1.

EVALUREA PSIHOLOGICA
2.1. EVALUAREA PSIHOLOGICA A PERSONALULUI
DEFINITIE - CONCEPT
Evaluarea psihologica reprezinta un proces prin care urmarim,
determinam, inventariem, masuram si comparam nivelul calitatilor
aptitudinal comportamentale necesare individului in raport de specicatiile
postului respectiv!
In acest sens putindu-se constata modul in care acesta corespunde din
punct de vedere psihologic cerintelor impuse de practicarea acestuia!
Evaluarea psihologica se di#erentiaza de alte tipuri de evaluari
cunoscute $ pro#esionala, scolara, a muncii, a per#ormantei , etc datorita
#aptului ca masurarea , compararea si raportarea rezultatelor se
reralizeaza e%clusiv prin utilizarea de instrumente si metode psihologice!

Evaluarile psihologice di#era ca #orma si continut!

&st#el, ele se potclasica$
a' dupa scop si nalitate
(' dupa motiv
c' dupa metode, tehnici si instrumente utilizate
dupa metode, tehnici si instrumente utilizate $
i! alegerea si alcatuirea seturilor de pro(e in raport de specicul
solicitarilor psihice impuse de activitatea des#asurata )o(tinere
permis, siguranta circulatiei'
ii! selectarea pro(elor #unctie de tipul de transport e#ectuat ) mar#a
persoane,intern, international, etc'
dupa scop si nalitate$
i! emiterea unui aviz psihologic
ii! ela(orarea unei se de evaluare psihologica
dupa motiv $
i! selectie - anga*are )recrutare personal, gradul de compati(ilitate
#ata de un anumit post de munca '
ii! control periodic - mentinere #unctie ) sta(ilirea integritatii structurii
aptitudinal + comportamentale a detinatorului unui anumit post de
munca '
iii! promovare + schim(are #unctie )compati(ilitate pentru o noua
#unctie sau post de munca superior celui anterior '
iv! ree%aminare + e%pertiza )vericarea dominantelor psihologice care
au condus la emiterea unui aviz de inaptitudine sau de restrictie
psihologica'
v! sesizare ) investigarea caracteristicelor psihologice care au generat
accidente sau comportamente pro#esionale inadecvate la locul de
munca '
TE,NICI, -ETODE, IN.T/0-ENTE P.I,O1O2ICE 0TI1I3&TE IN E4&10&/E&
PE/.ON&1010I
Calitatile psihometrice ale instrumentelor psihologice Pentru a util orice
instrument psihologic tre(uie sa e $
o standardizat, adica sa presupuna un singur mod de aplicare, scorare
si interpretare a datelor, indi#erent de su(iectii evaluati sau de cel
care-l administreaza!
o sa ai(a o (una capacitate discriminativa , sa permita departa*area
intre su(iecti di#eriti si o (una interpretare a acestor di#erente
o sa e economic, costul lor sa e rezona(il in raport de (eneciu
rezultat din aplicarea lui
o sa ai(a rezistenta de #atada, sa e construit in asa #el incit su(iectii
sa nu realizeze care este scopul evaluarii
o sa permita vericarea masurarii in care su(iectii au mintit sau au
dat respunsuri deziramente sociale
TE,NICI, -ETODE, IN.T/0-ENTE P.I,O1O2ICE 0TI1I3&TE IN E4&10&/E&
PE/.ON&1010I
Indi#erent de tipul pro(ei, principalele calitati ale acestora raman$
o 4aliditatea - reprezinta calitatea unei pro(e de a putea masura ceea
ce isi propune!
o Fidelitatea - reprezinta acea calitate a pro(ei de a masura corect si
de ecare data acelasi lucru sistematic si repetat,
o .ensi(ilitatea - reprezinta capacitatea pro(ei de discriminare si
sesizare a di#erentelor dintre su(iecti

Tipuri de validitate $
de continut $ este indeplinita numai daca pro(a contine itemi care
vizeaza toate aspectele incluse in constructul vehiculat, si este
dependenta de teoriile a5ate in spatele acestuia!
