Iscoada

de Tudor Arghezi
Decum s-a ivit lumina.
A iesit din stup albina,
S mai vada, izma--creata
A-nflorit de dimineata?
Se-ngrijeste. gospodina
De-nfloreste si sulfina,
Cci plutise val de ceata,
Asta-noapte, pe verdeata.
A gasit toata gradina
Inflorita, si verbina,
Si s-a-ntors, dupa povata,
Cu o proba de dulceata.
aza bun!
de Tudor Arghezi
S-a "ntors cercet!toarea
S! le spuie la surori
C!-i desc#is! toata floarea
$i c%mpia, de cu zori.
$i-au plecat aproape toate
&a cules, cu mii si mii,
&!s%nd vorb! la nepoate
S!-ngrijeasc! de copii.
C!ci muscoii si bondarii
$i-alte neamuri de p!dure,
e 'optite, ca t%l#arii,
(mblau mierea s! le-o fure.
)ns! paza-n stupi e bun!,
C! t%rziu, dupi apus,
Colo jos, subt stupi, la lun!,
*i zaceau cu burta-n sus.
Houl
de Tudor Arghezi
)n cutia cu p!l!rii vec#i, sta un urs de catifea. Dac! nu era galben ca floarea
soarelui, el ar fifost fioros 'i podul "ntreg ar fi tremurat de frica lui. Aveam "n pod+ doi
berbeci n!p%rli,i, trei vacif!r! picioare 'i un arm!sar care sta "n pod, fiindc! era de
lemn 'i vopsit cu pensula verde. Dar eragalben 'i culoarea asta mic'oreaz!
seriozitatea lucrurilor 'i nu sperie pe nimeni 'i au luat-o florile pentru ele.$i mai avea
ursul doi oc#i de sticl!, care se uitau drept "n tavan. Domni'oara
cus!toreas!,"mbr!c%nd ursul cu 'ase petice croite frumos, cred c! s-a "n'elat c%nd a
trebuit s!-i puie 'i oc#ii,gre'ind cutia oc#ilor de urs 'i lu%nd dintr-o alt! cutie doi oc#i
de porumbel. (n urs se cere"ncruntat- ursul nostru din pod se uita cu bl%nde,e.(rsul
st!tuse jos "n cas! doi ani "ntregi 'i ajunsese at%t de stric!tor "nc%t am fost nevoit s!-
l pun deoparte "n singur!tate 'i el se trezi "n cutia cu p!l!rii, numai dup! ce
"ncercase zadarnic fel defel de mijloace de "ndreptare. Croind ursul dup! fa,a unei
scurteici mo'tenit! de la o cocoan! bunic!, croitoreasa nu se g%ndise c! f!r! s!
vrea, prin potrivirea m!dularelor, "i d! ni'te n!ravuri pecare, nici scurteica, nici
catifeaua nu le avuser! la timpul lor. .at!l ur'ilor care umbl! nev!zut 'i"ngrije'te "n
munte de copiii lui s!p%ndu-le pe'teri, r!sturn%nd iarba c%t un pietroi pe
b%rloage,sp!l%ndu-i "n somn, piept!n%ndu-i 'i t!indu-le ung#iile cu un fier!str!u de
argint, face ce face 'itrece 'i pe la ur'ii de p%sl! pentru copii 'i le d! c%te un cr%mpei
de n!rav.(rsul nostru se n!r!vise s! fure 'i nu altceva dec%t bomboane, ciocolat!,
fructe 'i ra#at.C%nd .!tu,u aducea o cutie cu lucruri dulci, ursul mirosea 'i golea
numaidec%t cutia, f!r! s!-l vad!nimeni. / Cine a m%ncat ciocolata? / (0su,
r!spundea ridic%nd din umeri b!iatul. 1u mai e. / Dar cutia cu bomboane
engleze'ti? / (0su, r!spundeau fata 'i b!iatul.)l v!zuser! am%ndoi. &-au prins de
c%teva ori cu cutiile "n bra,e fugind sub canapea. &-au 'i b!tut. 2dat! i-au rupt o
urec#e de bumbac. De ani de zile ursul a m%ncat toat! ciocolata, toat!dulcea,a de
zmeur! 'i de c#itr!, caisele verzi, nucile, 'erbetul. )ns! el nu m%nca tot borcanul.
