Sunteți pe pagina 1din 8

DEGRADAREA MONUMENTELOR ISTORICE SI A SITURILOR

ARHEOLOGICE


Pesamosca Sabina Stella
Universitatea din Bucureti, Facultatea de Geografie




Rezumat
Articolul are ca scop pricipal diminuarea actiunilor antropice cat si naturale ce afecteaza
direct cat si in timp monumentele si siturile arheologice. Unele dintre ele fiind inscrise in Patrimoniul
Naional necesita o mai mare atentie deoarece pierderea lor ar insemna totodata pierderea unei parti
de istorie. Plecnd de la premisa reabilitarii si conservarii cat mai mult n timp a acestora a fost mai
intai necesara o evaluare vizuala a catorva dintre respectivele monumente si situri dar si o
documentare bogata cu date si informatii conforme, elocvente si verosimile din punct de vedere al
elaborarii unor concluzii. Astfel ca Bucuretiul este un ora, o capital si un municipiu viu respirand
istorie datorita monumentelor si a catorva situri arheologice ce n continuare ii pun mai departe
amprenta asupra Micului Paris.

Cuvinte cheie: monument, patrimoniu naional, conservare, sit arheologic, istorie culturala,
factori naturali, factori antropici

1. Introducere
Monumentele ct si siturile arheologice reprezinta un izvor important de istorie si cultura dar si
valoroase atractii turistice, astfel conservarea acestora reprezinta aprecierea fata de comunitatea din care
facem parte dar si respectarea istoriei ce ne-a fost lasata de predecesorii nostrii.
Bucuretiul este unic printre capitalele europene datorit cantitii i calitii
arhitecturii moderniste din perioada interbelic. n ziua de azi, ns, cldiri monument,
menionate n manuale internaionale de arhitectur, se afl la un pas de colaps.
In anul 2004 conform Ministerului Culturii si al Cultelor, Bucurestiul numara nici
mai putin nici mai mult de 2.627 de monumente istorice, iar astazi dupa 10 ani Bucurestiul
numara 2.435 de monumente, oare unde au disparut cele aproximativ 200 ?
Pastrarea oraselor ca imense muzee in aer liber ce nu au valoare de utilizare nu este
acceptabila astazi. Toate spatiile urbane si constructiile ar trebui sa poata fi folosite intr-un
scop util, cu exceptia ruinelor si a aunor monumente cu statut special.

2. Monumente istorice
Un monument istoric este o oper de sculptur sau de construcie arhitectonic de
proporii mari sau de o deosebit valoare, destinat s perpetueze amintirea unui eveniment sau a
unei personaliti remarcabile.
Exemplu de monument istoric este cel al Lupoaicei Capitoline, simbolul latinitii.
Monumentul, copie a Lupoaicei Capitoline de la Roma, a fost druit oraului Bucureti de ctre
Viceprimarul Romei cu ocazia marii Expoziii din 1906 ce celebra 40 de ani de la ncoronarea
Regelui Carol I ca domnitor al Romniei i 1800 de ani de la cucerirea roman a Daciei.


Fig. 1: Lupoaica Capitolina (ce este amplasata in fata fostului magazin Bucureti)

3. Sit arheologic

Un sit arheologic este un teren, care cuprinde vestigii arheologice, ce reprezint habitatul
uman din diferite etape ale evoluiei sale, cuprinznd structuri arhitecturale, urbanistice, tehnice,
amenajri, precum i alte urme ale civilizaiei umane, n contextul natural.
Exista putine siteuri arheologice insa cel ce are si o partea de istorie este Curtea Veche.
ntreaga curte domneasc era format dintr-un palat Paltul Voievodal, o biseric - Biserica Buna
Vestire, case cu saloane de recepie, cancelariile domneti, grajduri i grdini. Curtea domneasc
a devenit nefuncional dup marele incendiu care a mistuit o mare parte din Bucureti n 1718. n
prezent, ruinele Palatului Voievodal au devenit sit arheologic protejat, fiind amenajat i un muzeu,
Muzeul Curtea Veche.

Fig. 2 Situl arheologic Curtea Veche

4. Factori ce cauzeaza degradarea

4.1Factori naturali

4.1.1 Ridicarea nivelului de calcare
Prin nivel de calcare se intelege nivelul superior al terenului din exteriorul monumentului
dar si nivelul la care se afla pardoseala de la intrare. Cota exterioara a terenului se poate modifica
din cauza cresterii stratului vegetal al solului, a depunerilor de pamant la monumente amplasate pe
teren in panta, a tasarilor. In consecinta se produce modificarea proportiilor originare ale
constructiei, dar si ridicarea nivelului umiditatii de capilaritate (igrasiei).

