Scrie un eseu de 2 3 pagini, despre particularitile unui roman psihologic, prin referire la o oper literar studiat, aparinnd

perioadei interbelice
Camil Petrescu se numara printre intemeietorii romanului romanesc modern si apartine perioadei interbelice a
literaturii. Activitatea sa literara este vasta, abordand genurile epic, liric si dramatic. perele sale eseistice promovea!a
ideea de innoire a literaturii romane si de sincroni!are a acesteia cu cea universala.
Coordonatele modernismului care stau la ba!a scrierilor camilpetresciene sunt particulari!ate astfel" utili!area
elementelor de anali!a psi#ologica si pre!entarea implicita a planului constiintei persona$elor si a conflictului interior,
perspectiva narativa subiectiva, folosirea persoanei intai, prin care este redata confesiunea, autenticitatea, apelarea la
memoria voluntara sau involuntara, folosirea introspectiei si anticalofilismul.
%omanul ,,&ltima noapte de dragoste, intaia noapte de ra!boi' este publicat in anul ()3* si pre!inta, ca tematica, drama
intelectualului lucid in raport cu doua e+periente capitale, iubirea si ra!boiul prin care eroul central spera sa isi gaseasca
identitatea.
,,&ltima noapte de dragoste, intaia noapte de ra!boi' este un roman modern de tip subiectiv. Perspectiva narativa este
unica, aceasta constituindu,se ca o confesiune a persona$ului principal, Stefan -#eorg#idiu, care indeplineste totodata rolul
de narator al e+perientelor traite.
piunea autorului pentru naraiunea la persoana I, a crei consecin imediat este limitarea perspectivei narative
la un punct de vedere strict subiectiv i, deci, renunarea la privilegiul omniscienei , marc#ea! .nceputul unei noi ere
.n istoria romanului romnesc. Alctuit din dou pri care n,au .ntre ele dect o legtur accidental, acest volum inedit ca
structur narativ .n peisa$ul epocii este romanul /unui r!boi pe dou fronturi'" cel al iubirii con$ugale 0i cel al r!boiului
propriu,!is. pera se .ncadrea! .n pro!a de anali! 0i ilustrea! concepia estetic a scriitorului despre roman. Camil
Petrescu 0i,a e+pus concepia despre pro!a /nou' .n numeroase articole, dintre care unul dintre cele mai importante este
Noua structur i opera lui Marcel Proust. Acest studiu ofer unul dinte cele mai interesante puncte de vedere asupra
romanului formulate .n epoc. Autorul se dovede0te un subtil teoretician, apt s surprind .n cele mai mici amnunte
mecanismul genului romanesc.
Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi ilustrea! preocuparea scriitorului pentru a obine ilu!ia
autenticitii vieii reale, pentru coborrea aciunii romanului de pe /scen' .n strad, adic .n viaa cotidian, familiar
cititorului.
Aciunea, comple+, se desf0oar pe dou coordonate temporale una trecut 1 a rememorrii relaiei persona$ului
narator cu 2la 3 0i una .n desf0urare 1 a e+perienei de pe front a lui 4tefan -#eorg#idiu 3. 5omentul .n care 4tefan
-#eorg#idiu scrie despre sine 0i despre relaia sa cu 2la nu poate fi preci!at. 6mpresia cititorului este c -#eorg#idiu
.ncepe s,0i note!e dubla e+perien .n perioada concentrrii la 7mbovicioara 1 0i, de aceea, tot ce se refer la cstorie, la
testament, la ne.nelegerile ulterioare cu 2la poate fi considerat ca aparinnd planului trecut 3 0i o continu pe durata
primelor sptmni de r!boi. &ltimele rnduri par scrise ceva mai tr!iu, .n orice ca! dup un timp de la rnirea lui
-#eorg#idiu 0i lsarea lui la vatr. 8ntre capitolele .nti 0i 0ase ale primei pri, pe de o parte, 0i cele 0apte ale prii a doua,
pe de alta, e+ist totu0i o diferen minim, dar sesi!abil, de ton, care indic o distan temporal diferit .ntre diege! 0i
povestire. Aceast distan e mai mic .n capitolele despre r!boi. Aici apar anticiprile 1 prolepsele 3, ca 0i cum momentul
.n care naratorul notea! un lucru, acesta nu s,a petrecut realmente, fiind numai probabil. Sc#imbarea rapid 0i neanunat
a momentului .n care naratorul scrie .ntmplrile susine ideea c nu se poate vorbi, dect cu .ngduin, de un $urnal inut
la !i. Aspectul de $urnal e .n0eltor, deoarece autorul amestec, .n $urnal, elemente pur romane0ti.
