Sunteți pe pagina 1din 9

CAPITOLUL 8 SATELITI DE

COMUNICATII
8.1. DINAMICA SISTEMELOR DE SATELITI
Scopul spre care tinde dezvoltarea telecounicatiilor este realizarea
unor retele inte!rate !lo"ale# care sa$i perita oricui# oriunde s$ar a%la el sau
ea# sa poata lua contact &i sa counice# siplu &i ie%tin# cu oricine de pe
supra%ata paantului '"a c(iar &i intr$un avion in z"or# ca sa nu ne !andi
inca la un )*e(icul cosic+, In realizarea unei ast%el de retele# satelitii de
telecounicatii -oaca un rol iportant. Sute &i ii de sateliti arti%iciali se
rotesc in -urul !lo"u.ui terestru# %iind e/ploatati in cadrul unor activitati
diverse# iportante in plan strate!ic# $#0tiinti%ic# econoic &i cultural. Sunt
state ale luii care poseda constelatii de zeci de sateliti de counicatii
'lndonezia# Norve!ia# etc., Roania are atri"uite de 1IT cateva pozitii
or"ita.e# care stint insa inca neocupate. Ceea ce nu inseana ca operatorii de
te.ecounicatii &i %uizorii de te.eviziune prill ca"lu nu utilizeaza intens
capacitali ale unor sateliti straini sau inteationali. 2o vedea in
continuare care Stint "aze.e acestei te(nolo!ii.
1n sate.it arti%icial al paantului tre"uie sa se supuna acelora&i le!i
de rotati& ca &i luna# care este satelitul natural a. paantului. Acelea&i le!i Ie
respecta &i planetele care !raviteaza in -urul soarelui.
Trei le!i iportante pentlll i&carea planetelor au %ost descoperite
de astronoul 3o(annes 4epler '1561$1789, &i au %ost deduse teoretic de
Isaac Ne))1on# in anu1 1775# pe "aza le!ilor ecanicii care ii poarta nucle
&i a teoriei !ravitatiei.
:ri a le!e a lui 4epler
Satelitul se rote&te in -urul paantului pe 9 elipsa# paantul %iind
until din %ocarele elipsei. Ne ainti de la !eoetria analitica de%initia
elipsei. Aceasta este locul !eoetric al punctelor pentru care sua
distantelor la doua puncte %i/e# nurnite %ocare# este constanta. Daca %ocarele
stint situate pe a"scisa sietric rata de ori!inea a/elor de coordonate#
ecuatia elipsei se scrie;
'8.1,
\7
:unctul de pe or"ita in care satelitul este cel ai aproape de paant
se nue&te perigeu, iar punctul in care satelitul este cel ai departe de
paant se nue&te apogeu. Notaro cu r
a
&i cu r
h
seia/a are &i seia/a
ica# respectiv. De%ini un paraetru nuit e/centricitate ast%el;
(8.2)
Le!ea a dona a lui 4epler
In intervale de tip e!ale# satelitul atura supra%ete e!ale in planul
or"ital. Con%or cu le!ea a doua a lui 4epler enuntata ai !1S# cu cat este
ai departe de paant un satelit# cu atat ai ult tip este el vizi"il dintr$
un punct de o"servatie de pe parnant. Aceasta le!e este ilustrata in %i!ura 8.1
in care se arata doua supra%ete# notate cu a
l
&i cu a
2'
care sunt aturate de
satelit in acela&i tip &i au# deci# aceea&i arie. Daca notarn cu 2
I
&i C1 2
<
vitezele edii cu care satelitul atura supra%etele a
l
&i a
2'
respectiv# este
evident ca 2
<
= 2
I
.
>i!ura 8.1 :araetrii or"itei unui satelit.
