in

fe.
:UI
ror
de
lot
ru
l.IIr
iti
ce
tii
or
de
cp
iri,
tii
ul
o
1
ELEMENTE
DE ATGEBRA
Legi de compozilie pe
o mullime
.1. Deflntfii qi
exemple
Din studiul diferitelor operafii intdlnite pdnn acum (adunarea
gi
inmulfirea numerelor, compunerea funcfiilor, adunarea
El
inmulfirea
matricelor etc.) se pot desprinde concluzille:
existd. o mare diversitate atdt in ceea ce priveqte
natura
mulflmllor pe
care sunt dellnite aceste opera{tt
(numere,
funcfii,
matrice, vectorl, girurl,
perechl
ordonate,..), cat pi
in ceea ce priveqte
regullle speciflce dupa care se opereaza cu elementele acestor multimi;
*
opera{iile algebrtce intalnlte au c serte de proprletfi.{.i
comune,
indlferent de natura elementelor asupra carora opereaza (comutativi-
tate, asociativitate etc.).
,
Refinand aspectele esenfiale ale operaflilor, in acest capitol se va
face o prezentare
a acestora lntr-o forma generald. prin intermediul
conceptulul de lege de compozifie, concept care dA posibilitatea
folosirii
metodei axiomatice in algebrd..
{. DEFtl{tTil
FieMomultimenevidd.
.O
aplicatre g:MxM+M,(r,y)-+q(x,y)
s" numeste lege de compo-
zifie
(operatie
algebricd) pe mulfimea M.
'Elementul
g(x, y)e M, care corespunde prin aplicafia cp perechii
ordonate (*, y) e M x M se numeste compusul lui x cu y prin legea
de compozifie g.
@ Exemple de legi de compozilie
o
operafia de adunare
. + "
$i
operafia de inmulfire
,,
. "
pe mul(imile de numere N,
Z, Q, A, C:
,,
+ ": NxN+ ir, (x, y) -+ x+y,
,,
.
"i
Nx N + N, (x, y) -+ x,y,
,,+": zxl-+l, (x,y) -+x+v,
,,
.
"i
lxl -+ t, (*, y)
-
x,y, etc.
rii
l-
|.tt
.
Operatia
de adunare ,,+"
pe mulfimea'/'avectorilor
din
plan:
,,+":
'/ x'/'
->
'/
, (a,
U) + a + t'
.
Operatiile
de reuniune ,,t-,1..,
intersec|ie ,,n..,
diferen|i,,\..,
diferenti
simetricd
''^..'
pe
mul.timea
t/(M) ap5.r{ilor
(submultimilor)
unei mulfimi M:
,,
Q
"i t/(M)x r(M) -+ e (M)' (A' B) -+ Av B'
,,
rl
": r/ (NI) x ,/ (M) -+
'/
(M)
'
(e' n) -+ A r-r B' etc'
.
operatia
de compunere ,,"*
afunc!.iilorpemulfimea
,,:(M)={r
lr:u-+u}
'
,,
"
": ./ (M) x.'r-(M) -+ / (M)' (f' g)
-
f
"
g'
Legile
de compozifie
sunt date in diferite
nota{ii:
r
in notatie
aditiva
se scrie
tp(",V)=x+Yl
elernentul
x + y e M se
nume$te
suma
lui x cu y, iar operatia
Q
se nume$te
adunare'
r
in notatie
multiplicative
se scrle
q(x'
V)
=
x'Yi elementul
x'y M se
numeste
produsul
lui x cu y, iar operatia
q se numeqte
inmulflre'
Deseori,
dac6
*
'
*. M
*rM
este o lege de compozitle
(operatie
algebrice)
pe multimea
M, in loc de notafia
q(x'y) se folosesc
notatiile
x
(p
y, 1o
J/,
x
*
y, xTy,
x Iy etc'
Sxz,*dtila
.pr/atna,0
BPemulfimealQsedeflneqteoperatlaalgebrice"T"'astfel:
T : lQxlD
*+
lQ, ("'
V)
-+
x T
Y
= W*x-Y'
a) Sa se calculeze
2T 3, 5 T (-3)' (-O)T(-8)'
b) Pentru
care elemente
x e lQ' avem xI 2
=
8?
c) Sa se rezolve
ecualia
x T (x + 1)
=
1'
SoLutie
:.1
ry
rffi=.ffi
ffi-ffi-W=
r; 5 T (-3)
=
5'(-3)
-
5
-(-3)
= -r7'
iar
(-6)T (-8)
=
(-6) (-8)
-
(-6)
-
(-8) =
62'
b) Avem:
xI 2
=
x' 2- x
-
2
=
x
-
2'
obtine
x
=
lO.
c) Avem:
x r (x+l)=
x(x+1)-*-("*1)
="2 -x-l'
Reanltdecualia
x2
-x-2=o
cu soluliile
X1
=*1,
X2
=2'
Asadar'
(-1) T o=+1
qi 2 T 3
=
+1'
1.2. Adunarea
9i
inrnulfirea
modulo
n
n(
al
Fie n e N* un numdr
natural
9i
a e Z' Din
rest a numerelor
intregi
rezr'lltd
cf, exist6
qi sunt
;i
r e
{0,
1, 2,,.., n-1} cu
proprietatea
a= nq + r'
Dinegalitateax-2=8se
teorema
imPdrlirii
cu
unicenumerele
qeil
ia
I.
Numd"rul
naturar
r care
reprezintd
restul
impartirii
lui a la n' se
noteazd.a
mod
,,
t"I^"it""t"
".
*oaUo
tri
qi se numeqte
redusul
modulo
n
al numdrului
a.
*^^-ni"a*'ffiffi**
Astfel,
dacA
n
=
6, atunci:
15mod6 =
3, 5mod6 =
5, (-10)mod6
=
2'
Pe mulfimea
Z definim
urmdtoarele
legi
de compozilie:
a) @ : il-xL-
->
A, u A A= (a
+ b) modn'
numita
adunarea
modulo
n'
a 0 b se numeste
suma
modulo
n a lui a cu b'
b) o
: il.xil-
-+il-,
a O5 =
(ab)modn'
numitA
inmu$irea
modulo
n'
a O
b se numeqte Produsul
modulo
n
aI lui a cu b.
Astfel,
Pentru
fl
=
8' avem:
6 o 10
=
(6;
l0)mod8 =
16mod8 =
0;
7
@ LZ
=
(7 +12)mod8 =
19 modS =
3;
4 O
3 =
(+'
g)mod8
=
12mod8 =
4;
(-2) o
5
=
[(-2)'
5]mod8 =
(-10)mod8 =
6'
1.S.
Adunarea
qi inmulfirea
claselor
de resturi
modulo
n
Fie n e Nu
un
numar
natural
fixat'
Pentru
a e T notdm
a
=
{;+"nkl
r. . z1 s,i r"
=
a mod
n restul
impf,rlirii
lui a Ia n'
DinteoremaimpArlirilcurest,rezu|td'c6existdqetastfelincAt
a=nq+r'
"klk
'v\=lr'
{r+nhlhe
z}
=i'
'
- ^'lt,rnci,
i
=
{a
+ nkl k eL-\=
{r
+ nq *
iol
k eL\ =
Agadar,
in determinarea
mu$imii
i
"Stt
esen{ial
sd cunoaqtem
Algehri
r
l.
restul
imPar-tirii
lui a la n'
#i;;;;
"";*eqte
crasa
1"
i:lT: T::":"*i'l;t3;
Xlil#:3'1"ii'XiJl?iii"ff
1;;d"l':l-::1,"i:[':i'l'Ji::ff;
n".f
;:T:;i::'5':"{Ti**,i:i"Tl1*Uf
i'"."il""i,1"fr:H,:
L"iJl3',1'
i,"u'"tJ
of it';;l;;t";i
acestea
pot n considerate
6,i,2,,
., r:1.
MultimeaclaselorderesturimodulonsenoteaztrcuZ'''giputem
""rr"ffi
cu
tI-
7
Pe mulfimea L,n se definesc ur-rnS"toarele legi de compozitie:
a)
,,
+
";7In
xLn + Ln,io 6
=
.-O-.-6, numitd. adunarea claselor de
resturi modulo n, iar i o 6
""
nurnegte suma claselor i
si
6;
b)
,,."'.LnxLn +L^,;'6
=
t6E, numitd inmulfirea claselor de
resturi modulo n, iar i.6 u" numeste produsul claselor i qi 6.
W Exem.ole
oFie
Za
={0.i,2,a}.
at.r.t"iavem: 2*i=s:i*3
=i:2*2=0
etc.
)
De asemene^t 2'2
=
6; ).s
=
i; 3 3
=
i.
rin
zs
={0,i,
,,3,a\..,.m, i*i=3,2*3= 6,2*2=4,4.3=0 etc.
De asemene
^,
2.),=A,2s= i, s 3-4, 4 3=2 etc.
Ere*r&r, @gohtalrt
E 1. SA se calculeze\n T-r:
,^'3
a)
(z)
:
Solufie
/^\J
Avem: a)
(2,)
t^14 ,^t3
c)
t3,)
*(5)
=3
3
b)
(3
a) 6;
tr 2. Sa se rezolve in 7In ecuatia 2x2 *2*
=
6.
Solutte
Soluliile ecuatiei pot fi doar elemente ale mulfimii
{O,
i, t, 3}
Fie f (x)
=2x2
+2x. Avem:
.
ff0)
=2.6*2.o=6*6=6;
\/
.
f(i)
=2.i*2.i=2+2=6:
.
f(i)
=2.6*2.2=0-6=6;
"
f(t)
=2'i*2.3=2n2=6.
in concluzie, solufiile ecua{iei date sunt 6, 1, t, 3. Dupd cum se
observ5", ecuafiile de gradui 2, pe rnul{imi diferite de cele uzuale, pot
avea mai mult de doui solutii"
t^t4 r^r3
c)
(3)
*(5)
=i.i.A,=a.2=i;
b)
(B
a) u-E.6=2;
3.3*8 E E
=2.3.5n4.E=6"3*6=i+6=3.
Ie
1.4. Parte
stablli.
Lege
de compozifie
lndusi
FIe M o multime
nevidd
Sl,u,,: M x
M -+ M o lege de compozifie
pe
M.
.I.
DEFIilITIE
l'
o submultime
s c M se nume'te parte
stabil*
a rui M in raport
cu
I l*g"rdecomporit*"",,J";;;;,
y c simplica
soye
s.
Pentru
cazul
s
=
M se spune
cd. M este parte
stab'd
in raport
cu
legea
de compozilie
,,u,,.
u$Euencple
o
Mulfimile
de n'mere.
N, u,
Q sunt p,.rfi
stabire
ale lui D in raport
cu operafiile
de adunare qi
de inmulfire
a numeretoi
ieafe.
rMulfimile
pN={pxlxeN}
, cu p c N sunt parti
stabile
ale rui N in raport
cu
operafiile
de adunare qi
de inmulfire
a numerelor
naturale.
'
Fie
'//n(c) multimea
matricelor
pd"trate
cu elemente
din multirnea r[.
submultimea
s c.,//n(D)
a matricelor
inversabiie
este parte
stabila
a lui .//n(,t)
in raport cu inmultirea
matricelor.
8ne4ilrUr
'ra7ahlalz,
tr 1. Fie H c,//2(,C),
parte
stabild
a mul
Solutie
a2 +b2
=
r]. sa se arate
ca H este
)
H={( "
b)
l[-n
a
)
l:mii
,,//2(A)
in raport
cu inniul{irea
matricelor.
FieA,
B e H,
"=f
i :J,"=[:,
]l
u,
a2+b2=r,x2.ty2=r.
se
f-b
a)
[_V
*)
='" 'v
obfine:AB=ft
o)
[t
v)-fax-bv av+bx)
'--[-n
"J{.-v
".,l
=[-"v-bx.-uy*"*J.
(1)
Folosind
proprietatea
det(AB)
=
Oet(A).det(B),
rezultd.
cd:
det(eB)
=(a2 +o')("'
*y')=l piastfel
(*-by)r+(ay+bx)2
=1.
(2)
Din relafiile (1)
si
(2)
rezurtd
ci AB e H, deci H este parte
stabird
a
mulfimii
,nr(A)
in raport
cu inmultirea.
tr 2' Sa se arate
cd mullimea
.4n=
{0,
1, 2,...,
n-1} este parte
stabild
alui 7r in raport
cu adunarea
moduro
n si inmurfirea
modulo n.
/
Satufte
DacA a,be:'ln, atunci, din definitie, a@b qi
aob reprezint6
restul irnpartirii numerelor a+ b pi
a,b lan. in concluzie, a@b pi
aob
sunt elemente ale lul
"'/ln.
Dacd H este parte
stalril5' a lui M in raport cu legea de compozlfie
g : M x M
*+
M, atunci pe mulfimea
H se poate
defini o rege de
compozilie y : H x H
*+
H, consider6.nd y(*,
V) =
q(x, y), V x, y e H.
Legea de compozifie ry se numeqte regea de compozifle
lndusE pe
mullimea H de c6tre legea de compozilie q.
Pentm simplificarea
scrierii, se obignuieste s6 se foloseascd.
aceeasi notafie pentru
legea de compozilie pe M qi
legea de compozifie
indusd. pe H.
1.5. Tabla unei legi de compozifie
FieM o mulfimefinita,
].4={ar,a2,...,
a.} si g:M x M_+ Molege
de compozitie pe M.
Legea de compozitie g poate fi
descrisA printr-un
tablou cu n linii si
n coloane corespunz*tor
elementelor
dt., a2,..., dn. La intersectia liniei i cu
coloana j se aJla elementul
O(ai,
ar).
Acest tablou se numeqte tabla legii
de compozifie
sau tabla lui Cayley.
Tabla unei legi de compozitie
are
un rol deosebit in perfec(ionarea
calcu-
lelor algebrice,
precum
si in verificarea
compozi!.ie.
&r,proi&,
@go/itala,
E 1. Fie *={.* c
I
za
=r}.
sd. se arate ca H este parte
stabild a
mullimii'c in raport cu inmulfirea
numerelor
complexe.
Solufie
Ecuatia z4
=L
se scrie
(r'z
..t)(22
+r)=0,
de unde se obfine ze{-I,I, i,
-i} =H.
Alcdtuim
tabla operaliei de inmul{ire pe H.
ol
Cl
ts
(
unor proprietAti
ale
-1
I
-i
i
I
-l
-l
I
i-i
-ii
i-i
-ii
-l
I
I
-1
t0
nt5
)b
Dupd cum se observa din tabla operafiei, toate rezultatele
obfinute in urma compunerii elementeloi
aparfin mulfimii H, in
concluzie, mulfimea H este parLe stabild a lui,c in raport cu inmulfirea.
E 2. se se alcdtuiascd tablele operafiilor de adunare qi
de inmulfire
modulo 4 pe :/ln pi
de adunare qi de inmulfire pe mul{imea claselor
de resturi Zn.
Solutie
Avand in vedere modul in care s-au definit operadiile pe multimile
frs qi
il-4, avem:
o
1
2
3
o
I
2
3
o
2
o
2
o
3
2
1
tr 3. Pe mu[imea lQ se considerd. legea de compozitie Xoy
=xy+x+y,
v x, y e lQ. sd se arate cd mulfimea M
=l-2,
ol este parte stabild
a lui lQ in raport cu legea Ce compozifie
,,
o ".
Solutie
Trebuie aritat ca dacd x, y
[-2,
0], atunci x
o
y
[-2,
0]. Deoa_
rece x, yef-2,0],
rezultdcd-2<x<
O,-2 <ys0sau-1 <x+ 1< L,
-l
sy+ 1< l qi
se obfininegalitdfile
lx+11
<t,
ly+tl<1.
prininmultire,
.
avem inegalitatea
l(x
+ t)(y + r)l < r, care se scrie sub forma
-1<("*t)(V+t)<1. Dupd. reduceri se obfine
-2<xy+x+y<0,
deci
xoy[-2,0].
ifie
de
pe
I
2
3
o
o
1
2
3
ge
;cd
tie
o
o
0
o
o
1
2
3
o
i
2
3
oooo
oi23
o2oi
i^
0321
or23
i23o
2soi
30it
o
i
2
3
3
0
1
2
2
3
o
I
le
EXEBCtIil
$t
PBoBtEME
El. Pe mulfimea
Z se deflneite
opera-
fla
algebrlcl
,o,, astfel:
x o y
=
2x +
+y-3,Vr,yeZ.
a) S[ ee calculeze
4 o
Z,
(-8)"s
rt
s"(-B).
b) Si se alle vatorile
x
care
x"(gx-f)=0.
c) Si se rezolve
ecuatia
=s"(*r-8).
E2. Pe multimea
&
=[(r
[("
deflnim
operatia
algebricn
=3A-2Il, V A,BeJ(.
a) Sri se arate cA 12 e J/,
b) si se carcureze
[l
t)
,
(t
2)
c) si se au..r-ir,"\3"
.t'r,
"!?r":{.
(r
a)
(t
"2'\
[.
'i'[..,
,
)=','
83. SA se calculeze:
t8 mod E; 2g mod 6; lZ mor{
g;
kil:sed*;
jr
i!
"
;!
?,ffi3
"
=
J;ll-.-"t'
(-4) o
el
l,9-.!:-s
o e; (-e)
o rz;
(-5)
o
o(-rl), daci n
=
1d"-
"'
(e+.,sese
calquleze:
\--'
a) fr, fi,6,
A, i in
Z3;
u)
2.+F**6
+?,6+O
in
za;
d
2.i,,
a 6,
(6)3,.(B)o i,,
zu;
a)
(0+6)
(il6) (6.6) in
17.
se rezolve
ecuafiile:
ix+i=6,
in
zs;
8
"
(-r),
e Z pentru
(x+t)"3=
a
I
Jl'
. ,]
Al-B=
EXERSARE
flo:.
'{;-
)
*'+ i
=
0, in
Zsi
tQ6*'-6x+0=0,
in
zr;
fltl, *8 + 0x + 0
=
6, in
Zs.
E6. Pe mulfimea p
se deflnegc
opera,
fllle
algebrlce
x o y
=
x + y
-
xy gl
xTy_=x-y+
Zxy,V
r, y
e
p.
Strse
'rezolve:
a)ecuatlaxox=;f1;
b) slstemul
1(x
+ sr) o
I
= -19
[(*-zy)
T z=_22'
E7. Pe multimea
M
=
{O,
l, Z,
g,
a} se
consideri
legea
de compozltie
xoY=1"-yl,
v x, ye
M. si se alci-
"
tuiasci
tabla operatiei gi
sA se arate
ci M este parte
stabila'in
,aport
cu
aceaste
lege
de compozifie.
