Sunteți pe pagina 1din 18

ASIGURAREA DE PENSIE

Strategia centrat pe trei piloni


Abordare: doua puncte de vedere:
1. fiecare pilon dispune de structur i funcionare diferit
2. toi pilonii au acelai rol ( alocarea venitului de-a lungul vieii) ns prezint modaliti diferite de finanare
pentru a acoperi mai bine riscul.
Primul punct de vedere
Conform acestuia pilonii au roluri diferite:
Pilonul I- asigur accesul angajailor cu norm ntreag la cel puin un nivel de baz de protecie a
venitului n momentul pensionarii.
Pilonii II i III acord beneficii care difer n funcie de cotizaiile din timpul perioadei active.
Cel de-al doilea punct de vedere
Conform acestuia:
Pilonul I i II sunt pe acelai plan-cel de baz; ei funcioneaz, n linii mari, n acelai fel dar difer
modul de finanare;
Pilonul III este considerat suplimentar
Primul pilon
ntotdeauna obligatoriu;
administrat direct de ctre o instituie public;
finanat, de regul, pe principiul pay-as-you-go ;
potrivit pentru a preveni srcia vrsniciilor i pentru a atinge obiective distributive;
permite distribuirea mai corect ntre generaii a inflaiei i a riscurilor provocate de catastrofe (rzboaie,
recesiuni);
dezavantaj: cei n vrst depind de capacitatea i voina generaiei tinere de a suporta povara financiar a
sistemului de pensii;
vulnerabil n faa omajului i mbtrnirii populaiei..
Pilonul II- o mare diversitate n ce privete finanarea i managementul
administrare fie independent, fie un mix public-privat;
participarea la constituirea fondurilor este stabilit prin una din modalitile: lege, negociere colectiv
sau ncurajat prin diverse faciliti ( ex. deduceri fiscale);
adesea finanat pe principiul unei rezerve totale sau pariale n care se acumuleaz capital pentru a
sprijini finanarea viitoarelor indemnizaii de pensii;
scopul: asigurarea unui venit suplimentar la pensia acordat de sistemul public, pe baza colectrii i
investirii unei pri din contribuia de asigurri sociale.
Pilonul III
este reprezentat de acorduri voluntare permanente prin care persoanele i pot suplimenta indemnizaiile
de pensionare;
opereaz n sistem privat pe baza reglementrilor legale;
este finanat, de regul, pe baza unei rezerve complete
Pilonul II si III
sunt de regula fonduri dinainte constituie i au ca avantaj faptul c ncurajeaz economisiri private pentru
perioada de pensionare;
n cele mai multe cazuri, pensiile finanate dintr-un stoc acumulat de active sunt mai puin vulnerabile la
schimbrile demografice dect cele bazate pe sistemul pay-as-you-go.
CONCLUZII
un sistem echilibrat al celor trei piloni reprezint cea mai buna soluie i face posibil beneficierea de
avantajele tuturor celor trei sisteme;
permite distribuirea riscurilor;
Mrimea lor optimal depinde de sistemul de pensii existent, de preferinele contribuabililor, de
considerentele pieei de capital etc.
Structura sistemului de pensii difer considerabil ntre ri datorit dezvoltrii istorice diferite. De
exemplu:
*rile cu amintiri nefericite legale de inflaie, precum Frana i Germania sunt mai suspicioase referitor la
fondurile private de pensii.
*trile n care populaia nu agreeaz soluiile statului ca Marea Britanie i Statele Unite tind spre al doilea i
al treilea pilon;
n cele mai multe ri industrializate principalul pilon pentru formarea provizionului de pensie const
ntr-un plan de pensii public obligatorii care este deseori completat de un sistem privat de pensii. Ca i regul,
sistemul public de pensii este fondat pe ideea c plata curent a pensiilor este finanat din veniturile prezente
ale populaiei ocupate.
Sistemul public de pensii in Romania
Dreptul la asigurari sociale este garantat de stat
Exercitat in condiiile Legii legea cadru nr. 263/dec.2010
Principii de baz
Unicitii - identitatea normelor de organizare i garantare de ctre stat, pentru toi participanii la
sistem;
Obligativitii - toate persoanele fizice i juridice au obligaia de a participa la sistemul public de pensii;
-drepturile la asigurrile sociale se exercit corelativ cu ndeplinirea obligaiilor
Contributivitii - fondurile de asigurri sociale se constituie pe baza contribuiilor datorate de
persoanele fizice i juridice;
- drepturile la asigurrile sociale se cuvin n temeiul contribuiilor la asigurrile sociale
pltite;
Egalitii - tratament nediscrimatoriu ntre persoane aflate n aceeai situaie juridic, asigurat tuturor
participaniilor la sistemul public de pensii;
Repartiiei - fondurile de asigurri sociale se redistribuie pentru plata obligaiilor ce revin sistemul
public de pensii;
Solidaritii sociale - participanii la sistemul public de pensii i asum reciproc obligaii i beneficiaz
de drepturi;
Autonomiei - administrarea de sine stttoare a sistemului public de pensii;
Imprescriptibilitii - dreptul la pensie nu se prescrie;
Incesibilitii - dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parial.
Cadrul institutional
Administarea sistemului public de pensii se realizeaz prin Casa Naional de Pensii Publice i prin
casele de pensii sectoriale.
Organizarea instituional cunoate dou sisteme de difereniere:
- n plan funcional, Casa Naional i casele sectoriale;
- n plan teritorial: casele judeene i ale Municipiului Bucureti, n subordinea Casei Naionale de
Pensii Publice, numite case teritoriale, case locale.
Casele locale:
se nfiineaz de ctre Casa Naional de Pensii Publice n funcie de numrul i structura asiguraiilor
dintr-o unitate teritorial;
funcioneaz sub conducerea i controlul casei teritoriale pe al crei teritoriu i exercit activitatea.