&uac%te pu,in ca s! nu se cunoasc!. Scotea c%te un pumn de bomboane, c%,iva
biscui,i 'i le m%nca petoate cu "ncetul.A'a s-a f!cut c! am trimis #o,ul "n pod ca s!-l
pedepsim 'i s! cru,!m dulciurile copiilor. )ns!el fur! 'i acum. 3ine din pod. 1oi nu l-
am "nt%nlit niciodat! pe scar!. Se fere'te de noi, "ns! copiii l-au v!zut de mai
multe ori cum vine, cum desc#ide dulapul, cum desface borcanele 'i cutiile, cum
legole'te 'i cum fuge "nd!r!t. De copii, ursul nu vrea s! se fereasc!.Str!mutarea lui
"n pod a fost cu at%t mai binevenit!, cu c%t "nv!,ase de la urs s! m!n%nce za#!r
'imielul cu p!rul cre, 'i mingea. $i de la miel a "nv!,at 'i mingea s! pape dulcea,!
furat!, confeturi,cozonac 'i pr!jituri. 4a mi se pare c! ursul niciodat! nu a m%ncat ce
m!n%nc! acum toate mingilecare "nconjoar! borcanele 'i cutiile 'i sug din ele
tot..!tu,u nu bate ursul, nici mielul, nici mingile, pentru c! el 'tie c! trebuie s!
creasc! 'i las!dulapurile descuiate, cutiile cu capacul ni,el ridicat, borcanele cu ,ipla
nelegat! pentru c! mingile nuau degete ca s! le deslege sfoara 'i s! descuie
dulapul..otu'i "ntr-o zi, .!tu,u o s! se puie la p%nda c#iar "n dulap. C%nd ursul 'i
mielul vor veni culinguri,a, cu l!bu,a, ca s! se "nfrupte, o s!-l g!seasc! pe .!tu,u
"ntre borcane. $i atunci nu 'tiu caredin trei va fugi mai repede speriat+ mielul, ursul
sau .!tu,ul.5Cartea cu juc!rii67

Cuvinte:scurteic
/ #ain! de stof!, "mbl!nit!, lung! p%n! la genunc#i
brlog
/ culcu'ul ursului, vizuin!
crmpei
/ bucat!, f!r!mi,!
chitr
/ fructul c#itrului, cu aspectul unei l!m%
Cheile, de T. Arghezi
8i,u si 4aru,u au mai crescut 'i "ncep s! comploteze. )n ceasurile scurte dintre
p!ruieli 'i g#ionti, da,i 'i primi,i, "n,eleg%ndu-'i interesele de genera,ie mai bine, ei "'i
dau seama c! au datoria s! se organizeze "mpotriva marilor adversari+ m!icu,a 'i
t!tu,u, unc#iul Sesis 'i m!tu'a .!tana. &ibert!,ile lor au v!zut din e9perien,! c! sunt
limitate de reguli 'i dogme. )n ordinea moral! nu e voie nimic, iar "n ordinea material!
totul e "ncuiat. Afurisi,ii 'i tartorii au dus perversiunea p%n! la rafinamentul dulapurilor
cu broasc!, blocate cu o f!r%m! de metal trecut! pe o verig!. Cu toate c!, nemi'cate
'i bl%nde la locul lor, s-ar l!sa de bun!voie cotrob!ite, dulapurile sunt ca 'i cum nici
n-ar fi acolo unde se g!sesc, c!ci stau "n buzunarele asupritorilor, unele la m!icu,a,
altele la t!tu,u.De la buc!t!rie p%n! la dormitoare, numai dulapuri de toat! m!rimea
'i "n!l,imea. 1u e odaie f!r! un dulap cel pu,in. .e "ntrebi de ce mai e nevoie de
dulapuri dac! sunt od!i, 'i ce rost mai au od!ile dac! mai ai 'i dulapuri, c#ei la od!i
'i c#ei la dulapuri. * absurd. $i mania c#eilor cu broasc! merge 'i mai departe. C#iar
"n dulapurile "ncuiate, dac! umbli la ele, dai de saltare "ncuiate, 'i "n saltare, de cutii
"ncuiate. 1emaipomenit: 2dat!, 4aru,u a g!sit u'a unui dulap cr!pat! 'i a strigat
numaidec%t pe 8i,u. Descoperiser!, "n sf%r'it, drumul la tainele mari, 'i au intrat
am%ndoi "n dulapul cu #aine. Decep,ia le-a fost serioas!, trezindu-se am%ndoi "ntre
pantaloni at%rna,i de c%rlige 'i fuste 'i d%nd 'i de alte rafturi "ncuiate. Dulapul mai
avea 'i patru u'i, iar la mijloc o gr!mad! de poli,e, p%n! sus. Ce r!u e s! fii
mic, 'i mai ales ce nedreptate: .ot !ia sunt de vin! c! e'ti mic+ puteau s! te fac!