4.1.2 Tasarea solului
Comprimarea, adancirea straturilor din sol pe care se reazema constructia se produce din cauza
presiunii exercitate de greutatea zidariei, acolo unde ea depaseste capacitatea pamantului de a ii
rezista, acolo unde terenul de fundare este neomogen si raspunde diferit acestei presiuni. Cunoscut
este cazul turnului din Pisa, unde tasarea inegala a solului a produs o coborare a nivelului
fundatiilor pe o latura a turnului, efectul fiind cel de inclinare vizibila a constructiei.

4.1.3 Eroziunea si coroziunea
Eroziunea este degradarea de natura mecanica produsa prin actiunea abraziva a curentilor de
aer care antreneaza particule solide, prin actiunea mecanica a apei.
Coroziunea provoaca degradarea materialelor prin fenomene fizico-chimice: oxidare,
ruginire, dezagregare, putrezire.
Atmosfera poluata a provocat si ea modificari radicale ale materialelor de constructie,
accentuand fenomenele de coroziune. Imaginea actuala a unor monumente Ca dOro din Venetia
este total diferita de cea descrisa de martori din primele lor secole de existenta.

4.1.4 Atacurile biologice si microbiologice.
Gama lor variaza de la actiunea microorganismelor, distrugatoare mai ales pentru picturile
murale si pentru lemnarie, pana la aparitia plantelor fixate in fisuri sau in partea superioara a
zidurilor, in mod deosebit a celor ruinate sau a celor cercetate arheologic si neprotejate la
incheierea sapaturilor.


4.2 Factori antropici

4.2.1 Vibratiile
- Vibratii acustice
- Trepidatii: vibratii fizice din circulatie sau trafic
Remediile existente pentru a prevenii producerea vibratiilor sunt devierea traficului de pe
arterele aglomarate catre cele marginale cu un risc mai mic de ambuteiaje cat si eliminarea surselor.
Exista paravane care protejeaza monumentele si cladirile de vibratiile acustice si de trafic.

4.2.2 Desecarile (asanarile exagerate)

Constructorii vechi aveau posibilitati de construire pe terenuri de diferite categorii. Desecarile
au efect asupra fizicii terenului. In Romania exista numeroase terenuri contractile macroporice care-
si schimba compozitia in contact cu apa.
Turnul din Pisa a fost construit pe un teren mlastinos, inclinatia fiind stopata prin fundatii pe
directia inclinarii. Dupa desecarile din ultimii ani inclinatia s-a accentuat si a fost necesara o
interventie rapida (subturnari la fundatii, demontarea provizorie a varfului turnului etc.).
De multe ori constructiile pe teren umed se faceau dupa consolidarea acestuia prin baterea unor
pilastri.

4.2.3 Poluarea chimica

Afecteaza de obicei calciul din materiale : mortare pietre. Prin reactiile chimice se elimina
carbonatii si are loc pulverizarea materialelor. Factorii chimici din aer, in special in orasele mari ataca
suprafata pietrei si mortarele. Daca armatura din betoane nu este bine protejata, este si ea atacata de
factorii chimici. Lemnul tratat rezista bine la poluare.

5. Protejarea monumentelor si a siturilor arheologice

Actiune necesara pentru asigurarea conditiilor de existenta a unui monument, sit sau zona
istorica. Termenul este realationat si cu protectia fizica impotriva vandalismului si a factorilor externi
de distrugere.
Conservarea monumentelor este astazi in occident este parte a planificarii teritoriale moderne.
Se studiaza si se iau masuri pentru pastrarea si punerea in valoare a unor zone intregi urbane.
Conservarea integrata presupune protejarea unor astfel de zone urbane.
Protectia legala presupune existenta unor legi de protectie a monumentelor care sa asigure
apararea acestora in toate conditiile.
Protectia fizica a obiectului de patrimoniu inseamna tratamente locale si masuri cu caracter
mai larg. Protectia fizica presupune si masuri de aparare impotriva vandalismului si a factorilor externi
de distrugere.

6. Interventii de intretinere

Presupun acele masuri care sunt necesare pentru mentinerea obiectului sau sitului istoric in
starea existenta.
Se realizeaza prin reparatii mici si prin inspectii regulate. Reparatiile mai mici sunt reparatii
locale necesare datorita unor degradari nu foarte importante datorate umezelii, agentilor chimici sau
altor factori externi. Actiunile mici preventive pentru protectia monumentului sunt mai ieftine decat
interventiile de anvergura care necesita o restaurare de ansamblu. Lipsa de intretinere este una dintre
cauzele majore ale degradarilor, inclusiv in cazul constructiilor din cadrul spatiilor verzi.