-3c
I J
Legea a treia a lui Kepler
:entru a enunta cea de a treia le!e a lui 4epler# sa nota cu T
o
perioada or"itei# adica# durata unei rotatii coplete a satelitului in -urul
pan1antului. Nota cu ,
m
distanta edie dintre paant &i satelit. Cu aceasta#
le!ea a treia se poate e/pria ateatic in %onna unnatoarei ecuatii;

'8.8,
uncle A este 9 constanta. Daca se e/pria ,
m
in ?iloetri &i T
o
in zile solare
edii# constanta A este e!ala cu @<.<@1#9A6A. A considerat ca 9 zi solara
edie este e!ala cu 1#99<686A zile siderale.
NeBton a sta"ilit aceasta le!e intr$o %onna di%erita. El a dedus ca
viteza un!(iulara a unui
satelit a%lat la altitudinea h
este data de
).,=(gm)I/
2
.,-
3
/
2
. '8.@,
In aceasta ecuatie# m este asa paantului# g cste constanta !ravita&io.nala
e!ala cu A#8 Cs
<
# iar , D R E h, uncle R este raza ecuatoriala a paantului.
Ave ca (gm)
I
/2 D 781#8@8< ?
8C<
Cs. Ecua&ia '8.8, este apro/iativa# in
sensul ca# la sta"ilirea ei# s$a %acut a"stractie de %aptul ca %ora paantului
nu este per%ect s%erica &i au %ast i!norate diverse %orte pertur"atoare ca# de
e/eplu# %ortele de atractie ale soarelui &i ale lunii# precu &i %orta de
%recare &i de tarare a atos%erei.
8.<. ORFITA GEOSTATIONARA
1n satelit plasat pe 9 or"ita !eostationara pare nei&cat in raport cu
paantulH alt%el spus# el se rote
&
te in -urul paantului cu aceea&i viteza
un!(iulara ca &i acesta. Avanta-ul unui ast%el de satelit este acela ca antenele
statiilor de "az& pot %i en&inute cu u&urinta orientate spre el# caci paantul
se rote&te in -urul a/ei proprii cu aceea&i perioada ca &i satelitul.
S& de%ini unghiul de inclina(ie drept un!(iul dintre planul or"ital al
unui satelit &i planul ecuatorial al paantului# Daca un!(iul de inclinatie
este di%erit de zero# pentru orice punct %i/at de pe supra%ata !lo"ului terestru#
satelitul va descrie 9 i&care aparenta in %ora de opt. :e de alta pa11e#
con%or le!ii a doua a lui NeBton# pentru ca satelitul sa ai"a 9 viteza
un!(iulara constanta e!ala cu cea a paantului# tre"uie ca or"ita sa %ie
circulara. :rin urare# 9 or"ita !eostationara este nuai 9 or"ita circulara in
planul ecuatorial#
:entru a !asi altitudinea or"itei !eostationare# utiliza le!ea a treia a
lui 4epler. :entru or"ita circulara# ave
. '8.5,
Se poate arata ca# pentru or"ita !eostationara# perioada T
o
de%inita in '8.8,
este e!ala cu 9#AA6<7A5. Ave deci
R + h = @<<@1. '9#AA6<6,
<i8
. '8.7,
Considerand raza paantului R = 7868#1@ ?In# rezulta 9 altitudine h D
85.687 ? pentru or"ita !eostationara.
'*III*$
*
>aptul ca nu e/ista decat 9 or"ita !eostationara nu inseana ca pe ea
nu pot %i plasa&i ai ulti sateliti !eostationari 'GEO,. Totu&i# e/ista 9
liita a nuarului de GEO# caci tre"uie sa ave su%icient spatiu intre doi
sateliti vecini incat sa evita orice ciocnire intre ei. E/ista sute de sateliti
!eostationari apartinand di%eritelor tari. 9 liitare &i ai iportanta a
satelitilor !eostationari 9 constituie spectrul de %recvente care Ie este atri"uit
de 2IT$T. Spectrul de %recvente &i pozitiile or"itale disponi"ile sunt otive
pentru care se lanseaza sateliti &i pe alte or"ite decat cele !eostationare.