88. Sd se alcdtuiasci
tabla
operafiei
,o" pe
mulfimea
M gi
si se
studieze
daci
multlmea
este parte
stabili
in raport
cu
,,o.., dac6:
a) M
=
{x
e Nlx divide
l2},
xoy=c.m.m.d.c.(",y);
b) M
=
lz,
s, +, sl,
x.o y
=
min (x, y);
c) M
=
{e,
l, 2,9, 4}
,
xoy=max(x,
y).
E9. Sn se arate
ci mulfimea
M este
parte
stablli
in raport
cu legea
de
compozifie
specifi
cati:
da)
U=f2,+-),xoy=xY-
-2(x+x)+6;
',
*
=
{[i
?)1",
b.
al, in raport
cu adunarea
matricelor;
T2
Algebri
o
l. Grupuri
ra-
ti
EE
lra zt\l
^ -
I
t' c)M=.{l
:
--
lia, teQ, a2
-
zu2
=tl.
Nb
")l'
)
in raport cu inmultirea rnatricelor.
ElO.Pe multimea nf
=
{r,
2, 3, 4\ se con-
siderS, operatia algebricn
,,o"
a cirei
tabli este dati mai
jos:
a) Si se determine x=1o(2"3),
y
=
4
"
(g
"
2), z
=
(L
.2)
"
(g
"
4).
b) $i se rezolve ecuafiile x a
2
=
4,
4oX=?qix.2ox=L.
c) Si se rezolve sistemele de ecuatil:
lx.2=y fx"y=1
< sr<
Ly"z=*
''
l(*+1)"y=1'
(
rt a\l l
Ell.Fie
-ll=1A=l
- -
lia.Cf
qilegea
|.
\o
L)l
__J
_
de compozifie X lY= X+Y-Iz,
V X, Y e.,il2(C) definiti pe mulflmea
,,ltz$),
Si se arate ci rnultirnea ,,,// este
parte stabili a mugimii nz@) in
raport eu operafia de inmu$ire a
matricelor qi in raport cu operafia
t..
8e
ie
i-
le
ru
ei
ie
e
APROFUNDARE
A,1. Se se determine mulfimile M c I4,,
eare sunt p:4.$i stabile nXe lwi &a
in raport cu opera{ia de adunare.
A?. 56 se arete e{L nntrlfirnee. M este
parte stabild in report cu opera{ia
speeificatd:
a), M=(a, +*), xoy=xy-a(x+y)-r
+ag + a;
b) M=
[+,
oj, xoy
=
xy*5(x+y) + 30;
l-\
X+y
rc)lM=(-1,1),
xoy=ffi
A3. Pe rnulflmea M
=
{2,
+
-)
se consi-
deri legea de compozifie:
w-2
xoy=*, Vx,yeM.
x+y-l'
Si se arate cd M este parte stabili
in raport GU
,,
o ",
A4. Se considerd rnultimea
z[J5]={a+uv5l", u=r}.
Si se arate c6:
a) mulfirnea Z
["r5]
este parte sta-
bild. in raport cu adunarea gi inmul-
firea;
h,) nautrtiruea lt{
=
{a
+ U{5
la,
b e Z,
a2
-
3b2
=
ti este parte stabila a mul-
)
timii
li;3-l in raport cu inmuliirea.
'
L.' _l
A5. Se considerd funcfiile
fr, f2, fs, fa : Q\
{O}
+ n r{o},
fr (*)
=
x, f2 (x)
=
],
t" (x)
=
*x,
f,
(x\
= --l
. su se arate ci multi-
-\
/
x
rnea M
=
{f1,
fz, fa, fa} este parte
stabili in raport cu compunerea
funefiilor"
n'6. Fie M
=
(2, + o)
+i
legea de compo-
zifie pe M: x
o
Y =
xY
-
2x
-
2y + a,
Vx,yeM.
a) SA se determine valoarea
minimi a lui a e Q, astfel incdt M
sd fie parte stabili in raport cu
,,o",
b) Si se rezolve ecuatia 4 o x
=
8.
I 2 3 4
1 I 3 4 I
2 I 3 4 2
Jt z 1 3
4 4 3 2 I
i3
.=
J
I
,j
I
c) Si se rezolve slstemul:
J(x+z)
"(y-3)
=
6
. o"rt* a= Eo.
l(zx+r)"(r+r)=5e''
A7. Sn se studieze daci mullimea M
'este
parte stabili a lui
,C
in raport
cu inmulfirea:
a) nr=[r.Olt3=r];
b) M={zeOl z=Z\:
c) M
=
{r.
ol
"'
=z\,
d) M={zeclne(z)=o}.
A8, S[ se determine mulfimile flnlte
M c D, care sunt pflrfi stablle ale
lui Q in raport cu oPerafla de
inmulfire. Aceeagl problemi pentru
mulfimea C.
A9. Fie M o mulfime cu 3 elemente. Si
se determine numlrul legilor de
compozifie care se
Pot
detinl
Pe
mullimea M. GeneralTzate,
a\
(
1.
2
E
O
Proprietdli ale legilor de compozilie
2. 1. Proprietatea
de comutativitate
FieMomultimenevid5'.
{.
usFilultE
I
.
I*g"r cle compozifie ,,
. ":
Mx M
**
M, (*,y) * ;
o
I
s numeqte comuta-
I Uoadacd x,y =
y"x, Vx,
YeM.
@ ExempLe de legi
de
eompozi*ie comutstiae
o
Adunarea
Fi
inmultirea pe mulfimile de numere N, Z, Q,
lQ,
'C.
Avem:
x+y=y+x
$i
x.y=y x,vx,y.
r
Reuniunea, intersec(ia
qi diferenfa simetrici pe mullimea
:l'(M) a submul{.imilor
multimii M:
AvB
=
Bt-,A, AnB
=
BnA, AAB
=
BAA, V A, B e :'l'(Wt).
r
Adunarea matricelor pe mullimea
',//^, nlD):
A +B
=
B+ A, A, B e,.//*.,(,C).
@ Exemple de legi de compozilie necomutative
r
Sciderea pe mulfimile Z,
,Q,
lQ,
,C.
e
ScAderea pe multimea matricelor
.//^,
n('t).
r
Diferenta multimilor pe mulfimea
'/(A).
r
Compunerea functiilor pe multimea /;(M) =
{f I
f : U * M}, daca M are cel pufin
doud elemente.
3 OBSERVATII
1. Dacd g: Mx M -+ M este lege de compozifie comutativi
pe mu$imea M
si H c M este parte stabila a lui M in raport cu q, atunci operafia
indusd pe H de legea q este comutativa. Se spune cA proprietatea de
comutativitate este ereditard..
2. Dacd. mul{imea M este finita, comutativitatea
unei opera(ii tp pe M
poate fi verificati pe tabla operafiei. Legea de compozilie este
comutativd dacA tabla legii este simetrici fafe de diagonala
principald a acesteia.
Efftd{iil, tzgnhta,
tr Pe mu$imea il a numerelor intregi se defineste legea de compozifie
xoy=x1r+2x+ay.
Sa se determine aeil- pentru care legea de compozi{ie este
comutativd.
Solufie
Avem:
Y
o
x
=
y' x +2y+ ax. Din egalitatea x"y =
yox se obtine
x.y+2x+ay=y.x+2y+ax,Vx,yeZ.
Din faptu! cd inmulfirea
qi
adunarea numerelor intregi sunt legi de compozi{ie comutative se obtine
("*Z)(**V) =
O, V x,Y t' deunde a=2'
3
qBSEnV{TlE
r
Multe legi de compozifie se definesc cu ajutorul altor legi de
compozilfu.
in aseminea cazuri, in demonstrarea
proprietdlilor legii
de compozifie considerate,
intervin in mod esenfial
proprietAfile
legilor de compozifi.e folosite in definirea acestora'
2.2. Proprietatea
de asociativitate
FieMomultimenevidd.
*
pEFll{ITIE
l.O
lege de compozi{ie M x M + M, (*,y)-) xoy se numeqte asociativd
I
0""" (*
"
y)
a
z: x"(y
"
z), Vx, y, z eM .
@ Exemple de legi lrsocig,tive
r
Adunarea
$i
inmultirea
pe mul{imile de numere N, Z, Q, lD,
'C:
(**y) +z=x+(y+z) ci
(x'y)'z: x'(y'"),
pentru cricare x'y'z'
15
r
Reuniunea,
intersec{ia
qi
diferen{a
simetricS..
pe
mulfimea
pdrtilor
unei
murfimi
M: (a u B)u, c
=
A u(Bvc),
(A n B)n a
:
;
^(Bnc)
ei
A A(B^c)
= (AAB)AC,
vA, B, c e:/(M).
o
Compunerea
funcfiilor
pe
mulfimea
,$ (M)
=
{f I
f : ira -+
U}:
f
"(g.h)=(f
"g)"h,vf,
g,:ne,I(M).
r
Adunarea pi
inmulfirea
matricelor
pe
mulfimea .,//n(,C):
A+(B+c)
=
(e+B)+C,
v A, B, C e.,//n(,c) pi
A.(B.C)
=
(A B).c,
VA, B, C e.,//n(C).
@ Exemple
d.e legi neasociortfoe
r
Scd.derea
pe
muldimile
de nurnere
Z,
e, e. C. De exemplu:
2
*
(3
_
l)
=
O, iar
(2-3)_t
=
_2.
o
Sc6.derea
matricelor
pe
multimea .//n,
n(C).
c
Diferenfa
multimilor
pe
mulfimea :?(M).
Atunci
cand este
valabild
proprietatea
de asociativitate,
nu este
::::ii P_to:o.i
parantezeloi
pentru
a indica
compusut n rrer
:f::::.: 11 1".:,
caz este
_"nffirt,:.Tffisffi]i,.,".J$
elementsepoatedeterminafiecu'ffin*",].ffi',.,aceSI
n" ,^*l"i'l
Rentl:
o operarie
'xffi;n,
;;ffira
elemente
de forma
dt
o
d2o.., o3n,
acesrea
#;;;;ih;,i3iffiffT:
gruparea
termeniror
cu aj utorur parantezelor.
*l.R.J,.rl:, :.?.l._:: i
.,, se defineste
recursiv
astfel:
Pentru
o lege
de compo
zitie
,,",.asociativ'
sunt valabile
egalitd[ile:
t
3l
o
d2
"...o2n
:
ai
"(aZ
o... oan)i
t
3l
od2"...oo.,
=("r.", o...oLk_l).(.u
""..oar),unde 2 <k <n.
C
(lBSERVATII
1. Proprietatea
de asociativitate
este ereditard.,
adicd
daca g este
lege
de compozi{ie
asociativd
pe
M
9i
H c M este parte
stabila
a lui
M in
raport
cu
Q,
atunci
si legea
indusd
pe
H de caire rp este
asociativa.
2' Dacd' g este lege
neasociativS
pe
M si H c M estet p*"
stabila
a rui
ff:1:ii"*.,1?"1;ll
rezurtl.in
moc
necesar
""
r"g."
indusa
de
o pe
i6
GF Exemptu
r
Operalia de scidere pe Z nu este asociativA, dar este asociative pe mullimea
H={0} cz.
go&/prr.pr.raga/ntalz
El L. Pe multimea ,//2(a) se considera legea de compozitje,,"",
datd
derelatia AoB=A+B+AB.
a) Sa se arite ca legea de compozifie
,,"..
este asociativi.
b) sa se determirr"
It ")
.
[,t
o)
. f
t c'j
.
(o r) (0 r) (c r)
c) sa se determi.,.
It
t)"ft')"ft
"j"ft
4)
(o 1) (o r)
[o
1) (o 1)
Solufre
a) Folosind comutativitatea adunaiii gi
asociativitatea
inrnultirii
matricelor, avem (e,n),C
=(A+B+AE|)oC = A+B+AB+C+
+(a +B+AB).C
=A+B+C+ AB +AC+BC+AEIC.
Analog, A,(B"c)=
=
A + (n
"
c)
+
A' (B
.
c) = A + B + C + BC + A(B + C + BC)
=
A + ts + C + AB +
+AC+BC+ABC.
Asadar, pentru oricare A, B, C e,//2(E), (A.B)oC
:
A.(B"C),
deci legea de compozifie
,,""
este asociativd.
b) l,egea
,,""
fiind asociativd, folosind a), rezultd:
((,
^)"ft
o)l"fr c)
(t
a)
(r
b) (t
c)
(t
")fl
b),
[[o
'j"[o 'jJ"[o 'J=[o 'J.[o
iJ.[; iJ.[o r,[o r)'
.(;
i)[; ;).(; i)t; ;).(: i)t; i)t; ;)=[:
".:.").
.[; ";').[;'i").(;'i").(;
"*1"")=(;
n"*7.n")
l(r
L['
(z
rl
Io
c) Folosind punctul
b) rezultd:
l)"[: ?)
.(;
i)]
"[;
i)
:
(; ':)"(:
i)
:
t;
24\ (
I 4)
(e
28)
(z
52\
(ts
80\
zJ[o
'J=[o
eJ.[o
'J:Io
rc|
24\
(t
4\
r
.,l. [o
,)*
Algsbrt .
L
tr
?.
p"
mulitmea
e se deflnepte
(*,y) -+
x
o
y
= xy + ax + ay + b.
legia
de compozitie
e x
R
*>
le,
a) Se se determine
a, b e e, astfel
inc6.t
legea
de compozifie
,,o,. s5
Iie asociativd.
b) sa se determir"
q5r-lJ,
pentru
?, b e e determinafi
la a).
.sorufte
n termeni
a) Folosind
proprietifile
adunirii
sj inmu$irii
numerelor
reale, pentru
Vx,y,
zelR,
avem
(".y)
"u=(*y+ax+ay+b)
"z:(,W+ax+
ay+b).2+
* t' ("y + ax + ay + b) + az + b
=
wz+
axy + ayz + bz + axz
+ a2 x +a2y
+ ab +
+az+b
= xyz+axy
+aw+aru,+a2x+a2y
+(a+b)z+ab+
b. Analog
se obfine:
*
.
(y
"
z)
= xyz+
ilry + ayz + axz+
(a + b)x + a2y + a2z +ab
+ b.
Din
egalitatea
(*"y)oz=x"(y.z),Vx,y,zeR
se
obtine
ca
(t'
**-r)(x
*z)=0,
v x, zee.
Aqadar,
a2
-a-b=o
pi
astfer
xoy=
=
xy+a(x
+ y)*
u,
_a
sau,
astfei scris,
*
"y
=
(x+ a)(y+
a)+a"
b) Vom
folosi
metoda
furductiei
matematice.
Fle tr,
=x
o
x
o... ox,
compunerea
avdnd
in total
n termeni.
Rezulta
tl
=
x,
k
=
*
ux
=
x2 +2tx+
a2
-a, =
(** rS
_",
k
= te
ols
= (x + a)(t2
+a)-a
= (x*.;ffi
*..
Presupunem
c6
k
= (* +a)ffi
_a.
Atuncitg
-
tk
o*
=
(* + a)(tp
+a)-"
=
(* + aW
*a.
Din principiul
inductiei
matematice
rezultd
cd:
k
=(**.)ffi-a
pentruoricaren
e N, n> l.
E
3. intr-un
circuit
electric
sunt
legate
in paraler
doud
rezistoare
cu rezistenfele
R1
$i
Rz,
mdsurate
in ohmi.
nezistenta
echivalenti
R
a grupdrii
rezistenfelor
R,, R2 este
dati
de relatia:
111
'-
R Rr'Rr'
56 se arate
ci circuitele
din
figurile
totald pentru
oricare
valori
Rt, R2, R3
Soluhe
I qi
2 au aceea$i
rezistentd
e (0, +
"o).
Fie
M
=
(0, + oo)
mulfimea
valorilor
rezistenfelor
dintr_un
circuit.
T
I
i
I 18
Relafia
(1)
defineqte
pe mu$imea M urmAtoarea
lege de compozifie:
R,
"R,
=R=
RrRz
R1 +R2
Rezisten{a totald a circuitului din figura I este
R'
=
(Rr
'
Rz)
"
R3, iar a circuitului din figura 2 este
R"=Rl
.(Rr"na).
Egalitatea R'= Ro este echivalenti cu egali-
tatea (Rr
"
Rr)o R3
-
R,
.
(R,
"
Rs), Rr, Rz' R3 e M.
R1R2R3
RrRz +R,R3 +R2R3
Analog, Rr
"
(Rz
"
Rs)
=
*,
.*d-
= ,-
=
*'t*t
= =
'^-z
^
-r
/
-
-r
R2 + R3 RrRz + RtR3 + R2R3
Agadar R'= R". Mai mult, se ob!.ine ca legea de compunere
a
rezistenfelor legate in paralel este asociativA.
Pe o mulfime M se pot defini mai multe legi de compozi{ie'
O multime nevide inzestrati cu una sall mai multe legi de
compozi.fie,
care satisfac un set de axiome date sub form& de identitAfi
sau alte conditii, fr:rmeazA o structure algebric&'
*
pEFll{lTl!
.
Se numeqte
semignrp o perech" (S,
")
formatf dintr-o mul{ime nevidd
S
9i
o lege de compozifie
pe S care indeplineqte axinmn de asaciattuttate:
51 :x"(y.r)=(x.Y)"2,
V x,
Y,ze
S.
.
Un semigrup (S,
")
se numeste sernigrup comutativ sau abelian
dacd legea de compozifie
verificd axioma de comutatiuitate:
52:xoY=Y"x,VX,YeS'
B Exemple de semigrwPuri
c perechile
(N, +)
$i
(N,
.)
sunt semigrupuri comutative. Ele reprezintA semigrupul
aditiv
Qi
semigmpul multlplicativ al numerelor naturale'
.
Fie A o multime
ei
z(n) mulfimea pirfilor lui A. Perechile (e(A)' ,), (;/(A)' .)'
(:/ (A), a) sunt semigrupuri comutative'
rFieAomulfimenevidiqi IZ(A)={f
If
:A+A}. Perechea (,f (e)'") estesemigrup'
Dacd multimea A are cel pu{in doua elemente, semigmpul (il- (n),
")
este necomutativ'
,,irl...
B
xm/
Figura 1
/m\
w
Figura 2
Avem (R, Rr) R,
=
=*t?
"R3 =
"
R1 +R2
I
i
L-
19
Algehrd
r
L Grupuri
EXEftCtIH gt
PRoBTEME
-
%
EXERSARE
.-:..