de criteriu$ utilizeaza un criteriu e%tern cunoscut ca un reprezentant
del al constructului urmarit, respectiv noul instrument poate
apreciat in raport de un altul de*a e%istent! .trategii $ - validitate
predictiva $ raport predictor ) rezultatele pro(ei ' si criteriu
)per#ormanta, reusita pro#esionala '
validitate concurenta $ in masura in care concureaza semnicativ cu
alte pro(e ce masoara acelasi lucru'
de construct$ urmareste in ce masura rezultatelor o(tinute prin aplicare
corespund inter#erentelor teoretice respective$
validitate convergenta prin care sint estimate corect relatia dintre
doua constructe teoretice )agresivitate + risc de accident '
validitate divergenta sau discriminanta sa sta(ileasca relatii sla(e
sau nule cu pro(e independente ce evalueaza dimensiuni di#erite cu
care nu intra in relatie
validitate adaugata , sa aduca un plus de precizie comparativ cu
cele de*a e%istente
validitate aparenta impresia pe care o #ace pro(a, sa se re#ere la
aspectele urmarite
ET&PE1E 0NEI P/OCED0/I DE 4&1ID&/E
a' Denirea premizelor psihologice si a cadrului teoretic conceptual
(' .ta(ilirea modului de aplicare ) instructa* ', scorare si prelucrare +
interpretare
c' .ta(ilirea esantionului6 populatie, categorie socio-pro#esioanla, virsta,
se% ,etc
d' &plicarea propriu zisa a pro(ei
e' &naliza rezultatelor$ distri(utie, #recventa, tendinta centrala, a(atere
standard, a(atere medie, mediana, modul
#' .ta(ilirea coecientului de corelatie #unctie de tipul sau strategia de
validare6
g' Coecient de corelatie .pearman +7ro8n a ranguirilor, Ela(orarea
etalonului ) (aremelor $cinci clase, l9 clase, etc'
FIDE1IT&TE&
-etode de determinare a delitatii pro(elor
test-retest are la (aza o aplicare intiala si apoi repetarea dupa un
interval in scopul sta(ilirii gradului de corelatie )coecient de constanta
' intre scorurile o(tinute de acelasi su(iect la cele doua evaluari , o alta
#orma a acestei metode o reprezinta #ormele paralele, adica aplicarea a
doua pro(e cu valoare similara ind posi(ila utilizarea acestei metode
intr-un interval de timp mai scurt dupa cea initiala
prin in*umatatire , metoda permite aprecierea omogenitatii in
masurarea dimensiunii principale si consta in impartirea itemilor pro(ei
in doua parti egale si evaluarea intensitatii corelatiei dintre scorurile
o(tinute la cele doua *umatati
consitentei interne ) inter-itemi ' aprecierea masurii in care ecare item
al pro(ei masoara acelasi lucru, respectiv similitudinea in continut a
itemilor!
Coecienti de corelatie $
coecient de omogenitate ) .pearman ',
coecient Cron(ach, )valori intre 9 si : , valoare acceptat de la 9,;9',
Pearson ) rang '
E.&NTION&/E&
Esantionarea reprezinta procesul de alegere, selectie din ansam(lul
populatiei a unei parti ce va supusa evaluarii si care sa permita
o(tinerea de concluzii vala(ile pentru intregul grup de insi constituenti ai
populatiei
In acest sens esantionul tre(uie sa e reprezentativ si sa ai(a o anumita
marime!
Esantionarea poate $
.impla,
&leatoare
.traticata )su(esantioane'!

ET&1ON&/E
Etalonul reprezinta o modalitate de raportare a unor rezultate la indicatori
cacantitativi si calitativi rezultati statistic din prelucrarea per#ormantelor
esantionului in evaluare!