mare dintr-o dat!, s! nu a'tep,i s! cre'ti c%t le-o place lor, dou!zeci de ani. * o
"n,elegere secret! "ntre p!rin,ii din toat! lumea. *i se prefac c! se g%lcevesc unii cu
al,ii pentru tot felul de prete9te, dar "n fond sunt de perfect acord+ copiii trebuie s! fie
mici 'i s! stea mici o via,! "ntreag!. 1-ar vrea 'i 4aru,u s! aib! must!,i? De ce n-are
must!,i? 1-ar vrea 'i 8i,u s! puie fustele mamei? De ce nu poate? ;iindc! e ,inut!
mic! "ntr-adins, s! nu poat! s! se g!teasc!.Au dus la dulap scaune, s-au suit pe ele
'i au dat de cutii "ncuiate. De cine le "ncuie !ia, dac! nu de ei ? Situa,ia asta trebuie
s! se sf%r'easc!. * de netolerat. .e pup! toat! ziua cu ipocrizie 'i ascund de tine tot.
3reau sinceritate 'i lucru pe fa,!, ori totul, ori nimic.(n zgomot de e9plozie a venit de
sus 'i un vaiet cu ,ipete a izbucnit.
<(nde sunt copiii? a "ntrebat t!tu,u.
<Adineaori erau pe aci, nu 'tiu unde s-au b!gat, a r!spuns m!icu,a, "nsp!im%ntat!.
Au dat fuga din dou! p!r,f pe sc!ri, 'i un spectacol dramatic s-a desf!'urat dinaintea
lor, "n dormitor. Dulapul cel mare, cu patru dulapuri, era r!sturnat peste 8i,u si
4aru,u, 'i a trebuit o jum!tate de ceas ca s! poat! fi sco'i de subt d!r%m!turi, din
#aine, din ruf!rie 'i ciorapi. &e c!zuser! "n spinare, ca o avalan'! de lucruri
"ndr!cite, dulapul, 'i toate cutiile de lemn 'i carton s-au pr!bu'it, lovindu-i fiecare cu
un col, undeva. 2 umbrel! "l nimerise ca un cioc de barz! pe 4aru,u "n ceaf! 'i
f!c!torul de rele zbiera afirm%nd c! l-a =omol%t>.
A fost prima revolu,ie adev!rat! din familie, 'i r!ni,ii trata,i la infirmeria gospod!riei
cu fric,iuni 'i oblojeli, s-au dezumflat abia dup! patru zile, c%t a durat 'i a'ezarea
lucrurilor la loc. 1umai ridicarea dulapului "n picioare a ,inut o jum!tate de zi,
demontat cu 'urubelni,a 'i montat bucat! cu bucat!.8odest 'i lingu'itor, 4aru,u s-a
a'teptat 'i la o b!taie pe n!dragi, dar m!icu,a ?-a cru,at, mul,umit! c! dulapul ?-a
prins "n!untru 'i nu ?-a strivit.
<1u m! ba,i, m!mico? a "ntrebat 4aru,u.
<)mi pare bine c! e cel pu,in con'tient 'i logic, a zis t!tu,u, ca un "nfumurat.