Efi sa se srud.ieze
comutativitatea
si ll
'il
r
asociativitatea
legilor
de cornpozltie
ll. ,l
l\
l. I
::11T:".i1 llrP1,)
Pe mulflmea
z se consideri
tegire
cornpozifiell
'-
de comnozltle
y^r,:v,--
A
-,
definite pe
mulgimea
lt{, in cazuriie:
compozlfie
xoy=x+y-4
pi
lqinn=ii;;t,;:;:il-r.-r"fil'
lli
i
1 ]
"
='<v
-
4x- 4v +2o.
$}u
=
to,
gl,
x o
v =
zry
-2x-zy
+6;
i
SIM=tr, xoy=x+y+xy;
'
t'd)
M= I, x'y
:
?xy-2x-2y+ g;
e)I1l=Q,.x"y:xy*x-y.
82" Se se
gtudieze
comutativitatea
si aso-
b) Si se verifice
ci dac{ x, y"
z e A
glxoz=yoZ,atuncix=y.
,
c) Se se determine
x A care
verifici
ecuafia
x o
x o
x
=
0.
9::"_.-
BabeS-Botgai,
Ctuj-Napoca,
2oo0)
a) Si se arate cil
(2,
")
+i
(2, T)
sunt semigrupuri
comutative.
b)Sasearatecd
x T(f.z)=(x
Ty)"
"
(x T z) (legea
de compozitie
T este
distributivi
fati de
,,.,,).
ciativitatea
legii de cornpozilie
,,." ll
-_
definitrrpemulfimeaM,in";;*",
ll "u' :: TS1T::.2
se consid,er&
legtle
rr,,'-:__ ,-_ :_=..--*^']';;"*qrur; ll
de compozifie
xoy=x+y_3
qt
r
F.a)
nn
=
(-r, r), x o y:
ffi, ll
- r;:;;;-
?.
):b]M=o,xoy=x+y+ixy; ll
alSresearateci
(2,")
9i
(z,e
l^,'p
${
=
(r, + oo),
ll
sunt semlgrupuri
comutatlve.
t,
*.
- -.f5;t:;3:E;"
ll
b) sn se determtne
a, b e H*, astfel
i
r-x--- : .-.
r
'11"
ll
incAtfunctiaf:t-+z,
f(x)=ax*b
1
[S)
er
=
{o,
(o)
\
{t}:
x o y
= *ror;
ll
"u
vertftee
egalitatea:
,\oB
-q-E*A-E+Z[2,
86. Fe rnerXlirnea
&s ss deflmeryt*
opera-
\
ms" $& se determine
eonstnntere
reale fl
*j-"uuebried xoy*xy+0x+fo+a,
pentnr
*are tesire
;;;;ilil
lf
vx'
Yers.
,,o'- sunt cornutative
pi
asociative
ff
a) Fentru
care valorl
ale lui a e Z5
pe
multimile
M dare:
li exstA
egalitatea
(i
"
u)" u2
=
\3M=l,x.o;n*cx+ay+b;
ll
^
6tna={J,
xoy=xy+e*oly*n;
ll
=1"("""2)t
clM=4f,
xoJr: ixy+ax+by;
ll
o, Si se determine
aeZ5 pentru
d)vr=(o,
+o), xoy=
T*b". ff
care operafia.o"
este asociativi.
1+ xy
APROFI,NDARE
A.1. Fie a
= [O,
e) . fe rnugimea
A se.defi_
neste legea de compozitie
,,o,.
prin:
xov=
4x+4Y
4oY=;;"y,x,yeA.
a) S& se arate ci legea este asocia_
tivi pi
eomutativd.
xoy =
J*'y, -x2 -yz
+z;
@
nx
=
{o,
*) \
{r};
* o y
= shr.
20
gile
st
"l
o
rte
ile
9i
r)
A2. Pe multlmaa
P sc deflnegte legea de
compozlflc x o y *
xy + zax + by,
V x, y
e D. Legea esto asoclaflvi gl
comutatlvi daei:
e) a=*,0=*' b)a=o=*,
c)a2+b2=2i
d)a*l,b=2;
e)a=b=Osau"=1,b=1.
(Univ,
Marltflmd., Cplnstanfo,, 2OOO)
A3. Sn se arate ci urmAtoarele legt de
compozifle
deflnlte pe
A sunt
comutative gl
asoclative:
a) x 1y
=
max(x, y);
b) xJ-Y=mln(r, y).
44. St se determlne a, b e e pentru
care urmitoarele operafii algebrice
deflnite pe mulfimea Mc
-ez(p),
sunt comutative gi
asociative:
.,
"={[;
:)l-,.n],
a.n=
=A+aB+blzi
o,
"={[X
,1,)l*,,.o],
AoB*aAB+bBA;
")
M={fo
o)l*.p},
e"a*
L\x
z)l
)
=""'.[l
l)r"."1.
Fie M o mulflmc nevidi ql operatla
elgebrlci asoclatlvA, o " definlti
pe M. St se gAseasci
condlfll sufl-
clente asupra elementulul a e M
pentru care operafle
,, f " definiti
pe M cste asoclatlvi:
a)xIy=toxoyi
b)xJ-y=f,oroli
c)xJ-Y=aoxoyoa;
d)xJ-y-xoyoa.
Sl se determine numirul legilor de
compozilie comutative definlte pe
o mulflme cu n N* elemente.
(*, y) -+ Xoy admite element
astfel inCAt X
o
e
=
e
o
X
=
X,
se numeste element neutnr
bt
b
A5.
.t6.
2.3. Element neutru
FieMomul{imenevida.
*
pEFtl{tTil
o
kgea de compozifie M x M -+ M,
ncutru dacA existd un element e e M,
Vxe M. (1)
r
Elementul e e M cu proprietatea (l)
pentm legea de compozilie
,,"".
D9.Exemple
r
Numenrl o este element neutru pentru adunarea numerelor pe multimile N, Z, e, e,
,c:
x+ffi=ffi+x=x,Vx.
o
Matricea O-,
,r
este elernent nbutru penbr-r adunarea matricelor pe mulFmea ,l/,G"(C)t
e*ffiffi
=
ffi
+A
=
A,
y
A e.,//^,
n(D).
2l
,..,.,,... r
....:
.,==
,:::-:
Llg$rt
r
t.Orupuri
'If):,ilttate I" este
element
neutru
pentru
inmultlrea
matriceror
pe
multi-
A'm
=m'A
=
A, v A e,/,/n(t),
'
f"",T#,
?:r,lr:*
":fTiJffi,T,*
pentru
adunarea
vector'or
pe
murpmea
n+ffi=ffi1
i=tr,yrteL.
sd presupunem
c5 e, qi
e, sunt
elemente
neutre
pentru
regea
de
compozifie,,o".
Atunci
au loc rela{iile:
xot=xqie2oy=y.
Ludnd
x
-
e2
si
y
=
er, se obfine
cd:
.,,'"i;?;s;:i*ffi;:,;.?
rerafie
din
care
rezuus
c5 e1
= e2 qi
Erp'r?iliirtzga/uralp,
tr
1'
pe
mulfimea
Q se define3te^regea
de compozifie
rp x rQ
+
Q, ("'v)-)xoy=xy+ax+ay+b.
sa se a"t".mi.r"
a, b e D pentru
care
legea de compozifle
Jata
admite
erement
neutru
e
=
2.
Solutie
Numdrur
E=2
este
erementneutru
dac6
x
"2=20X=X, vx
e R. Din
acesterelafiiseob{ine
2x+2a+ax+U=*,tr*
e- le,
de unde
a+2=
I
T"?"=;l-;3r5'"lta
a
=
-i"i b
=
2,'*
i+;
de compozifie
este
(
tr
2. Fie M=)(^
b\ I I
-'
r rE
'"'
=
1lo
o'l
I
t'o
'
,oi'
a) Se se arate
cd existA
A e M, astfel
inc6.t
AX
=
X, V X e M.
b) Extsta
matricea
B e M, ."ti"f
incAt
XB
=
X, V X e M?
Solutile
eMsi
A=(u
b').
E rvr Dr
^
=
[.0 0,,|
* M. Din egalitatea
AX
=
X se obfine:
a)
*"
*
=[;
;)
(a
b)
l"
v)-["
(o o/
[o
o,/
-
lo
aY) (x-N\
I=l
o)
[o
o)'
ilj,
o"
""0.
[T
Aceast{
relatie
se
ffi
lde
nulti-
llmea
a,
tru
verificd pentr:tr oricare x, y e Q dac[ a
=
1, b e IQ, deci o=fl
ll,
o * *.
[0
0)
Rezulti cd existA o inflnitate de matrice A cu proprietatea cerutA.
(a
b\
(x
v)
(a
b)
b) Fi. B
=
[;
;j
. nn. Din egalitatea XEI
=
X se outure
[o
i,j
[o
o)=
--(* {)
""'
[T
o]'l=
[i Il,
o" unde a
=
r, bx
=
y.
[o
o./
---(o
o)(o o)
A doua egalitate nu poate avea loc pentru oricare x, y e D.
A$adar,
^lu
existd B e M cu proprietatea ceruti.
3 OBSERVATII
1. Fie M o mulf.ime nevidd
Si,,o"
o lege de compozifle
pe M.
Daciexistd e"eM, astfelincdt "oX=x'Vxe M' elementul es se
numeqte element neutru la
stinga.
Dacdexist[ 6M, astfelincat xod=x'vxeM'
elementul e6 s
numeqte element neutnr la dreapta.
Din
problema rezolvat6 rezultd cA existd legi de compozilie care au
element neutm la stAnga, dar nu au element neutru la dreapta.
2. Opera!.ia de scS.dere pe Q are elementul neutru la dreapta ea
=
o, dar
nu are element neutru la stdnga. intr-adevar, x
*
O
=
x, V x e lQ, si
nu existd e e D astfel incAt
-X=x,
V x e lQ.
*
pEFll{lTll
.
Perechea (tvt,
")
se numegte monoid daci' verilicd urmAtoarele axiome:
M )
axioma asociatiuitdfti:
(*"y)
oz=x.(y"z), V x,y,zeMJ
(A[)
axiams elemenhttui neutru:
3 e e M, astfel incAt xo
=
eox
=
x, Vx e M.
o
Daci, in plus, legea de COmpOZ\ie ,,o"
eSte COmutativi,
mOnOidul se
nume$te monold comutatlv sau abellan
Se observA c6 perechea (M,
")
este monoid daca este sbmi$rup cu
element neutru
(semi$rup rrnitar)'
Ft Exemple
r perechile
(1, *), (N,
.),(2,+),(2, ,),(n,*),(D, .)
sunt monoizi comutativi'
.
Perechile ('wr('c),
)'
(,rtol'
")
sunt monoizi necomutatlvi'
sr
a.
--1
ste
le
23
Algebri
r
l" Grupuri
2.4. D,lernente sknetrizabile
t DEfrlilT[
Fle M o mulfime nevid6, i:rzestratd cu o lege de compozttte M x M
-+
M,
(", y)
=
X
o
I,
care admlte elementul neutru e.
.
Elementul x e M se numeqte simetrizabll in raport cu legea de
compozifig
,,o1'
dacd existA x'G M, astfel incdt x
o
Xf
=
x'o x
=
e"
(l)
r
Elementul x'e M se numegte slmetricul elementulul x in raport cu
legea de compozille
,,o".
$8 Exemple
o
Orice numAr real x este simetrizabil in raport cu adunarea numerelor reale. in
acest caz, x'=
*x
qi se numegte opusul numdrului x.
c
Orice numi"r real nenul x este simetrizabil in raport cu inmulfirea pe Q. Simetricul
elernentului x e Q\{o} este *'
=f si
se numeqte lnversul lui x. Numdrul x
=
o
x
nu este simetrizabil in raport cu inmulfirea numerelor rea]e.
+
Fie Z multimea numerelor intregi. Singurele elemente simetrizabile in raport cu
inmultirea sunt 1 qi
-1.
Dac5. legea de compozifie pe multimea M are element neutru, se
noteazd. cu ''1t (M) multimea elementelor simetrizabile in raport cu legea
de compozi{ie.
Deoarece elementul neutru are proprietatea e
o
e
=
e, rezulta cd.
e e At (M), deci
,//
(M) este mulfime nevidA.
Mulfimea
,f/
(M) se numeste mulfimea uniti.filor iui M.
Demonstratie
Fresupunem cd x' gi
x" sunt elemente simetrice are elementului x.
Din asociativitatea legii de compozifie
,,o" se obfine:
X'
oX o*"
=
("'
"X) "Xo
=
e
oXtt
=
Xt',
Si
X'
o
X
o
Xtt
=
Xt
"(X.
Xtt)
=
{t
oe
=
;/.
RezultS. cA x'= x"
gi
unicitatea este demonstratd. I
24
__{lgq!ry.
t. Grupuri
3
()BSERVATIE
)aca o lege de compozi{ie
,,."
pe
nu este asociativd, este posibii
:rulte elemente simetrice.
Exemplu
Fie M
=
{e,
a, b)
9i
legea de compozitie dat5. cu ajutorul tablei lui Cayley:
Legea nu este as:ciativA deoarece: (b.b)oa=aoa=e, iar
b.(b"a)
=f"s=5.
Elementul a e M are simetricele a si b, deoarece aoa=e si
aob=e=ltoa.
eab
Demonstratie
a) Deoarece x
o
x'= x'o X
=
, se observS. cA simetricul lui x' este
chiar x, deci (t')'
=
*.
b) Se consideram z
=
y'o xn e M. Avern:
(*"y)
"7=(x"y).(y'o*')
=
*"(yoy')
ox'=
xoe.x'=Xox'= I gi
z. (x.y)
=
(y'
o
x')
"
(*. y)
-
y'
"
(x'' x)
"
y
=
y'
o
e
o
y
=
y'
o
y
=
e.
c) Se foloseste induc{ia matematicA.
Pentru n
=
1 gi
n
=
2, proprietatea este adevd.ratS" avAnd i:e vecere Lr).
Sd. presupunem proprietatea adevdratA pentm
k e N*. Avem:
(*r
"*,
o.."oxk
"*k*r)'
=
((*,
ox2 o
..oxk)"tu*r)'
=
"t*r'
.(xr
"
Xzo..."*U)'
=
xt+r'(rr[
"....Xi)=
Xi.+r
.5f, .....71'r,
deci proprietatea
are loc pi pentru k + 1.
in concluzie, proprietatea are loc pentru
oricar:e n e R*. !
o multime M are element neutru, dar
ca un element x e M s5. admit5 mai M,
cu
.in
icui
=0
cu
SC
{ea
cA
25
g-llp-rr.t.?'ta/rtalz,
tr 1. Pe mulfimea re se considerd
legea de compozi{ie
re x re -+ re,
(*,
V)
-+ x
o
y
=
V+
ax + by+ c.
a) se se determine a, b, c e le pentru
care legea este comutativd,,
asociativi gi
admite element
neutru.
b) Pentru valorile a, b, c gesite,
sd se determine
,,1/(p).
Solufie
a) Dinrelafia
xoy=
/ox
sededuce
a=b, deci xoy=]ry+a(x+y)+c.
Irgea de compr:z,gle estb asociativd lacd x
"
(y
"
r)- (x
"
y)
"
z,V x, y, z e le.
se obfine egalitatea
nyz+a(qy+ yz+ zx)
-',-
^2x+
a2y+(a + c)z + ac+c
=
=
xyz+ a (xy + yz +zx) + (a + c) x + a2y + a2 z+ ac + c, d
+.
y, z e D.
RezultA cA a+c
=
a2 gi
xuy
=
xy+a(x+y)+a2
*a.
Legea de eompozifre
dat&' admite elementul
neutru
,,,, dacd
xoeEeox=x,
V xelQ. Se obfine egalitatea
xe+a(x+e)
+az
*ax,
vxelQ,
deunde (x+a)e=(x+a).(t-a),
vxere qr,
astfer, e= r
-a.
inconcluzie,b=g.,
c= a2*a,ae
R.
b) Fie x un element simetrlzabil qi
x' simetricul
s6u. se ob{ine
x'nx
=
e qi
:or'+a(x+x,)+a2
-a=l-a,
de unde x,(x+a)
=
l*a2
_ax.
Se observd ugor cd. dacd x *
-a
rezultA
x,
-
l-a2
-ax.
Aqadar,,l/(A)
=
=n\{-a}
x+a
tr 2. Fie
,,""
lee de compozifie
asociativa
si cu element
neutru pe
mulfimea
M. SA se arate cd dac6 xeult(M),y
e,,t/(M), atunci
x"y
Si
yox
nusuntsimetrizabile.
Soluhe
s61'resupunem
prin
absurd ci xo y e,,tr(M).
Atunci exista s e
aiz(M),
astfel inc6t
(*"y)os=e=s"(x.y).
De
Y
o
s
=
x'. Se obfine y
=
x'o s'= (s. x)' gi
lpoteza.
Aqadar,
xoy,'l/(M).
Analog se aratd cd yo xe,j)t(M).
aici rezultd
*. (y
"
s)
=
e
y e
ull
(M), in contradictie
qi
cu
26
Algebri
r
l. Grupuri
rxERcllll
$l
PB0BtEME
EXERSARP
+c.
: lD.
,c=
>p,
:ive,
laeA
=X,
a.
tine
'ax.
D)=
rpe
rnci
:M),
41. Si se veriflee daci operafia al$e-
brici ,,o"
defLriti pe mulflmea M
admlte element neutru:
a)M=Q,xoY=2xY+x+Y;
b) M
=
C, x
o y
=
:rX + 2x
+
2Y + 2i
c) M
=
A, x.
o y *
xY
-
8x
-
3Y + 12;
d) M=(-r,r),xoY=r*tY,
-
1+ xy'
e) M
=
27, x. oY
=
:(Y + 8x +8Y + 6.
Hl. SA se determlne clementul ncutru
pentru operafla ,,o"
deflnltl
Pe
M:
a) M-(-'3, +o), xoy*rry+3x+3Y+6;
b) M=h +o), roY=rqr*7x-7Y+66i
c) M=(O, 1),xoY=
=
{
:;
'2ry-x-y+1'
d) M=(o, +o)\{r}, xoYaxelog'Y.
E3. Sn se determine elementul slmetric
al elementulul s e M, daci:
a) M=Q, xoy=ry+x+y,
".{-e
ZJ[l
b) M=l,xoy
=x*Y-13,
s e
{-L
o, 3, 11};
c) M=0, xoy*x+Y+t, se{L
*t,
l+t};
d) M=(-s,g),xoY=*i3,
'
9+xY
".{o,
-r,,,i}.
