitiilor - dup ce s-a nvtat o cunostint/aptitudine+ exersarea= consolidare.
4. de evaluare a achizitiilor, nu doar o evaluare de tip certificativ,ci,de tip formativ (analiza erorilor).
5. de sprijin pentru integrarea achizitiilor utilizarea achizitiilor scolare n situatii diferite.
6. de referint - organizarea informatiei.
7. de educatie social si cultural - comportament, de relatiile cu altii.
25


b. Functiile care se refer la profesor:
1. de informare stiintific si general
2. de formare pedagogic ce tine de disciplin
3. de sprijin n nvtarea si organizarea lectiilor
4. de sprijin n evaluarea achizitiilor

-Cerinte n elaborarea manualelor scolare
Stiintifice: corectitudinea, coerenta, abordarea interdisciplinar a continuturilor.
Psihopedagogice: accesibilitatea limbajului, promovarea activittilor independente, stimularea
imaginatiei elevilor, a gndirii creatoare, a nvtrii prin descoperire, probe de evaluare si autoevaluare.
Igienico-estetice: lizibilitatea textului, formatul manualului, calitatea hrtiei si a cernelii, ilustratii.
Economice, privind costurile.

E. Modalitti de organizare a continuturilor-selectarea si organizarea continutului au la baza un
sistem de principii si criterii de natura psihologica, pedagogica:

a) Exigentele societatii contemporane puse in fata invatamantului.
b) Rolul si ponderea disciplinelor si a grupelor de discipline in cadrul culturii.
c) Imbinarea caracterului informativ si formativ al continutului invatamantului cu accentul pe caracterul
formativ al acestuia.
d) Accentuarea caracterului practic-aplicativ al continutului invatamantului.
e) Realizarea disciplinaritatii, adica a intrepatrunderii prin cooperare-coordonare a disciplinelor stiintifice la
nivelurile interdisciplinar, pluridisciplinar si transdisciplinar:
- interdisciplinaritatea (lat. inter - intre) - coordonarea la un nivel superior a doua discipline, in cadrul
carora semnificatiile se interactioneaza si se completeaza reciproc putand sa ajunga la un continut comun
integrat. ex:biochimia, psihopedagogia;
- pluridisciplinaritatea (lat. pluris - mai multe) - cooperare fara coordonare a mai multor discipline, se
face in principiu la acelasi nivel de ierarhie, pastrandu-si specificul si realizand conlucrarea.ex: matematica,
fizica, chimie, mecanica, astronomie, informatica etc;
- transdisciplinaritatea (lat. trans - dincolo, peste) - coordonarea globala a unor discipline sau chiar al
continutului invatamantului in diversitatea lui, pentru realizarea unor obiective si a unui ideal educativ
commune.ex:managementul educational.
f) Realizarea unor continuturi integrate care realizeaza contopirea" continuturilor a doua sau mai multe
discipline formandu-se o singura disciplina integrata: chimia-fizica.