Mai e/ista &i unele dezavanta-e ale satelitilor !eostationari# pe lan!a
evidentele lor avanta-e. Ast%el# un satelit plasat pe or"ita !eostationara
su%era de 9 lun!a intarziere de propa!are# care este coplet inevita"ila din
cauza distantei ari de paant &i a vitezei %inite a undelor electroa!netice.
Considerand viteza luinii de 8 . 19
5
?Cs &i altitudinea satelitului de circa
85.689 &1# int&rzierea de propa!are 0us$into&s dintre un. utilizator &i &ate&it
este cupnnsa tre <@9 &l <69 s# %uncpe de un!(lul de elevape d
pozitia in care se a%la utilizatorul. 9 conversatie tele%onica internationala
realizata prill doi sateliti iplica 9 intarziere de propa!are dus$intors de
ordinul a 5@9 s. Aceasta cauzeaza un ecou suparator# pentru a carui
eliinare se utilizeaza supresoare sau copensatoare de ecou. In cazul
counicatiilor de date# este necesar sa se aplice &i te(nici de corectie a
erori3or. 2n alt dezavanta- este area atenuare de propa!are. Intr$un siste
de counicatii prill satelit# puterea sernnalelor electroa!netice este
atenuata cu patratul distantei de la sursa. De e/eplu# daca distanta dintre
eitator &i receptor se du"leaza# ave nevoie de un nivel de putere de
eisie de patru ori ai are pentru a avea acela&i nivel de putere la
receptie.
O alta o"iectie %undaentala ce se poate aduce unui satelit
!eostationar este lipsa de acoperire la latitudinile e/tree# cea nordica &i cea
sudica. Intr$adevar# intr$un punct situat aproape de polul nord sau de polul
sud# este necesar un un!(i de elevatie %oarte ic pentru a accesa un satelit
!eostationar.
Din toate aceste otive# la care pute adau!a &i costul ridicat al
lansarii unui satelit pe or"ita !eostationara# se utilizeaza in are asura &i
or"ite care nu sunt !eostationare.
8.8. ORFITE CARE N1 S1NT GEOSTATIONARE
Nuero&i sateliti sunt plasati pe or"ite care nu sunt !eostationare.
Totu&i# altitudinea satelitului nu poate %i aleasa oricu# din cauza e/istentei
celor doua centuri de radiatii 2an Allen. :entru a iniiza e%ectul nociv al
radiatiilor asupra coponentelor electronice cu care soot realizate ec(ipa$
enteIe de la "ordul satelitului# este pre%era"il sa se plaseze satelitii in a%ara
acestor centuri. in %i!ura 8.<# se arata cele doua centuri de radiatii 2an
Allen# or"ita !eostationara GEO# precu &i cateva or"ite -oase 'LEO, &i
edii 'MEO,.
>i!ura 8.< Diverse or"ite posi"ile pentru sateliti 'GEO# MEO &i LEO,.
II
In %unctie de altitudine# satelitii se ipart in trei cate!orii;
JGEO la altitudinea de 85.687 ?rn
JMEO la 9 altitudine cuprinsa intre 19.999 &i <9.999 ?rn
JLEO la altitudini su" 1.599 ?rn.
Din punctul de vedere al %orei or"itei# e/ista or"ite circulare &i
or"ite eliptice.
1n siste de sateliti !eostationari necesita nuai trei sateliti pentru
a acoperi !lo"ul terestru.
:entru acoperire !lo"ala# un siste de sateliti plasati pe or"ita -oasa
necesita ult ai ulti sateliti. De e/eplu# sisteul IRIDI1M realizat de
Motorola cuprinde 77 de sateliti. Aceasta este din cauza ca un satelit LEO
are 9 arie de acoperire ult ai ica decat unul GEO.
8.@. SISTEME DE COM1NICATII MOFILE C1 SATELITI
Satelitii de counicatii se utilizeaza pentru a transite date &i voce
la are di&&+a# precu ii p&ntruK a di%uza sena&e de .tele&iziune. :e&t&
telecoucaplle la are dlstanta# 9 concurenta senoasa 9 reprezlnta
ca"lurile# cu %i"re optice. 1n ca"lu cu %i"re optice poate asi!ura transisiuni
de date &i de voce ult ai ie%tin# de ult ai "una calitate &i ai %ia"il
decat 9 pot %ace canaleIe prin satelit. Totu&i# pentru counicatiile o"ile# ca
&i pentru cele in zone izolate# sisteele %ara %ir# in special cele realizate cu
a-utorul satelitilor# i&i entin intact interesul.