D4. Pc multtmea D se conslder6 legca
v
de eompozlfle xoY=tEF*Jf,
x,
yeD.
al S[ se arate cl (Q,
")
este monold
comutatlv.
b) 3[ ec arate cd 4/(P)
*
n.
Af . Sn se determlne
parametrll pentru
care operafttle date au elementul
neutru lndicat:
a) M= R
x
oY
-
ry+ar(+ay +2, e
=2;
b) M=Q, xoY=x+Y*8,
G=-5;
5t<Y-Lk-LZY+a
c) M=(2 3),*"y=
,#=F_6;ld
b
2
42. Pe mu$imea Q se consideri legile de
:
compozigie r n y
=g-
.
2x-2Y +24,
4
xIy=x+Y+2, V x,
YeQ.
Dac[
e1 qi es sunt elementele neutre in
raport cu legile ,,o",
resPectlv ,,I''
larp=o1I2,
atuncl:
a)p=4; b)P*-6; clP=lO;
d)p=t2; e)P=t6.
(ASE,
Eucureltil, 7998)
lI3. Pe mulflmea O se deflneqte legea de
compoz$ie 21 o z2
= a.
r'2 + 1(a+
a) -
-1 -
i, 21t 22 e C. Daci m esle mo-
dulul elementulrri
neutru el legii
,,o",
atuncl:
a)m=l; b)
c) m=J2; d)
el m=2J2.
(ASE, Bucure$-i, 7998)
Pe mulflmea P se deflnegte legea
de compozifle x o
Y =
:(Y
-
ax + bY.
Si se determlne a, b e D, astfel
incit (D,
")
si fle monold. Pentru
flecare monold obtinut si se deter'
mrne 4z(n).
(Unlu. Bucureqtl, 7 9gG)
APROFUNDARP
A4,
#
m=JB;
m='F;
)cu
27
!!gq!ti
r
L G,upuri
(., b)"
(c, d)
=
(ac-_ ba, ad + bc).
a) Si se arate
ci
(tU,
")
este
monoid
comutativ.
b) Sn se determine
U(M),
l(t-* o x\l )
46.Fieon=.ll
o
o o
ll*.o1.
ttx
or_*)l
J
a)'Si se arate ci
(_1,
.)
""t"
-orrota
comutatlv.
r
-
S.
T"
multimea
M
=
D x
e se consi_
deri legea
de compozltle:
b) Si se determine ql
@).
A7. Fie
Z[fJ
=
{a
+ bi
I
a, b e Z},
u={a2+u2fa,bezliil.
a) Si se arate
ci
(z!l, +),
(z[t],
,).
(-1,
.)
sunt
monoizi
comutativl.
b).Si
se determlne
elementele
elme-
trlzablle
ale flecirul
monoid.
arate
c{ (_lt,
.)
formeaa[
un mo:rold
comutatlv
ln care
flccare
clement
eete
slmetrlzabll.
84. Se se arate
ci mulflmea:
"={(;
l),(;
l,[:;J,(_: ;),
(l;),(-',;)'(;
l'(;
T
formeazi
un monoid
comutatlv
in
raport
cu inmultlrea
matrlcelor.
Si se determtne
A(M).
E5. Se consideri
matricele:
"
=
(-;
I
"=(:
:l
o
mu,ri-
mea
uil=
{"e*a |
.. d}. * se stu_
dieze dac6
(,,1t,
.)
este
monoid
comu-
tattv
9i
si
se determine
A (&),
83. Se consideri
matricea
si
mnlfimea
o
=t^"
!
(oor\
A=lr
o ol
[o'o)
nez].
sise
EXERCtIil
$t
pnoBt
EME
REGAptTurATtvr
EXERSARE
,,.
:"",
{(;
l}g;),6:j,(:
;)
Si ae alc6tulagc6
tabla
inmulttlt
pe
mulflmea
M gl
st se
"t"al"""
proprlctt!ile
accstela.
82. Se conslderl
multtmee
e *
{L
e, O}.
a) Si se alcitutasci
tabla
dtfereniet
slmetrice
pe
mulfimea g(A),
b) se se arate
ci
(.f
1a1,
u),
(e@),
n),(*1ey,a)
sunt
_orrotrr
comutativi.
c)
56 se determine
elementele
simetrizabile
?n monoizif
ae fa l).
Algebrf,
r
L Grupuri
A. S& se dea exemplu de o lege de
compozifie care este comutativi s,i
Eu este asociativi.
Si se dea exemplu de o lege de
eompozifie neasociativi s,i care
adrnite element neutru.
Fie M o mu$ime nevidi
9i
(.fr.(M),
,
monoidul funcfiilor definite pe M.
a) Si se determine care sunt elemen-
tele simetriaabile ira raport cu cornpu-
Derea funcfiilor, daci elementul
neutru este funclia identici.
b) in ce caz monoidrd (g (rtt)
,
")
este
comutativ?
Fieae(O,*)qif":D-+D,
lax. x>O
f.(x)={o,
*=o.
a) Si se arate cA f" o f6
=
f"o.
b) Si se arate ce mulflmea
g=lf"
lae(o,
o)) formeazamonoid
in raport cu operafia de compunere
a funcflilor
c) S[ se determlne
ql
(g),
Pe mulllmea R* se deflnosc legtle
de compozifle:
x T y = c.m.m.d.c.(x,y)
St
xJ.Y=c.m.m.m.c.(*'Y).
a) Pcrechlle
("-,t) ut (*-,J)
sunt
monolzl?
APROFUNDARE
46.
b) Sd se deterrnine
yaloarea
de aderidr
a propoziflei: V x, y, z e N*o
x T (r Lr)= (* r y)r,(x
T z).
Pe mulfirnea Z se definegte legea
de compozi!.ie
,,.",
astfel:
x o
Y =
arcy +bx t by+ c, ltnde a,
b, e e Z. Si se arate ed:
a) legea de compozifie ,,." este aso-
ciativi daci
9i
numai dacd
b2-b=ac;
b) legea de compozi!.ie ,,"" admite
element neutru dacd gi numai daci
b + ac
=
b2
9i
b divide c.
Se consideri mullimea M nevid[
9i
,,o"
o lege de compozifie pe rnul,ti-
mea M care este asociativi
;i
admite elernent neutru" Daei M'
este o mullime nevidi gi
f : M
-r
M' o funcfle bijectlvi, si
se studleze proprietifile legii de
compozlgle ,,T" definite pe M':
x T
y
=
r(r-r (x)
"
r-o(y)).
Fie f" : Q -+Q, f.(*)={*'
*t
3.
lax,xeA\Q
qts={r"lae0}.
a) $[ se verlflce dae6, I este perte
stabilA in raport cu compunere&
funcflllor.
b) S{ se studleze aactr (,f,
")"
este
monold pl si se afle U(fi\.
.i],),
,vt.
sime-

mold
nent
E.
ts.
a*.
A5.
47.
;),
l
I
vin
ultt-
stu-
fnu-
29
k
TESTEDEEUATUARE-
Testul I
O 1. Pe mulflmee
G=(f, +o) se conslderl
legea de compoztfle
x ty=Ztry_
-7(x+y)+4. Mulfrmea
G este parte
atabilr a lur e in raport cu regea de
compozlfle
,,I..?
(3 puncte)
O 2, Pe mulflmea E
=
{o,
l, 2,8, 4} se deflnegte
legea de compozitle
notati
,,o..,
astfel: x
o y reprezinti
reetul imptrfirti
numdrulul
xr*y la b.
a) Sri se alcitulasci
tabla legit de compozlgie
,,o...
b) st se arate ci regea de compozrfie
nu este comutativi gi asocrativi.
(3 puncte)
O 3. Pe mulftmea
c
=
(1, + o) deftntm legea de compozlfie
xoy=f +(x_r)Ic(y-l).
a) Si se determine
2"2 ql.eise
rezolve ecuagia
3ox
=
B.
b) Si se arate ci pentru
orlcare x, y
e G, x o
Jr =
l + l0lg(r-r).8(y-r).
c) Si ee
gtudieze
proprtetiflle
legtt de compozlfle
,,o,,.
(g punctc)
Testul 2
o 1. Flcmugtmea
M=
{**vJV l*,r.2}
d
u,={*+vJ7
l*,r.1,a2-zyz =tl,
a) si sc arate ci murfrmea
M' egte parte
stabill a tut M rn raport cu
inmulflrea.
b) St se dea exemplu
de cel pufln
trcl elcmente
x + yrlV
e M,, cu y > O.
(3
puncte)
O 2, Pc multlmca
M
=
{o,
L 2, B, 4} sc deflncate legea de compoalfle
,,o..
prln;
f*
*
t,
daci y
e (x, 2]
I
xoy=1*-y,
dac6 y<r
Ly-*,dacl
xsB
Qt
y>2
a) Sl se alcltulagci
tabla lcglt dc compozlfle.
b) si se arate ce
reg.ea
de co-mpoztfte
nu este comutatrvi gr
asocratrvi.
c) st se arate cr regea de compoztfre
admrte erement
neutru gr
flecare
element x e M este slmetrizabll.
(6 puncte)
Testul
3
b) Si se calculeze
in 26 suma i+ 0 + 6+ i+6.
30
II
Y =7xy -
r legea de
(3 puncte)
otati
,,o",
vi.
'3
puncte)
r)tc(v-4.
? puncte)
zy2
=
r).
rport cu
rO.
I puncb)
prln:
6.
i flecare
puncte)
c) Ctte solutll are in Z6 ccuatle
gx
=
O?
d) Care este cel mal mlc numlr natural nenul cu proprletatea cl
2+2+..'+?=
O in 26?
n orl
(3 puncte)
(Bac
q.loure
ot, iunie, 2 OO 3)
?2.
se consideri funcfiile f.: P+4, f.(x)
=logz[(t*r-)"'],">o
gt mul$imea
s=lf^lae(o,+-)).
a) Si se arate ce f. este funcfie inversabill
+i
f;l
=
f;'
b) sn se demonstreze cL mulfimea I este parte stabiti in raport cu
compunerea funcfiilor.
c) si se arate c6 (gl,
")
este monoid comutativ
9i
si se determine ry (g).
(2
Puncte)
3 3. Pe mulflmea numerelor complexe se consideri legea de compozlfle
',o"
deftnlti
prln: x
o y
=
xy + ix + iy
-
I
-
l, V x, y e C.
e) Si se arate cl x o
Y =
(x + f)(y+ f)
-
t.
b) Si se arate cl legea ,,
o " este asoclativi.
c) sn se determlne mulflmea valorllor lul n F'*,
pentru care are loc
egirlitatea:
xl ox2o...oxn
=(x1
+i)(x2+t)...(*"+t)-t'
V x1, x2,.", xn eC'
d) si se calculcze
p
=
(-roor)
"
(-99r)
"
...
"
(-t)
o o
o I
o (2t)
"
...
"
(99t)
"
(lOOr).
(4 puncb)
e) S[ se rezolve ln C ecuafla x
o x o x o r
=
1
-
l'
(Bacg,lo;ureat, fiunle, 2 O O 3)
O
Noliunea de
grup. Exemple
not
=xoy,
o lege de
Fie G o mulfime nevida
qi (*, y) -+
q(x'y)
compozitie
pe G.
. DEFllllTll
r
Perechea (G,
.)
se numeste
gnrp dacd sunt.indeplinite
axiome:
(G
1
)
Axioma asociatiuitdfti:
(*.Y)
oz=x"(Y"r), V x,Y,zeG.
(G2)
Axiama elenentului neutru:
I e e G, astfel incAt xoe
=
eox
=x,
V x e G.
urmatoarele
31
(G3)
Axioma eLementelor s imetrizabile :
Vxe G, !x'e G, astfelincAtxox'=xf ox=e.
r
un grup
(G,
")
se nume$te grup
comutafiv sau abelian daca este
veriff catd axioma de comutatiuitate :
(G4):xoy=yox,
Vx,ye G.
> COMEII|TARII
d
se orserva c5. perechea
(c,
")
este grup dacd. este monoid cu proprie-
tatea ci. ftecare element este sirnetrwab:I. intr-un grup,
,a
(G)
=
c.
b) Elementul e e G, a cirui existenfd. este asigurati de axioma c2, este
unic determinat si se numeqte elementul neutm al grupului.
c) ETernentui x'e c, d cdnti existenfd. o asigurd axiomi GS pentru
fie-
care x e G, este unic determinat
deoarece legea de compozilie
a
grupului
este asociativd.
'
un gmp
(G,.) se numegte grup
finit daca multimea
G este finita.
un grup
(G, ') este grup
infinit dacd murfimea
G nu este finita.
'
Fie (G") un grup.
se numegte ordinul gnrpurui
G, cardinalul
mulfimii G
gi
se noteazi ord(G).
@ Exemple de grtputl.
1. Din proprietn!,ile
adund.rii
9i
inmulfirii numerelor rezulta.:
e) (z' +),(O' +)'(p'+)'(c,+)
sunt grupuri
abeltene, numtte gruput
adtttv al
numerelor intregi, rafionale, reale, respectiv al numerelor complexe.
b)
(o',')'(o.,
),(o-,')
sunt grupuri
aberiene, numite grupur
muldplrcadv
al
numerelor raflonale,
_reale,
respecttv al numerelor complexe nenule.
Grupurlle de la a) qt
b) sunt denumlte grupurl
numerl'ce.
2. Multtmile de matrtce J/"(2.),,,//,(o),",//,(p)
Fl
"rn(a)
impreund. cu adunarea
matrlcelor formeazd. gmpurt
comutative.
Etu ailrt
'
torilntal
tr Pe mugimea
G
=
(2, + m) se deffneqte
legea de compozgle
G x
G
_+
G,
(*,y)-+xoy=xy
-2x-2y+6,
V x,yeG.
SA se arate c6 perechea
(G,
")
este grup
abelian.
Solutle
Deoarece x
oy
=
(*
-Z)(V
-Z)
*2, V x, y e (2, +oo) se obflne c6
xoy)2, deci;soyG.
Perechea
(c,
.)
este grup
abelia'
daca sunt verificate
axiomere
grupului (ct)-19a1.
32
rce este
lroprie-
G.
)r, este
tru fte-
>zifie
a
: finitd.
1.
dinalul
dtttv al
catlv
al
lunarea
l-+G,
'echea
re ca
omele
i'
G 1
)
Axiama as ociatiuitd{ii:
.{r'em: ( *
"
y)
o
s
=
(W
-
2x
-
2y + 6)
"
z
=
(xy
-
2x
-
2y + 6)' z
-
-J
q-
-
2x
-2y
+ 6)
-
2z + 6
=
KYz' 2(*V + xz + yz) + a(" * y + z\
-
6'
Analog se obfine:
r y, z)
=
x
"
(yz
*
2y
-
2z+ 6)
=
*' (y"
-
2y
-
2z* 6)
-
2x
-
2(yz
-
2y
-
2z + 6) +
-
4
=
yz
-2(*V
+ xz + yz) + 4(t * y + z)
-
6.
in concluzie, axioma asociativitaili
(Gl)
este verificatS..
(G2) Axioma elemenhtLui neutnt:
Fie e e G, astfel incAt xoe
=eox =x,
V x e G.
Se ob{ine xe 2x
-
2e + 6
=
X, V x G, echivalentd cu
:..i-2)=3(x*2),VxeG.
Elementul neutru este e
=
3 e G.
(G
3) Axioma eLeme ntelor sirnetrizabile :
Dacd. x e G, not5.m cu x' simetricul lui
r. S obfine X
o
X'
=
3
=
x'o X, relafie care
:cnduce la x'. x
-2x -2x'
+6
=
3.
Rezulta *,
='*-! =2*J=e
(2, +"o).
x-2 x-2
\
Asadar, (G,
Deoarece
:icarex,YeG,
")
este grup.
x
oy
=
Ky
-2x-2y
+ 6
=
YX -2y -2x+6
=
Y "x,
pentru
grupul (G,
.)
este grup comutativ
3.1. Grupul aditiv al resturilor modulo n
Fie n e N*
qi lt4n
=
{O,1,
2, ..., tt
-
1} mu$imea resturilor obfinute la
:rnpar-tjrea
numerelor intregi prin n. Pe mu{imea !}n s-au definit
operaliile de adunare
gi i:amu$.ire modulo n:
(frnx
inn -+ ifrn, prln:
a @ b
=
(a + b)modn, respectiv aOb
=
(a'b)modn.
Elementul a @ b reprezintd. restul impSrtirii sumel a + b prin n.
Rezulta cA existA numdrul q.e L, astfel incdt a+b
=
nq+(a@b)'
(l)
33
Algebri
r
l. Grupuri
Demonstratie
a) Veriffcim axiomele grupului:
(G
1
)
Axioma as o ciatiuttdfii:
Folosind rela{ia (1)
se obline succesiv:
("ov) @z=
(("*y)modn)@z
= ((x+y)+z)mod n. (2)
De asemenea:
"@(y
@z)=
"@((v+z)mod
r)=(**(y*z))modn. (B)
Deoarece adunarea numerelor intregi este asociativa, din relafiile
(2) qi (3)
rezultd,cd (x@y)@ z=x@(VAt), V x,y, ze{,A,,.
Aqadar, adunarea modulo n este asociativA.
(G2)
Numaml O este element neutru, deoarece se verifica imediat ca
0@x=x@O=x,Yxe!'dn.
(G3)
Fie x e i,,/?n \
{O}
Atunci x'= n
*x
e i'An.
Rezultd.cA: x@x'=O gi
x'Ox=0.
AvAnd si o @ o
=
o, rezultd ca oricare x e ,'/ln este simetrizabil in
raporL cu adunarea modulo n.
Aqadar,
(*",*) este gmp.
Mai mult, pentru
orice x, y e frn, avem:
x@y
=(x+y)modr,
=(y+x)modn =y@x, deci grupul
(:tn,, A) este
grup cornutativ.
b) Analog se aratd. ca
(n^, O) este monoid comutativ. I
3.2. Grupul claselor de resturi modulo n
Fie n e N*
9i
O^
=
{6,i,
2, ...,
"
-l}
mul{imea claselor de resturi
modulo n. Pe mullimea 2,, s-au definit operafiile:
.
Ln xLn
+ o.,
(;,
b)
-
a * n
Y;6-E,
numitd adunarea claselor de
resturi nnodulo n;
n
LnxLn)r^,(;,b)_+a
6o:ttoE, numitd inmultirea clasetor de
resturi modulo n.
OA
dt
elatiile
liat cA
'bil
in
I.m:
este
:sturi
rr
de
rr
de
Algebri
r
l. Grupuri
a) Verificdm
axiomele grupului.