)n "mprejur!rile cele mai grele el spune vorbe umflate, tot ca s!-'i ascund! g%ndul de
ei.
<&as@ c! te-a b!tut el, Dumnezeu, a r!spuns m!icu,a.
3a s! zic!, 'i Dumnezeu are o "n,elegere cu ei... 1u mai e "n via,a asta nici o
libertate. C%nd nu te vede c! te strecori bini'or pe scar! t!tu,u, se ,ine dup! tine
Dumnezeu. 1u mai po,i nici s! sufli de at%ta camaril!. Ce-i atunci 4aru,u? Auc!rie 'i
b!taie de joc?rocesul s-a judecat dup! ce au fost scoase pansamentele. &a picior,
4aru,u a r!mas cu o zg%rietur! ad%nc!. 4uricul unui deget i-a r!mas mu'cat de 2
caset!, "n care 'i-? v%r%se ca s! ridice capacul. ;usese scos de subt boarfe cu
degetul prins "n desc#iz!tura de metal. ;lagrantul delict era evident+ voia s! for,eze
capacul, dar nu ?-a ajutat Dumnezeu, care ,ine cu p!rin,ii. Cum vrei s! mai aib! o
p!rere bun! copiii despre el, c%nd face poli,ie pentru !ia?&a proces au fost cita,i 'i
Colonelul 'i .!tana, 'i n-au lipsit din Curtea cu
Aura,i nici pisicile, admise "n calitate de ap!r!tori, "ntruc%t ele, c!,eii 'i g!inile
sunt "n solidaritate cu ei. Din motive "ns! speciale, "n leg!tur! cu intenden,a,
g!inile, ra,ele 'i g%'tele, cu toate c! acuza,ii cereau o larg! publicitate a
dezbaterilor, n-au figurat "n instan,!. Coco'ul Ioni,! s-a m!rginit s! ia
informa,ii pe la fereastr!, "n!l,%ndu-'i un oc#i p%n! la geam 'i comunic%nd
poporului, din c%nd "n c%nd, impresiile diformate, din 'edin,!. Colonelul s-a
prezentat "n uniform! 'i cu decora,iile pe piept. 3!z%ndu-? c! 'i-a pus 'i pe
=8i#ai 3iteazul> 4aru,u 'i-a dat seama c! se va petrece un lucru grav 'i a
sfeclit-o. 8ai ales c! unc#iul Sesis, indiferent de z%mbetul lui, nici nu ?-a b!gat
"n seam!.
<1u te mai uita a'a la mine, i-a atras aten,ia t!tu,u. * prea t%rziu. .e-am dat la
Curtea 8ar,ial! 'i vei fi judecat dup! Codul Austi,iei 8ilitare.
S-a ispr!vit, nu mai era nicio sc!pare. 2 s!-l m!n%nce ocna.entru solemnitatea
justi,iei, acuza,ii au fost ,inu,i "n coridorul de la baie. Intr%nd "n sala de 'edin,!,
colonelul a tu'it pentru preg!tire, 'i sabia lui s-a lovit de pardoseal!, de gresie, ca de
o lespede grea de e'afod. =* gata?> a zis, 'i a sunat din clopo,elul cu care alt!dat!
era c#emat! la sufragerie Cati. =* gata:> i s-a r!spuns. Aprodul care striga pe
"mpricina,i era soldatul de ordonan,! al domnului colonel. 2 s! vad! 'i el, 4aru,u,
acum, ce-i un colonel. 1u mai e Sesis "n civil, care "l r!sf!,a pe genunc#i 'i pe care "l
tr!gea de cioc, cu o lips! de respect tolerat! binevoitor. 2 tres! groas! 'i trei sub,iri+
patru trese de aur. $i epole,i. De sabie, nu mai vorbim. Se trage afar! lung!, lung!
de tot, 'i taie. Cu sabia asta domnul colonel a ucis la 8!r!'e'ti o mie, mi se pare, de
turci.
Soldatul a strigat pe "nt%iul acuzat. 3rea s! vie 'i 8i,u. 1u se poate. ;iecare c%nd e
c#emat. Acuzatul e adus de soldat, cu oc#ii-n p!m%nt. 1u s-a 'tiut c%nd venise 'i
p!rintele. A'tepta 'i el pe scaun la masa juriului. .oate autorit!,ile erau adunate.