Cu privire la forma pe care naratorul o d povestirii sale, se poate remarca aspectul de $urnal al romanului. 8n prima
parte, forma narativ adoptat rmne incert, mai aproape de memorialistic 1 /8n primvara anului ()(9, ca
sublocotenent proaspt, .ntia dat concentrat:' 3, dect de autobiografie 1care ar pretinde pstrarea nesc#imbat a
momentului .n care sunt relatate evenimentele 3; nici partea a doua nu clarific lucrurile pn la capt. /<urnalul' conine
multiple artificii romane0ti, /temporalitatea e indecis' 1 =icolae 5anolescu 3.
Centrul de interes al conflictului principal al romanului se deplasea! de la e+teriorul evenimentelor plasate .n
prea$ma 0i .n timpul Primului %!boi 5ondial la explorarea interioritii personajului principal, prins .n mira$ul
propriilor ilu!ii despre dragoste, despre cstorie 0i despre femeia ideal.
2+periena iubirii, care d substan primei pri a romanului, este actuali!at prin rememorarea relaiei lui 4tefan
-#eorg#idiu cu 2la. A doua parte creea! ilu!ia temporalitii .n desf0urare, prin consemnarea evenimentelor care se
petrec pe front. Artificiul compo!iional din incipitul romanului discuia de la popota ofierilor referitoare la un fapt
divers din presa vremii 1 un so care 0i,a ucis soia infidel a fost ac#itat 3 permite aducerea .n prim plan a unei dintre
temele principale ale romanului problematica iubirii.
7iscuia de la popot este prete+tul unei ample digresiuni, pe parcursul creia 4tefan rememorea! etapele evoluiei
sentimentului care l,a unit cu 2la. Toate faptele i evenimentele din roman sunt prezentate dintr-o perspectiv unic,
subiectiv" /2ram .nsurat de doi ani 0i $umtate cu o coleg de la &niversitate 0i bnuiam c m .n0eal. 7in cau!a asta, nu
puteam s,mi dau e+amenele la vreme. 8mi petreceam timpul spionndu,i prieteniile, urmrind,o, fcnd probleme
insolubile din interpretarea unui gest, din nuana unei roc#ii, 0i din informarea lturalnic despre cine 0tie ce vi!it la
vreuna din mtu0ile ei. 2ra o suferin de ne.nc#ipuit, care se #rnea din propria ei substan'. Naratorul nu spune ( i nu
o va face nici mai trziu nimic altceva !n afar de bnuielile lui. >ot ce afl cititorul despre 2la 0i despre relaiile
dintre soi provine din aceast surs, care e departe de a putea fi considerat infailibil sau, mcar, obiectiv. 4tefan
-#eorg#idiu recunoa0te de la .nceput c are bnuiala infidelitii 2lei 0i c aceast bnuial .i tre!e0te .n suflet cumplite
.ndoieli. Pe de alt parte, persona$ul este con0tient c .0i agravea! suferina prin interpretarea tendenioas sau prin
e+agerarea celor mai mrunte fapte. Cu alte cuvinte, "#eorg#idiu !nsui se recomand ca narator necreditabil al
!ntmplrilor. 7e aceea, toate informaiile cu privire la modificarea comportamentului 2lei dup primirea mo0tenirii de la
unc#iul >ac#e nu pot fi interpretate ca e+acte. 2ste posibil ca ea s se sc#imbe doar .n oc#ii gelosului ei so. Sc#imbarea
din viaa tnrului cuplu aduce .n $urul 2lei pre!ene masculine mult mai apte, .n opinia lui 4tefan, de a o cuceri; astfel,
gelo!ia lui poate fi re!ultatul competiiei mai vii dect .nainte. $ituat e%clusiv !n interiorul perspectivei lui
"#eorg#idiu, cititorul nu va ti niciodat cu certitudine dac &la i-a modificat cu adevrat sentimentele fa de
soul ei, .n0elndu,l cu -. sau dac nu e vorba dect despre imaginaia unui brbat ne.ncre!tor 0i orgolios. Ceea ce se
modific ne.ndoielnic este atitudinea naratorului 1 4tefan -#eorg#idiu 3 .n raport cu eroina, c#iar dac, uneori, el urmre0te
s,i cree!e cititorului ilu!ia c se afl .n posesia celor mai sigure fapte 0i interpretri.