(G
1
)
Axtoma as ocintiuitdti{:
Avem succesiv:
/^
^\
(t. t)
* 2
= (f@
i)
* 2
=G@t@;
^/^^\
x +(y + z)
=x
+ y@ z
=
x@ (V A.)
Avand in vedere asociativitatea
adunirii
modulo
n, din
si
(2)
rezurta
(i
*
i)
* 2
=
? +(i .A),v
i
i,
2 e L.n.
Asadar,
adunarea
claselor de resturi
modulo n este asociativd..
(G2)
Axioma
elementului
neutru:
Pentruoricare
*-eil.n, avem: i*6=i@b=i
pi
6*i=06-r=i.
Asadar,
0 este element
neutru al adunarii
claseior de resturi
modulo
n.
(G
3) Axioma
elementelor
simetrizabile :
Avem: 6 * 6
=
6, deci 6 este propriul
sdu simetric.
Dacd *..Ai,
atunci existd. q,r L., astfelincAt
x
=
<
n
-
]. Rezultd cd. r,
=
n*r
{t,
2, ..., n_l}
+i
avem:
x + r'
=
i + i''
=
r o
1n:;1 =
6 si i * i
=
i + i
=
(.n
_
r)6 r
=
6.
in concluzie,
*. este element
simetrtzabil,
iar sirnetricul
sau este
elementuli.Simetriculclaseideresturiisenoteazacu_i.
Aqadar,
(i)' =
n-, pentru
i * 6 s.u
-i =
frli.
Rezultd
cd. (T.n, +) este grup.
Mai mult, el este grup
comutativ
r
-
---=---
oeoarece
x+y
=x@y =
y@x
=
y+x,
V x, y eL-^.
b) Verificd.m
axiomele
monoidului
comutativ.
(M1)
Asociatiuitatea".
pentru
oricare ;,
,,,
;e Z,r, se obfine:
l^ ^\ ^
tx.y/.2=xoy.z=(xoy)oz, (3)
^
/^
^\.
*'(y.")=*'yoz=XO(Vo.1.
W)
Deoarece
inmulfirea
modulo n este asociativa,
rezultd
cd:
l^ ^\ ^ ^\
("
y/.2=x.\!.").
V *,y. zenn.
Asadar,
inmulfirea
claselor de resturi
modulo
n este asociativd.
(1)
(2)
relatiile (i)
nq+r,0<r<
35
Algebri
.
l. Grupuri
(M2)
Bvisy"nf,a
erementuruineutnt pentru
oricare
*. eL.n se obtine:
x.i
=
fo-t
=
i qi
i.i
=
fo;
=
i.
Astfel'
i este element
neutru pentru
iremul{irea
claselor
de resturi
modulo
n. in concluzie,
(A^,.) este
monoid.
Deoarece
i. y
=
xOy
=
yO_}
=
i.i,
V *.,
ir
eLn,
monoidul
este monoid
comutativ.
e) Pentru
r
=
1, avem O,
=
{61
$i
(0, l)
=
t. Rezultd
,,U
(Lt)
=
{O}
(n",')
Fie n
>
2. Atunci,
$
e at (Ar) dacd si numai
astfel incAt
i a =
i. Aceasta relafie
se scrie
fr
=
i
Rezultd
cd" existi s e L_, astfel incAt pe + sn
=
"r
(p, n)
=
1.
dacd existA
Qe
L.n,
sau pq:
I
(mod
n).
1, relatie
echivalentd
Asadar,W.
9 OBSEBVATII
l. Daci n e N* este
numdr prim,
murlimea
erementeror
inversabile
in
monoidul
(L^,.) este
utr(L,)=Ai.
2' Pentru
n e N* numdrur
numerelor
naturale
mai mici decat
n
Ei
relativ prime
cu n se noteazd.
.p(r).
Func{ia g:
N* -+
N se numeste
indicatorul
lui Euler.
Rezultd
cd grupul
,4/
(Z,,) are <p(n) elemente.
IEF Exemplu
r
sd se determine
'u
(lt) pentru
monoidul
(Lrz,
.)
qi sd. se alcatuiasca
tabla inmultirii
gn_rpului
(u (urr),
.)"
Sohttie:
Conform
teoremei
b elementele
inversabile
in
212 sunt clasele
i,S,?,il,
d.o...c"
numerele
1,
5,7,
]l
sunt relativ prime
cu 12. Tabla inmultirii
este datd alA"turat.
Din tabla inmul{irii
""
ot".*a
ce pentru
y
xe'/t(tp),
existd relafia
i,i
= i,
deci fiecare element
este propriul
s6.u simetric
(invers).
De asemenea,
6?=il,
6il=?
si
? il
=
8, adica produsul
a doua erern:nte
distincte
diferite
de i
diferit de i.
is?tr
a^
c
I
tl 7
a^
/tlt5
il?si
I
5
?
il
36
este al treilea
element
Algebri
.
l. Grupuri
) obtine:
e resturi
| (n",')
=
{0}
6.
Ln,
mod n).
ivalentd
rbile
in
itnsi
rmegte
rmultirii
> C(lMEIIITABII
a) Un gmp
(K,
.),
K
=
{e,
a, b, c} a cirui tabla a
aliturat
se numeste grupul
lui Klein.
b) Un grup
(K,
.)
",
un numdr
finit de elemente
este grup
de tip Klein dacd oricare element
al
grupului
este propriul
sdu simetric (invers).
c) Gnrpul
(,U (nrr),.) este un grup
de tip Klein cu
4 elemente.
operafiei
este redatdr
eab
3.3. Grupul permutirilor
unei mulfimi
Fie M o muldime nevidd".
o funcfie bijectiva
f : M + M se nume;te
permutare
a mulfimii
M. Mul(imea
s(M) a permutdrilor
mulfimii
M
este o submulfime
a mulfimii
,/(M) a tuturor
funcfiilor
f : M -+ M.
considerand
operafia
de compunere
a funcfiilor,
se
sue
cd daca
f,gS(M),
atunci f
.gS(M)
$i
g,f
e S(M).
Agadar,
mulfimea
S(M) este parte
stabili a multimii
raport cu compunerea
funcfiilor.
./(M)
in
Demonstratie
Verilicdm
axiomele grupului.
(G1)
Axioma osociatiuitdfii.
operafia de compunere
a pennutarilor
pe s(M) este asociativd.
ca fiind indusd de compunerea
funcflilor pe
,'i (M), care este asociativi
(G2)
Axiama elementului
neutru. Funcfia
identicd
l* : I.{ -+ M;
lr (*)= x, este bijectivi,
deci este o permutare
a mullimii
M, numitd
permutare
identica
a lui M. Deoarece
lru.f =folM=f,Vf
.=S(M),
rezultS.
cd permutarea
identicd
a multimii
M este element
neutru
pentru
compunerea
permutd.rilor.
eab
aec
bce
cba
e
a
b
c
fl
it
?
=
b
i
(GS)
Axioma elementelor
simetrizabite.
Se gtie
ci
atunci f-t e S(M). RezuitA
cd. orice permutare
f e S(M)
simetric qi anume permutarea
f-1.
in concluzie,
(s(vr),
.)
este grup.
r
dacd f S(M),
a-re un element
rlement
37
3 OBSEHVATII
1' Dacd mullimea
M are unur, sau doud eremente, gmpul
s(M) este
grup
comutativ.
2, Dacd mu$imea
M are cel pufin
B elemente,
s(M) este grup
necomutativ.
3.4. Grupul simetric
S,,
in cazul in care M={1,2,g,...,n},
grupul
S(M) al permutarilor
lui M se noteazd
S'
Si
se nume$te grup
simetric
de grad
n.
O permutare
o.e S* se noteazd astfel:
(t
2 B
n)
6=r I
(l)
\o'(1)
a(2) o'(3)
"(n)j'
in linia a doua sunt trecute valorile funcfiei
o.
Deoarece
o este
o permutare
a mul{imii
M, rezultd
cA
{"(t)'
o(:2),. .,"(t)}
={1,2,..-
"},
deci a doua linie a tabelului (1)
este
format6 tot din elementele
mulfimii M.
Dacii o', t e sr., compunerea (produsul)
cel0r dou5 permutSri
se scrie:
o..=[t
2
3
n)f t 2
B
(o(1) o(2) o'(3)
o'(n)J
It
(t)
r(2) r
(3)
n)
t
(n)J
ll9.Dxemlrlu
rFieo,r.sn,o=rl
2 3 +\
(r
2
g
+)
[s42,J''=lrti;)
Avem: o.,=(,
2 3 4)
ft
2 B 4) ( t 2
3 4
)
l.3 4 2 t)lz s 4 rJ-[o(r(r)) o(r(z)) o(r(s))
"1.1+y;J=
=(t
2 s 4.)fr234)
l"(z)
o.(B)
"(4)
o1r)J=l+
2 r ,),
..,,.:lr
2 s 4).l,r 2 3 4)
(r 2 s 4)
t.2 3 4 r/(.3 4 2 rJ-[+
I 3 z)
Ordinul grupului
simetric
S,, este egal cu n!.
in grupul
sn elementur
,reut.'
este permutarea
identicd
1
I
.=[
2 3 n)
2 3 n)
3B
Algebrd
.
l. Grupuri
V{) este
rutativ.
rtdrilor
td
ce
l) este
:scrie:
r\
t*
d)'
I
t-
orice permutare
"
=
["ir,
,1o,
"lr,
mruj simetric o-r
=
["(t) "(2) "(3) "(r))
r
I
r 2 ;' .r'J'tt'"ntaPermutare
hersa sau inversa permutArii o.
8 &emple
. pentm
"=f'
2 3\
rtarea inverqA esfe
--r-f3
t 2')
\3
r zJ.
Ss, permutarea inversa este
"-'
=
[;
; ;l
sau
ordondndprimalinie,
"-t=fl
? :'l
[2
3 t)
.rnversapermutariio=[]
? ? 1
u'
\3
5 I 2 o,J
t"t estePermutarea:
.-r=(3
5 I 2 4\_(r 2 s 4 5)
-
[l
234s)
[34ts2)'
.
Transpozitie
Fie i, j
*
{1,
2,3, ..., n}
=
M, i * j. Permutarea:
-
(t z i-r i i+r ... j-l j j+r ... n)
t..-r '
I se numeste
"u
(t 2 i-r j i+1 ... j-l i j+t
... n)
transpozifie.
Pentm transpozifia tU se folosegte pi
notalia tij
=
(i,
j).
}anspozi{ia (i,
j)
este o permutare particulari care schimbd intre ele
:umai elementele i pi j.
Se aratd uqor cd t5t
=
ti;, tii
=
t,r
$i
tg
.ti,
=
e.
.
Siglnatura unei perrnutiri
Fie oeS,, qi
i,jeM={1,2,...,n},i<j. Perechea ordonatd
i. j)MxM se numeqte inversiune a permutdrii o dacd o(i) >o(;).
Numdrul tuturor inversiunilor unei permutAri o e S,, se noteazd *(").
O permutare poate avea cel mult C7 inversiuni, deci
^
,,
n(n-l)
'J
<
m(o)<
'
\/2
Numdrul e(o)
=
(-f;-("1 se numeqte signatura
(semnul)
permutd.rii o.
Permutarea o se numeqte permutare pari dacd e(o)= +l si permu-
tare impari dacd" e(o)=
*1.
nticd
llS.Exemale
'
Pentru
p..-ut"r""
,r.=[l
2
g
4)_
-
" -
l+
t 2 sJ
"n'
inversiunile
sunt:
(1, 2), (i,
g),
(L 4),
deci
m(o)=
3, iar e(o)=
(-r)3
= -1.
Aqadar
o. este perrnu-
tare
impari.
o
Pentru
transpozitia
t^.
-(1
2 3 4 5)
sunt
(2, s), (2,*t
r,1l!:",-,,;.;=:l'*:.:,
_",,.*:
zilia
t24 este permutare
imparA.
3 OBSERVATII
f. in general,
se poate
ardta
cd. orir
tare
impard.
vuctLs
arala
ca orice
transpozifie
t1, e sr. este
o pefinu-
2.Dacaoe
S,,,
atuncie(o)=
n
"(i)-g(:)
3. Dacd
o, r S,,, atunci
e(o,l-;t::?")
j;;
3.5.
Grupuri
de
matrice
Fie
n e N.
si
,//^(c)
mulfimea
matricelor
pdtratice
de
ordinul
n
cu elemente
numere
complexe.
Dupa
cum
se stie,
mulfimea
,,/y'n(,c)
impreund
cu adunarea
matri_
:1Tfrtrffi?.Hrf#1.
comutativ,
iar
cu inmultirea
matricelor
rorrneazd.
In continuare
se vor pune
in evidenfd
cdteva
submultimi
ale
mul_ [imii
'//n(o),
care
impreuna
cu inmulfirea
matric"t*
ro.-"aza
grupuri.
Grupul
liniar general
de grad
n
:: i
''iln(o)'
se
stie cd matricea
A este
inversabila
in
monoidur
ffi;#;_
I
"
,^' \
:
o pennu-
)rdinul
n
3a
matri_
lormeazd
a]e
mul-
irupuri.
Algebri
r
l. Grupuri
tsnqrc-.rstrafie
Fie A, B e GL. (,C). Rezultd ca det(A'B)
=
clet(A).det(B) e
,C.,
dhn
AB e GLr, (rC). Agadar, mullimea GL, (,C) este parte stabila a
nrmr.-:i:mii , //"(A) in raport cu inmul{irea matricelor.
inmultirea matricelor este asociativA qi admite elementul neutru
-r
: rr. (C). Deoarece det(Ir)
=
1
,C*
rezultdca I. e GL, (D).
in consecin{a, inmul{irea matricelor pe mulfimea GLr, (,D) admite
is:ent neutru
gi anume matricea Ir..
Daca Ae GL,'('C), atunci det(a-I)=-1-.
g-
9i
se obfine ca
\ /
det(A)
A-- : cL" (,D).
ln concluzie, (GL,, (D),
)
este grup. I
Gnrpul matricelor ortogonale
Fie A e,,//n(C).
+ DEFINITIE
I
.
Matricea A e,'//^ (,C) se numegte matrice ortogonali. dacd.
t
A' A
=
I,r.
Mu$imea matricelor ortogonale de ordinul n se noteazl. O,' (,D).
3 0BSERVATII
L. Daca A e O,, (,D), atunci det(A)
=
{-t,
t}.
intr-adevAr, din A e O, (,C) se obfine ce
tA.
A
=
Ir,.
(1)
Din relafia
(l)
se ob{ine succesiv:
1
=
det(r,)
=
det(tA. A)
=
aet(te). det(A)
=
(aet(e))2.
Asadar, det(a) e
{-t,
t}.
2. ExistA incluziunea O, (,D) c GLr, (,C).
onoidul
roidrdui
. o.J.
),
(r, 3), (1, 4),
41
Dermonstratie
Fie A, B e O,, (o); rezultd
cd
tA.A
=
I.,
Fi
tB.B
=
I,r.
Avem:
'(ae).(AB)=(,"
.o)
(AB)=,"
(m).8=
tB.B=r,,.
Aqadar'
AB e o' (o), iar
mulfimea
o"
iffi"te
parte
stabila
a
multimii
,,ttr(,C)
in raporl
cu inmulfirea
matricelor.
Sa verificam
axiomele
grupului.
(G1)
Axtoma
asocatuttd;u.
inmultirea
matriceror
pe
mulfimea
o" ('c) este asociativd,
fiind
opera{ie
indusd
de inmurfirea
matricelor
pe
,,//"(,C) (proprietatea
de ereditate
a asociativitafli).
(G2)
Axiornrt
erementutui
neutru.
Deoarece
,I.,
=
I' se obline
cd tI"'I"
=I,'' deci
I'eo.r('g).
Rezurtd
ca I' este
elementur
neutru
ar
inmultirii
matricelor
pe
mulfimea
On (0).
(G3)
Axiomo
elementelor
simetrizabile.
Fie
A e Or, (,C).
Din
observatia
I rezultd
cd det(A)
=
t1,
deci
matricea
A este inversabild
in mono
idur ,//n(a).
oin rerafia
tA
.A
=
I,,
::,
_i:t:_",. ,.,7
A-1
=
tA.
Folosind
aceastd
relafie
se
obfine
(A-')
' A-t
-
'('o).
A-r
-
A
.A-r
=
I,,, deci
A-r e o,, (o),
iar elementut
simetric
al matricei
A in
O" (,C)
este
matricea
A*1. I
8w'tnr&z
u7alnal
"t" ).
-coso]
tr Fie
A e 02 (a).
arate
cd existd
cr e
incat
A
=(
coscr
[_sinc
SA
lQ,
as
sincr
cos c)(
o
=
r":""
\
srn o(
see
tfel
)
]
sau
Solutre
Fie
A=ra
Ic
l)'o,1'o1
42
'nrrncondiriatA.A=rz
seootrne:
[]
") [,"
o)
=f
t
fl
"",,
1Lr
oJ
["
aJ-[o t)"--
la2 +c2
=r
'rr
-c2
ab+cd)
-[r
o).
n"rrrttasistemul' ]t'*
d2
--r.
r-cd b2+d2,1
(o r)
labocd:o
t
lr---
ecuatiu a2 +-c2
=I
se deduce cd exista cr e lQ, astfel incAt 3-
=
cos cL.
fu:liA c=*sincr, iar din a treia ecuafie se obline bcosa=tdsincr.
3::srituinddinecua!.ia
b2 +d2
=1
seob{ine b=+sing
9i
d=tcosct.
/ coscr sina) fcoscr
sincr
)
ts::ar. A=l lsauA=l l.
1-
sin c cos ct
/ \
stn c{.
-
cos cx.
/
ffi
-T
-
ln.
;tabild.
a
rultimea
.celor
pe
rtine
cd
utru
al
1, deci
'A=In
obfine
nentul
3.6. Grupul ridicinilor de ordinul n ale unitAfii
Fie n e N*. Se
gtie c5. ecua{ia zn
=I
are exact n solufii numere
:amplexe.
Solutiite acestei ecuafii se numesc rddicini de ordinul n ale
-",itatii
gi au forma: zr
=cosSEn
*i"ir-r?!n,k ={0,
L,2,..., ,t-1}.
Notand r
=
cos
27r
+ isin
21,
conform formulei lui Moiwe se obfine:
nn
zk
=
tk, k
=
{0,
l, 2, ..., n
-
i}.
Multimea r5.dd.cinilor de ordinul n ale unitdtii se noteazd U.,
$i
avem:
k e
{0,
r,2,...,"
-
t}i
=
{r,
,, ,2, ...,e"-1}
{t)
U^ ={,
e'Dl z^
=
1} *t,t
I
zt<n 2ktt
Un ={cos-+lsln-
43
f\omonstratie
Sd" arAtd.m
cd U,, este parte
stabild
a lui O in
numerelor
complexe.