/ezultatele aprecierii personalului sau a celor o(tinute in evaluarea
psihologica )note, scoruri, cote' capata semnicatie in masura in care sint
raportate prin etaloane sau (aremuri la un sistem standard de notare !
Etaloanele di#era dupa modalitatile statistice utilizate in ela(orarea lor $
<0&/TI1E 6 acest tip de etalon presupune impartirea esantionului in
patru clase ecare insumind un procent de =>ti din :99ti
DECI1E $ presupune utilizarea a :9 clase ecare insumind :9ti din
:99ti
CENTI1E $ presupune :99 de clase ecare reprezentind un procent
de :ti din :99ticlase normalizate, etc
-ONO2/&FI& IN.T/0-ENT010I P.I,O1O2IC
Orice test, pro(a , chestionar , adica tot ce reprezinte instrument
psihologic tre(uie sa cuprinda pentru a utilizat si aplicat o monograe
respectiv un manual care sa cuprinda aspecte denitorii si caracteristice
acestora!
In acest sens o monograe a pro(ei va cuprinde $
descrierea pro(ei
a! valoarea lui psihodiagnostica
(! modalitatea de aplicare $instructa*, interpretare
c! prelucrarea statistica a rezultaterlor$ delitate, validitate, corelatii
d! etaloane, (arteme orientative sau semnicative
-ETODE P.I,O1O2ICE 0TI1I3&TE
-ETOD& O7.E/4&TIEI - consta in urmarirea, o(servarea si notarea
sistematica in (aza unui protocol atit a mani#estarilor atitudinal +
comportamentale ale individului in situatia de e%amen cit si a aspectelor
per#ormantiale o(tinute de acesta la ecare din pro(ele aplicate!
-ETOD& 7IO2/&FIC& - prin utilizarea acestei metode o(tinem date de
natura (iograca despre cel evaluat psihologic!
-ETOD& INTE/4I010I - urmareste surprinderea unor aspecte legate de$
e%periente, a(ilitati,, cunostiinte, trasaturi de personalitare, etc!
-ETODE P.I,O1O2ICE 0TI1I3&TE - -ETOD& O7.E/4&TIEI
Consta in urmarirea, o(servarea si notarea sistematica in (aza unui
protocol atit a mani#estarilor atitudinal +comportamentale ale individului in
situatia de e%amen cit si a aspectelor per#ormantiale o(tinute de acesta la
ecare din pro(ele aplicate!
&ceasta metoda se utilizeaza su( doua aspecte $
o(servatia generala asupra atitudinii si comportamentului pe parcursul
intregii evaluari privind $
tinuta, aspect vestimentatie, relationare, comunicare, comportament
adecavat sau inadecvat situatiei de e%amen, emotivitate,
nervozitate,irasci(ilitate, cooperare, necooperare, interes-dezinteres #ata
de rezultate, motivatie, randament progresiv- regresiv, aspecte volitionale,
autocontrol
o(servatia directa la pro(e urmareste$
adaptare si integrare in sarcina, aspecte specice evidentiate de valoarea
psihodiag(nostica a pro(ei ) despre caracteristicele motricitatii cind
aplicam o pro(a motorie, despre volum si viteza cind operam cu una de
perceptie'
evolutia randamentului, aspecte de natura temperamentala sau
comportamentala mani#estate in timpul pro(elor!
Toate aceste elemente puse in valoare de metoda o(servatiei completeaza
si intregesc prolul celui evaluat
-ETODE P.I,O1O2ICE 0TI1I3&TE - -ETOD& 7IO2/&FIC&
Prin utilizarea acestei metode o(tinem date de natura (iograca despre
cel
evaluat psihologic!
In#ormatiile o(tinute #ac re#eriri la aspecte legate de $
studii
pregatire pro#esionala
evolutie pro#esionala
mediu #amilial
stare de sanatate
interese, motivatii
integrare socio-pro#esionala
Cea mai cunoscuta modalitate de aplicare a acestei metode o reprezinta $
&N&-NE3&
-ETODE P.I,O1O2ICE 0TI1I3&TE - -ETOD& 7IO2/&FIC& &N&-NE3&
Prin anamneza sint colectate date de natura psiho-individuala specice
celui evaluat, care ne a*uta sa ne #ormam o imagine asupra
personalitatii acestuia!
