!

nsuficienta aortica
!"#$%$&"'
(%)*#$+$"%,- -/&,$+- este determinata de
inchiderea inadecvata a valvelor aortice.
0oate fi indusa de afectiuni ale valvelor
aortice, ale inelului aortei si aortei ascendente
(cauza in crestere in ultimele decade).
Ea face ca o parte a fluxului sanguin din aorta
sa revina in vS in diastola.
!nsuficienta aortica poate fi acuta sau cronica
Raspandirea ecografiei Doppler, metoda
sensibila in detectarea regurgitarilor valvulare,
a crescut descoperirea leziunilor aortice la
persoane asimptomatice.
Exista notiunea de insuficienta aortica normala
este detectata numai prin examen eco Doppler;
valvele aortice si aorta sunt normale;
este determinata de mici neregularitati normale
ale marginilor libere ale valvelor, care fac ca
acestea sa nu se inchida perfect in diastola;
1,$/2/3$- $%)*#$+$"%,"$ -/&,$+"
+&/%$+"
4#"+,$*%$ 5&$6-&" -2" 7-27"2/& -/&,$+"
89 :"*6-,$)6*2 -&,$+*2-&
produce ingrosarea, fibrozarea si retractarea
cuspelor cu sau fara fuzionarea comisurilor;
daca se produce si fuzionarea comisurilor,
insuficientei aortice i se asociaza stenoza
aortica (asociere frecventa)
marginea libera a valvei este retractata si
neregulata, producandu-se apozitia inadecvata
a cuspelor in diastola si un jet de regurgitare,
de obicei central in vS
insuficienta aortica reumatismala este rar
izolata, putandu-se asocia cu leziuni
reumatismale mitrale.
4#"+,$*%$ 5&$6-&" -2" 7-27"2/& -/&,$+"
;9 <$+*)5$=$- -/&,"$
cea mai frecventa malformatie congenitala a
valvelor aortice.
mai frecvent se complica cu stenoza aortica sau
cu asocierea stenoza + insuficienta aortica
13 din bicuspidiile aortice sunt complicate cu
regurgitari aortice pure : - in urma unei E.!.
- prin prolapsul valvelor
>9 ?-2+$#$+-&"- 7-27"2/& -/&,$+" determina mai
frecvent stenoza aortica
in 75 din cazuri poate asocia si grade diferite
(de obicei usoare) de regurgitare aortica.
4#"+,$*%$ 5&$6-&" -2" 7-27"2/& -/&,$+"
@9 1%=/+-&=$,- $%#"+,$/-)-
cea mai frecventa cauza de !A acuta
daca !A acuta este tolerata si nu necesita
tratament chirurgical de urgenta, aceasta
evolueaza spre regurgitare aortica cronica
produce regurgitare aortica prin:
- distrugerea si ruptura cuspelor
- formarea vegetatiilor
4#"+,$*%$ -2" -/&,"$ -)+"%="%,"
89 A$%=&/6*2 B-&#-% :
dilatarea radacinii aortei diametrului aortei
la nivelul jonctiunii sinotubulare (cu rol in
tractiunea cuspelor), determinand separarea
cuspelor si absenta coaptarii centrale
prin necroza cistica mediala a peretelui aortei
ce favorizeaza formarea anevrismelor
4#"+,$*%$ -2" -/&,"$ -)+"%="%,"
;9 !$)"+,$- -/&,"$ )$ =$)"+,$-
-%"7&$)6"2/& -/&,$+" determinate de
leziunile de ateroscleroza si de necroza cistica
mediala.Disectia aortei in portiunea proximala
daca afecteaza puntea comisurala slabeste
suportul valvelor
>9 CD4 -)/+$-,- +* "+,-E$- -%*2/-/&,$+-F
se coreleaza mai bine cu varsta decat cu cresterea
valorilor TA.