Fie 21, 22 elJn.
Rezultd
cA zl
=
I
Fi
zt
=I,
(r, ' t")"
-
zi
.
zt
=
L, deci zrz2 U.,.
Verificim
axiomele
gmpului.
{G
I
)
exUma
as o ciniuttdtti:
inmulfirea
numerelor
complexe
este
asociativii qi
rezultd
cd
inmul{irea
indusa pe
multimea
U,, este,
de asemenea,
asociativa
(proprietatea
de ereditate
a asociativitafii).
(G2)
Axtoma_
elementului
neutru:
se observ'
ugor c5' zo
=r
este erement
neutru
in raport
cu
inmulfirea
pe
U*
(G
3) Axioma
elementelor
simetrizabile
:
Fie z U.r. RezultA
cd, zn
=I
si
deci
lUr,.
Din
se obfine
ca
f
este elementul
sirnetric
at rui z, deci z este
z
inversabil
h U.,.
in cazul irr care z
=
tP U.r, sirnetricul
lui z este z,
=
e^-p .
(G4)
Axioma
comutatiuitdtii:
Din proprietatea
de ereditate
a comutativitafii
se obfine
cd inmulfirea
Pe
u' este comutativd,
fiind indusd
de inmultirea
numerelor
complexe.
in concl,zi"'
(ur', ') este grup
comutativ.
ordinur grupurui
u, este
egal cu n.
raport
cu inmulfirea
qi
astfel:
ft)" I
i_l
=__l
\") zn-''
I
Z.-
=l
z
icd"
i
ativA
Itirea
Din
este
irea
3Xe.
este
ffiEBClill
$l
PRoBIEME
lI. Pe mulfimea O se deflne;te
oPe-
ralia atgebrici O x'C -+
'C,
(*'
Y)
-
-+xoY=x+Y+5i'
Si se arate ca (O,
o) este
gruP comu-
tativ.
@. Pe rnulfimea Z se consideri
legile
de comPozifie
Zx l-+A, ("'Y)-
-)xoY=x+Y+6 9i
(}(,
V)-+xfY=
=x*Y-5.
Sesearateca
(2,') ;i
(2, f) sunt
gruPuri comutative'
Ui.
p"
mu$imea
M se consideri
legea de
compozifie
MxM+M
(r
V)
+*"Y"
Si se studieze
daci (M,
")
este
gruP'
in cazurile:
a) M=tr, xoY=x+Y+3;
b) M=9,?.,xuY=x+Y+4;
ci M= &, xoY
= ry*l'0x*10Y+11t):
d) M=O, xoY=ilsy'
e) M=rC,
xoY=r(+Y+iKY;
fl
M={*1, oo},
xoY
* x+Y+ try;
g) M=(o,r)"xov=
rry#-fi;
ifi' u
='D
\
{-4,
xoY
=
xlr *
+i(x+Y)-1-t
84. Pe mullimea
Q se consider[
leglle
decomPozl"tieGxG-+G'
(",y)-".'vYff.l
+i
def
^T;-----
(",
y)
-
x J-
Y = i/x"
+
Y"'
Care dintre
Perechile
(G'
C
'
(G' I)
este un
gruP?
85. P.' mu$imea
G=(-A 2)
-t"gitu
de comPozilie
se consideri
GxG+G,
cu
Algebri
'
l. GruPuti
EXERSARE
def
1 4 'g
der
4y
L,
4y
XoV =
--L
Sl X*Y =
-.
"-
r
4+KY
4+xY
Care dintre
Perechile
(G,
")'
(C' f)
este
gruP comutativ?
(oor
se consideri:
\-'
c,
=
{**
yJE
!
x,Y ea, x2 'sYz
=ti
qi G,
=
{**tGl*v.o, "'
-31
=q'
Care dintre mulfimile
G1
qi C2
este
grup abelian
in raPort
cu
inmulfirea
nurnerelor
reale?
87. Se consideri
mulfimea:
"={"=[;
T)1"'
en' aet(a) * o]'
S[ se arate ci G este un
gruP in
rap@rt cu inunullirea
rnatrlcelor'
[f"
o
')"
EB" Fie ,,/t=|it
a ol
i.(o
I oJ
c,"us($\.
*.u,""rj.
89.
a) $6 se arate cA ("r1,')
este
gruP
comutativ.
b) Sn se studieze
daci oPeralla
algebrice
A J- B
=
.{4' 84, definttn
pe mulfimea
Jl, determini Pe
aceasta
o structur[
de gruP'
Fie A'
=
{o
e Sr,
I
o este
Permu-
tare
Pard).
a) Si se arate ci (eo,
')
este
gruP'
(gruput o.ltern de ordinul
n)'
il) Pintru
ce valori ale lui n gruPul
A. este comutativ?
45
.
l. Grupuri
APROFU
Ar.
Fie
c=[(2*
il.v
4x2
-gv2 =rl
'
'J',
ev)
I
,")
l*'Y
e
Q,
grup
comutativ
in raport
cu inmul_
firea matricelor.
Si se arate
ci
G este
1-agi
arate
ci
a) Sr[ se determine
cdte
elemente
are
naulfimea
G.
b) 56 se arate
ci
{G,. )
este grup.
ff'
lu
multimea
E
=
e* x
e se consideri
Iegea
decompozitie
E * E ;;:'*"'-
(*,
P)
. (c,
d)
=
(ac,
ad i oi.
-!u
".
arate
ci (E,
o)
este grup.
:e
co:side,n
"
=
i[;
,)1".
r]o
legea
de compozlfie
G x G._+
G,
:Tli-
"=(l
l;*(i
;l
Perechea
(G, ol
este grup?
Pe
multimea
G
=
p
\
{a}
se deflnes_
j"^13e".
de
_compoziiJ
J_E-"d,
x o
y
= W -
2x
-
2y +U.
Se se
aetJ.l
mine
a, b
e D, astfel
inc{t
(e .)
"a fie un grup
comutativ.
A5.
.A6.
AB.
!ef.:F-p,f"(x)=ax+
!/={f^l
aee*}.sise
(9, .)
este grup.
47,
Fie
a e D s,i funcgiile
f.:
e
*+
e,
{
(x)
=
x.ch(a)
*
.6F"1(.).
?:' .o
= {f" I a
e P}, sri se arate
cd
('Y,
o)
este
grup
abelian.
Fie
f" :
[], +co)
+
Il, +o),
d
(*)
=
(". G;- t)".
("-
,F-)"
si
s={r.f
ae
(o,*il'.
NDARE
=
a) Si se arate
ci
atunci
fo .Ib
=ul"u
a'
B
e (o,
+o),
b) Si se arate
cd
(,9, .)
este
un grup
abelian.
A'9.
Se se
determine
a, b
e 2,, astfel
incit
legea
de r
(x,v)-
* o o'oil'oozifiezxl-+l'
if, .J,J'i"l
;" L :.ffi
;,li".rln"."
Alo'Fie
(Gr,
"),
(Gr, *)
douri gtupuri
si E
=
_=
G, x G".
pe
mulgime.;
J;il;;
legea
de compoziite
e
"
e
_,
ffi:;jT
def
J(c'
d)
-
(a o
c, b *
d). s6seara_
te cd (E,
J_) este
,rn g*p,
;-";;
produsut
dtrect
.t g*plriiirtji;
c".
All.Sd
se alcdtuiasc{
tabla
grupulul:
a) (7e
x 1", +);
b) (1,
x
1", +l:
c) (Ie
x t", +1,
Al2.
F-entru
un punct
oarecare
M din
ptanut
* rapon*r"
r.p"J"*l""illi
xOy
se
noteazr
sirnetricele
"..:r"::
,h
T:
X;
Oy,
respectiv
punctul
O.
Fie
funcftile
a1i
g
_+ g,
I
=I:i ;r"
;;
relafiite:
se
(M)
=
wt,
sr (M)
=
14r,
",
(Y)
=
tr&,
so (M)
=
nrg qt
mulfimea
g
=
{so,
s1, s2, s"}.
sa se arate
ci:
al
9este parte
stabild
in raport
eu
operatia
,
o..
de compunere
a
funcfiiilor;
b)
(,E,
")
este grup
comutativ,
(grupul
lui
Klein).
46
Algehri
n
l. ffrupuri
:
B
e (O,
+o),
te un grup
2., astfel
I x7-+
E,
ry+Lsd
i de grup.
puri gi
E
=
: deftneste
>8,(a,b)t
Sd se ara-
rp, nurnit
llor G, si
pului:
'e
&1 din
calrtezia-n
&Is, lvls
de Ox,
O" Fie
i aate ae
w)
=
Mr,
nulgirnea
arate ci:
,port cu
ea
tiv,
O
Reguli
de calcu!
[mtr"un
gNrup
4.1.
Futerea
umu'i
e$emlemt
?latr-um
grup
,re (G,)
uri
grup in notatie
mul'tipli'cativS' 9i
at'az"'"'a"e
G'
rr
-
, in
gr-r-rpui
(G'
)
se defineste
prodtlsul
dr'az
'
" "'
an in rnod
--:--.'.
aslfetr:
",."r,''ll,ith$1
ltd*=t
a"'
-*^A.r.
-r
caz,ul
pa:ticuiar-
cand
a,
*
a2
' " ' =
a"
='
a'
produsul
:
t.
.,.,2
se noteaed
at' Frin
convenfie'
pentnr
n
=
# =
e. e fiind
etrementul
neutru
al
grurpului'
&l' 32'
"..'
2n
'=
O se considera
rrr+n
a-
:
:=-'' =(a*
u*
..-fl
'(a'a"',
a)
{13;3
I
"..
d =H";-4-a*''
M
--X_.---
m
m
3 OBSERVATEE
[-I
".
:, rotatie
aditivA,
proprieffitiie
anterioare
se scriu:
1
-
a+.".+
a)= *"*,
ma+
na =
(rn+
n)a
qi (m"n)'3' =
1rl"(t'")'
i--;*
_ :rini
cazur'n
care
n e r|si n
< 0,
puterea
at se defineste
ast'fel:
-:-
-
I o-I \-'
=
{r-'\-t ,
.r11d*
a-l este
elementul
sirnetric
atr eXementului
a'
. =ld
I
_\*
l
E
TEERENNN
iI
Fie (G,
)
*t
grlrp
$i
a e G' Atunci:
. _r ,*_,)o
,
v ri e e;
")h'),
:i
,
47
a)pentrun<Orezultd:
("")-'
=(1"-,)-")-'
=
(("-,)-')-
=a_.
=("_,),.
b)
pentnr
-,
1
. N se aplicd
teorema
lO.
Pentm
m < O, n < O, putem
;;;;
""
a*
.a'
=
a*
.("-"]
= (u--)-t
("-")-t
= (.-,
.
u--)-,
= (._,__;-r
=
q**,.
Fiem>opin<o'
Daca
-
tl-r,
atunciexistd
rN*,
astfellnc6tm=*n+r.
;:::
_.r,
":;;":__(:;:;f
::
-?r
'-n+n:.,=a-+n
Rezult6:
a* 'a'
= (a 'a
.... .a).(r-t)-"
= ("
.
.
.:. .=).(a-r
.a-r
.
...
.
"*r)
=
r
-l
-r
m
= ta*' 'a-'t
...
1-_t)=
(a-t;-*-n
=
srr+n.
.-rn--n
N proprietatea
este
adevdratd.
Dacd
m < 0, n > O,
= (a-m)-n
=
"(-mX-n)
=
a^r.
Analog
se
analizeazdr
e) Dacd
m, n
atunci
avem:
("*)"
celelalte
situatii.
I
4.2,
Legi
de simplificare
a) Fie
x
o
y
-
x
o
z. Compunem
la stAnga
cu simetricul
x_l
al lui
x
:t":]lT
=*r-,.'
o(*
"v)
=
x-r o
(*"')=
("-'
.";.u
=
i"-r
.") o
t )eoy
=
M
- ^m+n
-cL
:-n+r.
n>0,
'.izeazd.
lui
x
oY=
')=
rl.
hil Fre x. z
-
y
c
z. Compunem la dreapta cu simetricul lui z
9i
:r
,
z)
.
t-'
=
(y
o
z)
"
z-r
=
x
o
(t
"
"-')
=
t "
("
"
"-')
=
*
o
e
-
y
o
e +
r=I
I
A
,[ftm :*:tarrie aditivi relafiile anterioare se scriu:
[
*
_;
=
s.
-
z ] y
=
z qix + z
=y
+ z ] x
=
Y,
reprezentAnd legile reducerii.
Sr :arricutar,
x + x
=
x * x
=
0.
t"Itri rG.
.)
este un grup finit, atunci in tabla lui Cayley a grupului,
iecare linie
(coloanA) toate elementele sunt distincte.
-'der-ar, daca, de exemplu pe linia i ar fi doud elemente egale, ele ar
grlf,F-:
r-
l-rna ai.&k
=&i.?m.
Din legile de simplificare Se Obtine oL- &6,
Ha ce nu se poate.
&,of
,brnpt.p7ol"ralet
m 1. Fie
a) A"
Ae,//2(o),"=[:
(
un an*t)
-tl,
\.a.r*t
an*2
)
l)
t" se arate cd:
unde an eL-, n e N*
b) Pentru oricare m, n N* are loc relafia or.r*n
=
&m+I '&n+1 * o- 'd.r'
49
M4,@7okai
m
Fie multimea M
=
{a,
b, c, d}
9i
iegea de compozitie M x M -+ M,
,t^ v
)
-_) x
.y.
astfel incAt (M,
.)
este un grup. Sd se alcS.tuia.sca
--abla
grupului, stiind cab' a
=
b si b' b
=
c.
in:=-
Tabla incornpletA a grupului, conform enu.n-
:mru-u: aratd ca in figura alaturata.
Deoarece b a
=
b, rezultd tr' a
=
b' e
9i
dfllir-
-re{ea
simplific6rii la stAnga se obfine a
=
e'
gs"-.r'ia
a doua a tablei
grupuiui trebuie s5. aparA
w.
+e*mentele a
gi d. Dacd b
.
d
=
d, ar rezulta b
=
e
=
0
$i
nu se poate'
#-:ine numai posibilitatea b' d
=
a
9i
Lr' c
=
d.
-{stfel,
a doua linie este b, c, d, a.
Analog, a doua coloand' este b' c, d, a.
Produsul c
.d
nu poate fi egal cr-r c sau d, deoarece acestea apar
9i
nr
na a treia si nici cu a, deoarece acesta apare deja pe coloana a patra'
fuita
ca c' d
=
b qi, analog, d' c
=b.
ft,-n-dnd
elementele de pe liniile 3
gi 4 se obfine c
.
c
=
a
qi d' d
=
3.
"Sotude
a) Muitimea
,,//2(IA)
este parte
stabild
a lui
inmultirea
matricelor.
Rezuitd
cd A' e,//r(Ie)
pentn-r
oricare
n e N*"
n)1.
,,h(,D)
in raporL
cu
Fie
An
neN*:
Din
egalitatea
A'*l
=
At
.A
-
A.A'
se obtine
b")
fo
r)
(o
t).(u"
b.)
^^._
fn"
",_t"
d.J
[,
rJ--[,
,J[.";
;:J*"
i;
c,, i.d,,
Asadar,
b,
= c,
si
d.
=
?,. * b,r. Rezulta
cd
n n.\*,
iar din egatritatea
4n+l
-
A'
.A
se obtine
(ul,*t
-(
bn
a,, + b,.,
)
lbr"*r
-
[an
-r
b,.,
a, + Zbn
)'
Rezultd
b,-,
=
&,ro1
si astfel
Au,
= [
tr
an+r
)
{.*',.-,
an *
an,lJ
_
Din egalitatea
,1n'i2
- A"
.42
se ol:tine:
l:",
3n*3
l=[""
?n,r
) f
i ]l
{
an ra
[u".,
&n,2*a,.,.sJ
r,..,.,_,
,,-, _or,,i
lu
;)-.,,i'.
J*',
si, prin
urmare,
a,nq
=
&, * &,r+r.
Asadar.
o'
,.l-t*
1""' l.
\'*nr.1
dn+2
)
,
O) Folosirn
egalitatea
Am+n
=
A* "A,
Si
rezuitd:
I
o*."
?nr.n*r
)= [
"*
a**r
) f
a,,
an.r
)
\&m*n .r
om-r*2
I
Ia*_r
a*_z
)'Io.
,, an*z
)
=( ^n",
'fln +
26*1 '?n,
I
am.an,l
*?rn
,r.an_2
)
\an
'am-l
l-?n-l
.Z.m_2
?m_1
.?n_I
J-Anr.2
.
an,Z)"
Din aceastA
egalitate
matriceald
se obrline
relafia
&m+n
=
&m
*'&m+1 'a,-,*,
pentru
Oricare
lTl, n E n.q*.
E 2. Fie
(G,
)
un grLlp.
SA se arate
cA pentru
oricare
a, b, c e G.
ecuatiile
ax
=
b,
]ra =
b gi
azb
=
c au solutie
unicA.
pentr
ll
1l^
./ \dn
^n A=
(u'
[."
b
cL_
n+
bn
.+
Ic'
a_
TI
ltr-
n
n
n
u
Ln
+
(a
In
(u, b,"
)
-
|
""
.1.,
,l'
an, +Za,_r,i
)
2a,, r 3a"
1./
d'r
)
l.
,Jl
n
runz'
bn)
,
+ br,l'
rl
D,,*t
)
a-+
n raport
b.,'
dn,
(un
=
(.""
dn)
bn + d,.,7'
bn)
atr + b,-rl'
)n+l
)
*bnnrJ=
g
N*:
r
'&.,
*
Algebri
r
l.
3E rezoivAm prima ecuafie.
A'--ern succesiv: ax
=
b <=' ax
=
eb <)rrr
= (".
t)o
o
"*
=
"("-tu).
ialosind legea de simptificare
la stAnga se obfine x
=
a-lb.
l:alog
1'a
=
b <) ya
=
be <> ya
=
b(a*l") e y.
= (n"-t)r.
f:losind regula de simplificare la dreapta
v
=
ba-I.
?entru ecuafia azb
=
C, avem suCCesiv:
=
c
:=
a(zb)= c zb
=
a'rc e z
=a-lcb-l
EXERSARE
f[. FE uultlmea G
=
C \
{1}
se deflnegte
hgca de compozl!,ie G x G -+ G,
def
ty)+xoY
=
x'iy-IKy.
,ri St se arate cf, (G,
")
este grup
eomutatlv.