&namneza poate avea un caracter structurat, atunci cind utilizam un
cadru standardat ) intre(ari inchise' , dar care poate completat prin
intre(ari deschise adresate su(iectului in raport de elemente relevante
aparute in momentul discutiei!
Ea are un caracter de condentialitate si presupune acceptul
su(iectului de a raspunde la niste intre(ari personale precum si acela
de a de acord cu notarea raspunsurilor!
De regula se recomanda utilizarea anamnezei la inceputul evaluarii in
scopul cunoasterii individului cit si pentru a se realiza o copoerare si o
inrerelationare e%aminator +su(iect!

-ETODE P.I,O1O2ICE 0TI1I3&TE - -ETOD& INTE/4I010I

Interviul ca metoda de selectie urmareste surprinderea unor aspecte
legate de $ e%periente, a(ilitati,, cunostiinte, trasaturi de personalitare,
etc!
Ca mod de des#asurare acesta are mai multe o(iective $
o Colectarea unor in#ormatii despre candidat in masura evaluarii
acestuia ca rapunzind la cerintele postului de munca
o O#erirea de in#ormatii despre rma si post in scopul deciziei
candidatului
o Formarea unei impresii generale despre candidat
Clasicarea interviurilor $
.tructurat + realizat pe (aza unei structuri presta(ilite de intre(ari identice
pentru toti candidatii
este realtiv standardizat
lasa timp sucient pentru discutii
o#era un mediu rela%ant, nu induc stress
are dezavanta*ul ca nu este sucient de 5e%i(il si adaptat ecarei
situatii
Nestructurat$
nu se (azeaza pe o structura presta(ilita, #olosind o serie de
intre(ari specice ecarei situatii
este 5e%i(il, creind un cadru mai natural de discutii
are dezavanta*ul omiterii unor intre(ari relevante, iar (aza de
comparatie a candidatilor este mai putin o(iectiva
In etapa premergatoare interviului se are in vedere $
criteriile utilizate in alegerea candidatuluii
ce in#ormatii mai tre(uiesc o(tinute prin interviu
ela(orarea listei de intre(ari, pro(leme
Conducatorul interviului tre(uie $
sa ai(a cit mai multe in#ormatii despre post si candidat
sa e ama(il si sa-l incura*e*e sa vor(easca
sa diri*eze si sa controleze discutia
sa #urnizeze in#ormatii candidatului
sa surprinda e%emple de atitudini, cunostiinte, a(ilitati ) sa o(serve'
sa e o(iectiv in applicarea criteriilor de selectie
sa puna punct discutiei cind considera ca este cazul
#ormularea concluziilor ) raportul'
Calitati necesare conducerii unui interviu $
capacitatea de a asculta
capacitatea de a pune intre(ari
capacitatea de analiza si sinteza
capacitatea de control
IN.T/0-ENTE DE 10C/0
Pro(e ce vizeaza calitati seNzoriale6
a! calitati ale atentiei, $ 7ara* Touluze Pierron, &CC, &C1, ?repelin,
Praga,&D., 7ara* 2lazo8,/om(, Test 3, 1a(irint,ta(elele Platonov,
etc
(! calitati amnezice $-emorie topograca, -emorie /e@, pro(a 1a(irin
c! reprezentari spatiale $ vedere spatiala, caramizile -ac <uerr@ Pro(e
ce vizeaza calitati cognitive$ matricele /aven, matricele progresive
7onardel dominourile, pro(ele de inteligenta 7ontila, 7rinzei
Pro(e ce vizeaza calitati perceptive $ aprecierea vitezelor si distantelor
perceptia miscarii
atentie manuala
Pro(e motorii $
Pro(e situationale$ de simulare
pro(a speciala auto
/C&D= Programe specice$
P.I /0TE4&
P.I TE.T
.OCIO P/O
P/O2/&- C10A
P/O2/&- .&/-I3&
timp de reactie
reactivitate comple%a 7onardel
disociere manuala Capacitati tehnice $
transmisia miscari
pirghiile
Pompa .chultze
C/ITE/II DE P/E10C/&/E .I INTE/P/ET&/E & /E301T&TE1O/ E4&10&/II
0tilizarea si aplicarea instrumentului psihologic, respectiv administrarea
de teste, pro(e, chestionare, programe specice de lucru se concretizeaza
in nal prin o(tinerea unor rezultate cantitative, adica ceea ce denumim
COTE )raspunsuri (une sau erori'!