4#"+,$*%$ -2" -/&,"$ -)+"%="%,"
@94/&,$,- )$#$2$,$+- afecteaza :
-portiunea proximala a segmentului
tubular
G9A5/%=$2$,- -%H$2/5/$",$+- afecteaza :
-partea sinusala
-partea proximala a segmentului tubular
-valvele aortice
-portiunea bazala aS!v
-valva mitrala anterioara
?/%)"+$%,"2" -%-,/6/5-,/2/3$+" ale
regurgitarii aortice cronice sunt dilatarea si
hipertrofia vS, ulterior a AS si a aortei
Dilatarea vS atinge cele mai mari dimensiuni,
intalnite numai in cardiomiopatiile dilatative
Fibrele musculare sunt alungite si
hipertrofiate, masa ventriculara ajungand la
valori ce le depasesc uneori pe cele din
stenoza aortica
I$E$/5-,/2/3$- $%)*#$+$"%,"$ -/&,$+" +&/%$+"
B"+-%$)6"2" +/65"%)-,/&$$ ale vS ca
raspuns la suprasarcina cronica de volum(
diastolica):
89?&"),"&"- 7/2*6*2*$ ,"2"=$-),/2$+ al
vS(vTD);
;9?&"),"&"- +/652$-%,"$ care determina
mentinearea in 2$6$," %/&6-2" - &"2-,$"$
5&")$*%"J7/2*6 ,"2"=$-),/2$+ -2 KAL
>9C$5"&,&/#$- "M+"%,&$+- )$ +/%+"%,&$+-
a vS;
?*&N- 5&")$*%"J7/2*6 D!KA
A. Normala
B. !.A.cr. usoaramedie
C. !.A.cr. severa compensata
D. !.A.cr. severa decompensata
I$E$/5-,/2/3$- $%)*#$+$"%,"$ -/&,$+" +&/%$+"
I*%+,$- )$),/2$+- - KA
B"+-%$)6"2" +/65"%)-,/&$$ ale
cresterii postsarcinii :
-hipertrofia compensatorie
-cresterea presarcinii (legea Frank
Starling)
-cresterea contractiei miocardice
Aceste mecanisme compensatorii fac ca
majoritatea pacientilor cu !.A.cr. sa
ramana asimptomatici zeci de ani.
Depasirea mecanismelor
compensatorii postsarcina FE vS.
I$E$/5-,/2/3$- (949+&J
I*%+,$- )$),/2$+- - KA
Parametrii de evaluare a riscului:
1.dimensiunile telesistolice
2.FE
3.simptomatologia
4O4BO1P4
Asimptomatica o lunga perioada de timp
Primele semne pot fi atipice: transpiratie excesiva, palpitatii, cefalee
pulsatila, disconfort toracic (batai puternice ale cordului)
Stadiul simptomatic: dilatarea progresiva a vS cu aparitia disfunctiei
miocardice :
- dispnee progresiva: efort, repaus cu ortopnee, dispnee
paroxistica nocturna, EPA
- angina nocturna - scade Fc, creste diastola, creste volumul
regurgitant, scade presiunea de perfuzie coronariana
- palpitatii dureroase (ESv) creste v bataie postextrasistolic,
impact puternic al cordului de peretele toracic
- sincopa - rara
(OA01?D(4
1,$/2/3$-' sdr Narfan, spondilita anchilozanta, PAR
C$5"&5*2)-,$2$,-," -&,"&$-2-'
- carotide-=-%) arterial
- )"6%*2 42#&"= =" B*))", miscarile capului ritmate de
bataile arteriale
- Q$5*) 5-5$2-&- mioza in sistola, midriaza in diastola
- )"6%*2 R*$%+H"- alternarea culorii rosii si a palorii la
nivelul unghiiilor, ritmata de pulsul arterial
0*2)-,$$ -&,"&$-2" "M-3"&-," apar si in:
- PCA
- fistula Av
pierderea distensibilitatii arteriale
04S04:14
A/+*2 -5"M$-%'
J-652*F ="52-)-, $%#"&$/& )$ 2-,"&-2
Pulsul: celer et altus
J -652*F +* -)+"%)$*%" )$ +/N/&-&" &-5$=-
J 5*2) ?/&&$3-%
J 5"&$/-=- =" "T"+,$" J -2*%3$,-
0USAUS
0*2) N$)#"&$"%)
- primul vf 5&/,/)$),/2$+ (coresp maximului SS de
insotire), al 2-lea vf ,"2")$),/2$+
- perioada de ejectie-alungita
D1OA(UO14 4:D1:(4S4
TA diferentiale: TAs, TAd cu
persistenta zg. Korotkoff pana la 0, chiar
daca TAd rar este <30 mmHg
TAd cand se instaleaza !C, datorita vC
periferice (acest semn nu se interpreteaza
ca !Ao usoara)
4UA?USD4D(4
