Sunteți pe pagina 1din 9

1.

Introducere
Economia lumii este tot mai amenintata de marile socuri cum ar fi modificarile climatice,
terorismul, epidemiile sau o noua criza a petrolului, potrivit raportului si al marilor societati
financiare.
Aceste socuri au un impact mare atat asupra economiei mondiale cit si asupra celei
nationale. Intrucit statele lumii nu pot concepe existenta lor independent, aflindu-se intr-o
interconexiune realizata prin tratativele de comert, conventii etc, astfel apare procesul de globalizare
economica, inceput inca la mijlocul anilor 80 ai sec.XX.
Intr-un sens larg, globalizarea economiei mondiale poate fi definita ca fiind procesul
deosebit de dinamic al cresterii interdependintelor dintre statele nationale, ca urmare a extinderii si
adancirii legaturilor transnationale in tot mai largi si variate sfere ale vietii economice, politice,
sociale si culturale si avand drept implicatie faptul ca problemele devin mai curand globale decat
nationale, cerand la randul lor o solutionare mai curand globala decat nationala.
Abordata din punct de vedere economic si financiar, globalizarea poate fi definita drept
intarirea si largirea legaturilor dintre economiile nationale pe piata globala a bunurilor, serviciilor si
mai ales a capitalurilor.
actorii economico-comerciali care au influentat adancirea procesului de globalizare a
economiei mondiale include libera circulatie a marfurilor, liberalizarea serviciilor, liberalizarea
pietelor de capital, liberalitatea investitorilor straini de a infiinta firme si alti factori cu caracter
legislativ si administrativ favorabili globalizarii.
Este evident faptul ca globalizarea are o semnificatie mult pozitiva, insa, precautind si
aspectele ei negative, pot evidentia un singur punct si anume cel de dependenta, in diferite proportii
si in diferite domenii, a tarilor unele fata de altele. Altfel zis, anumite sc!imbari, evolutii,
evenimente din interiorul statului pot afecta totodata si situatia tarilor care depind de sfera in care s-
au manifestat aceste oscilatii "exemplu#dezastrele din anumite state pot afecta recolta de anumite
alimente care sunt exportate. $rept rezultat, va creste pretul pentru aceste alimente ce va aduce ca
consecinta la minimizarea ofertei agregate pe piata tarilor importatoare%.
Este foarte important de abordat problema data intrucit anume ea scoate in evidenta
inerdependenta economiei statelor lumii si ne ajuta sa vedem cum influenteaza diversi factori
asupra situatiei economice mondiale.
3
2. Notiuni generale ce caracterizeaza tema
&entru a intelege mai bine tema abordata, ar trebui sa facem cunosinta, pentru inceput cu notiunile
ce ne vor ajuta sa o percepem mai bine. &rintre aceste notiuni as propune sa analizam termeni ca#
cererea agregata, oferta agregata, soc economic, soc petrolier, dezastre naturale, inflatia.
Cerere agregata- totalitatea c!eltuielilor planificate pentru o perioada determinata, de regula un an,
destinate ac!izitionarii de bunuri produse in cadrul economiei nationale.
Oferta agregata- cantitatea totala de bunuri economice disponibila pentru vinzarea la un anumit
nivel mediu al preturilor si intr-o perioada determinata.
Soc economic- evenimente neasteptate care pot sc!imba substantial directia sau intensitatea
fluxului circular.
'Soc petrolier- sporirea pretului mondial al titeilor.
Dezastre naturale- totalitatea de calamitati cae sunt provocate fie de factorii naturali, fie de cei
antropogeni care au caracter destrugator partial sau total cu consecinte nefaste
pentru omenire.
Inflatia- dezec!ilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei
dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existen-ta anterior.
Decalaj rece-sionist- marimea prin care c!eltuielile dorite la nivelul angajarii totale a fortei de
munca nu corespund cu productia realizata in aceleasi conditii.
Stagflatia- aparitia simultana in economia nationala a doua procese# somaj si inflatie.