U
Se se calculeze in grupul
G:
1-t)', (r-l)2
er
i5.
b) Si se determlne 4n gl
tn, n > l,
xeG.
Pe mu$imea G
=
(4 +.o) se deffnegte
legea de compozifie G x 0
-+
G,
dcf
(x,
f)-+roy =
xy-a(x+y)+2t).
a) 56 se arate c[ (G,
"]
este un
grup cornutatlv,
b) in grupul
(c,
.) si se determlne
Snglxn,n)lgtxeG.
fte (G,
.)
un grup ql a, b e G astf,el
incit ab
=
ba. S[ se arate ci:
a) a2b
=
ba2; b) a2b3
=
b3a2;
c)anb=ban,VneH.
Fle (G,
.)
un grup, a, b e G gi
x
=
aba-r. Si se calculeze:
a) x2; b) x6; c) xn. n e N*.
a)anb=bao,VneZ;
b) a*bn=bta-,
Vm,neZ.
E,4.
85.
86.
APROFUNDARE
"
ff,"1?;"1,:;
=';:J:J;,:,"'J'
ll
5r
mHTil
$r
PR0BTEME
lrt 2a\
r&
'e "
=
ti;
":)
,. zi.
r.l Si se arate ci G eete grup
comu-
tetiv in raport crr inrnulflrea matrl-
celor.
bJ Dact A e G, s& se calculeze An,
neN'.
S5, S coadder{ muglmea C=(O +.o)\{f}
ri legea de compozitie
G x G -+ G,
d:"f
{.'
y) -+ x
'y
l-
1lo8,Y.
a) Si' se arate ci (G,
")
este grup
eomutativ.
eG,
-}--.
(SJ"i"
(c,
.)
un grup
si a, b e G,
astfel incdt
a
=
b2 qi
b
=
a2. SA se
^
arate cd:
\--.
ihj.dacn x
=
aba, atunci
xs
=
e;
:!b"
$\daca x
=
aba-I, atunci
x3
=
e.
in grupul
(C,
.)
se consideri
ele-
mentele
a gi
b, astfel inc6t ab
=
e.
Sa se arate ci ba
=
e.
i.>-'
,:1.4,,
Fie
(C,
.)
* grup gi
a, b e G, astfel
inedt ab2
=
e. Si se arate cd ab
=
ba"
,{5. Fie
(C,
.)
un grup
sj x, y
e G
astfel incdt x5
=
e gi y2
=
xyx-l.
S{ se arate cd ysr
=
6"
.{6. in gruput
(G,
.)
se considerd.
e!e_
rnentele
a, b, c astfel ine6t abc
=
e.
Sdt se arate cf: a) b,ea
=
ei b) eeb
=
e.
"A?.
Se corasfd*r# gnarptd
{G,
.)
qi a, b e &,
astfe$
!r**dt aba
=
bab. 56 se arate
aS e5
=
e, dasd qi
nuslai
dae&
b5=e,
48. S'ie (e,
.)
un grup
si a, b e &. $d se
arate cd:
fi;.-,
ai dacd x= aba*r, atunci x"
*ab*a-l
l!Y:|vnEx;
.,1,
{k"'
DEZ'$TOLTARE
El. Fie (C,
.)
un grup
cu proprietatea
xl
=
sa
=+
y
=
z, Sd se arate ci
grupul
G este connutativ.
D2. Fte
(C,
.)
un grup
-si
a e G. Si se
arate ci dacd Nag
=
ax3,
V x e G,
atunci
G este cornutativ.
I)3. Se considerd
un grup
(c,.), eu
proprietatea
ci existi
rn" n e N*,
b) dacd
in e 2." astfel ca
(aUa-r)"= e,
atunci
bn
=
e.
A'9. Fie (e,
.)
"tr
grup,
A
=
{",
b, c, d, e}.
Dacd ab
=
d" ca
=
e, de
=
b, si se
alcituiasci
tabla grupului"
A10. Fie
(C,
.)
un grup.
Si se arate ed
G este cornutativ
dacd are loc una
dintre situatiile:
a) x2=e,
VxeG;
ut ("y)'
=
xzyz,v
x, y
e G;
c) (xy)-r
=
x-ry-r,
v x,y
e G;
d) xy-l
= 5'x-1,
V x,y e c \
{e};
e) xB
=
e si x2y2
=y2x2, V x,y e G;
fj x3
=
e qi
{"ry)z =
(r)", v x,y e G;
g)
xy*r
=
**ty,
vx,y e c \
{e}.
Atl. F're
*,, t, 0 e s4,
"
= i']
2 3
i3
14
,=l'l
i : 1'l.r=[u
2 3
(? 1 4 3J'"-l\2
4 r
${ se reaolve
ecuagiile:
s.)x$=r;
b)qx=U
c) oxt
=
0; d) xo
=
ox;
e) xs=6;
fJ x2=0;
g)
tzot "x
=
0407'
(*,
")=
L astfel incat (4y)m
=
(yr,)^
9i
(w)"
=
(y*)",
V x, y
e G. Si se
arate ed G este grup
comutativ.
D4. Fie (C,
.)
un grup.
Si se arate ci
dacd exist[
n e N*, astfel
inc6t pen_
tru orlcare
x, y
e G, (*y)t
=
*tyr,
ie{n,
n+t, n+2},
atunci grupul
G este comutativ"
4r\
2)'
4.1
3)"
3;
lu];
r,yeG;
x,y
e G;
'l 't
"
34)
4 2)'
34)
r 3J'
r, c, d, e].
,b,sise
arate
ce
: loc
una
(v)-
Si se
iv.
rte cd
t pen-
*iyi,
rupul
Algebri
r
l.
t/lorfisme de
grupuri
i:e G^.
')
si
(G2.
x)
doudgrupuri.
.a
I : G,-+ G, se nl'rmegte morfism (omomorfism)
de grupuri
mftmr.:
j
x
-
)')
=f(*)-f(V),
V x, ye G1.
:a f :Gt + G2 se numegte izomorfism de grupuri
dacA f este
m:srn de grupuri si este functie bijectivd.
:;r-rriJe (G,,
.)
9i
(Gr,*) se numesc
1pryrri
izomorfe si se scrie Gr
=
Gz, dacd
dnm:= ele existd cel putin un izomorfism de
4r::"i.
tlqqple
- F
rc:a
f : I -+
{-t,
t}, f (n)
=
(-t)" este morfism intre
g:q:::le (2, +)
Fi
({-t,i},.)
-n:ir-"der.ar,
avem: f (m+n)=(-t)-*'=(-t)' (-t)"
=
f (m) f (n), v m, n e f,.
.i':-::ra
f :Q-+(0,-),f(x)
=2x
este izomorfism intre grupurile
(p,*) qi
-
rl.
).
intr-adevar, funcfia exponentiali f este bijectivd si: f (x +y)=2x+v
=
=
-'
2y
=
f (") r(v), v x, y e rQ.
riiii:-.
grupurile (tO, +)
si
((0,*),.) suntizomorfe.
*1.:
-. 1C)
cM"(C) rnultimea matricelor de ordinul n, inversabile. Functia
:'--,f)-+o.,f(A)=det(A) este morfism intre grupurire
(r"(c),.)
qi
(,c.,.),
:r:.rece f(A B)=det(A n)=det(a).det(n)=f(A) f(B), v A, Bet"(D).
:W&fsnA,
,.aga/ntae
W Fe multimea Z se considerd legile de compozitie:
t
-
I --> ft,
{x,y)
+ x
"yYx
+y+ 1;
I
',.
t -+ L, (x,y) --) x ,
roj'x
+ y + 5.
a) Sa se arate ca (8,
")
ot
(2, I) sunt grupuri.
b) SA se determine a, b e Z, pentru care funcfia f : L -+ il.,
:: x
=ax+b,
este izomorfism intre grupurile
(/l,
")
+i
(2, f).
f (x). f (y)
r
l. Grupuri
a) Se verificS" axiomele grupului.
b) Funcfia f este morfism de grupuri dacd. f(""y)=f(t)f f(V)
Vx,ye7I.(ll
Dinrelatia (l)
se obfine: a(x+y+1)+b=oX+b+ay+b+b,
y
x,y eL.
relafie din care rezultS. a
=
b + 5"
Aqadar, f(x)=ax+a*5.
Pentru ca f sa fie bijectivd. este necesar ca f sd fie injectiva si
s'.rUectiv6.
Din surjectivitatea funcdiei f, pentru y
=
a
-
4 trebuie sd existe x e L-
asl,fel incAt f(x)
=
a- 4.
Rezulta ca ax
=
1, de unde se obfine a e
{l
-
t}.
Funcliile f sunt: f (*)= x-4 qi f (*)
=
-x-6,
care se constat6
sunt bijective.
Demonstratte
a) Avem: f (e,)
=
f (e,
.er)t*oln"-r(.,),f
(",).
Simplificdnd cu f (er) in grupr-rl
G2 se obtine f (e,)
=er.
b)Avem: r(") t("-t)=t(*.o-t)=f(e,)=
r'2,
y
x e G.
Din aceasta reta{ie rezultd: f (") (f (")-t
=
f (") f
(x-t)
+i,
legea de simplificare la stAnga cu f(*), se obtine rela{ia
t("-t)
=
(r('))-', V N e G1.
c] Pentru n
=
O rezultd f ("r)
=
e2, adicd. relafia a).
Pentru n e Ni, avern succesiv:
aplicAnd
cen:ta.
o("")
=
t(".>r"-')
=
f(').t(r"-')
=... =
r(") r (r)....
_f
(g
--(r("))"
)
r r(v).
x,y e l.
rstatd ci
=(r("))"
Algebrd
.
l.
< 0, avem succesiv:
,("-')-")
= (r("-'))-" =
(r(*))-t
(-')
= (r1x;)"
. r
_--UATIE
lF-,.,,-r,'.r
frm. :mere aditivA, relatiile anterioare se scriu:
d: -r=0:
li:
-sr=-f(x),vxe
G1;
d:
rrt=nf("),vxeG1
gine Z.
f,lkmnur--srarte
r) Avem succesiv:
ffiil1:s =
g{l(ry))
=
S(r(x;'r(v))
= S(r1x;;
g(r(v))
=
tr(x)'h(v)' V x,
v
e G'.
h) Functia f-l : Gz + G1 este bijectivA.
ae
)-r
,
yz G2. Deoarece f : G1 + G2 este funcfie bijectivd., rezultd
omss--a
xr,X2 e G1, astfelincdt f(*r)=Yr
Fi
f (x2)=Yz.
-rJ.:etrn:
f-t (y,.yz)
=
r-1(r(xt) f (xr))= r-1(r(x,'*r))= XlX2
=
=:*" :-rf-l(yz).
-{-.a.dar,
f-t este izomorfism de grupuri. I
+EilTII
Ff
=;#;To"
* * se numegte endomorfism al grupului G.
!,' -=
zomorfism f : G -+ G se numepte automorfism al grupului G'
]*[--:-lnmea endomorfismelor unui grup G se ttoteazd' nnd(G)' iar
='-:fdmea
automorfismelor lui G se noteazd Aut(G).
knu n
^l
: I-J=Ii
55
,3
::+
a) Din
teorema
14 rezttltd.
c5-
dacd
f, g.
End(G),
atunci pi
f
"9
e end(G)'
compunerea
funcfiilor
este
asociativi,
deci qi
compunerea
endomorfismelor
lui
G este
asociativd.
Funcfia
identica
ro este
endomorfism
al lui
G. in concluzi.,
1ono1c),
.i;";onoid.
b) Dacd
f'guAut(G)'
din teorema
14 rezult.
cd f
.gAut(G).
compunerea
funcfiilor
pe
aut(G)
este
asociativd
qi
admite
pe
1. e Aut(G)
element
neutru.
Dacd
f e Aut(G),
atunci
$i
f-r e Aut(G),
av6nd
'n
vedere
teorema
14.
Agadar,
(aut(c), .;
"*,"
grup.
Se observd
ca
(Aut(c), .)
."t" grupul
unitdfilor
monoidului
(End(G),
").
I
@
DxemBlu
.
Fie (2, +) grupul
aditiv
al numerelor
intregi.
a) Sa se determine
monoidul
(ena(Z),
").
b) Sa se determine
aut(Z)
qi
sd" se ar
izomorfe.
rv rruL\r.,
Fr
sa se arate
cA grupurile
(aut1z),
")
si (2,r,+)
sunt
Solutie
;i"':j;::iltl^l:^rta.ce
r(n)
=
r(,
r)
=
nr(r),
v n e z,(teorema
rB).
ema
lSJ.
ffi:,:l: il:;:: ,.,"1"*.:1"*
ar rui z este
funcria
r^ :L
_+2,
f" (x)
=
a;q.
In concluzie,
End(Z)
=
{f^ |
a e U} .
b) Deoarece
Aut(Z)
c End(Z),
rezultd
cd. automorffsmele
lui
Z
e Z astfel
incdt
Asadar,
Aut(Z)
=
{fi,
f_r
}
Definim
s:
L2
_+
Aut(z),
astfel:
q(O)
= r,,
o(i) = r-,.
Evide-t,
firnctir
deoarece:
----.''
'*"usd
g este
bijectiva'
De asemenea,
rp este
$i morfism
de grupuri,
,r(o.
o)
= *(0) =
4
pi
e(0)"
a(o) =
fi o
fi
=
fi;
,r(o.
i)
=
r(i) =
r-,
ci
q(6)"
r(i) =
ri .
r_r
=
r_
r;
'r(i.
i;
= *(o) =
ri pi
e(i)",e(i)
=
r-r .
r_r
=
ri.
Asadar,
are loc izomorlismul
de grupuri
: (Ur, +)=
(aut(Z),
").
atunci
Si
mpunerea
lc
este
Aut(c).
lmite
pe
Aut(c),
observd
I
,, +) sunt
).
)=ax.
le forma
fel incdt
grupuri,
.
l. Grupuri
nnflt
d
Cde douA table ale operafiilor grupurilor
anaturat.
.*
obsen'a ca aceste table au aceeasi
l.lb
tC,
+) un gnrp, unde G
=
Z, e, D,
('
i r e G. Si se arate ci f : G -+ G,
f,{r}
=
ar
este un endomorflsm de
1rryi.
in ce caz f este automor-
h de grupuri?
$t
{G
+) gruput
aditiv al numerelor
rryflFie.
Si se arate ci f : C -+ 1;,
r{"}
=
i este automorfism
de
lrryi.
o
(O',
.)
Sr"n"r
multlplicattv at
rmoerelor complexe. Si. se arate
ci f :C'+C-,f(z)=Z
este auto-
rsfism de grupuri.
fl
f_r
ft f-I,
f*r ft
ea
cu urmdtoarea tabla: e
a
n
nm
{eneral, doua grupuri
cu un numar finit de elemente sunt
dl^acA tablele operafiilor lor sunt la fel structurate.
SI PROBTEME
EXERSARE
e a.
ae
roLrm
0(i7):{"+uJ?
la,r.0}.
.
Si ee arate ci:
O (O("!,+)este
grup comutativ; ;
I
I
57
tl r :
o(J-z) -+o(fi), r(a + tJ-z)
=
a
*
bJ-Z
este automorfism
de grupuri.
,.{1
(85.
lse
consideri mulfimea:
v
*
= I^,*, I
"t.r: [l
;),
.. ri
LI
Si se arate ci:
a) (M, +) este grup;
b) f : A -+ nn, f (x)
=
e(*) este izo-
rnorflsm de grupuri
intre (D, +)
+t
(nn, *).
86. Pe rnulfimea
e se definesc leg;ile de
compozifie
xoy:x+y+a,
xfy:x+ay-L.
Si se determine
a, b e Q pentru
care f : e -+ e,
f (")
=
x + b, si fie izomorllsm intre
grupurile
(n,
.)
+i
(p,r).
Algebri r
l.
,.
87. Fie c
=
(-9, 3)
9t
legea
de compo_
\-/
zifie pe
G, x o
,
=
"J;.:".
si se
arate
ce:
a) (C, o)
este grup
comutativ;
b)f :G-+4,
f(x)=togzffi
""r"
lzomorflsm
lntre grupurile
(C,
")
,
et (D, +).
f\l
e8, ne F={f1,
h,fs,f4}
unde
{:d_+d,
-J
t
=
I-
9t
f1(x)
=
x, f2 (x)
=
_3,
fs(r)=f
, ,.(*)=-*.
Si se arate c6;
a) (F,
")
este grup
comutafiv;
este izomorf
cu gnrpul
Fie F
=
{fr,
fr, f3} unde f1 : n\{A f}
-+n\{O r}, i=fi
9i
f1(x)
=
f2(x)=*,f3(x)=r-1.
se
arate ci:
a)
(F,
")
este grup
comutativ;
b) (F,
")
=
(Zs, *).
ElO.Fte
(C,
.)
un grup
Ft
a e G.
pe
se deflnegte
legea
de
G x G + G, (x, y) -+ xoy=xay.
se arate
c[
(G, o)
este un gtup
(c,
")
=
(G,
,).
APROFUNDARE
il/"
j
comutativ;
[
('
"
42. Fte
c=Ja(a)=l*
r
\_, I l"o
Si se arate
ci:
a) (c,
') este
un grup
b)
(e,
.)
=
(n, +).
Jlj"
o={"t'r=(i
l)
aen].
se
se arate cE:
a) (G,
.)
este un grup
comutaflv;
b) (c,
.)
=
(n, +).
(o
r o)
Att.Fie
A=lo
o
I
|
_l
|
+i
multimea
(_r o o)
u=
{e" I
"
=
t} . sd. se arate
ce (r4
.)
este
un girup
comutativ
izomorf
cu
un grup
multiplicativ
de
numere
complexe.
.{4. Pe mu$imea
G
=
(8, + o) se consi
f--Aera
tegea
de compozlfie
x o y
=
=:ry-3x-gy+12.
a) S{ se arate ci
(G,
")
este un
comutativ.
b) Si se determlne
a, b e
p,
care f :n|+G,
f(x)=a:K*b
este
izomorllsm
inhe
((o, + o),
.)
+i
(c,
";.
A5. Fre
.,
=
{(_"":1:
::::)
I
".
"}
gi
G,
=
{z
e a,l
lrl =
r}. 56 se arate
ci (ct,
.)
ti
(cr,
.)
sunt grupurt
izomorfe.
46. Fie
*={(;
*)j*o.*
u-*,=l
ei cr={"
+yJzl
*,r.e,x2-
-2y2 =
r). Sa se arate
ci grupurile
(ct,
')
pi
(Gz,
.)
sunt tzomorfe.