6ubirea lor ia na0tere sub semnul orgoliului. C#iar dac la .nceput 2la nu .i plcea, 4tefan se simte, treptat, mgulit de
interesul pe care i,l arat /una dintre cele mai frumoase studente de la &niversitate'. Admiraia celor din $ur este un alt
factor care determin cre0terea .n intensitate a iubirii lui 4tefan" /8ncepusem totu0i s fiu mulumit fa de admiraia pe care
o avea toat lumea pentru mine, fiindc eram att de ptima0 iubit de una dintre cele mai frumoase studente.' Pasiunea se
adnce0te .n timp, iar faptul c 2la trie0te o admiraie necondiionat pentru viitorul ei so contribuie la crearea ilu!iei c
relaia lor are o ba! solid. Pentru 4tefan -#eorg#idiu, iubirea nu poate fi dect unic, absolut. Sentimentul pe care .l
trie0te .n raport cu 2la devine raiunea sa de a fi, modul de a se .mplini .n plan spiritual" /s tulburi att de mistuitor o
femeie dorit de toi, s fii att de necesar unei e+istene, erau sentimente care m adevereau .n $ocul intim al fiinei mele.'
5o0tenirea de la unc#iul >ac#e sc#imb cercul relaiilor celor doi. ?umea monden, .n care 2la se va integra perfect,
este, pentru 4tefan, prile$ul de a tri suferine intense, provocate de gelo!ie. 7ac .n prima parte a relaiei lor iubirea st sub
semnul orgoliului, treptat, sentimentul care domin devine gelo!ia.
%elaiile dintre cei doi soi se modific radical, iar tensiunile, despririle 0i .mpcrile devin un mod de e+isten
cotidian pn cnd 4tefan este concentrat, .n prea$ma intrrii %omniei .n r!boi. 2la se mut la Cmpulung, pentru a fi
mai aproape de el, iar relaia lor pare s intre, din nou, pe un fga0 al normalitii. C#emat cu insisten la Cmpulung,
4tefan obine cu greu permisia, dar descoper c 2la e interesat de asigurarea viitorului ei .n ca!ul morii lui pe front.
Cnd .l vede pe -. pe strad, e convins c 2la .l .n0al, de0i nu are nicio dovad concret, a0a cum nu a avut, de altfel,
niciodat. Pentru -#eorg#idiu, e0ecul .n iubire e un e0ec .n planul cunoa0terii. 'naliza mecanismului psi#ologic al
erosului, semnificativ pentru toi eroii lui Camil Petrescu, este dublat de o radiografie a tuturor conflictelor
interioare. Persona$ul recunoa0te c e #ipersensibil, c nu poate fiina .n limita canoanelor, dar nu accept ideea c
realitatea propriei con0tiine nu e valabil .n plan e+terior.
Confruntat cu e+periena,limit a r!boiului care redimensionea! orice relaie uman, 4tefan -#eorg#idiu .0i
anali!ea! retrospectiv 0i critic .ntreaga e+isten. 7rama erotic este reevaluat din perspectiva e+perienei r!boiului.