3. Socurile externe-caracteristica si consecintele
(acroeconomia studiaza economia la nivelul statului. &rocesele macroeconomice sunt
modelate nu doar de factorii interni, dar si de cei externi, luind in considerare statul la nivel mondial
ca parte componenta a unui sistem de relatii ale cererii si ofertei internationale. Astfel, putem
evidentia ca existenta anumitor factori influenteaza major cererea si oferta unui stat. )oi incerca sa
ma axez pe doua din ele, si anume pe dezastrele naturale si pe 'socul petrolier' incercind sa descriu
cit mai bine imaginea prezentarii si influentei lor.
3.1.Dezastrele naturale
4
$ezastrele naturale reprezinta totalitatea de calamitati care sunt provocate fie de factorii
naturali, fie de cei antropogeni cu un caracter destrugator partial sau total cu consecinte nefaste
pentru omenire. Ele pot fi de diversa natura si provocate de diferiti factori. $ezastrele naturale pot fi
numite# tornade, uragane, incendii, cutremure, temperaturi extreme etc. care afecteaza grav nu doar
economia unei tari in ansamblu,dar si exportul sau importul de bunuri oferite sau ac!izitionate de o
tara anumita.
*a analizam cum influenteaza dezastrele naturale asupra cererii si ofertei agregate.
$upa cite stim cererea si oferta agregata in intercalare duc la o stare de ec!ilibru care
determina nivelul pretului"&% si a cantitatii"+% ec!ilibrate. Anumiti factori pot duce la dezec!ilibru,
adica ca urmare are loc sc!imbarea coordonatelor punctului de ec!ilibru, nivelul pretului si al
cantitatii isi variaza valoarea.
$ezastrele naturale au ca consecinta reducerea ofertei agregate. Astfel curba ofertei se misca
spre stinga, stabilindu-se un nou nivel al ec!ilibrului,respectiv al pretului, care se mareste ,si al
cantitatii, care scade.
Intrucit vorbim despre impactul mai mult al dezastrelor naturale asupra agriculturii
nationale, atunci evidentiem faptul ca scaderea ofertei in alimente nu poate duce la o scadere in
aceeasi proportie sau cu aceleasi tempouri si a cererii agregate, deoarece, dupa cite stim, necesitatea
omului de a se alimenta este una fiziologica, adica necesara pentru a-si continua viata din punct de
vedere biologic. $e aceea vorbim in situatia data de o miscare a curbei ofertei, pe cind cererea
ramine nesc!imbata.
Exemplu# presupunem ca o furtuna neobisnuit de puternica care distruge cea mai mare parte
a recoltei de griu si alte cereale.
,ferta agregata si cererea agregata determina niveluri de ec!ilibru ale productiei si
preturilor. -n soc extern poate sa-l dezec!ilibreze, sa-l distruga. In acest caz un dezastru natural
reduce oferta agregata si creeaza un nou ec!ilibru cu preturi mai ridicate si productie mai mica.
.aderea, reducerea in productia agricola implica faptul ca producatorii sunt mai putin capabili sa
ofere aceeasi productie la orice pret dat. o parte mare din productie este pur si simplu distrusa.
aceasta ne lasa cu o cantitate din productie mai mica. .u alte cuvinte, curba ofertei agregate se muta
spre stinga cind apare dezastrul. Intersectia noii curbe a ofertei agregate cu curba cererii agregate
care a ramas nesc!imbata creaza un nou ec!ilibru macroeconomic. &roductia totala este acum mai
mica, si nivelul pretului mediu este mai ridicat.
In concluzie pot mentiona ca dezastrele naturale duc la sc!imbari calitative in configuratia
curbei ofertei. &roducatorul aduce pe piata bunurile cerute intr-o cantitate mai mica, insa la un pret
mai mare..onsumaotrul, pentru a-si satisface nevoile primare, este gata sa plateasca acea suma de
5
bani care este ceruta, nemodificindu-si cererea"in limitele cantitatii oferite%. /ot o consecinta este si
crestrerea somajului si a inflatiei care reprezinta noi probleme in jurul carora trebuie sa se axeze
atentia.
3.2.Socurile petroliere
)orbind despre socurile petroliere,este cazul de evidentiat faptul ca nu in zadar substantivul
'soc0 este folosit la plural. Intr-adevar, cauza este faptul ca omenirea a cunoscut mai multe crize
petroliere. Iata si un scurt istoric al acestor 'socuri petroliere0 care se caracterizeaza prin ridicarea
pretului la petrolul brut#
I etapa anii 1973-1974 de la 24,1 $/t la 85,312t;
II etapa anii 1979-19! de la 12,2 $/t la 222,$/t.