Counicatiile o"ile cu sateliti se pot ipaLi in doua cate!orii
dupa cu sunt Decesare statii %i/e de sol sau nu.
In sisteele din pria cate!orie# satelitii au le!atura cu statii de sol
%i/eH statiile o"ile sunt in le!atura cu statiile %i/e de sol e/act ca in
sisteele celulare. Satelitul serve&te drept releu de transisie.
In sisteele din a doua cate!orie# ternlinalul o"il poate counica
direct cu satelitul din reteaua de sateliti care acopera zona in care se a%la
o"ilul. Terinalul o"il# la te(nolo!ia actuala# este relativ voluinos#
%iind construit in %ornla unei valize ici. Antena tre"uie indreptata spre
satelit cu a-utorul unei "usole.
M
8.5. SISTEME DE COM1NICATII MOFILE iN
>1NCTI1NE
Diverse tan au sistee proprii de sateliti de telecounicatii. :entru
iportanta lor# ne Ko re%eri in principal la retelele internationale de sateliti
de telecounicatii.
in 1A7@# a %ost sta"ilita or!anizatia internationala INTELSAT 'Inter$
national Telecounications Satellite Or!anization, in scopul de a %urniza
servicii %i/e intre natiuni cu a-utorul satelitilor. :riul satelit INTELSAT a
%ost pus in serviciu coercial in 1A75. :ria !eneratie de retele de
counicatii o"ile cu a-utorul satelitilor incepe in 1A8< cu INMARSAT 'de
la International MARitie Telecounications SATellite or!anization,.
Acesta este un siste de sateliti GEO ce utilizeaza "anda L '1#5 E1#7 GMz,
pentru a %uiza ai ales diverse servicii navelor a%late in croaziera pe ari
si pe oceane.
Alte sistee din pria !eneratie de counicatii o"ile prin satelit
Stint N1ALCOMM# inau!urat in 1A8A si care deserve& te Aerica de Nord#
ALCATEL N1ALCOMM care a inceput sa %unctioneze in 1AA1 pentru
Europa &i sisteul -aponez NASDA# operational din 1A86.
Generatia a doua a aparut in 1AA5# avand ca o"iectiv reducerea
!a"aritului &i a !reutatii terinalelor o"ile. Toate aceste sistee stint
GEO. .
:entru a se a-un!e la terinale o"ile ici &i u&oare# copara"ile
cu cele utilizate in sisteele tereste celulare# tre"uie utilizati sateliti pe o"ite
-oase 'LEO,. Aceste sistee stint de doua cate!orii; ici si ari.
Sisteele zise
I
Little$LEOI 'adica# LEO ici, utilizeaza sateliti de
!a"arit redus &i de ica !reutate pentru aplicatii de -oasa viteza su" 1?"itCs.
Sisteele zise
I
Fi!$LEOI 'adica# LEO ari, includ servicii de voce#
date# %acsiil. Spectrele de %recvente alocate stint de 1719E17<7#5 MMz
pentru le!aturile spre sateliti &i de <@88#5E<599 MMz pentru le!aturile de la
sateliti.