6.1 Lucrarile de conservare sunt activitati ce au ca scop stoparea sau macar incetinirea
procesului de degradare. Este importanta intarirea materialelor constituente si stabilizarea
lor, in paralel cu inlaturarea partilor degradate. Scopul principal al lucrarilor de conservare
este prelungirea vietii monumentului. Trasatura distinctiva a lucrarilor de conservare este
ca nu propun modificarea aspectului monumentului, pastrandu-l in forma in care a juns in
prezent.

6.2 Consolidarea- este o operatie care se refera la refacerea integritatii structurale a obiectului
si care trebuie sa confere durabilitate constructiei. Detaliile cu valoare artistica ale
monumentelor trebuie de asemenea salvate. Este important sa se respecte principiul
reversibilitatii, adica sa fie posibila eliminarea ulterioara a elementelor adaugate, daca se
va trece la noi operatii de restaurare in viitor, sau daca se vor descoperi metode mai
eficiente.


6.3 Restaurarea este o alta categorie de interventii. Are ca scop de obicei evidentierea
conceptiei originare a monumentului si prezentarea ei estetica. Este important de stabilit
prin analiza etapa optima din viata monumentului, care poate avea o istorie de sute sau mii
de ani in unele situatii. Restaurarea este o operatie de inalta specializare ce presupune
evaluari istorico-critice si analize tehnologice ce au ca scop restituirea unitatii potentiale a
obiectului in repectul autenticitatii sale, in baza unui proces dialectic de negare si selectie.



6.4 Restaurarea analitica are ca scop pastrarea tuturor etapelor din istoria constructiei.
Un demers contrar ar trebui sa aiba ca scop restabilirea unitatii stilistice. In unele situatii
sau folosit metode de compromis, ca la Buda (Budapesta), unde sub tencuiala caselor
renascentiste s-au descoperit elemente de decoratii ale ferestrelor gotice mai vechi.

6.5 Renovarea Presupune o interventie majora asupra constructiei ce are ca scop
schimbarea functiunii. Este o interventie brutala incompatibila cu principiile moderne ale
restaurarii. Este totusi acceptabila in unele cazuri.

6.6 Reconstructia presupune reeditarea unui obiect complet sau partial distrus (razboi,
calamitati naturale, operatiuni urbanistice). Interventia trebuie sa se bazeze pe o
documentare serioasa care sa permita o reeditare identica (reconstructie istorica).La noi in
tara s-a reconstruit in mare parte manastirea Cotroceni din Bucuresti.

6.7 Anastiloza presupune reasamblarea partilor dezmembrate ale ruinelor (de obicei
antice). Caz particular al restaurarilor de reintregire, anastiloza se limiteaza doar la
repunerea in pozitie a fragmentelor originare. Operatie ce confera monumentului aflat in
stare de ruina mai multa expresivitate, se face in limitele expunerii materialului originar in
conditii adecvate.

6.8 Reabilitarea este o operatie prin care unui monument i se confera o noua functiune
compatibila cu caracteristicile sale tipologice, structurale, formale. Se propun de obicei
elemente noi moderne functionale ce nu distrug cladirea refunctionalizare . Operatia mai
poarta numele de valorificare functionala sau refunctionalizare.

6.9 Mansardarile trebuie pastrata forma acoperisului si materialul initial pentru a nu
modifica imaginea initiala a casei.

6.10 Ansamblurile urbane sau Restaurarea urbana presupune operatii de refacere a
elementelor constitutive ale structurii urbane vechi partial distruse, disparute sau avariate.

6.11 Renovare urbana structura urbana nu se schimba doar modificari volumetrice apar
si completari ale fronturilor stradale. Se schimba unele relatii functionale care isi gasesc
expresia sub raport plastic prin modificari volumetrice.

6.12 Restructurare urbana include acele operatii ce se includ in categoria restaurarilor
de reintregire, constand in refacerea elementelor constitutive se poate ajunge inclusiv
pana la refacerea retelei stradale in baza unei documentatii certe. Presupune modificari ale
structurii urbane existente cu inglobarea elementelor vechii structuri.

6.13 Reconstructia urbana inseamana eliminarea totala a elementelor vechi construite si
inlocuirea lor cu altele noi.




7. Alte exemple de monumente si situri arheologice
7.1 Monumente istorice

Cladirea CEC-ului este una dintre cele mai frumoase din Bucuresti si atrage prin stilul
arhitectural renascentist. Palatul este construit in stil eclectic si se termina cu o cupola de sticla
si metal. Picturile interioare au fost executate in perioada 1900-1913 de catre Mihail Simonide.
CEC-ul este si unul dintre cele mai rezistente cladiri din Bucuresti. In ciuda puternicelor
cutremure care au afectat capitala de-a lungul timpului, structura palatului nu a fost avariata.