$rept consecinte ale acestui eveniment pot fi considerate# dezec!ilibrarea balantelor
comerciale si de plati externe, s-a incetinit cresterea economica mondiala, in multe tari s-au
inregistrat fenomene ca# cresterea economica negativa"stagnarea%, inflatia galopanta si somajul de
masa.
$upa cum am zis 'socul petrolier0 este insotit de cresterea pretului pentru petrol. Aceasta
din urma duce la aparitia inflatiei prin costuri,care reprezinta o crestere in nivelul pretului
determinata de o crestere a costurilor de productie.
Inflatia in asemenea situatie se explica prin faptul ca intreprinderile a caror activitate
depindea de prezenta combustibilului dat au inregistrat o stagnare si o afectare a costurilor de
productiei. Acestea sunt nevoite, la rindul lor, sa ridice preturile pentru bunurile sau serviciile pe
care la presteaza, ceia ce duce nemijlocit la inflatie.
*ituatia creata de socul petrolier mai este conturata si agravata si de o alta consecinta care se
rezuma la cresterea cererii pentru salarii. Acest fenomen se explica prin faptul ca veniturile reale ale
populatii au scazut ca rezultat al ridicarii preturilor la unele produse de consum. $easemenea se
atesta si ridicarea nivelului somajului, sau mai bine zis, prezenta fenomenului de decalaj recesionist
care reprezinta diferenta dintre &I3 actual si &I3 potential, cu alte cuvinte, marimea prin care
c!eltuielile dorite la nivelul angajarii totale a fortei de munca nu corespund cu productia realizata in
aceleasi conditii.
$aca sa analizam comportamentul cererii si ofertei agregate, atunci mentionam ca ridicarea
nivelului pretului pentru combustibil duce la deplasarea curbei ofertei spre stinga, ca rezultat
inregistrindu-se si micsorarea cantitatii de bunuri oferite. Insa necesitatea combustibilului era
evidenta, mai cu seama pentru acele ramuri ale industriei care-l cereau obligatoriu. In asemenea
cazuri, pe pietele interne se stabilesc preturile plafoane pentru producatorii auto!toni, care totusi nu
6
sunt predispusi sa ofere la astfel de preturi combustibilul. Astfel, in perioada data, se inregistreaza o
cerere cu mult mai mare decit oferta, adica se formeaza piata nesatisfacuta care are la baza cererea
in exces.
.e se intimla cu curba cererii4 In asemenea situatie, consumatorii nu vor fi gata sa
ac!izitioneze aceeasi cantitate de combustibil de care are nevoie la preturi atit de ridicate. .a
consecinta are loc miscorarea cantitatii cerute. .u alte cuvinte curba cererii se deplaseaza spre
stinga.
5oul punct de ec!ilibru stabilit, este considerat cel mai rau punct din macroeconomie
intrucit el implica prezenta fenomenului numit 'stagflatie0. *tagflatia presupune aparitia simultana
in economia nationala a doua procese# somaj si inflatie, care au o durata destul de indelungata.
.resterea in pretul petrolului a stabilit conditiile aparitiei inflatiei prin costuri.
In"latia prin costuri reprezinta o crestere in nivelului pretului determinata de o crestere a
costurilor de productie. Industriile care foloseau petrolul drept combustibil pentru masini sau pentru
incalzirea furnalelor pentru a-si mentine profiturile trebuiau sa mareasca preturile produselor, astfel
contribuind la inflatie. $eoarece petrolul era folosit in foarte multe domenii impactul inflationist a
fost foarte larg.
Impactul in"lationist al cresterii preturilor petrolului a fost agravat de cererile pentru
cresterea salariilor. $e vreme ce in primul rind pretul benzinei a crescut, apoi preturile unui numar
din ce in ce mai mare de produse a crescut, venitul real al populatiei a scazut. &entru a-si mentine
nivelul de trai, muncitorii negociau salarii mai mari, astfel crescind in continuare costurile de
productie. Aceste costuri pe unitatea de munca mai ridicate la rindul lor au impins preturile la un
nivel mai mare. .a o consecinta a acestor fenomene, indicele preturilor de consum a crescut mai
mult, iar rata inflatiei a sarit c!iar mai sus in 6780, cind a avut loc cea de-a doua runda a cresterii
abrupte a pretului petrolului.