ASIGURATII sunt definii din perspectiva criteriului ceteniei, corelat cu principiul rezidenei, condiionat
de ndeplinirea obligaiei de plat a contribuiilor de asigurri sociale.
Categorii de asigurai:
Ceteni romni
Ceteni ai altor state
Apatrizi
Condiii:
au domiciliul sau reedina n Romnia, conform legii;
nu au domiciliul sau reedina n Romnia, n condiiile prevzute de instrumentele juridice cu caracter
internaional la care Romnia este parte.
Dobndirea statutul de asigurat
Persoanele fizice dobndesc statutul de asigurat:
prin efectul legii persoane asigurate obligatoriu;
pe baz de contract de asigurri sociale- persoane asigurate facultativ.
Persoanele asigurate prin efectul legii sunt definite prin combinarea a dou criterii:
-activitatea desfaurat ,
- veniturile obinute - definite corelat cu prevederile Codului Fiscal privind categoriile de venit, sursele
de venit sau nivelul acestora.
Se disting dou categorii: persoane asigurate prin efectul legii i persoane asimilate acestora.
Persoane asigurate prin efectul legii- 5 grupe
Grupa I
persoane care desfaoar activitate pe baz de contract individual;
funcionarii publici;
cadre militare n activitate, soldaii i gradaii voluntari; polititii i funcionarii publici cu statut special
din sistemul administraiei penitenciarelor; inclusiv soldaii i gradaii voluntari din domeniul aprrii
naionale, ordinii publice i siguranei naionale.
persoanele care realizeaz venituri de natur profesional:
- altele dect cele salariale, din drepturi de autor i drepturi conexe (definite conform art. 7 alin. (1)
pct. 13^1 din Codul Fiscal;
- din contracte/convenii ncheiate potrivit Codului Civil.
Grupa II
persoane care i desfaoar activitatea n funcii elective, sau sunt numite n cadrul autoritii executive,
legislative sau judectoreti - pe durata mandatului
membrii cooperatori dintr-o organizaie a cooperaiei meteugresti
Grupa III
persoane care beneficiaz de drepturi bneti lunare, ce se asigur din bugetul asigurrilor pentru omaj.
Grupa IV
Persoane care ndeplinesc dou condiii cumulativ:
V
b
4 * C
sb, (1)
n care:
V
b=
venit brut
C
sb
=catig salarial mediu brut (2)
se afl n una din situatiile:
a) administratori sau manageri (3)
b) membrii ai ntreprinderii (3)
c) persoane fizice autorizate (4)
d) persoane angajate in instituii internaionale (5)
e) alte persoane (6)
( 1) perioada luat n calcul: anul calendaristic
(2) utilizat la fundamentarea bugetului asigurrilor sociale de stat
(3) au ncheiat contract specific ntreprinderii individual sau familial.
(4) pentru a desfaura activiti economice
(5) dac nu sunt asiguraii acestora
(6) realizeaz venituri din activitati profesionale
Grupa V
cadre militare trecute n rezerv din domeniul aprrii naionale, ordinii publice i siguranei naionale
polititii i
funcionarii publici cu statut special din sistemul administraiei penitenciarelor care ndeplinesc
cumulativ condiiile :
- raporturile lor de serviciu au ncetat;
- beneficiaz de ajutoare lunare ce se asigur din bugetul de stat
ASIGURARI IMPOTRIVA DEZASTRELOR- CARTE VERDE PRIVIND ASIGURAREA IMPOTRIVA
DEZASTRELORNATURALE SI PROVOCATE DE OM
Necesitate
VULNERABILITATE
DIMENSIUNE PIERDERI SI PAGUBE
EFECTE TRANSFRONTALIERE
EFORT BUGETAR
Istoric
2010 CONSILIUL invita COMISIA sa analizeze
Comisia:
2010 organizeaza o conferinta
2011 realizeaza un studiu
2013 elaboreaza CARTEA VERDE insotita de Comunicarea O strategie a UE privind adaptarea la
schimbarile climatice
RISCURI
INUNDATII 2002, 2005, 2010 in UK, RO, IR
INCENDII FORESTIERE val caldura : 2003, cel mai fierbinte din EU din anul 1500
CUTREMURE IT, 2009 si 2012
TSUNAMI induse de cutremure - Messina,1908 si eruptii vulcanice - 2012
COSTURI FENOMENE METEO EXTREME
1980 9 mild. EUR
2000 peste 13 mild. EUR, valori ajustate la inflatia din 2011
TENDINTA: cresterea probabilitatii de producere a fenomenelor meteo extreme
EFECT: ASIGURARILE ar putea deveni indisponibile, inaccesibile

ASIGURARILE
UN INSTRUMENT DE GESTIONARE A RISCURILOR
POLITE de ASIGURARE concepute adecvat:
.descurajeaza comportamentele riscante,
.promoveaza constientizarea riscurilor,
.permite integrarea protectiei impotriva dezastrelor in deciziile economice si financiare
TEHNICI ale ASIGURATORILOR
EXTINDEREA COMUNITATII DE RISC
GRUPAREA MAI MULTOR TIPURI DE PERICOLE NECORELATE, INTR-O SINGURA
POLITA
GRUPAREA PRODUSELOR EXPRESIE A SOLIDARITATII
ASIGURAREA OBLIGATORIE impotriva DEZASTRELOR
Extinde comunitatea de risc
Atenueaza fenomenul de selectie adversa
Poate incuraja riscul moral
POOL-URILE de AD
EXTIND capacitatea de absortie a riscurilor,
OFERA acoperire impotriva unor riscuri globale care sunt neasigurabile pentru o anumita dimensiune a
pietei
ROL suplimentar fata de sistemele obligatorii
IMPACT negativ asupra concurentei: Regulamentul 267/2010
AUTORITATILE PUBLICE
POT sa se implice ca (re) asiguratori de ultima instanta
POT facilita activitatea pool-urilor
ATENTIE!!! TREBUIE PREVENIT RISCUL MORAL
PARTENERIAT PUBLIC PRIVAT
ASIGURATORII
*Pun la dispozitie:
.expertiza
.instrumente ( ex. Platforme de informare)
* Vand polite
*Ofera consultanta
*Acopera pierderile medii
STATUL
*Poate gestiona programe de reasigurare
*Poate solicita pietei private sa preia un procent de risc contracte cota parte
*Poate actiona ca (re) asigurator de ultima instanta prin preluarea riscurilor ce depasesc un anumit nivel
contracte stop pierdere
STRATEGII la dispozitia STATULUI
*VARIANTA 1: ABSOARBE O MARE PARTE din costurile dezastrelor:
.amplifica dificultatile bugetare
.incurajeaza dezvoltarea improprie a zonelor expuse
*VARIANTA 2:
.Retrage o mare parte din aceste resurse
. Controleaza dezvoltarea regiunilor expuse
.Se bazeaza mai mult pe fortele pietei pentru a incuraja responsabilizarea individuala
TRADITIE si INOVARE in ASIGURARI
ASIGURAREA TRADITIONALA
INDEMNIZATIA se obtine in urma evaluarii pagubelor
CONSECINTE:
. COST administrare
. TIMP
ASIGURAREA PARAMETRICA
SE BAZEAZA PE INDICI
PIERDERILE rezultate in urma unor fenomene meteo extreme sunt compensate atunci cand un
indice climatic predefinit se abate de la media istorica, indiferent de dimensiunea pierderilor
reale
CLAUZE care reduc RISCUL MORAL
SUME DEDUCTIBILE / FRANSIZE
PREVEDEREA DE LIMITE ALE ACOPERIRII:
*Limita superioara
*Excluderea anumitor elemente vulnerabile
DEFINIREA GRUPURILOR de RISC pentru a preveni selectia adversa
MODUL de CALCUL al PRIMELOR de RISC
Categorii generice de pensii
Pensii de reziden
Pensii contributive n sum fix
Indemnizaii cu formul progresiv
Pensii minime
Pensii suplimentare pe baza testrii mijloacelor de trai
Pensia de reziden
Strategia: a plti o pensie de baz tuturor rezidenilor care ating o anumit vrst.
Prestaia: sum fix, furnizat n totalitate sau n parte din garania cerut pentru asigurarea unui venit
corespunztor de pensionare.
Situaii:
*suma fix este singura indemnizaie acordat, posibil ca suma s fie consisitent; sau,
*suma fix este doar o parte din pachetul de pensionare, foarte posibil ca suma fix s aib un nivel relativ
modest.
Sursa: bugetul de stat. Se poate evita conflictul dintre mrimea indemnizaiei, mrimea i durata
contribuiei, transfernd responsabilitatea de finanare ctre bugetul statului unde, de regul, obligaiile
de plat sunt corelate cu capacitatea de a plti.
Dezavantaj: legitimitatea indemnizaiei primite dezavantajeaz pe cei care au venituri mari i urmeaz a
se pensiona.
ri practicante: Canada, Danemarca, Finlanda, Olanda i Noua Zeeland.
Pensia contributiva n sum fix
Beneficiari: - persoanele care au cotizat la sistemul de pensie pentru cel puin un anumit numr de ani.
Dac o persoan nu a cotizat acea perioad minim, atunci se adopt una din soluiile:
- reducerea indemnizaiei proporional cu numrul efectiv al anilor de cotizaie, sau
- neeligibilitatea persoanelor respective;
Prestaia: indemnizaie n sum fix care furnizeaz venitul minim cerut pentru pensionare, condiionat
de plata anterioar a unei sume minime la fondul de pensie.
Avantaj: introduce un grad sporit de acceptare fa de pensia de reziden i crete legitimitatea
indemnizaiei, plata sumei fixe se face, de regul fr a mai lua n calcul celelalte venituri a celor care
urmeaz s se pensioneze.
Dezavantaj: acoper un numr mai mic de persoane fa de pensia de reziden.
ri practicante:
*Anglia i Norvegia, ca prim pilon, urmat de un al doilea- tot un program guvernamental de indemnizaii de
pensie corelat cu veniturile perioadei active, cu rol de suplimentare a veniturilor;
*Irlanda: unic sistem de pensii obligatoriu
Indemnizaii cu formul progresiv
Indemnizaia se calculeaz pe baza veniturilor medii obinute de ctre angajat pe durata activitii
utiliznd o formul care favorizeaz pe cei cu ctiguri mai mici, fa de cei cu venituri mai mari. Se
ajunge uneori ca:
*angajai care ctig cel puin salariul minim anual s primeasc o indemnizaie care se apropie de nivelul
social minim;
*angajaii care ctig peste salariul minim, vor primi indemnizaii ntr-o oarecare msur mai mari, dar cu
o cretere mai mic dect creterea ctigurilor fa de salariul minim.
ri n care se aplic:
*Suedia- grad mare de redistribuire;
- completat cu un pilon secundar obligatoriu administrate n sistem privat.
* SUA- mai puin redistributiv;
- completat printr-un sistem larg de planuri de pensie de grup facultative administrate n sistem
privat.
Pensia minima
n aceast abordare se stabilete o formul pentru determinarea indemnizaiei de baz care leag direct
indemnizaiile de veniturile/contribuiile anterioare, dar i include garanii suplimentare minime de
pensie pentru lucrtorii cu vechime n munc.
Variante:
*Garantarea pensiei minime;
* Corelarea cu numrul de ani de cotizare;
* Incadrarea ntr-o formul fix.
Garantarea pensiei minime
se urmrete posibilitatea de a garanta pensia minim tuturor celor care au contribuit cel puin pentru o
perioad specificat de timp.
Dezavantaje: angajaii care pot anticipa momentul primirii pensiei minime sunt puternic stimulai de a
cotiza exact att ct s fie eligibile pentru pensie i nimic mai mult.Cu ct este mai mare pensia minim
raportat la pensia medie stabilit prin aceasta formul, cu att este mai mare numrul celor care vor
ncerca sa obin doar pensia minim.
Cea mai utilizat modalitate;
ri: Frana, Spania, Belgia, Polonia
Corelarea pensiei minime cu numarul de ani de cotizare
se menine un oarecare stimulent pentru a continua contribuia la sistemul de pensii i dup ce au fost
satisfcute cerinele de baz pentru pensia minim;
Aplicare: SUA
Incadrarea ntr-o formul fix
angajailor cu vechime n munc li se acord credit, echivalent cu situatia cand ar fi catigat mai mult
dect catigurile lor actuale i, ca atare , pensile lor cresc;
cei care ntrunesc condiiile pentru o pensie minim sunt stimulai s cotizeze;
Aplicare: Germania
Pensia suplimenatara pe baza testarii mijloacelor de trai
Aplicare: in special, ri adepte ale sistemului anglo-saxon.
Titularii pensilor suplimentare: vrsnicii care nu sunt eligibili pentru o indemnizaie corespunztoare
in alt mod;
Situaie deosebit: Australia- acest sistem este singurul program administrat de sectorul public care
asigur un venit de pensionare.
De regula, aceast indemnizaie este completat pe baza planurilor de pensii la care sunt obligai s
contribuie angajatorii.
Alegerea tipului de pensie specific primului pilon
Criterii:
relaia dintre pensia medie i venitul mediu garantat;
consecinele, suportate de anumii angajati, avnd ca surs relaia dintre cotizaii i beneficii.
alte

ELEMENTE TEORETICE
Clasificri conceptual-Instrumentele politicii sociale-Protecia social
Clarificri conceptual
Europa sec XIX-lea - apariia interveniei statului n domeniul social prin:
*acte normative n domeniul muncii---asigurri sociale
*prestaii n situaii de nevoie---asistena social
Concepte: protecie social/securitate social
Raportul dintre ele: sinonime- a se vedea
DEX: - protecie: a ocroti, a apra, a proteja
securitate: protecie, aprare
Sintagma: protecie social a fost instituionalizat i consacrat ca denumire n perioada 1833-1839
i folosit n Europa
securitate social a fost folosit expres n anul 1935 ntr-o lege din S.U.A.
Componente: - asigurri sociale
- asisten social
Legtura cu statul- politica social atribut al statului.
Rolul politicii sociale: a compensa dezechilibrele aprute n procesul de dezvoltare economico-
social al unei rii .
Funciile politicilor sociale
reglare: restabilire echilibru n domeniile n care piaa produce dezechilibre prin elaborare a de programe
sociale cu caracter complementar
compensatorie: prin mecanismele de redistribuire;
protectiv: intervenia n situaii de risc: btrnee, boal, incapacitate de munc;
satisfacerea unor nevoi colective care nu pot fi realizate eficient prin mecanismele pieei: nvmnt,
cultura, tiina
Relaia indisolubil cu statul bunstrii sociale
Statul clasic al bunstrii se identific prin 5 piloni:
politicile de meninere a veniturilor;
protecia social;
politicile i serviciile de sntate;
Servicii sociale individuale;
Politicile de locuine.
Realizarea bunstrii sociale: mecanisme directe, decurgnd din funcionarea pieei.
Statul bunstrii- definiie
Mishra(1990) o component central a SB: Existena unui acord pentru ocuparea deplin a forei de munc.
Argumente:
accesul la contribuia pentru omaj este una din cele mai eficace ci de reducere a srciei, obiectiv al
bunstrii;
beneficiile sistemului asigurrilor sociale pot fi meninute la un nivel rezonabil (meninerea unui raport
supraunitar ntre contributori i beneficiari).
Instrumentele politicii sociale
Asigurarea social
Beneficiile universale
Beneficiile obinute prin testarea mijloacelor de trai
Asigurarea social:
instrument esenial;
beneficiile asigurrii sociale din sistemul public sunt finanate prin contribuii ale tripletei angajat-
angajator-stat;
n cele mai multe cazuri, beneficiul individual nu este calculat strict funcie de contribuie, nu provine
din fondurile de acumulare;
principiul de baz al sistemului se refer la sprijinul intergeneraii (din contribuiile actuale se suport
beneficiile actuale: pay-as-you-go PAYG ).
Beneficiile universale
sunt independente att de ocupare ct i de venituri;
se concretizeaz n bani (alocaii familiale ) servicii (ngrijire gratuit a snatii);
sursa de finanare: bugetele publice.
Beneficiile obinute prin testarea mijloacelor de trai
esena politicilor sociale din unele ri:
nu depind de contribuii;
nu sunt condiionate de ocupare , ci de rezultatele evalurii veniturilor minime de baz i a necesitilor
dintr-o gospodrie;
au o durat determinat;
sunt furnizate att timp ct subiecii se afl n stare de vulnerabilitate;
sursa de finanare: exclusiv bugetele publice.
Elemente comune celor trei instrumente
furnizarea veniturilor prin transfer;
rolul lor este diferit n diferite tipuri de state ale bunstrii
Testarea mijloacelor
presupune contabilizarea tuturor veniturilor familiale;
beneficiile apar sub forma veniturilor, care, de regul, sunt mai mici dect cele provenind din sistemele
de asigurri sau bugetele universale;
permit reducerea cheltuielilor publice cu caracter social, datorit corelrii beneficiilor cu nevoile;
costurile de administrare ale sistemului sunt mult mai mari dect sistemul beneficiilor universale;
beneficiile obinute nu au o acoperire complet n rndul populaiei, datorit fie :
ignoranei;
- descurajrii prin sublinierea aplicarii sintagmei controlul riguros al veniturilor
Sistemul asigurrilor sociale
beneficiile sunt condiionate de existenta unei perioade de nregistrare a contribuiilor (la beneficiile de
omaj sau pentru pensie);
beneficiile sunt limitate la o anumit perioad de timp (omaj)

Asigurarea social din perspectiva susinerii financiare
contribuiile i determina pe angajatori s adopte msuri de reducere a numrului angajailor pentru a
reduce volumul obligaiilor de plat la fondul de asigurri;
beneficiile de omaj furnizate pe o perioad ndelungat i indeprteaz pe omeri tot mai mult de un loc
de munc;
poate influena alegerea domeniului de activitate: rezolv dilema loc de munc n economia
legal/subteran;
nu are n general efecte negative asupra populaiei, perventindu-i comportamentul ( ca n cazul testrii
mijloacelor de trai), deoarece veniturile cumulate i economiile unei familii nu condiioneaz beneficiile.
Testarea mijloacelor efecte in plan financiar
modific uneori negativ comportamentul familiei;
implic forme suplimentare de impozitare;
este un instrument restrictiv ( ia n calcul orice surs potenial de venit) cu urmtoarele consecine:
limiteaz solicitrile beneficiarilor;
elimin pe cei care nu se calific;
se ndreapt exclusiv ctre segmentul de populaie cel mai srac.
cnd beneficiile nu mai sunt acordate, ele se ntorc mpotriva familiei, deoarece ctigurile acesteia sunt
impozitate suplimentar.
Protecia social
Modaliti de realizare:
Transfer financiar contributoriu,
Protecia categorial (acordat tuturor membrilor unor categorii) n mod automat, prin transfer financiar
noncontributoriu,
Asisten prin transfer financiar noncontributoriu, pe baza estimrii necesitilor concrete.
Transferuri financiare contributorii- asigurri sociale
Asigurarea social- form social de protecie n vederea contracarrii efectelor unui complex de riscuri.
Toate rile au dezvoltat un astfel de sistem a crui complexitate depinde de nivelul de civilizaie i
cultur. Eterogenitatea sistemelor coexist cu urmtoarele trsturi comune:
* legate de riscuri sociale care pot apare n viaa unei persoane;
*stabilirea prin lege;
*furnizeaz indemnizaii financiare persoanelor care se confrunt cu reducerea pierderea veniturilor;
*obinerea indemnizaiilor este condiionat de plata contribuiilor.
Asigurarea sociala
Asigurarea social- form social de protecie n vederea contracarrii efectelor unui complex de riscuri.
Toate rile au dezvoltat un astfel de sistem a crui complexitate depinde de nivelul de civilizaie i
cultur.
Eterogenitatea sistemelor coexist cu urmtoarele trsturi comune:
*sunt legate de riscuri sociale care pot apare n viaa unei persoane;
*stabilirea prin lege;
*furnizeaz indemnizaii financiare persoanelor care se confrunt cu reducerea pierderea
veniturilor;
*obinerea indemnizaiilor este condiionat de plata contribuiilor
Sisteme de protectie sociala
Diversitate
Sisteme de referin:
*modelul de tip german ( Bismarck);
*modelul de tip anglo-saxon ( Beveridge)
Finantarea sistemului de asigurari sociale in Romania
Generalitati
Finantarea acestor sisteme se face prin intermediul unui complex de planuri financiare denumite generic
bugete / fonduri. Resursele de finantare provin de la angajati, angajatori, si stat.
Pentru Romania, reglementarea contribuabililor, a modului de calcul si de plata a contributiilor
sociale obligatorii este reglementata unitar prin Codul Fiscal.
Criterii de definire a contribuabililor
Persoanele obligate la plata contributiilor sociale obligatorii sunt denumite generic contribuabili si sunt
stabilite prin imbinarea mai multor criterii:
Criteriul statutului juridic al platitorului; Criteriul nationalitatii contribuabilului;
Criteriul rezidentei/ domiciliului
Criteriul originea venitului
Tratate internationale
Instrumentele juridice internationale(IJI) la care Romania este parte :
Regulamentele comunitare privind coordonarea sitemelor de securitate sociala
Orice acorduri/ conventii/ tratate internationale la care Romania este parte (ONU, OIM, PNUD
Contribuabilii institutii publice: apar in calitate de contribuabili, institutii care potrivit legii calculeaza,
retin, platesc sau suporta contributiile sociale obligatorii (CSO) in numele asiguratului.
ANOFM
Persoanele pentru care revine obligatia de plata:
- beneficiari indemnizatia de somaj;
- beneficiari alte drepturi de asigurari sociale;
- beneficiari indemnizatia de asigurare sociala de sanatate
Conditie: aceste drepturi se platesc din Bugetul Asigurarilor pt Somaj
ANPS- Administreaza si gestioneaza prestatiile sociale acordate din Bugetul de Stat
Persoanele pentru care le revine obligatia de plata:
- beneficiari de indemnizatie pentru cresterea copilului, acordata in functie de starea de sanatatea
si varsta copilului :
ingrijirea copiilor cu varsta pana la 2 ani
ingrijirea copiilor cu varsta pana la 3 ani
ingirjirea copiilor cu varste intre 3-7ani
- beneficiari de ajutor social in baza legii privind venitul minim garantat
CNPP si Ministerul Justitiei
- pensionarii cu venituri din pensii care depasesc 740 lei
- persoane aflate in executare a unei pedepse private de libertate sau in arest preventiv
Secretariatul de Stat pentru Culte
Alte institutii
Secretariatul de Stat pentru Culte - personalul monahal al cultelor recunoscute, daca nu realizeaza
venituri din munca, pensie sau alte surse.
Alte institutii a se consulta Codul Fiscal
Mod de calcul al CSO
Cota de CSO aplicata asupra unei Baze de calcul
( %CSO*BC )
COTELE:
-sunt prevazute in Codul Fiscal;
- se modifica prin legile anuale ale bugetelor de tip social;
- de regula sunt diferentiate pentru angajat si angajator;
- cota de CAS este diferentiata si in functie de conditiile de munca, numai pentru angajat.
BAZA DE CALCUL (BC)
BC pentru persoanele fizice care realizeaza venituri pe teritoriul Romaniei si au calitatea de angajati este
denumita generic castigul brut lunar si curpinde urmatoarele categorii de drepturi banesti:
Venituri
Indemnizatii
Drepturi
Remuneratii Sume Ajutoare
Politica sociala in Uniunea Europeana
1 . Coeziunea economica si sociala
2. Instrumentele financiare ale coeziunii
3. Principiile de functionare a fondurilor structurale
4 . Dialogul Social European
5. Europa sociala
1 .COEZIUNEA ECONOMICA SI SOCIALA
Constructia unui spatiu social European, a intrat mai tarziu in atentia forurilor europene : s-a actionat in
principal pe baza principiului subsidiaritatii
Anul 1996 apare primul raport al Comisiei Europene asupra coeziunii economice si sociale:
*premiera: folosirea conceptului cheie de economie sociala de piata
In acest raport s-a argumentat necesitatea de a aborda, prin conexiune, domeniul social cu cel economic.
Argumente
necesitate a manifestarii principiului celor 4 libertati;
introducerea monedei europene,
procesul de restructurare a industriilor traditionale la nivel european;
intensificarea concurentei, la nivel mondial;
existanta disparitatilor economice si sociale, dis adancirea acestora odata cu extinderea comunitatilor
ec. europene spre est.
Spatiul economic si social european caracteristici
Eterogenitate, din perspectiva nivelului somajului, costul fortei de munca si protectiei sociale;
Fragilitatea coeziunii sociale in plan european intre nord si sud (initial) iar, dupa extindere ,intre est si
vest.

Modele de economii sociale de piata
Modelul social scandinav (Suedia, Danemarca, Finlanda) ;
Modelul social de tip continental (Germania, Franta, Austria, Belgia ,Olanda, Marea Britanie,
Luxemburg, Italia);
Tarile coeziunii (Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda).
Criteriu:ponderea cheltuielilor sociale in PIB
Alternative pentru problematica sociala
O politica europeana orientata mai putin spre social
O politica europeana orientata mai mult spre social
Politica europeana orientata mai putin spre social riscuri:
Dumpingul social statele sunt tentate sa duca o politica a veniturilor salariale relativ reduse pt a fi
beneficiare ale fenomenelor de delocalizare a firmelor;
Dumpingul fiscal- statele care doresc sa fie beneficiarele fenomenului de delocalizare vor avea o politica
fiscala in care presiunea fiscala se manifesta cu predilectie asupra muncii si mai putin asupra capitalului;
Ambele duc la noi forme de concurenta neloiala intre economii . Reactie: inca din anul 1997, s-a adoptat
la nivel european un cod de buna conduita in materie fiscala prin care se cere statelor sa nu promoveze
masuri de natura fiscala prin care sa perturbe alegerile agentilor economici in materie de localizare a
activitatii.
Politica europeana orientata mai mult spre social
Divergente : armonizarea in plan social, fara a tine cont de decalajele de dezvoltare si de diferentele de
productivitate a muncii ar avea caracter nociv;
Se exemplifica cu reunificarea Germaniei: consecinta cresterii salariilor in Est a fost dezindustrializare
si somaj in acea zona, in ciuda transferurilor bugetare masive ale Germaniei de Vest.
Solutie
Pentru a da un impuls procesului de coeziune in plan economic si social, se considera mai potrivita
promovarea politicii de dezvoltare regionala faa de implicarea mai profunda a forurilor europene, in
plan social ,in tarile membre. Prin politica regionala se pot reduce decalajele si sunt 2 nivele de abordare:
se reduc odata decalajele intre regiuni si, in al doilea rand, se reduc decalajele intre economiile nationale
in scopul consolidarii economice la nivel european.
Prin Tratatul de la Roma s-au prevazut anumite instrumente pentru promovarea politicii de dezvoltare
regionala insa, actiunile care vizeaza intarirea coeziunii economice si sociale au fost impuse prin Tratatul
de la Maastrich (1993).
2. INSTRUMENTELE FINANCIARE ALE COEZIUNII
fonduri cu finalitate structurala care functioneaza pe principii comune - FEDER, FSE, FEOGA,
IFOP;
interventiile proprii ale Comisiei Europene sub forma programelor de initiativa comunitara.
Misiunea acestor fonduri a fost reformulata in 1988 si apoi, prin Tratatul de la Maastrich. Prin acesta s-au
formulat 3 prioritati la nivel comunitar si anume:
*Consolidarea pietei unice
*Constituirea Uniunii Economice si Monetare
*Coeziunea sociala.
Programele de initiativa comunitara a Comisiei Europene (PIC)
Sunt, in fapt , actiuni tematice propuse de Comisie si sunt finantate din bugetul fondurilor structurale
Principiile de functionare a fondurilor structural
Perioada 1989-1999:
Principiul concentrarii actiunilor asupra a 7 obiective centrate pe regiunile in dificultate si asupra
populatiei dezavantajate;
Principiul programarii ajutorului pe mai multi ani, cu scopul de a se trece de la interventii punctuale la
actiuni mai integrate care se inscriu intr-o logica a dezvoltarii durabile ;
Principiul parteneriatului - presupune o coordonare intre Comunitatea Europeana si statele membre
asupra actiunilor intreprinse ;
Principiul aditionalitatii - presupune ca actiunea comunitara este complementara actiunilor statelor
membre .
Reforma fondurilor structurale in cadrul AGENDA 2000:
Structureaza efortul financiar al comunitatii europene si mentine orientarea politicii de coeziune
economica si sociala directionata, in principal, spre tarile din sud.
Restructureaza puternic actiunile structurale comunitare, conducand la o noua etapa istorica in evolutia
fondurilor structurale.
Obiectivele Fondurilor Structurale s-au reconsiderat si s-a trecut de la 7 obiective la 3 cu componente
regionale si orizontale:
Obiectivul 1 - viza regiunile mai putin dezvoltate, stabilite pe baza urmatorului criteriu: PIB-ul pe
locuitor sa fie mai mic sau cel mult egal cu 75% din media comunitara;
Obiectivul 2 - viza cu predilectie regiunile care se confrunta cu fenomenul de reconversie economica si
sociala si avea 2 criterii de selectie: rata somajului si importanta somajului pe termen lung.
Obiectivul 3 - vizeaza actiunile care conduc la modernizarea pietei muncii; sunt prioritare transformarea,
adaptarea, modernizarea sistemelor de educatie si de formare profesionala pentru a permite cresterea
gradului de acces pe piata muncii .
Ajutorul legat de extinderea Comunitatii Europene spre tarile din Europa Centrala si de Est
Obiective:
Asigurarea tranzitiei spre economia de piata ,
Pregatirea aderarii acestor tari la UE.
Strategia de preaderare a fost decisa deConsiliul European de la ESSEN din decembrie 1994.
Sustinerea multilaterala pentru aceste tari s-a realizat prin programele PHARE si prin activitatea BERD.
4. Europa sociala
DREPTUL SOCIAL EUROPEAN
DIALOGUL SOCIAL
COOPERAREA INTERGUVERNAMENTALA IN DOMENIUL OCUPARII
DREPTUL SOCIAL EUROPEAN
DOCUMENTE PREGATITOARE
Preedintele francez F. Mitterand: a formulat i susinut ideea de a se crea un spaiu social comunitar.
Aceast idee a fost preluat de J.Delors, care a devenit preedintele Comisiei Europene n 1985.
La sfarsitul anilor 80 ,odata cu relansarea proiectului Pietei Unice Europene s-a dat un impuls si ideii de
Europa sociala
Documente
Actul Unic, prin care s-a modificat Tratatul de la Roma - a intrat in vigoare in 1 iulie 1987 si a pus la
dispozitia institutiilor Comunitare instrumente pentru accelerarea procesului de constituire a Pietei
Interne Unice.
In plan social este important pt faptul ca permite adoptarea, pe baza votului majoritatii calificate, a
directivelor in materie de sanatate si de securitate a lucratorilor .
n subcapitolul IV al Actului Unic European
1)
a fost adugat un nou titlu: cel privind coeziunea
economic i social prin coordonarea fondurilor europene;

1)
acest document a pus bazele instituiilor comunitare europene i a modificat Tratatele de la Paris i
Roma. Semnat de cele 9 state member, la care s-au adugat apoi Italia, Danemarca i Grecia
ntrunii la Strasburg, efii de state i de guverne a 11 state membre, cu excepia Marii Britanii au
adoptat Carta Comunitar a drepturilor sociale fundamentale ale muncitorilor, numit i Carta social
actul juridic de baz a dimensiunii sociale a CEE. Caracteristici:
se inspir, ntre altele, din Conveniile OIM i stabilete drepturile sociale care vor trebui garantate pe
piaa liber a muncii;
este, n cea mai mare parte, o declaraie de intenie politic i nu constituie o constrngere de natur
juridic;
se refer la drepturile definite n 12 domenii principale printre care: protectia sntii i securitate la
locul de munc, protecie social, protecia diferitelor categorii de vrst.
Adoptarea Chartei Sociale, in 9 decembrie 1989 ,de catre11 state membre ale Comunitatii Econ
Europene, cu exceptia Marii Britanii
- declaratie politica generala, care contine un set de principii si de reguli ;
- punctul de pornire pentru conturarea unui model europeana de drept al muncii;
Cuprinde 12 rubrici: libera circulatie a persoanelor, ocuparea si remunerarea, protectie sociala,
libertatea de asociere si negocierile colective, protectia muncii si securitatea persoanei in timpul muncii,
protectia copiilor si adolescentilor, protectia persoanelor egalitatea in drepturi intre barbati si femei,
persoanele cu handicap, informarea, consultarea si participarea la decizii a angajatilor, imbunatatirea
conditiilor de munca si de viata;
Charta Sociala a constituit baza unui program de actiune sociala, care s-a materializat in elaborarea unui
set de directive europene .
Anul 1992: a fost integrat in Tratatul de la Maastrich un protocol asupra politicii sociale europene,
semnat de12 state, cu exceptia Marii Britanii;
Se disting 3 domenii de interventie in materie de politica sociala ,care prezinta grade diferite de
interventie din partea Comunitatii Europene:
Domenii de interventie
Domenii situate in afara ariei de interventie a Comunitatii Europene : drepturile salariale, dreptul la
asociere, dreptul la greva;
Domenii pt care este nevoie de un vot majoritar calificat al Consiliului European ,dupa consultarea
Comitetului Economic si Social si a Comitetului Regiunilor: sanatatea si securitatea lucratorilor,
conditiile de munca, informarea si consultarea lucratorilor, egalitatea de sanse si de tratament intre
barbati si femei, integrarea persoanelor excluse de pe piata muncii;
Domenii pentru care deciziile se iau de catre Consiliul European cu unanimitate, dupa consultarea
Parlamentului European, a Comitetului Economic si Social si a Comitetului Regiunilor: securitatea si
protectia sociala a lucratorilor, protectia lucratorilor in caz de reziliere a contractului de munca, deciziile
in materie de drepturi colective ale lucratorilor, deciziile privind conditiile de munca pentru cetatenii
proveniti din terte tari.
Tot cu unanimitate de voturi se iau si deciziile financiare pentru promovarea ocuparii si crearea de noi locuri
de munca.
DAR.
Divergene: la insistenele MB, capitolul social a fost scos din Tratat i inclus ntr-un protocol separat.
Prevederi protocol:
*atributele UE n domeniul social;
*principiul subsidiaritii rmne important n determinarea i exercitarea unor anumite competene; n baza
acestui principiu Uniunea este mputernicit s acioneze cnd obiectivele sale pot fi mai bine ndeplinite la
nivelul Comunitii, dect la nivel naional. Ex: s stabileasc standarde minime pe care statele membre ar
trebui s le introduc;
*s permit meninerea unor standarde ridicate daca acestea nu sunt incompatibile cu Tratatul de la
Maastrich;
*extinderea sarcinilor Fondului Social.