Fig 3 Palatul CEC

Palatul Bncii Naionale a Romniei are dimensiuni monumentale. Arhitectura sa,
inspirat de stilul Louis XV, evoc de asemenea antichitatea greac prin coloanele ionice
i corintice care mpodobesc faada. n niele de pe faadele pavilioanelor de col sunt
aezate sculpturi alegorice de Ion Georgescu, tefan Ionescu-Valbudea i foarte probabil
Atanasie Constantinescu la coronamentul corpului central.

Fig. 4 Palatul BNR (al Bancii Nationale Romane)

Atenerul Roman este nscris in Lista Monumentelor Istorice din anul 2004, monument de
arhitectura de grupa valorica A, de valoare nationala si universala.
In 1886, la recomandarea lui Charles Garnier (autorul Operei din Paris) a fost ales
arhitectul francez Albert Galleron, pentru a proiecta constructia Ateneului care a fost
inaugurat la 14 februarie 1888. Devine simbol al capitalei Regatului Romn.
Edificiu reprezentativ pentru capitala tarii este asezat pe una din cele mai vechi si mai
reprezentative artere, Calea Victoriei, vis-a-vis de Palatul Regal.
Aici si are sediul Filarmonica "G. Enescu" si tot aici au concertat unii dintre cei mai de
seama dirijori si solisti interpreti ai veacului XX: Erich Kleiber, Sergiu Celibidache, Ionel
Perlea, Herbert von Karajan, Dinu Lipatti, Arthur Rubinstein, Pablo Casals, Yehudi
Menuhin. In prezent edificiul gazduieste n permanenta, concursuri, concerte, expozitii si
evenimente muzicale.
Obiectiv turistic si cultural mentionat n toate publicatiile de prezentare a capitalei.
Construita n stil neoclasic cu multe elemente de decoratie tipice arhitecturii franceze de
sfrsit de secol, constructia de plan central prezinta mai degraba un stil eclectic.


Fig. 5 Ateneul Roman

Biblioteca Central Universitar din Bucureti, prescurtat BCU, este biblioteca frecventat
n special de studeni, dar i de ceilali participani la viaa academic. Cldirea a fost
construit pe locul cumprat de regele Carol I i a fost proiectat de arhitectul francez Paul
Gottereau.

Fig. 6 Biblioteca Central Universitara

Circul de Stat este o cldire din Bucureti, construit n 19601961 dup planurile
arhitecilor Nicolae Porumbescu, Nicolae Pruncu. Cldirea este rezultatul conceptului de
culturalizare si spaii recreative. Acesta a fost declarat monument istoric, n anul 2010.

Fig. 7 Circul de stat
7.2 Situri arheologice
Hanul erban Vod a fost construit de domnitorul erban Cantacuzino ntre anii 1683 i
16851. Ruinele Hanului Serban Voda fac parte din epoca medieval trzie-epoca modern
(1685-1883) ce se incadreaza in categoria constructiilor tip han.

Fig. 8 Ruinele Hanului Serban Voda

8. Concluzii
n ultimii ani, Capitala a pierdut numeroase cldiri importante pentru identitatea
bucuretenilor, iar odat cu acestea s-au pierdut povetile din spatele unor construcii
emblematice pentru ora, reamintind aproape 200de monumente in 10 ani. Fie c a fost
vorba despre demolarea sau doar despre ignorana autoritilor, mai multe monumente
istorice din Bucureti au czut prad degradrii sau pur i simplu au fost eliminate de pe
harta Capitalei cu ajutorul buldozerelor, existnd acum doar n amintirea orenilor sau n
crile de istorie.

BIBILIOGRAFIE

http://www.ghiduri-turistice.info/ghid-turistic-cele-mai-interesante-cladiri-din-bucuresti
http://www.emaramures.ro/userfiles/Image/Foto%20International/Diverse/Lupoaica_Roma.jpg
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/1d/Curtea_Veche_Bucuresti.jpg
http://www.cimec.ro/scripts/ARH/RAn
http://timp-liber.acasa.ro/noutati-290/ce-vizitam-azi-palatul-cec-din-bucuresti-4605.html
http://silviacolfescu.blogspot.ro/2014/02/locuri-frumoase-din-bucuresti-palatul.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Biblioteca_Central%C4%83_Universitar%C4%83_din_Bucure%C8%99ti
http://ro.wikipedia.org/wiki/Circul_de_Stat_din_Bucure%C8%99ti
http://www.hotnews.ro/hotreporter-2010-09-7771300-situl-arheologic-din-spatele-bancii-
nationale.htm
http://patrimoniu.gov.ro/ro/monumente-istorice/lista-patrimoniului-european/9-monumente-
istorice/42-atheneul-roman