8educerea in productia interna totala a fost agravata de controlul preturilor la petrolul si
gazele naturale din productia interna. .ind preturile ,&E. au crescut, consumatorii interni si-au
sc!imbat cererea catre producatorii interni. $ar cantitatea ceruta a depasit de departe cantitatea
oferita la pretul controlat. A aparut astfel o piata nesatisfacuta clasica. Aceasta piata apare cind
cantitatea ceruta depaseste cantitatea oferita la un pret dat9 cerere in exces.
Impactul asupra soma#ului
$esi cel mai vizibil efect al socului petrolului din 67:; si 67:7 a fost inflatia, cea mai mare
amenintare s-a indreptat spre cererea de produse si factori de productie. .ind pretul petrolului brut a
7
crescut, consumatorii si firmele au inceput sa foloseasca mai putin produsele petroliere. .itiva au
inceput sa inlocuiasca petrolul cu alte surse de energie, dar oricum cantitatea totala de petrol ceruta
a scazut foarte usor. In consecinta, consumatorii au sfirsit prin a cumpara mai putin petrol la un pret
mai ridicat. In acest mod cresterea preturilor dictata de ,&E. a fortat consumatorii sa c!eltuie mai
mult din veniturile lor pe importul de petrol. .a o consecinta consumatorii au avut la dispozitie mai
putine venituri pe care sa le c!eltuiasca pe productia interna.
.aderea rezultata in c!eltuielile agregate pentru bunurile din productia interna au creat un
decalaj recesionist in care economiile au cazut curind. !ecala"ul recesionist este marimea prin care
c!eltuielile dorite la nivelul unei angajari totale a fortei de munca nu corespund cu productia
realizata in aceleasi conditii.
$ierderile de %enit generate de socul petrolier
Efectele reccesioniste ale unui soc petrolier asupra c!eltuielilor agregate pot fi ilustrate de
obisnuitul flux circular. Asa cum am observat in capitolele anterioare, mentinerea unei ocupari
complete a fortei de munca depinde de fluxul continuu al puterii de cumparare dintre produs si
factorii pietei. Ar putea aparea anumite pierderi in flux, c!eltuielile agregate s-ar putea diminua,
astfel stabilindu-se un lant de efecte multiplicatoare9 care in ultima instanta vor conduce la
recesiune. Aceasta este exact ce s-a intimplat cind preturile petrolului au crescut deodata in 67:; si
67:7.
$ierderea de %enit reprezinta venitul care nu este c!eltuit in mod direct pe productia interna,
dar in sc!imb este deviat din fluxul circular economii-importuri-taxe "impozite%.
Asa cum am observat in capitolele anterioare, venitul pe care consumatorii il c!eltuie pe bunuri si
servicii importate reprezinta o forma de pierderi in fluxul circular. Acesti bani sfirsesc prin a fi mai
degraba investitii in produse straine decit in produse interne. )enitul c!eltuit pe importuri reprezinta
o pierdere din flu#ul circular intern al venitului. Aceasta pierdere poate fi compensata de cresterea
exporturilor. In perioada imediat urmatoare a anilor 67:; si 67:7, pierederile datorate socului au
crescut mult mai rapid fata de cresterea exporturilor.
&entru ca fluxul circular sa ramina intact, ar trebui ca clientii sa decida folosirea valutei lor
pentru cumpararea produselor nationale, pierderea din importuri fiind balansata de 'influxul0
"fluxul spre interior% strain. $ar nu avem nici o garantie ca asemenea balanta se va realiza. $in
contra, criza petrolului demonstreaza ca balanta comerciala poate fi usor dezec!ilibrata. In 67:; si
67:7 pierderile provocate de imporuti au crescut foarte mult in timp ce exporturile au ramas
nesc!imbate. $upa cresterea preturilor de catre ,&E., piata importurilor a crescut foarte mult.