3orbe'te colonelul, cu condeiul "n m%n!, fiindc! se fac 'i acte.
<Ia m%inile de la spate, stai drept 'i r!spunde.
4aru,u nu putea s! stea drept 'i s!-'i ia m%inile de la spate. Binea "ntr-o m%n! bilele
'i "n cealalt! un corn.
<Cum te c#eam!? a "ntrebat domnul colonel pre'edinte. 4aru,u s-a speriat. (nc#iul
Sesis a uitat cum "l c#eam!.
<4aru,u: r!spunde t!r!g!nat 4aru,u.
<Ce nume e !sta?... Csta nu e nume de judecat!... Spune cum te c#eam! legal:
4aru,u s-a uitat la t!tu,u, dar t!tu,u nu se mai uita la el. .rage cu coada oc#iului la
m!icu,a, dar nici m!icu,a nu se mai uit! la el. )ntoarce oc#ii la .!tana, dar nici .!tana
nu se mai uit! la el. Are de-a face numai cu Sesis, dar nici el nu mai e Sesis, e
domnul colonel 'i domnul pre'edinte.
<.e-am "ntrebat cum te c#eam! 'i nu mi-ai r!spuns. D!spunde.
<1u 'tiu, r!spunde 4aru,u, 'i o lacrim! "i umple fiecare oc#i, "n fa,a marii singur!t!,i
"n care se simte deodat! izolat.
<C%,i ani ai? 8ai "ntreab! pre'edintele.
Se g%nde'te, descurajat. 1ici asta nu 'tie. Dar "'i aduce aminte ce a r!spuns odat!
argatul etre la aceea'i "ntrebare c%nd a fost angajat.
<Sunt b!tr%n, r!spunse 4aru,u.1ea'teptatul r!spuns a tulburat "ntr-at%t auditoriul,
"nc%t, la un semnal al domnului colonel, acuzatul a fost repede scos afar! 'i dus la
baie, ca s! aib! vreme juriul s! r%d!.
<Cum ie'im din "ncurc!tur!? a zis Sesis. 1e trebuie imagina,ie.
Dus la baie, 4aru,u a pl%ns l%ng! 8i,u, care a pl%ns 'i ea v!z%ndu-l c! pl%nge.
<Ce ,i-a f!cut, m%nca-te-ar mama? ?-a "ntrebat 8i,u.
<Sesis nici nu mai 'tie cum m! c#eam!, a gemut 4aru,u, sim,ind c! tr!ie'te o
"mprejurare care "i da dreptul s! fie disperat.
<Ai spus c! m-am ag!,at 'i eu de dulap? l-a "ntrebat 8i,u.
<1-am spus nimic...
<Ai spus c! am c!utat cerceii mamii?
4aru,u t!g!duie'te, f!c%nd cu limba "n cerul gurii un zgomot cum suge purcelul.
Apare soldatul.
<Sunte,i c#ema,i am%ndoi, zise soldatul. 4aru,u face loc soru-sii s! treac!.
<Intr! tu "nt%i, zise 8i,u.
<4a intr! tu "nt%i, zice 4aru,u. *u am mai intrat o dat! "nt%i. Ciorov!iala la u'a
'edin,ei face pe Sesis s! o desc#id!.
<Iar v-a,i luat- la ceart!? "ntreab! colonelul, care "'i scosese sabia 'i c#ipiul. Abia ne
judec!m de dulap...
;iecare din copii "ncepe o e9plica,ie 'i nu se poate pricepe nimic.
<Sta,i jos: zice unc#iul Sesis.
4aru,u d! fuga la m!icu,a 'i 8i,u la t!tu,u. Solemnitatea a degenerat. 1u mai e nici
masa "n mijlocul od!ii, nici juriul "ncremenit pe scaune. Ii vine lui 4aru,u inima la loc.
<(ite ce ne-am #ot!r%t, zice unc#iul Sesis. 1u v! mai judec!m, nu v! mai
pedepsim: 5Copiii sar la el s!-? pupe.6 3! d!m vou! c#eile de la toate dulapurile.