Cotele devin o e%presie calitativa atunci cind ele sint raportate la ITE-I,
P&/&-ET/II, .C&1E de evaluare adica atunci cind re#electa valoarea
psihodiagnostica a pro(ei si sint raportate la etaloane si (aremuri care ne
dau indici asupra gradului de saturare a caracteristicelor psihice ale
individului evaluat - de la #oarte sla( la #oarte (un
/olul psihologului este de a interpreta aceste rezultate nu numai cantitativ
ci si calitativ in conte%tul evolutiei glo(ale a su(iectului !
Interpretarea rezultatelor este un proces de analiza, de acordare a unor
coecienti de pondere uneori de suplinire si compensare a unor
caracteristici prin altele in asa #el incit sa se poata pune accent pe
posi(ilitatile si valentele psihologice ale indivdului supus investigatiei!
Toate aceste elemente sint completate cu datele o(tinute in urma
anamnezei, a o(servatiei directe a psihologului in timpul evaluarii a
in#ormatiilor nontest ce pot legate de e%perienta, vechimea,
comportamentul si atitudinea pozitiva a celui evaluat!
In procesul de ela(orare a avizului psihologic o importanta deose(ita
revine modului in care rezultatele o(tinute in urma evaluarii psihologice
sint corelate si coro(orate cu o serie de alte in#ormatii ce ne parvin din
a#ara cadrului de evaluare, dar care ne con#era indici privind adaptarea si
integrarea pro#esionala a individului la locul sau de munca, date privind
evolutia si comportamentul sau pro#esional!
&ceste date vizeaza aspecte legate de $
/olul acestor elemente in cazul in care in#ormatia este pozitiva, #avora(ila
individului au un caracter compensatoriu in conte%tul interpretarii glo(ale
a evolutiei su(iectului la evaluare, putind determina emiterea unui aviz
psihologic de BaptC sau de recomandare pentru un alt loc de munca in
raport cu potentialul sau!
vechimea si e%perienta pro#esionala
lipsa a(aterilor legate de nerespectarea reglementarilor prevazute in
legislatia rutiera
caracterizarea din partea unitatii in care acesta isi des#asoara activitatea
Interpretarea rezultatelor urmareste ponderea calitatilor psihice constatate
in raport de valoarea lor psiho-diagnostica in reusita pro#esionala sugerind
urmatoarele reguli $
sa nu a(solutizeze si sa trateze aritmetic + grupele de (arem,
sa utilizeze in#ormatiile calitative din anamneza si o(servatia asupra
comportamentului prin$
sa de o(servatie
sa de interviu
sa compara prolul psihologic o(tinut in (aza di#erentei dintre scorurile
standard si cele ale persoanei respective
sa deceleze #actorii constitutionali care au condus la o anumita
per#ormanta de cei circumstantiali ) emotivitate, o(oseala, nivel cultural,
sanatate'
sa interpreteze per#ormantele prin prisma perspectivei capacitatii de
per#ectionare, invatare, e%ercitiu
sa ia in considerare capacitatea persoanei de a compensa un nivel mai
sla( de reprezentare a a(ilitatilor prin alte calitati )nivel intelectual,
responsa(ilitate, motivatie, orientare atitudinala, capacitate de control si
autocontrol