In absenta unui soc petrolier cea mai mare parte din sumele pentru import ar fi fost c!eltuite
pe productia interna. Asa cum s-a intimplat, aceste sume s-au pierdut pe importul petrolului, lasind
8
nevindute bunurile produse de economia nationala. Aceasta acumulare a produselor nevindute a
condus la reducerea productiei si concidierii, determinid cresterea ratei somajului pe baza efectului
multiplicator ce a generat regresul economiei.
3.3. &riza petroliera ameninta iesirea din recesiunea mondiala
Lumea se indreapta spre o catastrofa energetica care ar putea ingenunchea revenirea
economiei globale, din cauza ca marea parte a campurilor petrolifere majore din lume au
trecut de momentul de varf al productiei, avertizeaza un reputat economist in probleme
energetice, citat de he Independent. &returile ridicate ale aurului negru, cauzate de cresterea
rapida a cererii, alaturi de o stagnare, sau c!iar un declin al aprovizionarii cu petrol ar putea anula
orice sansa de revenire a cresterii economice, crede $r.!atih "irol, economistul sef al
International #nerg$ %genc$ "IEA%.
8ata de epuizare a rezervelor e dubla
Intr-un interviu acordat /!e Independent, $r 3irol afirma ca atat publicul, cat si guvernele
par a fi oarbe in fata evidentei ca petrolul, pe care se bazeaza civilizatia umana moderna, se
epuizeaza cu o viteza mai mare decat estimarile initiale, iar varful productiei mondiale se va
inregistra in circa zece ani - cu o decada mai devreme decat credeau majoritatea specialistilor.,
analiza detaliata a peste 800 de campuri petrolifere din intreaga lume, care asigura trei sferturi din
rezervele mondiale, arata ca marea lor majoritate au atins momentul de varf al productiei, iar rata de
reducere a rezervelor de petrol este de doua ori mai mare decat se credea in urma cu doi ani. In plus,
apare si problema cronica a subfinantarii investitiilor in tarile producatoare de petrol, care se va
traduce intr-o <prabusire a industriei< care va pune in pericol orice speranta de revenire din actuala
criza economica mondiala, afirma omul de stiinta.
4. In"luienta politicii "iscale si monetare asupra o"ertei agregate
=n teoria macroeconomic> mai r>m?ne discutabil> problema form>rii ofertei agregate. =n
condi@iile contemporane duc la diferen@ierea situa@iilor ce nu sunt prev>zute de modelele ini@iale.
Au loc Aocurile care necesit> interven@ia deciden@ilor politici. Bocurile Cn cazul ofertei pot fi
favorabile Ai nefavorabile. Bocurile nefavorabile includ o creAtere exogen> a factorilor de
produc@ie sau dezastrele naturale "recolte slabe, cutremure%. Ele mai caracterizeaz> Ai
transform>rile @>rilor din Europa .entral> Ai Est de la planificarea centralizat> la economia de
9
pia@>. Bocurile favorabile ale ofertei rezult> de exemplu din progresele te!nologiei sau din
descoperirea de noi resurse naturale.
Da interac@iunea Aocurilor, curba ofertei agregate pe termen scurt se modific>. $e
exemplu la creAterea a pre@urilor la materie prim> mai rapid dec?t cele ale bunurilor,
produc>torii sunt confrunta@i cu costuri de produc@ie crescute. Atunci c?nd aceAtia transfer>
pre@urile ridicate a bunurilor intermediare asupra propriilor pre@uri, curba ofertei agregate se va
deplasa Cn sus, ceea ce determin> stagfla@ie, o combinare de creAtere real> aflat> Cn declin Ai de
infla@ie aflat> Cn creAtere. Aceasta creeaz> o dilem> pentru guvernan@i. , solu@ie ar fi s> se
Cncerce atenuarea impactului asupra produc@iei Ai Aomaj prin adoptarea unei politici
expansioniste fiscale, creAterea c!eltuielilor guvernamentale sau reducerea impozitelor Ai taxelor.
$orind s> revin> la punctul ini@ial ei gr>besc revenirea la tendin@a de creAtere dar cu o rat> mai
radical> a infla@iei, firmele nu vor modifica nivelul pre@urilor, dorind s> p>streze nivelul
produc@iei. *ingurul efect a expansiunii fiscale este creAterea produc@iei Ai utilizarea mai
complet> a for@ei de munc>.