5*ntuziasm.6 S! le ,ine,i voi, la voi... C%nd o trebui ceva din vreun dulap, umbla,i voi
'i scoate,i voi tot ce trebuie.
Atunci, verig! dup! verig! 'i snop dup! snop, de prin buznare, de la cing!tori 'i de
prin cuie, c#eile le-au fost puse gr!mad! pe mas! 'i date "n primire+ c#eile din toat!
casa, c#eile din toat! curtea, de la pivini,!, de la magazii, de la cote,e, de la mur!turi
'i de la bijuterii, de la lemne 'i de la #aine, de la c!mar! 'i de la ruf!rie, de la c!rbuni
'i de la dulapurile cu c!r,i.
<De azi "ncolo, ve,i avea voi doi grij! de toate 'i t!tu,u 'i m!icu,a or s! stea 'i or s!
se joace. 3oi face,i ceaiul, m%ncarea, voi pune,i untul pe p%ine, voi o s! lucra,i 'i o s!
aduce,i parale. .!tu,u 'i m!icu,a au demisionat, 'i c#iar acum se duc "n curte s! se
dea "n leag!n. 3oi s! preg!ti,i masa, c! m%nc!m la voi.E%ndindu-se mai bine, 8i,u 'i
4aru,u ar fi preferat s! fie judeca,i 'i condamna,i. *rau vreo sut! de c#ei dinaintea lor
'i le e9aminau+ unele g!urite, altele cu bold. Sem!nau unele cu altele, dar o
str%mb!tura deosebea c#eie de c#eie.
<Azi facem tot noi masa, zise m!icu,a. 3oi, lua,i c#eile 'i duce,i-v! la dulapuri.
3ede,i ce-i "n fiecare dulap, ca s! 'ti,i, 'i pe urm! le ,ine,i la voi. Ia tu patru verigi 'i tu
patru verigi.Cam codindu-se, dar totu'i bucuro'i, copiii au "ncercat la toate dulapurile,
'i nici unul nu s-a desc#is. Au luat c#eile la r%nd 'i de-a-ndaratele, o verig! dup! alt!
verig!, au ap!sat "n u'i cu genunc#iul, au scos limba, ca s! mearg! c#eile mai bine-
degeaba. Au fost c#ema,i la sup!+
<&a mas!, copii:
C%te o verig! cu c#ei, una dup! alta, a fost adus! la m!icu,a pe mas!, opt verigi
pline cu c#ei mai lungi 'i mai scurte.
<(it!-le: a zis 8i,u.
<Bi le dau "nd!r!t, a zis 4aru,u. 1u se potrive'te nic!ieri nici una.
Balonul spart
de Tudor Arghezi
Din doua baloane de cauciuc transparent, cumparate din mana conducatorul
de astri multicolori a vanzatorului de basici, unul a scapat.
*venimentul s-a petrecut pe neasteptate, ca la toate lucrurile umflate si trecatoare. A
pocnit o data, si copiii si-au intors capul, cu impresia ca cineva a >mancat> o pal.a De
sus, cobora o sfoara fara suflet, cu o zdreanta de cauciuc spanzurata de ea. 2rice
dialog ramanea zadarnic. I1 oc#ii lui 4arutu se roteau lacrimi dramatice, si un
geamat ii rupse gatlejul gras. Cand plange, frumosul 4arutu nu mai seamna cu sine
si nici cu una din fotografiile lui. Eura lui, croita plastic, pentru surasuri de garoafa, cu
arcul mladios si sprinten, isi pierde inia si e9presia- isi arata aproape toata limba. (n
raget de mare sinceritate ii desc#ide toata orc#estra vocala, insotit de o garla de
lacrimi. Cu ce se poate inlocui un om? Cu nimic. Si mai putin un balon.
