Sunteți pe pagina 1din 3

-Fisa de lectura-Exuvii-

Autor: Simona Popescu, scriitoare romana.


Titlul: Exuvii-roman, Editura Polirom, Bucuresti, tiparit in iulie 2004.
Intamplarea povestita: nu se relateaza efectiv intamplari, romanul are ca tema redoandirea
unitatii fintei umane.
Cadrul: diferite locuri locuite de naratoare in timpul copliariei! casa, scoala, ascuzisurile, etc".
Idei:
Scriitoarea isi descrie viata sa de copil. #tunci cand in fiecare zi se intampla ceva
neoisnuit, ceva care-ti atra$e atentia sit e face sa fi mereu ocupata. Este descries
un copil a carui ima$ine e ine cunoscuta de fiecare dintre noi% este vora despre copilul
mereu in cautare de ceva, caruia ii place sa descopere mereu ceva nou, care este mereu
in cautare de oiecte si miresme noi. #stfel fiecare zi, la varsta asta este o aventura,
iar in mintea copilului nu intra notiunea de viitor, el este atat de acapar de lucrurile
care au loc in prezent incat nu se $andeste l ziu de maine in $andul meu nu intra
viitorul, viitorul era ceva care se intindea pana a doua zi.
&n 'uiuri de (artie este reliefata importanta cartii. Scriitoarea descrie tot felul de
carti vazute din prisma copilului insetat de lectura. Ea ne impartaseste ima$inea
diferitelor cart ice i-au marcat existenta intre$indui-o. Ea descrie calatoria in unviersul
cartii periculoasa% cartile sunt frumoase insa nu treuie sa te lasi asorit de mesa)ul
lor, treuie sa mentii mereu contactul cu realitatea.
*intre toate cartile pe care autoarea le-a citit in copilarie, cea mai plina de aventuri i s-
a parut cartea de ucate. + catre care-i trezea toate simturile si toata ima$inatia. +
carte vec(e cu desene in tus ne$ru. 'artea aceasta de ucate o urmareste toata viati si
c(iar si acum ii nproduce amintiri urate.
'osmarurile copilei de ,2 ani, care oisnuia sa adoarma in dulap sau in lada unde se tin
asternuturile, purtau la varsta aceea un nume% *E*E. #utoarea, 20 de ani mai tarziu,
incearca sa intre in pielea fetitei care era, stand in iara intinsa si privind in sus la
cerul instelat. &ntr-o una zi a fost $asita de parinti urlind in lada de asternuturi. Ei si-
au ima$inat ca s-a speriat de intuneric, ca cazut capacul, sau ca l-a vazut pe *ede. *ar
ea tipa din alta pricina. &n intunericul lazii, tot $andindu-se a)unsese sa se vada ca o
aa urata , o sperietoare, un sc(elet ran)ind. &n momentul acela, autoarea s-a intalnit
-cu mirosul si culoarea si $ustul de caron al fricii, o frica ce o va insoti toata viata.
Bunicile o invatasera sa creada in *umnezeu, dar dupa ce citise .e$endele +limpului, ii
era mai frica de zei.. Ea nu credea in oloriselile nesincere ale aelor la slu)a de
duminica. &n sc(im, isi aduce aminte cum la ,, ani, intrand intr-o iserica vec(e cu
peretii afumati, a vazut o pata cetoasa in mi)locul intunericului. #colo era *umnezeul ei
fara c(ip, pe care mai tarziu la ,/ ani l-a pierdut, in momentul cand a aflat citind opera
unui filozof ca *umnezeu nu exista. #tunci s-a elierat cu adevarat, $andindu-se ca asa
o sa se termine cu toata ticalosia ei trecuta si viitoare.
&n copilarie, scriitoarea avea ascunzisuri speciale numite va$auni% ma$azia uriasa,
cosciu$ul maro al unicii, utoiul cu ful$i, patulul, eciul, podul casei, podul $ra)dului,
camera $alena, lada pentru plapuma, dulapul de (aine, copaia de lemn noduroasa. #colo
ii placea sa-si scoata sandalele, sa-si dea )os roc(ita si sa-si toarne tarate cu care sa se
frece pana i se inrosea pielea. &i mai placea sa intre in (ardaul cu malai si sa si-l toarne
pe urta si pe spate, sau sa-si a$e mana pana la cot in orcanul cu miere. &n va$auni
simtea o anumita lentoare a perceptiei, acolo si-a cunoscut pielea, trecand dintr-un sac
de faina intr-unul cu malai. #sa a simtit cum pielea cuvintelor e o piele straina. #utoarea
simte cuvintele impletite cu aer ca pe o colivie, ca pe o noua va$auna.
0acerea este un lucru foarte important. 0reuie sa stii cand sa voresti, cand sa iei