1n ast%el de siste este IRIDI1M# conceput &i realizat de Motorola#
copus din 77 de sateliti plasati la 685 ? pe &ase plane or"itale polare. EI
utilizeaza accesul ultiplu cu diviziune in tip 'TDMA,. Initiat# se
intentiona ca IRIDI1M sa ai"a 66 de sateliti dispu&i in &apte plane# sisteul
inspirandu$se din atoul de iridiu care are 66 de electroni ce se rotesc in
-urul nucleului. IRIDI1M a %ost totu&i realizat cu nuai 77 de sateliti plasati
in &ase plane# cu 11 sateliti pe un plan. Cei 11 sateliti din %iecare plan se a%la
pe 9 or"ita polara# %iind e!al distantati la 879C11 D 8<#6O. Cele &ase plane se
intersecteaza in cei doi poli ai :aantului &i stint separate prin apro/iativ
8
189C7 D 89O# distanta ne%iind uni%onna. :rivite de sus la :olul Nord# cele
&ase plane seaana cu 1< spite ale unei roti. La 9 altitudine de 685 ?rn#
perioada or"itei este de circa doua ore.
Geoetria sisteului este ast%el !andita incat %iecare punct de pe
supra%ata :aantului vede intotdeauna cel putin un satelit pe cer la peste 19O
deasupra orizontului. Atunci cand un satelit apune# un altul rasare $ un nou
satelit se ive&te pe cer la apro/iativ %iecare zece inute.
>iecare satelit lasa pe :arnant 9 aprenta circulara avand diaetrul
ceva ai are de <999 de ile '8<<7 ?,. >iecare aprenta este parti$
tionata in 86 de celule# %iecare celula avand un diaetru ceva ai are de
@99 de ile '7@5 ?In,.
IRIDI1M utilizeaza "anda 1# in !aa 8A9 MMz $ 1#55 GMz# pentru
counicatii de supra%ata. Se aplica odulatia di!itala cu patru %aze N:S4
cu ai ulte %recvente purtatoare. >iecare %recventa purtatoare este
ipartita in 159 de canale ultiple/ate in tip pe celula. La viteza de
transisiune de <@99 "itiCs &i utilizand copresia vocii# %iecare canal
asi!ura counicatii vocale de calitate accepta"ila. >iecare satelit poate
counica atat cu teletoane cat &i cu statii de sol. :e lan!a aceasta# %iecare
satelit ai poate counica &i cu alti sateliti vecini. :entru counicatiile
intre sateliti# IRIDI1M utilizeaza "anda 4# in !aa 88$87 GMz. >iecare
satelit se interconecteaza cu a/iu doua statii de sol &i cu &ase sateliti
invecinati $ cei din rata &i din spate de pe acela&i plan &i cei doi din %iecare
plan ad-acent.
Din cate &ti# sisteul de sateliti de telecounicatii IRIDI1M a %ost
vandut de Motorola Aratei S1A.
1n alt siste este GLOFALSTAR# realizat de Loral Nua?co
Satellite Services. Acesta utilizeaza accesul ultiplu cu diviziune n cod
'CDMA,.
Alte sistee ce pot %i entionate stint ODPSSEP proovat de
TRQ. S4PFRIDGE al lui Alcatel &i TELEDESICS al unui consortiu
incluzand Microso%t &i Motorola. Acesta din unna a %ost conceput ca
I
un
Internet pe cerI# realizat in %onna unei constelatii cu sute de sateliti LEO.
O alternativa interesanta la utilizarea satelitilor de counicatii este
inlocuirea acestora cu a&a$zisele
I
plat%onne de inalta altitudineI# care nu
stint altceva decat "aloane speciale ancorate. Avanta-ele unei ast%el de solu$
tii te(nice stint evidente; se eliina pretul lansarii satelitilor# senalul
parcur!e un traseu ult ai scuTt# ceea ce reduce atenuarea &i intarzierea de
propa!are# interventiile in caz de de%ectare stint considera"il ai siplu de
operat.
in concluzie# sa o"servarn ca sateliti; de telecounicatii reprezinta
coponente iportante ale sisteelor inte!rate !lo"ale de counicatii &i ca
una din aplicatiile lor este asistarea transporturilor la are distanta. Cu
a-utorul satelitilor arti%iciali# se realizeaza &i a&a$zisele
I
sistee !lo"ale de
pozitionareI# prin care un ve(icul poate %i urarit cu are precizie. Soot trei
ast%el de sistee; cel aerican G:S# cel rusesc GLONASS &i cel european
GALILEO.