P8 J diminuat f absent - inchiderea prematura a vN, PR lung
P;-variabil - !$6$%*-,V-N)"%, - vAo remaniate, imobile
(%,-&$,- !Ao luetica, boli ce afecteaza radacina Ao
!"=*N2-&" 5-&-=/M-2- J alungirea sistolei vS
0; $%,-&$, (HTP) - !Ao acuta
P>- creste dimensiunea vS si PTDvS (! Ao ac si cr)
- semn de alterare a functiei vS = util in identificarea pacientilor
cu regurgitare Ao severa, candidati la tratamentul chirurgical
(OAUI(?(1OD4 4W:D(?4 4?UD4 A( ?:WO(?4
04:D(?US4:(D4D( ?S(O(?1 (O (OAUI(?(1OD4
4W:D(?4 4?UD4
A$65,/6": colaps hemodinamic brusc
dispnee severa, ortopnee, DPN, EPA
A+"%-&$$ $% #*%+,$" =" ",$/2/3$":
- durere toracica, paravertebrala, brusca, intensa
- febra cu agravarea brusca a starii generale
- traumatism
4*)+*2,-,$-' Z1- diminuat f absent
P2- intarit (HTP)
Z3
SD mai scurt, de intensitate mai joasa
SS de insotire prin cresterea debitului
Austin Flint- absent (inchidere prematura a vN)
0*26/%-&: raluri de staza
1S1?D:W?4:!(WX:4B4
Normala (!Ao usoara, moderata)
Ax QRS la stanga
Q in D!, avL, v3-v6 (fortarea initiala); r mic v1-v3
HvS tip supraincarcare diastolica QRS de amplitudine
mare, unde T inalte, pozitive; T negative, ST subdenivelat
TC!v apar tarziu, asociate cu disfunctia de vS
BRS incomplet (30)
BRS complet rar - de obicei asociat cu boala aortica
PR lung
ECG nu este un factor de predictie pentru severitatea
insuficientei aortice
:4!(WSWX(4
vS marit - in fct de durata si severitatea !Ao si statusul
functiei vS
Anomalie AS (in absenta !C sugereaza asocierea cu boala
mitrala)
Dilatarea Ao asc
Dilatarea crosei - buton Ao ascensionat, marit (adancirea
golfului cardiac) - sugereaza boli ale inelului aortic
Dilatarea Ao descendente - dilatarea anevrismala severa a Ao-
Narfan, ectazie anulo-aortica
Calcificari:
vao - asocierea cu stenoza aortica
peretele Ao asc aortita sifilitica (semn nespecific- apar si
in b. degenerative)
! Ao acuta- semnele radiologice ale !vS (EPA)
1+/+-&=$/3&-#$-
:/2 ")"%,$-2 $% 6-%-3"6"%,*2 5-+ +* (4/
!$-3%/),$+
1,$/2/3$"
?*-%,$#$+-&"
B/&#/2/3$- 7-27"$
!$6"%)$*%"- -/&,"$
KA =$6"%)$*%$ )$ #*%+,$"
040
U:B4:(:14 (O 1KWSUD(1 4 04?(1ODUSU( ?U (4
?:WO(?4
Detectarea debutului simptomelor
Evaluarea obiectiva a modificarii dimensiunilor si functiei
vS
Caracterul stabil sau rapid progresiv al leziunii
regurgitante
Pacientii asimptomatici cu !A usoarafmoderata , dilatatie
vS minima sau absenta si functie sistolica vS normala
necesita revaluare clinica anuala si reevaluare
ecocardiografica la 2-3 ani ( mai repede daca apar
simptomele)
D:4D4B1ODUS (OAUI(?(1OD1( 4W:D(?1
4?UD1
(%,"&7"%,$" +Q$&*&3$+-2- 5&"+/+" Y
Tratament medical suportiv pana la momentul
interventiei chirurgicale:
Nitroprusiat
Dopamina
Dobutamina
Balonul de contrapulsatie aortica este contraindicat !
Betablocantele utilizate cu prudenta sau deloc !
(exceptie disectia de aorta)
D:4D4B1ODUS (OAUI(?(1OD1( 4W:D(?1
?:WO(?1
REG!NUL DE EFORT:
Pacientii -)$65,/6-,$+$ +* #*%+,$" )$),/2$+-
KA %/&6-2- pot participa la orice activitate
zilnica, inclusiv la forme usoare de exercitiu fizic
si chiar competitii sportive
!" "7$,-, exercitiul $E/6",&$+9
Anterior participarii la activitati sportive-,"), ="
"#/&,
D:4D4B1ODUS (OAUI(?(1OD1( 4W:D(?1
?:WO(?1
B1!(?4S'
4X1OD( K4AW!(S4D4DW:('
DTDVS vol regurgit.