cuvantul, cand sa-ti expui o parere insa treuie sa stii si cand sa pastrezi tacerea.
+amenii care voresc in continuu nu au nimic de spus. &n sc(im cei care tac spun multe
si aduc marturie despre fiinta lor. Prozatoarea le multumeste adevaratilor prieteni in
prea)ma carora putea sa taca linistita si atunci voream.
'ine nu-si aminteste c(inuitoarea experienta a somnului de dupa-amiaza. #utoarea
povesteste o experienta ine cunoscute de orice copil% somnul de dupa-amiaza. Ea era
oli$ate sa doarma dupa-amiaza, desi nu ii era somn. &n loc sa doarma isi $asea mereu
ceva de facut si astepta cu neredare momentul trezirii pentru a-si continua
treurile zilnice.
Existenta fetitei este marcata de dorinta de a fi cineva. Ea doreste sa se re$aseasca
intr-un lucru, sa capete o identitate. &ncearca sa imrace diferite masti insa nici una
nu pare sa & se potriveasca. #ceasta dorinta treuie inausita pentru ca fetita sa-si
continue drumul catre maturitate. 1atacirea are, insa, itodeauna un scop%re$asirea
Scriitoarea descrie oala ca fiind o experienta. &n afara de fera si durerile din $at,
oala iti adduce o sumedenie de alte avanta)e. #tentia speciala de care te ucuri si
in$ri)irea te fac sa vrei sa ramai olnav, iar oala se transforma intr-un c(in placut.
+data cu maturizarea lucrurile sunt private altfel. #stfel sin$uratatea care in copilarie
i se infatisa ca o ocazie de a scotoci prin cele mai intunecate cotloane, in adolescenta ea
devine cea mai de nade)de prietena
Experientele cele mai neoisnuite ale copilariei dau $las capitolului cu acelasi nume din
cartea Simonei Popescu. 2etita isi adduce aminte de tot felul de lucruri caudate din
copilarie care par ca acum nu mai au nici o semnificatie. Si toatsi in fiecare amintire
scriitoarea isi re$aseste cate o parte din ea.
'apitolul Simturi e dedicate unei descrieri mai neoisnuite asupra simturilor
umane%$ustul, vazul, auzul, tactilul, etc. #ccentul cade pe voce. 3ocea este elemental
care caracterizeaza omul, ea este sin$ura care ramane nesc(imata. Ea marturiseste
neincetat despre fiinta umana. Sonoritatea ei dezvaluie caracterul si sentimentele
omului tot ce eram, tot corpul meu se refu$iase in voce. 'oncluzia e simpla prin
simturile creierului eu simt
.umea se infatiseaza altfel prin $aura c(eii. 0rasul cu oc(iul este o adevarata aventura.
+iectele isi modifica forma,par mai mari si totul devine, privit asa, mai important, mai
misterios.
'apitolul Bursuc cu pampon este un oma$iu adus *anei, prietena cea mai una a
scriitoarei. Ea voreste despre minunata experienta a prieteniei aceea de a avea lan$a
tine pe cineva cu care sa imparti totul, cineva care sa te iuesca sis a te intelea$a cum
numai un copil poate s-o faca. Scriitoarea isi adduce aminte cu nostal$ie de clipele
petrecute in copilarie si scrie acest caplito ca o multumire adusa *anei.
*espre dra$oste prezinta viziunea inocenta, viziunea infantile asupra dra$ostei. &n
adolescenta scriitoarea isi da seama ca de fapt dra$ostea din copliarie este dra$ostea
cea adevarata, dra$ostea cea mai pura si lipsita de pacat. *ra$ostea copilului se apropie
mult de aceea dra$oste primordiala despre care numai Bilia ne voreste.
4aratoarea isi adduce aminte de o vece(e cunostinta din copilarie. + fata ciudata pe
nume 'armen cu convin$eri caudate. Ea reliefeaza pri aceasta descriere diferenta
dintre esenta si aparenta. 5odul in care voreste despre aceasta fiinta stranie denota
uimirea copilului ce intalneste pentru prima oara o persoana cu un carcacter dulu. *esi
contactul cu ea a fost scurt se p-are ca ea a ramas adanc infipta in amintirea fetitei.
&n final autoarea se identifica cu cartea. Scrierea acestei colectii de exuvii pare s-o
faca intr-un fel sa-si adune micile simone imprastiate pretutindeni.
Personaje: simona, parintii si rudele ei, frate sau, 'armen, Bursuc, 6ari.
Moduri de expunere% se evidentiaza cu precadere monolo$ul interior, descrierea si
naratiunea.