=n cazul expansiunii monetare "adic> a creAterii cantit>@ii nominale de bani%, Cn condi@iile
curbei orizontale nu va influen@a pre@urile dar va avea loc expansiunea produc@iei..reAterea
c!eltuielilor guvernamentale, Cn condi@iile ofertei clasice, Ai a creAterii pre@urilor, va duce la
creAterea ratei dob?nzii Ai ca efect la sc>derea c!eltuielilor Cn sectorul privat. =n condi@iile
excesului de cerere firmele vor dori s> creasc> pre@urile dec?t produc@ia.
=n condi@iile politicii expansioniste monetare Cn cazul ofertei clasice va afecta nu
produc@ia ci pre@urile. Ar trebui s> revin> curba, dar angaja@ii, urmeaz>, pretind la major>ri de
salarii, ceea ce va cauza ne revenirea curbei la pozi@ia ini@ial>, deoarece includerea unor
c!eltuieli suplimentare genereaz> creAterea ulterioar> a pre@urilor. irmele vor fi nevoite s>
liciteze salariile Ai costurile, pre@urile vor creAte Cn aceiaAi propor@ie ca Ai cantitatea nominal> de
bani., astfel se men@ine nivelul ratei profiturilor. $eci un management al Aocurilor determin> o
alegere fie men@inerea infla@iei fie micAorarea ofertei Ai o creAtere a Aomajului.
'. &oncluzii
10
Analizind influenta socurilor externe asupra cererii si ofertei agregate,pot mentiona ca aceste
fenomene au impact negativ asupra macroeconomiei in ansamblu. Actiunea lor se rezuma la
dezec!ilibrarea cererii si ofertei agregate,deci dezec!ilibrarea economiei nationale.
Efectele pe care le au 'socurile petroliere0 si dezastrele naturale asupra economiei nationale
sunt colosale privite din orice punct de vedere, incepind cu faptul ca in ambele cazuri cantitatea
scazuta afecteaza grav procesul de productie, in primul caz,si indestularea necesitatilor primare, in
al doilea caz, terminind cu ideea ca somajul si inflatia sunt procese neplacute pentru intreaga
societate a unui stat.
&olitiicle promovate in vederea opririi sau c!iar indepartarii consecintelor nefaste asupra
macroeconomiei, sunt diferit abordate si poate ca c!iar, in unele cazuri neprelucrate pina la capat
sau intirziate in indeplinire. $rept dovada voi exemplifica aceste politici luind fiecare situatie in
parte.
In mod general dezastrele naturale determina deplasarea ofertei agregate spre stinga
provocind inflatie si somaj. EeFnesistul ar stimula cererea, pentru a mentine nivelul
angajarii fortei de munca. (onetaristii nu ar raspunde preferind sa nu riste o inlatie
suplimentara. Adeptii stimularii ofertei ar promova importurile si productia altor bunuri.
*ocurile petroliere ar deplasa atit cererea cit is oferta. $eplasarea catre stinga a curbei cererii
agregate rezulta din cresterea pierderii in fluxul circular. EeFnesistii ar injecta mai mult
venit in fluxul circular pentru a compensa pierderea suplimentara. (onetaristii ar prefera sa
lase preturile relative sa se regleze singure.
Efectele pe termen scurt ale socului petrolier includ o crestere atit a somajului cit si a
inflatiei. Aceasta strategie apare din doua surse distincte# a% cresterea insasi a pretului
petrolului, care creste costurile de productie si alimenteaza inflatia prin costuri. b%
c!eltuielile crescute pe importul de petrol care reprezinta o forma de pierdere din fluxul
circular.
Efcetul pe termen lung al unui soc petrolier este un cost real mai mare al energiei. Aceasta
reduce veniturile reale. &entru a minimiza aceasta pierdere, politicile pe termen lung trebuie
sa incurajeze folosirea mult mai efecienta a energiei si productia altor carburanti.
8aspunsul politic la socul petrolier a fot atit intirziat cit si inadecvat. &oliticile fiscale si
monetare restrictive au inrautatit si mai mult pe termen scurt problema somajului in timp ce
controlul pretului asupra productiei interne de petrol si gaze naturale a in!ibat dezvoltarea
altor surse de energie si a incurajat consumul in continuare.
11