.otusi, baloanele au asupra oamenilor superioritatea ca sunt identice, oarecum. Am
incercat o minge, un cerc, am fagaduit un cal, o pusca- toate laolalta nu ec#ivalau, in
momentul dezastrului, cu balonul, si ne-am dus prin lume sa cautam un al doilea
balon. Suferinta lui 4arutu era cu atat mai greu de vindecat cu cat un martor
permanent sta de fata, ca sa-i aduca aminte ca nu toate baloanele se sparg. 4alonul
8itului, surazatoare si trufase, plutea in aer, galben si rosu, sfidand rascoacerea
materialului si dilatatia solara fierbinte. 4a mi se pare ca balonul fetei se facea mai
mare si mai ispititor, pe masura ce aducerea-aminte a balonului baiatului se micsora.
Din ce in ce mai lucios si mai fraged, el isi permitea capricii si fantezii in jocul cu
vazdu#ul.
Draga 4arutu, e primul tau balon plesnit. &a patru ani nu este prea devreme.
&acrimile tale vin dintr-un punct al iluziei, care va izvori de-aci-nainte totdeauna. * un
simplu inceput, si fii multumit ca, murind, balonul a pocnit. Se mai gaseau in inimile
lui o voce si un entuziasm. 4aloanele tale viitoare, cele mai multe, se vor dezumfla
fara zgomot, sleite nesimtit, fara sa bagi de seama decat in momentul cand,
numarandu-ti atele, cele mai multe vor atarna in jos, tarate moale de o punga goala.
Asemenea baloane nu se vor mai putea umfla niciodata, caci nu va mai fi vant.
.e necejeste balonul surioarei, mai ager si mai darz decat nadajduia si ea. 1e vom
plimba in tot orasul cu el ridicat si vioi si ne vom duce acasa, ii vom da drumul in
odai, si maine, tot atat de tanar si de nou, se va inalta si mai sus. Asa sunt baloanele,
fatul meu. Intr-o parte pielea de cauciuc a fost mai tare, si basicile socase din ea s-au
ivit cu o durata mai lunga, desi rpetul fusese la fel. Si, cu baloanele tale dezumflate,
vei intalni baloanele care nu se mai dezumfla, si te vei ma#ni. 1u te ma#ni peste
masura, baiete, caci, la urma urmei, trebuie sa-ti spui un secret + si balonul lui 8itu o
sa pocneasca.
.otusi sta, stiu, in durata celor cateva ore, a celor cateva zile si in bucuria de-a te fi
putut folosi de ele. Aci n-as avea ce raspunde. *9perienta, de e9istenta careia o sa
afli atunci cand nu vei mai avea ce face cu ea, recomanda rabdarea, e9act pentru
timpul dezumflarii si pocnirii baloanelor colorate. Iti vine cumplit de greu sa asimilezi
aceasta idee, dar ea se c#eama intelepciune, tot un balon, care crapa mult mai des
decat baloanele de guma. ;a-te de pe acum intelept, de la o vasta cand in loc de
javra limba ta peltica rosteste va#za, si cand gura ta intortoc#eata pronunta jivati
drept vizavi. Caci intelepciunea adevaraat e mai bine sa fie peltica, prunceste decat
complicata, in silabele ei dure, de gangaveala marilor intelepciuni.
Si nu te mai uita cu atat pofta la balonul 8iturii. 3ad ca insinuarile mele de scepticism
n-au la tien nici o trecere, baiete. Singurul lucru care ti-a luat gandul de la baloane a
fost o bicicleta verde, pe care calarea un baiat cat tine de mic. Ai tacut cat ai tacut + ai
vrea o bicicleta. Si iar te apuci sa racnesti. .rebuie sa-ti mai spui ceva + ca daca te
plangi afara din cale de mult ca ti-a crapat balonul, se poate intampla sa te alegi si cu
o bataie- nu e voie sa te jelui. &umea e vesela si n-are timp de oftatul tau. 8-ai
inteles?
4arutu isi facuse si el socoteala. e furis, s-a repezit la balonul valid, a smuls de o
sfoara si a voit sa-l sparga, ca sa provoace, imitativ, o durere la fel si sa satisfaca
razbunarea. 3ai: ce s-a intamplat: 4alonul nu s-a spart ci a pornit in sus, departe, in
fundul marilor seninatati.
1u mai plange, 8itule: S-a dus acolo unde se duc toate baloanele, la Dumnezeu: