SECOLUL AL XIX-LEA

1.Cadrul istoric general a fost marcat de contextul politic diferit al proviinciilor romanesti.Transilvania a
facut parte, pana la primul razboi mondial, din imperiul austro-maghiar, in timp ce Tara Romaneasca si
Moldova au urmat calea desprinderii de suzeranitatea otomana prin perioada guvernarii rusesti si a
Regulamentelor Organice, a unirii principatelor si a Razboiului de independenta.Proclamarea regetului
Romaniei, in 11, prin care a debutat o perioada de mare stabilitate politica,fapt care a avut influente
favorabile asupra dezvoltarii economice.
-modernizarea treptata, a societatii,s-a bazat !sub puternica influenta occidentala" pe formarea structurilor
capitaliste, pe elaborarea legislatiei statului burghez, pe cresterea economica, in special cea industriala etc. #n
consecinta,in mediul urban se modifica semnificativ componenta populatiei, odata cu sporirea profesiunilor
eminamente urbane.
2.Transformarea teritoriului: aparitia si extinderea rapida dupa 1$% a retelei de cale ferata, care a condus la
urbanizarea unor teritorii si la scaderea rolului teritorial a unor importante localitati de pana atunci. &ezvoltarea
accentuata a transportului pe &unare - in urma pacii de la 'drianopol si a infiintarii (omisiei )uropene a
&unarii - si maritim, prin cresterea importantei portului (onstanta.
3.Modernizarea urbana revine administratiilor locale, eligibile* principalul instrument al dezvoltarii urbane
sunt diferitele reglementari urbanistice si arhitecturale si, imediat dupa 1+%%, planurile de sistematizare
!Timisoara,,rasov,,ucuresti".Modelele urbanistice aplicate sunt cele occidentale, in -echiul Regat, si cele
central-europene ! ca pana atunci ", in Transilvania.
4.Categorii de interventii urbanistice:
-orase noi si restructurarea radicala a celor existente* porturile dunarene, din perioada regulamentara pina in
anii ./%. )xemple de orase noi !T.Magurele, T.0everin, Oltenita etc. " si de resrtucturare ale fostelor raiale
!1iurgiu, ,raila".(aracteristicile planurilor si importanta lor pentru urbanismul romanesc.
-extinderea oraselor existente* semnificative sunt exemplele de extinderi regulate, prin parcelari de diferiteb
dimensiuni* 1alati, (instanta, Predeal.
-transformarea oraselor existente
-modificari2rectificari ale tramei stradale* alinierea strazilor si raportarea cladirilor la acestea* trasarea a
unor noi axe moderne de circulatie !bulevardele bucurestene" si aplicarea par3tiala a modelului haussmannian
-modificarea parcelarului - adaptarea !prin dimensiuni pentru functii urbane* parcelarea marilor proprietati
funciare - aparitia cartierelor !parcurilor", bazate pe modelul fizic al oraselor-gradina, insotite de reguli de
constructie !parcul 4ilipescu,Parcul #oanid din ,ucuresti", ca si a primelor cartiere de locuinte ieftine.
-unificarea organismului urban !zona intra-muros cu cea extra-muros", prin demolarea fortificatiilor in
orasele din transilvania* aplicarea limitata, partiala, a principiilor ringului vienez. )xemple* Timisoara, ,rasov,
0ibiu, (lu5.
-amena5area spatiilor publice de agrement !parcuri gradini"6 imbinarea principiilor clasice de compozitie cu
cele peisagere. )xemple.
-modificarea imaginii urbane, prin inlocurea partiala a fondului construit anterior , prin arhitectura de factura
occidentala a secolului al 7#7-lea si prin ordonarea fronturilor stradale6
5.Programe de arhitectura
-aparitia si consacrarea unor noi programe de arhitectura,in concordanta cu noua civilizatie urbana6 categorii
de echipamente publice* cladiri pentru invatamant, pentru cultura, administretie,institutii bancare, piete si hale
alimentare etc., si exemplificare.
-locuinta societatii burgeze* ideea de comfort modern6 aparitia a unor noi tipologii a locuintei6 de la resedinta
nobilara la imobilul de raport - in cazul ,ucurestiului.
-independeta relativa a programelor fata de curentele arhitecturale.
.Princi!alele orientari stilistice
-contextul cultural* orientarea din ce in ce mai accentuata spre civilizatia si cultura europeana6 modernizarea
a fost sinonima cu occidentalizarea. 'partenenta Traansilvaniei,a ,anatului si a ,ucovinei la sfera de influenta
culturala central-europeana a asigurat o asimilare fireasca a arhitecturii secolului al 7#7-lea.#n Tara
Romaneasca si Moldova a avut loc insa o mutatie radicala, arhitecturile occidentale reprezentand un import.
'cest transfer cultural a fost falicitat de*
-prezenta arhitectilor straini !stabiliti temporar sau definitiv in Romania", veniti in special din 4ranta, dar si
din 1ermania,'ustria si #talia.
-formarea primilor arhitecti romani in scolile din strainatate
-infiintarea,in 1+1, a scolii de arhitectura din ,ucuresti, dupa modelul invatamantului practicat la )cole
des ,eaux 'rts din Paris.
a.Clasicismul
-principalele caracteristici ale arhitecturii neo-clasice europene
-clasicismul din Romania, activ in prima 5umatate al secolului al 7#7-lea, s-a situat departe de optiunea
formala clara si de dezbaterea doctrinara6 el a avut un caracter 8aplicativ9,programatic, asociindu-se o noua
acceptiune a frumosului !simplitatea si rigoarea expresiei clasice" - legata si de desteptarea sentimentului
istoricitatii !latinismul 0colii 'rdelene si elenismul 'cademiilor domnesti din ,ucuresti si #asi" - cu noi cerinte
functionale.
-Tara Romaneasca si Moldova. ,isericile si resedintele ample !palate, case domnesti si boieresti" au
constituit domeniul principal de manifestare al clasicismului. #n ambele cazuri, are loc o evolutie similara* intr-
o prima faza formele clasice au fost aplicate doar la exterior, pentru ca apoi sa aiba loc si transformarea
planimetrica.'naliza unor exemple de biserici!Ruset, din ,otosani, respectiv bisericile din :etcani,Teiul
&oamnei - cu plan central - si 4rumoasa din #asi - pe plan longitudinal" si de resedinte !palatul de ziduri,
4rumoasa si ;niversitatea veche, ambele la #asi.(asa (retulescu din ,ucuresti, respectiv (asa ,als si casa
,asota din #asi, Platul domnesc al lui 1rigore 1hica, ,ucuresti".
'ctivitatea lui 'lexandru Orascu !11<-1+=" si principalele sale constructii clasiciste.
-Transilvania.#n general clasicismul in Transilvania recurge la o simplitate si austeritate extreme, utilizand un
numar redus de elemente esentiale. 'naliza unor exemple semnificative* palatul Toldalaghi->orda si Primaria
din (lu5, )dificiul scoalelor romane din ,rasov, biserica reformata din (lu5 si (atedrala romano-catolica din
0atu Mare.
b."omantismul
-Arhitectura a fost reflexul marilor ideii romanice: originalitatea si afirmarea geniului creator individual,
libertatea absoluta de creatie, cautarea expresivitatii si a caracterului operei (in defavoarea frumosului), a
pitorescului etc.Recuperarea trecutului (altul decat cel al antichitatii) a condus la descoperirea valentelor
arhitecturii gotice, fara insa ca arhitecturile romnice sa se identifice cu neogoticul.
-Realizarile din romani se inscriu, in ma5oritatea cazurilor, in directia utilizarii cu prepondernta
a fragmentului gotic,intr-o compozitie in care acesta isi pierde conotatia originala.'naliza unor
exemple semnificative* parcurile din perioada regulamentara, palatul 0utu, transformarile aduse
de 0chlatter manastirilor Tismana si ,istrita, casa :ibrecht, palatul de la Ruginoasa,castelul de
la ,ontide, monumentele funerare etc. Romantismul tarziu al Palatului administrativ de la #asi.

c.#clectismul
-curent cultural care cuprinde cele mai importante manifestari arhitecturale ale sec. 7#7.
Procedeul eclectic consta, in arhitectura, in concordanta cu spiritul pozitivist al secolului, in trei
momente distincte* alegerea unor monumente al trecutului si demontarea lor in elemente
componente,clasificarea acestora si, apoi, remontarea lor supa principii istorice !compozitie
stilistica" sau dupa tipologii caracteristice destinatiei.0copul operativ - crearea unui obiect
arhitectural nou fata de cele anterioare, coerent in partile sale.)clectismul a contribuit la largirea
campului de observare si analiza, ca prima aplicare a metodei experimentale in arhitectura.
-arhitectura eclectica a fost in relatie directa cu academiile de arhitectura si, implicit, cu
academismul, inteles ca incercare de verificare obiectiva a produsului artistic si ca metoda de
invatare. (ea mai importanta academie a fost )cole des ,eaux 'rts de la Paris6 prin celebrul sau
tratat, ?ulien 1uadet a propus o viziune unificata a teoriei si practicii, o metoda de lucru bazta pe
utilizarea nediferentiata a exemplelor oferite de istorie.
-patrunderea eclectismului in Romania !atat in Transilvania cat si in -echiul Regat%, spre
sfarsitul secolului, a coincis cu o perioada de crestere economica si, prin urmare, de avant
constructiv.)clecticismul a devenit, cu mare rapiditate, un limba5 de consum, aflat la indemana
arhitectilor !romani si straini", a constructorilor sau a proprietarilor insisi. 'ceasta situatie explica
imensa cantitate de cladiri eclectice, de la cele mai reprezentative constructii administrative, pana
la locuintele modeste de serie, care au marcat decisiv configuratia oraselor.'naliza unor exemple
cu semnalarea referintelor istorice.
$"%&T#CT'"$ (#)*")M$(#$+C$
pana la primul razboi mondial
1.Premise
-arhitectura neo-romaneasca se inscrie in miscarea romanmtizmului european, de redesteptare a
spiritului si a identitatii nationale, care,in cazul particular al romaniei, a dominat intregul secol al
7#7-lea, nu numai in sfera ideologiilor artistice ,ci in primul rand, pe aceea a politicului. #n
privinta arhitecturii nu mai era vorba de recuperarea istoriei, in general, ci pe aceea nationala.
-precursori*'lexandru Odobescu si &imitrie ,erindei, care afirma, la mi5locul secolului,
necesitatea unei arhitecturi romanesti, ca si sursele principale ale acesteia* vechea arhitectura
culta si arhitectura populara.
-sporirea interesului pentru monumentele istorice si pentru prote5area lor6reactia la restaurarile
lui :ecomte de @ou3 si prima lege pentru protectia monumentelor.
2.&on Mincu,1-5.*1/120
-formatia sa profesionala6 sursele sale de inspiratie6importanta acordata bisericii 0tavropoleos
pentru proiectarea unei noi arhitecturi in forme nationale.
-lucrarile-manifest* casa :ahovari !1$", 0coala centrala de fete !1+%",,ufetul de la 0osea
!1+A", proiectul pentru Primaria capitalei !1+%%-1+%="6 analiza stilistica.'lte constructii ale lui
#.Mincu.
3.+coala de arhitectura
-inceputurile invatamantului romanesc de arhitectura !1+1" si formarea studentilor in spiritul
arhitecturii initiate de Mincu* proiectele in 8stil neo-romanesc9 si releveele dupa vechile
monumente nationale.
4.Princi!alii !rotagonisti ai !erioadei: Petre 'ntonescu, 1rigore (erchez, @icolae 1hica
,udesti,
(ristofi (erchez.'naliza unor cladiri reprezentative pentru cautarile lor plastice.
C'1T'"$ $"%&T#CT'"$1$ $ P#"&)$2#& &(T#"3#1&C#
1.Conditii generale !olitice si economice:noua realitate a tarii dupa Marea ;nire- populatia
si suprafata tarii6(onstitutia din 1+AB si unificarea administrativa.Regimul politic.&ezvoltarea
economica* criza de supraproductie din 1+A-BA si momentul de varf din 1+B.
2.Conte4tul cultural:afirmarea noilor generatii de intelectuali6 pluralizmul expresiei artistice.
&isputa traditionalism - modernitate si cautarea identitatii spirituale nationale6 o perspectiva
diferita asupra spatiului rural si asupra valorilor istorice.
3.$rhitectura si urbanismul:
*culturi diferite ale urbanului* -echiul Regat si teoriile care au apartinut imperiului austro-
ungar
-dezbaterea de idei si protagonisti6 noutatea in peisa5ul arhitectural romanesc. Rolul
principalelor reviste de arhitectura* 8'rhitectura9!1+%$-1+=="6 8;rbanismul9!1+BA-1+=A"6
90imetria9!1+B+-1+=<"6,uletinul (omisiunii Monumentelor #storice9!1+%-1+=/".
4.'rbanismul si evolutia oraselor:
-cadrul legislativ* prezenta problemelor de sistemetizare in legile administrative*
8#nstructiunile si normele pentru intocmirea planurilor de sistemetizare9 din 1+B+6legislatia
locuintei.
-teoria urbanismului* importanta lui (incinat 0fintescu - 8;rbanistica generala si
speciala9,90uperurbanismul9.'lte contributii teoretice* #on &avidescu, &uliu Marcu,'lexandru
Camphiropol.
-amene5area teritoriului* protectie pentru amena5area litoralului si a vaii Prahovei.
-importanta planurilor de sistematizare in comparatie cu interventiile propriu zise6 analiza unor
exemple de planuri de sistematizare* 0ibiu,,ucuresti,#asi
-categorii de operatii urbanistice* localitati noi !statiuni maritime" si cartiere in orasele
existente6 proiecte si interventii in zonele centrale* amena5ari de spatii publice urbane.
5.Curentele arhitecturale.' fost perioada cu cea mai mare varietate de orientari si cautari
stilistice, existand diferente notabile intre -echiul Regat si teoriile alipite dupa primul razboi
mondial.'rhitectii au practicat, deseori, arhitecturi diferite.Principale curente*
-permanenta arhitecturii clasicizante* prelungiri ale eclectismului si, dupa 1+B/, manifestari ale
clasicismului modern6 corespondente ale acestuia cu ideologia perioadei, arhitecti exemple.
-arhitectura 'rt-&eco, ca prima faza a modernitatii. (aracteristici principale, exemple
semnificative.
-arhitectura moderna
arhitectura neo-romaneasca. 0chimbarea de atitudine fata de sursele traditionale de inspiratie*
de la arheologia decorativa spre semnificatiile profunde ale arhitecturii populare6 rolul decisiv al
lui 1.M.(antacuzino in aceasta modificare de optica. Protagonisti si realizari importante.
'rhitectura neo-romaneasca - stil oficial.
.$rhitectura moderna
a.$similarea
-circulatia ideilor si contactele cu mediile avangardiste europene*importanta lui Marcel #ancu si
a revistei 8(ontimporanul9!in perioada 1+A=-1+B%".
-climatul cultural general al societatii romanesti* noua arhitectura este asimilata noului spirit al
epocii. Principalii beneficiari* intelectualitatea cu deschidere culturala, diferite societati si
institutii si, in mai mica masura, statul. 'rhitectura moderna devine insa rapid un nou limba5 de
consum, alaturi de arhitectura neo-romaneasca.
-difuzarea arhitecturii moderne - favorizata de boom-ul economic al deceniului = - a fost
diferita in regiunile tarii*centre mai importante.
b.Princi!ale caracteristici:
-o nou interpretare functionala si spatiala a programelor de arhitectura6scoli, cladiri de birouri,
hale alimentare, sanatorii, locuintele sociale etc.(ristalizarea apartamentului si a imobilului de
raport modern in ,ucuresti.
-expresia plastica si spatiul interior. -arietatea repertoriului formal concretizata prin realizarile
diferitilor arhitecti.'tentia acordata detaliului. :imitele de asimilare a gandirii moderne, in
absenta discursului critic* raportul dintre fatada si volumetria, de factura moderna, si planul
tributar traditiei compozitionale academiste. #nfluentele celorlalte curente arhitecturale.
Principalii exponenti.
-modificarea radicala a imaginii urbane6 fragmente urbane unitare !bd. Magheru si cartierul
-atra :uminoasa din ,ucuresti, faleza de la )forie @ord etc." si importanta lor in noua
configuratie estetica.
c.%oria Creanga ,1-/2*1/430 - cel mai important reprezentatnt al arhitecturii moderne
romanesti.4ormatia beaux-artista !Paris, 1+1+-1+A=" si inceputurile activitatii in romania.)tape
ale arhitecturii sale*
-pana in 1+A+6 cautari in directia simplificarii formei !cu puternice accente 'rt-&eco", si in
directia coerentei spatial-functionale - vila dr. Petru 1roza, &eva, 1+A<, vila Medrea si imobilul
Pop-1heorghiu din ,ucuresti.
-1+A+ - cca.1+B$* modernismul deplin, caracterizat prin rationalitatea organizarilor functionale
si prin utilizarea unui vocabular formal exclusiv modern, insotit de teme compozitionale proprii.
(ladiri importante* imobilul 'RO, bd. Magheru !1+A+-1+B1", vilele Miclescu, ,unescu si
(antacuzino, imobilele &avidoglu, &umitrescu, Ottulescu, ,urileanu-Malaxa etc.
- dupa 1+B$* reducerea severa a formei spre esential avand drept consecinta disparitia poeticii
etapei anterioare.#nfluenta decisiva pe care a avuto proiectarea cladirilor industriale de la ;zinele
Malaxa.'lte constructii importante* cele doua 'RO !(alea -ictoriei,Dalele Ober,pavilioanele de
expozitii din parcul Derastrau.

$"%&T#CT'"$ +& '"3$(&+M'1 2'P$ $1 2)&1#$ "$53)& M)(2&$1
Conte4tul:
-schimbarea regimului politic* disparitia statului democratic - ideologia comunista domina
integral societatea, iar statul totalitar devine proprietarul aproape absolut al tuturor domeniilor
economiei !nationalizarea din 1=, colectivizarea agriculturii din 1+$A". #ntreaga economie este
diri5ata centralizat, are loc industrializarea fortata a economiei.
-efectele asupra arhitecturii si urbanismului*
- este desfiintata libera practica a arhitectilor6 acestia devin functionari ai statului in
institute de proiectare, controlindu-se si limitandu-se,astfel, in mod sever,posibilitatile de creatie
urbanistica si arhitecturala6 relatia arhitectului cu autoritatea statului.
- politica de industrializare fortata a avut drept consecinta cresterea rapida a populatiei
urbane !cu mari dificultati de acomodare la modul de viata urban",impulsionarea dezvoltarii
oraselor, sporirea necesarului de locuinte !spatii de cazare% si a dotarilor colective, realizarea
unor numeroase noi zone industriale.&iri5area investitiilor s-a facut dupa un program strict
centralizat.
-exercitarea dreptului de proprietate asupra terenului urban este simbolica, iar investitia
particulara devine nesemnificativa.0-au creat astfel premisele proiectarii si realizarii unor
investitii urbanistice de foarte mari dimensiuni.
-statul a dispus de toate verigile actului de constructie *intocmirea temei , elaborarea
proiectului, terenul, finantarea, executia.
2.#volutia arhitecturii si urbanismului a fost rezultanta influentei, determinate, a politicii
statului !si a pcr" si a curentelor epocii6evolutia simultana si divergenta cu acestea. #nterventia
totala a politicului a avut loc prin hotararile cc al pcr si a consiliului de ministri din 1+/A, prin
care s-a decis reconstructia socialista a oraselor, infiintarea #nstitutului de 'rhitectura !dupa o
perioada de functionare ca facultate a Politehnicii" si a tuturor structurilor organizatorice a
domeniului.
-etape principale ale evolutiei politice*cucerirea si consolidarea puterii politice, perioada
stalinista,9dezghetul9 anilor .$% si inceputul anilor .<%,revenirea la regimul totalitar absolut pana
in 1++.
-etape ale arhitecturii si urbanismului*
a. prelungirea,in anii `5 ,a culturii arhitecturale interbelice, prin limba!ul rationalist si cautarile unei
arhitecturi de factura nationala.
b. episodul arhitecturii realismului socialist !prima parte a anilor ./%"
c. arhitectura 8functionalista9, spre sfarsitul anilor ./%, si evolutia ei in urmatoarele doua
decenii - cea mai fertila perioada a arhitecturii romanesti postbelice
d.variante ale postmodernului si recrudescenta arhitecturii clasicizante ca expresie a
regimului totalitar,dupa 1+<<.

3.'rbanismul
- studiile de sistematizare teritoriala6 amena5area litoralului
- teoria urbanismului
- practica profesionala* disparitia de facto a dreptului la proprietatea funciara urbana a
facilitat difuzarea principiilor (hartei de la 'tena, aplicate in ansambluri urbanistice de
dimensiuni mai mari sau mai mici, in interiorul localitatilor sau la extinderile acestora. &iferenta
principiilor urbanistice fata de cele anterioare !bazate pe mica proprietate si pe parcelare"
produce o ruptura radicala a morfologiei urbane.Relatia de modernizare si distrugere.Planul de
sistematizare apare la inceputul anilor $%.6 caracterul sumar al schitei de sistematizare.
- succesiunea tipurilor de interventii urbanistice* completari de fronturi,mici ansambluri de
locuit sau de dotari6cvartatele staliniste6 restructurarea unor artere importante ale oraselor6 marile
ansambluri de locuit realizate la periferia localitatilor sau in zonele slab construite-caracteristicile
urbanistice ale acestora6 legea strazilor din 1+<$ si recuperarea spatiului strazii6retorica
monumentalului6 interventiile asupra centrelor !istorice" ale oraselor.)xemplificari pentru toate
categoriile.