8ntors .n prima linie dup cele cteva !ile petrecute la Cmpulung, 4tefan -#eorg#idiu particip la luptele de pe frontul
Carpailor cu sentimentul c este martor la un cataclism cosmic, unde accentul cade nu pe eroismul combatanilor, ci pe
#aosul 0i absurditatea situaiei 0i are sub ameninarea permanent a morii revelaia propriei individualiti, ca 0i a
relativitii absolute a valorilor umane" / 8mi putusem permite attea gesturi pn acum mrturise0te naratorul ,, pentru
c aveam un motiv 0i o scu!" cutam o identificare a eului meu. Cu un eu limitat, .n infinitul lumii nici un punct de
vedere, nici o stabilire de raporturi nu mai era posibil 0i deci nici o putin de reali!are sufleteasc:' @inalul romanului
consemnea! desprirea definitiv de trecut a eroului. /&ltima noapte de dragoste' pe care o petrece alturi de 2la
marc#ea! .nstrinarea definitiv de trecutul propriu 0i recunoa0terea e0ecului .n planul cunoa0terii. Cititorul care sper s
afle, .n final, dac 2la i,a fost infidel, este de!amgit. 7e0i cite0te un bilet anonim care .l informea! despre trdarea 2lei,
persona$ul narator nu verific informaia, ceea ce .ntreine dincolo de paginile romanului enigma relaiei comple+e care
se stabile0te .ntre cei doi soi. Sentimentul de indiferen care .l domin pe erou este evident .n renunarea /la tot trecutul'
.n favoarea femeii care 0i,a pierdut aura de feminitate misterioas 0i atrgtoare.
(ersonajul din romanul psi#ologic sufer o mutaie profund" evoluia sa nu mai este previ!ibil 1 nici mcar pentru
autor 3. 2l scap de sub puterea destinului antic sau a determinismului mediului 0i se adnce0te .n propria con0tiin.
Persona$ul preia funciile naratorului, asigur unitatea compo!iional, spri$in intriga care 0i,a diminuat importana.
(ersonajul-narator relateaz fapte !n care a fost implicat ca protagonist) &ste narator necreditabil pentru c,
intenionat sau involuntar, ofer o perspectiv subiectiv asupra celor relatate.
Pre!ena unui persona$,narator unic determin particulariti narative. Toate evenimentele banale relatate au
!nsemntate numai pentru cel care le relateaz) =umai .n lumina con0tiinei o dup,amia! obi0nuit de var
dobnde0te o importan covr0itoare, se converte0te /.ntr,o !i imens', .n care /.ntmplrile astea mici, amnunite pn
.n fracii de impresie' a$ung s fie simite /printre cele mai importante din viaa mea'. Avnd .n vedere acestea, se poate
spune c totul are importan doar pentru cel care trie0te. 7e aici, .ntrebarea asupra motivaiei scrierii romanului, pe care
0i,o pune .nsu0i persona$ul,narator" /Ast!i, cnd le scriu pe #rtie, .mi dau seama, iar 0i iar, c tot ce povestesc nu are
importan dect pentru mine, c nici nu are sens s fie povestite'. @ra!a e+plicitea! po!iia naratorului, care e pus .n
situaia s e+plice de ce poveste0te pentru a fi cre!ut. =aratorul din roman nu are con0tiina limpede a actului su. Poate
scrie din nevoia mrturisirii, ca s,0i u0ure!e sufletul, sau din dorina de a .nelege mai bine ce s,a .ntmplat. 8n roman nu
se ofer nici un indiciu cu privire la motivaia scrisului.
@inalul desc#is .i ofer cititorului .nc un prile$ de a se regsi .n e+periena persona$ului narator. 6ncertitudinea
planea! att asupra portretului 2lei, ct 0i asupra evoluiei persona$ului principal 1 .ntr,o not de subsol din romanul Patul
lui Procust se ofer informaia c 4tefan -#eorg#idiu a a$uns .n faa Curii 5ariale 3. Autorul adopt aceast convenie
narativ pentru a susine modernitatea construciei romane0ti. 4tefan -#eorg#idiu devine parte integrant .n viaa
cititorului, care .l simte aproape, avnd acelea0i e+periene 0i triri ca 0i persona$ul care trie0te .n interiorul universului
imaginar.