VIATA nu STA pe loc
1993
semnarea Cartei Verzi revizuirea larg a politicii sociale comunitare i direciile de aciune viitoare.
Domenii de interes: piaa muncii, protecia social, egalitatea anselor i a pregtirii.
1994
Carta Alb:
promoveaz o declaraie de nelegere a politicilor directoare i a obiectivelor din domeniul social;
descrie politicile sociale care vor asigura o calitate a vieii ridicate pentru europeni.
Dialogul Social European
Dupa anul 1985, dialogul social s-a purtat intre asociatiile angajatorilor si cele ale lucratorilor, regrupate
la nivel european;
Prin Actul Unic, Comisia Europeana a fost mandatata sa dezvolte dialogul intre partenerii sociali;
Dintre numeroasele organizatii si asociatii s-au cristalizat 3 organizatii profesionale europene dintre care
2 reprezinta interesele angajatorilor si una reprezinta interesele salariatilor(confederatia UE a
sindicatelor)
Regulile dialogului social
Tratatul de la Maastrich (1993) a schimbat regulile dialogului social prevazand o procedura de
colaborare a partenerilor sociali la elaborarea dreptului social european. Pentru aceasta, Comisia
Europeana a initiat consultari, asupra procedurilor de lucru si s-au structurat 2 cai posibile:
Calea consultarii propunerile Comisiei UE sunt prezentate partenerilor sociali - rolul acestora este
consultativ, deciziile urmand sa se adopte cu unanimitate, sau cu majoritate calificata de catre Consiliul
European;
Calea negocierii partenerilor sociali li se prezinta proiectele Comisiei Europene in scopul de a ajunge
la un acord, in maximum 9 luni; dupa acest termen sunt posibile 2 variante:
*Se negociaza un termen suplimentar, iar daca nici in acest termen nu se ajunge la un acord, se constata
esecul, urmand ca, ulterior, sa se aprecieze sansele de reluare a consultarilor, sau,
*Se ajungae la un acord - Proiectul sa fie promovat
Rezultate
Dupa instaurarea acestor reguli s-au obtinut, prin negociere directa intre partenerii sociali, acorduri cadru
privind concediul parental, timpul de lucru partial,contractele de munca cu durata determinata.
In acelasi timp s-au constituit ,in statele membre ,comisii pt schimbul de informatii cu scopul de a
identifica bunele practici si a evalua performantele politicilor de ocupare ale statelor membre.
Prin tratat, a fost creat si un grup de lucru consultativ numit Comitetul Ocuparii:
*Urmareste evolutia ocuparii si politicile de ocupare ale statelor membre,
*Emite avize ,
*Consultat de catre Consiliul European atunci cand stabileste strategiile coordonate pentru ocupare ,
*Consultat de catre Parlamentul European, Consiliul Economic si Social si Comitetul Regiunilor, cand
elaboreaza linii directoare in domeniul ocuparii.
OCUPARE Linii directoare
In anul 1997 a avut loc Consiliul European de la Luxembourg care a stabilit, pt prima data in istoria
Comunitatii Europene, linii directoare in materie de ocupare.
Cei 4 piloni ai liniilor directoare in domeniul ocuparii:
1. Imbunatatirea capacitatii de insertie profesionala ,
2. Intarirea egalitatii de sanse,
3. Dezvoltarea spiritului de antreprenor ,
4. Incurajarea capacitatii de adaptare al intreprinderilor si a lucratorilor,
1. I mbunatatirea capacitatii de insertie profesionala
Vizeaza atenuarea cauzelor somajului structural Recomandari:
* o mai buna adecvare a sistemului educativ si de formare profesionala la nevoile economiei;
* deficitul de calificare sa se remediaza prin cresterea performatelor sistemului educational si de formare
profesionala continua;
* masuri care sa reduca abandonul scolar ;
* masuri active pentru a incuraja tinerii si adultii sa se angajeze inainte de a expira perioada de plata a
indemnizatiei de somaj.
2. I ntarirea egalitatii de sanse
Masuri active din partea statelor membre pentru a atenua discriminarile cu care se confrunta, pe piata
muncii, persoanele cu handicap si femeile.
3. Dezvoltarea spiritului de antreprenor
Recomandate masuri active care sa conduca la reducerea presiunilor asupra lucratorilor independenti si asupra
IMM-urilor
4. I ncurajarea capacitatii de adaptare al intreprinderilor si a lucratorilor
Incurajare a extinderii formarii continue pentru a facilita reconversia, reorientarea fortei de munca;
Se recomanda un echilibru intre avantajele oferite de flexibilitate si cele oferite de garantia unei securitati a
locului de munca.
Cooperarea interguv. in politica ocuparii si politica salariala
1994 Consiliul European de la Essen: inceputul interventiei Comunitatiilor Europene in domeniul
ocuparii.
Tratatul de la Amsterdam, a continuat orientarile Consiliului European de la Essen si a decis punerea in
practica a unei strategii coordonate a statelor membre in domeniul ocuparii :
*a considerat ca problema ocuparii trebuie tratata intr-un titlu separat ( titlu VIII ) si a stabilit ca obiectiv
strategic atingerea unei rate a ocuparii ridicata, comparabila cu rata de 74% ( SUA si Japonia) fata de 60,5%
in Comunitatea Europeana;
*Titlul VIII propune o procedura de lucru pe baza careia Consiliul European a adoptat cu majoritatea
calificata liniile directoare de care statele membre tin cont in elaborarea politicilor lor de ocupare;
*Consiliul European evalueaza ,anual ,aplicarea acestor linii directoare pe baza Planurilor de Actiune
Nationale aplicate de statele membre. (PAN face recomandari)