POSTSARCINA masa VS
STRESUL PARIETAL mentin FEVS
D:4D4B1ODUS (OAUI(?(1OD1( 4W:D(?1
?:WO(?1
?" #/2/)$6 Z
<2/+-%," =" +-2+$* [O$#"=$5$%- A:F I"2/=$5$%-\
!n !A severa la pacienti asimptomatici a permis intarzierea
momentului operator prin intarzierea aparitiei simptomelor si a
disfunctiei de vS
Postoperator creste supravietuirea si amelioreaza dimensiunile si
functia vS (Nifedipina vs Digoxin - NEJN 199+)
(1?4 [ 1%-2-5&$2F R*$%-5&$2\
Regresia dilatarii ventriculare si scaderea masei vS fara efect
semnificativ asupra fractiei de ejectie
D:4D4B1ODUS (OAUI(?(1OD1( 4W:D(?1
?:WO(?1
Efectele terapiei vasodilatatoare nu sunt
cunoscute la pacientii fara HTA sifsau cu dim. vS
normale (nu se recomanda)
Nu a fost evaluat efectul terapiei vasodilatatoare
pe termen lung la pacientii simptomatici cu
functie sistolica pastrata vs. chirurgie (preferabil
chirurgie)
(O!(?4D(4 !1 (OSW?U(:1 K4SKUS4:4 (O
(OAUI(?(1OD4 4W:D(?4
S4 04?(1OD(( ?U (4 ?:WO(?4 (PWS4D4
(OSW?U(:14 K4SKUS4:4 A1 (B0UO1 OUB4(
!4?4 (4 1 A1K1:4
!4?4 04?(1OD(( ?U (4 UAW4:4 0:1P(OD4
A(B0DWB1V!(AIUO?D(1 !1 KA A1 KW: 4K14 (O K1!1:1
4SD1 ?4UP1 0WA(<(S1[ ?(F CD4F ?B0\
(O!(?4D(4 !1 (OSW?U(:1 K4SKUS4:4 (O
(OAUI(?(1OD4 4W:D(?4 ?:WO(?4 A1K1:4
?S4A4 (
Pacienti simptomatici cu functie sistolica vS normala(
FEvS de repaus >50)
NYHA !!!-!v
Angor pectoris clas !!-!v CC +f_ C!
NYHA !! cu crestere progresiva a dim. vS sau declin progresiv al
functiei sistolice vS ( in limite normale) in repaus sau la efort
Pacienti simptomatici cu disfunctie de vS
NYHA !!-!v si disfunctie sistolica usoarafmoderata vS in repus( FEvS=25-
+9)
Pacienti asimptomatici cu disfunctie sistolica de vS(
FEvS< 50 in repaus)
Pacienti care vor fii supusi unor interventii chirurgicale
pe coronare, aorta sau alte valve
(O!(?4D(4 !1 (OSW?U(:1 K4SKUS4:4 (O
(OAUI(?(1OD4 4W:D(?4 ?:WO(?4 A1K1:4
?S4A4 ((-
O]C4 (( +* I1KA 50% la &"5-*) )$ =$6"%)$*%$ KA &")5"+,$7 I1KA
),-N$2" 2- =","&6$%-&$ )*++")$7" )$ ,/2"&-%,- 2- "#/&, ),-N$2-
0-+$"%,$ -)$65,/6-,$+$ cu FEVS 50% =-& +* KA )"7"& =$2-,-,[
!D!KA ^ _G66 )-* !DAKA ^ GG66\
?S4A4 ((N
0-+$"%,$ +* =$)#*%+,$" )"7"&- =" KA [I1`;Ga\
0-+$"%,$ -)$65,/6-,$+$ +* I1KA^Gba $% &"5-*) )$ =$2-,-&"
5&/3&")$7- 6/="&-, )"7"&- =" KA [ !D!KAc_bJ_G )-* !DAKAcGbJ
GG\
0-+$"%,$ -)$65,/6-,$+$ +* I1KA ^ Gba $% &"5-*) =-& +* ="+2$%*2 I1
$% +*&)*2 ,"),*2*$ =" "##/&, +* &-=$/%*+2$E$V ,"),*2*$ "+/+-&=$/3&-#$+
=" ),&"))