5B
cu gnrpul
4
:
n\{o
r}
f1 (x)
=
_1
r--.
sd
x
rutativ;
reG.Pe
Y
=
xay.
un gtup
)""
[le xoy
rte
un
p,
x+b
:Q,x2-
lrupurile
torfe.
)1".,]
I se aratc
t grupuri
-*F=4
GxG-+G, (x,y)-+x"y:
{tg
=
* tgy). Sn se arate ci:
f&.
")
este un grup comutativ;
[rG.,
"]
=
(p, *).
6
=
{1,
+ o)
li
legea de compo-
G x G -+ G, (x, y) -+xoy=
-**l
-22 -y2
+2,
I sc arate ca (G,
")
este un
rl! coEutativ.
tI,
* determlne a, b e R,
pentru
fr@cfla f : (O .o)-+G f(x)
=JilTE
* iaonor8sm intre grupurlle
t$q-
-'), :) ri
(c,
").
tc-)ungrupqiaeG.Sise
Ir ce
f
: G -+ G, fo (x)
=
axa-l
"=
"-;,;);i
legea de compo-
Algehri
r
L Grupuri
este automorfism al grupului
G
(
f,u se numeqte automorfism interior
al grupului
G).
AlO.Fie (C,
.)
un grup.
Si se arate ci
f : G -+ G, f (x)
=
x-r este auto-
morfism al grupului
G dacfl si
numai daci G este comutativ.
All.Se consideri funcgia f," : G -+ G,
f"(x)=ir'xll
o
F
=
{f"
la
e (o, + *)} . sa se arate ci:
a) (F,
")
este grup comutativ;
b) (F,
")
=
(1o, + *),
.).
AI"2.Si se arate c[ grupurile
(G,
.)
cu trei
elemente sunt izomorfe cu (Zr, +).
DEZVOLTARE
l* arate ci:
r
{8.*),/(n.,');
u rc',
)z(ol, ).
E {G1,.) Fi
(Gr,.)
doui grupuri
leliene
gi Hom(Gn, G")
= {f
: G, -+
+ G" f morflsm de grupuri). Sd se :
cf,
cji (Horn(G'
Gr), +) este un
jrql abelian.
Fie (G,.)
un
grup abelian. 56 se
arate ci grupurile (2, +) qi (Hom(2,
G), +) sunt izomorfe.
Si se determine; a) IIom(2, Z);
b) Hom(Q,
Q)l
c) [Iom(Q, Z).
Si se arate cd.:
a) grupul
ll,
x Zr, +) este izomorf
cu grupul lui Klein (K,');
b) grupul (1,
x Zs, +) este izomorf
cu grupul (Z*, +);
c)
(Lx
l-, +)
=
(2,*,
+) <+
(m, n)
=
1.
D5.
Subgrupuri
rie (G,
.)
m grup in notatie multiplicativa si H c G o submultime
EnlTlE
Muntimea H se numeste subgrup al lui G, dacd perechea
(H,
)
fur-rnea2 grup.
59
Algebri o
l.
ll9
Exernple
o
Mutfimea
n
=
{O,
ii este
un subgrup
al grupului
(Lq,+).
"e.
DEFlillU
UerypnsfuW
a) Folosind
proprietatea
elementului
neutru
rezuitd
e.e,=
e,, in
3ffi1i"?.Li;."r*
J;"il,,,"o;
"e"i;;;;;-l",
",,
",,
i.g..
d.
.
b) in grupul
G, avem
o,.*
=
X".x
=
..
nlr,rita
X,.x
=
x,,.x.
Folo
'
iar
in
$rupul H exista
egalitatea
se
:btine
*':*ll
r
sind
legea
de simplifi"*.
r"i..rpi"
","*jl
j::1ff1j'":ltd
cd etementul
neutru
al unui
grup (G,.)
este
erement
*. *i**r,'10:xf,,J"1i:r:lii",:,,T
Jd
i*
"i*"td;ur
'u;;
({"}
'
rii.
)
n
gali
drea
.
l. Grupuri
d
=
b) Dacd H este subgrup al lui G, atunci (H. ') este grup. Fie x,
Ehn teorema 16 rezultd cd y-l . H. Deoarece H este parte stabi.l
_
-l
s obtine ca
4g-'
e H.
-l
yr
-.i
rr,- r-r
------r1: -- ---l
-
rr r^^i
f
=
c) Fie x e H. Atunci x-' e H qi din b) rezultS. x'x-' e H, deci
trfuind
b) pentru x=
Si
y=x-l se ob!1'e cd x-l
=e.x-l
e H"
H conEne odatd cu un element qi simetricul acestui element.
& r
l-
H. Atunci y-l . H, iar din b) rezurtta cA x'Y
=
x'(V-t)-t . H.
F{ este parte stabild a lui G.
rf
=
a) Sa ardtim ce (H, ') este grup. Din ipotezl" rezwltd' cd H
ng,rc
stabila a lui G in raport cu operafia indusd.. Proprietatea de
te a operafiei
grupului G este moqtenitS'
qi de operafia
pe H. DacA x e H, din ipoteza ce x-l e H rezultd cd e
=
x'x-l e
h conch:zie,
(H,
'
)
este
grup, deci este subgmp al lui G. I
t- me (Gr,
.)
qi (Gz, ') doua grupuri cu elementele neutre e1
9i
2,
L' f : Gr + G2 un morfism de grupuri. Sd se arate cA multimile:
c G1,
cGz
smt subgn-rpuri ale grupurilor G1, respe'ctiv G2.
5e aratam cd Kerf este subgrup al grupului G1. Fie x, y e Kerf.
i f
tx) =
z
ei
f (y)= e2
ei
se obfine: t(*'t-t)
=
t(") t(t-t)= t(*)
,l-r
=e2'ei| =e2,
deci >qy-l e Kerf. Conform teoremei 17 rez:ultir
f este subgmp ai gmpului G1.
5d aratam ci Im f este subgrup al grupului G2.
Fle x. y e Imf. Atunci existd xr,
Yr
e G1, astfel incAt f (tt)
=
x
Qi
ri
=
1-.
61
Din
x1
.yr
Gr se obfine
ca x.y-l
=f fx- i lf rr-"
-=r,,lf(vit)=
=
t(*,
.vir)e
rmr,
Subgrupurile
morlismului
f.
deci
Im f este
subgrup
al
eru ::;"*
Ker f qi
Im f se numesc
nucletolil.
:=sEN:t:rr-
imaginea
E
2' Fie (G' ')
un grup
gi
H o submultinae
fs*.,ai
* :=-
a lui
G. sd
se arate
cd
urmAtoarele
afirmatii
sunt
ech:*=h.::
a) H este
subgrup
at grupuiui
C;
*d
H este parti
stabilE.
irriC
in raport
c:: ::0::::::-:.
;-_:::-r-lui
G.
a)
=+
b) Se aplied
teorema
17.
b)
=+
a) Fie
H
=
{xr,
x2, ...,
xr,} parte
s.'hil.a
=
-:::
l
Vom
ardta
cd dac6
x e H, atunci
x_t
=
Ff.. I,,
stabild
a lui
G rezulti
ci elementere
>o<,.
E:.
ff:ttrJ:
trril:
)o(2,
...,
:or.,)c
H. Deoarece
elementele
>o<r.
Ifr:. r_r_
s--::
distincte
dou6
cdte
douA,
rezultd
cd
{:or1,
a.2, ...,>o<,.,
j
=
FI_ ;tr
s
=
H rezulta
cd
existd
i e
{1,
2, ...,
n}, astfel
incAt
x
=
X.Xi.
Folosrr-,c
.g_a
ie simplifi-
care
la stAnga
in grupul
G se obfine
cA x1
=
e. deci e: ii
Arr:lci
existd
j'
{L
''
""
n} altfel
inc6.t
e
=
x'x,,
de unde
rea:lta
ca .s-:
=
it
conform
teoremei
17 se
obfine
ci H este
subgrup
al grupr-riru
G
tr
3. Fie
(G,
.)
ungrup
si
Hr,Hz,
subgrupuri
a-le rur
G sa se arate
cd
H, n H2 este
subgrup
al lui
G.
Solufre
l-ie
x, y
e Hr
^Hz.
Rezultd.
c6 x, y
e Hr gi
x,
]-
=
t_i;
Deoarece
H
I
$i
Hz sunt
subgnrpuri,
conform
teoremei
17 rea,,ta
.6 x r--i
e H1 qi
J"Jffi?;*rXlj,"
se obfine
ci x'v-r
e Hr
^Hz.Asadar
H
^ Hz este
C OBSERVATII
'
Dacd
Hr,
Hz, ...,
H. sunt
subgrupuri
ale lui
G, atunci
H, ^ Hz ....
n
nH'
este
subgrup
al lui
G.
'
Dacd
Hr' Hz sunt
subgrupuri
proprii
ale lui
G, atunci
G
=
H, u Hz.
Intr-adevdr'
dacd presupun"-
""
G
=
Hr uHz,
fie x, y G, astfel
incat
xe
G\H2
si ye
G\H,.
Deoarece
x,y
G, rezultaca
xye
H, sau
62
Algebri
.
l. Grupuri
;
r(vi')=
imaginea
L lui
G. Sa
lui G.
rste
parte
eci
{ro<r,
distincte
ezultd
cd
simplifi-
rci existA
Conform
arate cA
Lrece
H,
te
H, qi
rH2 este
zn".('
JHz.
lel incAt
Hr sau
xy e Hz. DacA, de exemplu, ry e Hr, atunci existd h1 e H1, astfel ca
W=hr.Atunci
y=x*l 'h1 e H1, incontradicfiecu yeG\H1.
Anatog se arati ca xyeH2. Aqadar, G*HruHz. Rezultd ci orice
gn"rp nu se poate scrie ca reuniune de doui subgrupuri proprii.
Subgnrpurile gnrpului
aditiv (2, *)
Fie (2, +) grupul aditiv al numerelor intregi.
Demonstratie
,,e"
Sd.ard.ttrmcipentm Vne N, mulfimea H=nZ estesubgrup
al lui Z.
.
Pentru n
=
O rezultd O.T-
=
{O}
Oi
se obline subgmpul nul.
.
Pentru n
=
1 rezulta 1'il-
=L,
si se obfine subgrupul total.
Fie n > 2 qi H=rtT.. Dac5. x, y nZ, existS. p, qen, astfel incAt
x=rrp qi y=nq. Atunci x-y=np-nq=n(p-q) nL.=H,
Conform teoremei 17, H este subgrup.
,,9"
S5. ar5.td.m ca dacd. H este subgn:p,
astfel incdt H
=
nL. Dacd H este subgrup
H
=
{0}
=
OZ sau H
=L- =lT-.
Fie H subgrup propriu al lui Z gi x e H. RezultS. cd
-x
e H, deci
mulfimea H confine qi numere strict pozitive. Notim cu n cel mai mic
numdr pozitiv nenul din H.
Deoarece H este subgrup, rezuLtd. cd O e H, iar din faptul c[ n e H
se obfine cd. n.p H, pentru oricare p eL. in concluzie, nL c,H.
Sd. arAtAm incluziunea reciproch HcnT-.
Fie x e H. Din teorema impdr,tirii cu rest, rezultA cd existA p, r eL.
astfelinc6t x=flp+r,O<r<n-1. Daci rtO, dinrelafia r=x-npe H,
rezultd, cd r e H. Deoarece r < n, se contrazice faptul cd n este cel mai
mic numdr pozitiv din H. A$adar, r
=
O
gi x
=
np e nT-, de unde se
obtine H c, nL.
in concluzie, H
=rtL- ei
teorema este demonstratS.. f
atunci existA ne N*,
impropriu, atunci
63
en6*znrn&Zohtala/
tr Fie (2, +) grupul
aditiv al numerelor rrir:eg: *. w rm==:rf,e
inter-
sec{ia subgrupurlor
2L gi
SL..
Solufie
Fie x e 27lr-t3l; rezultd cd. x e2L si s=:,t ls
astfel incAt x
=2m
si x
=
3n.
I
Rezultd cA 2m
=
3n si se obtine cA ;: :s: ::rr:&r- E n=2k.
Asadar, x
=
6k e 6L' deci 2llr-t37t c 6il.
Sd. aritAm si incluziunea reciprocd.. Fie x
=
6,I" :r:r: u
=
i; rt p eT_.
Atunci x
=
6p
=Z'
(,3p)
e2.,L si x
=
3.(2p i
=
JZ
.ry.
r
=
tr ^
32.
in concluzie, 2L aSL-
=
GL.
EXERCITII SI PBOBTEME
EXERSARE
"-
i
,ij",
:
.
r!
D1. Fietu={z'1,
)
( |
I e Z|. sa se arate ci
(wl,
)
este subgrup al grupului
("1,
).
82. Se consideri multimea
-
={;
i)
I
",'.
o.}. si se arate
cA (uil,.) este subgrup al gruputui
(u(*,(c)),.).
b) $E' se nuruc od
tuFi
A
=
Z5 este
parte strfoffi h
qf--"c' ga
rdunarea qi
le A, emli l.
=
Ie Gcueralizare.
*t91
*" (c"
t
^
Eru*
5a ce rrete ei:
a) multim,crf G=1:6
qr=xa,
V a e G ?.crr ldgrry rn hi G, nu-
mit
centm.ll grryulhrc[
G;
b) e e"ste
daci. G=frG
I rr.
"*
-* =[("
o)
I
1
L(o
b)l
lra o\ I
"4,
=
{[o
.J
I
".
a) Si' se arate cA
sunt grupuri.
al
(*r,.) este subgrup al grupului
(,t(,.).
f+.
fie
M c 26, *
=
{6,
,,, A\.
a) S[ se arate ci (tU, *) este sub-
grup al lui (26, +).
DO_rr Sn se detcrutu d6fuprile gru-
pului tui
Klprim
E" , K
=
{e,
a, b,
t,b. d)
d]
('a,
;)
ci
9i
(*r'')
c) qi si sc rcMG c{ grrpul
K se
poate scric ct relclli nea a trei
subgrupuri goprii
E7.,fieMcLil=
iI.
-l
este lubgrup
Si se arate ci
al lui (2,
-i.
Si se arate ed uuttillile:
Ira 2b
r4t=1i
-
a.b=E'
^
ltoo
64
1,n
fl=
rpe
) 32.
le
-', 4 L.
IK
a
. zl.
ab)
.o
c)
a,b,c.
pl
sunt sub-
APROFUNDARE
.
l. Grupuri
det (A)
=
trl.
Si se arate ce (Sf," (p),
)
este sub-
grup al grupului cL2 (n), numit
grupul special liniar.
ale grupului
("ar1n7,
+).
!)""1'"''
!["(a)={":[:
tG.
)
u-n grup
9i
H1
, H2 doudL
ale sale. Sd' se arate ei
E1 u H2 este subgrup al lui
mci H1 c H2 sau H2 c H1"
lGr,-) Ci
(c2,.) doungrupurisi
G1, ua subgrup al lui G1. Si
ute cd. daci f : Gr
-)
G2 este
de grupuri, atunci mulfi'
f
{E)
=
{t(*)
I
x e H} este sub-
d lui G2.
Hn si H2 subgrupuri ale grupultti
(G, l-) qi H
=
itrt
r tr, j
I
e Er
qi hz . Hz). Si se arate
t nE-
-)
este subgrup al lui G.
tG,.)
ungrupsi H={xecl
1l
=
oi . Mullimea lI este subgmp
dhi G?
&
nG,
') un grup qi tri uie subgrup
lnFiu
al siu. Si se arate ei daci
f,
g : G -+ G sunt doui morlisrne de
1rryi,
astfel incdt f (x)=;
(x),
r reG \ H, atunci f
=.
46. Si se determine subgrupurile G ale
grupului (p, *) astfel incdt functia
f : G -+ Q', f (x)
=
cos (rot) s[ fie mor-
fisnn intre grupurile
(G, +)
ei (.",
)
Fie(c,
.)*E
op
9i
f : G
-rG
endo-
morfism de grupuri. Si se arate ed:
a) II
=
{x
e c
I
r1x;
=
xi este sub-
grup al grupului G;
b) daei G este eomutativ, attrnci
multimea
",
={"ec
I
r(")="-t}
este subgrup al lui G.
Fie f : A-+ln un morfism intre gru-
purile (2, +)
+i
(2","). si se de-
tennine Ker f.
A?.
.A^9. Fie m, n N'. Se se demonstreze c6.
n&nnr"Z=[*,"jX, unde
[rn
n] este
eel mai mic multiplu comun al
numerelor m qi n.
A10. Fie (C,
)
un grup, H un subgrup
'
al sdu si x e G. SI se arate ci nrul-
timea xlrx-r
=
{*n*-t I l. ni este
'(tJ
subgrup al lui G.
65
Algebri
r
l. Grupuri
O
Grupurr
frnrte
Fie (G, ') * grup.
Grupul (G,') se numeqte grup
finit dacd
mur-
timea G este finita.
Dacd.
G={"r,a2,...,ar,},
numdrul
neN.
se nu_
meqte ordinul grupului
qi se noteaze
ord(G).
Deoarece
ord(z,r)
=
n rzurti.
ca existi grupuri
finite de orice ordin.
7.L.
Subgrupul generat
de un element
Fie (C,
.)
un grup qi
a e G. Se noteaza (")=
{"" |
,.
"}
mullimea
puterilor
intregi ale elementului
a.
Mullimea
(a) este parte
stabild
a lui G.
Daci X, y(a),
atunciexistd.
p,q2,
astfelirecAt
x=ap
$i
y=ae:
Atunci
ry-r -
.n
.
(ao)-t =
.o
.a-e
=
ap-q . (a).
conform teoremei
16 rezultd"
ca (a) este subgrup
al grupului
G,
numit subgrupul
ciclic generat
de elementul
a e G.
@ Exemple
.
(")
=
{e}
qi
este subgrupul
nul al grupului
G.
.
in grupul
(2, +) avem, (2)
=
zt, (S)
=
3Z qi, in general,
(n)
=
nz.
.
in gmpul
(,c',
)
"""*:
(i)
=
{-r,
r, i,
_
i}
= un.
.
in gmpur
(zs, *)
"".-,
(z) =
{o,t,
a, 6},
(a) =
{0,
a},
(i) =
nr.
3 OBSERVATIE
.
in oricare grup
(G,
.)
avem,
(*)
= ("
,)
7.2.
Ordinul
unui element
intr_un grup
Fie (G,
.)
m grup
Si
a e G.
*
pEFtiilTt!
l'".
numeste
ordin
ar elementurui
a si se noteazd.
ord(a) ordinur
I
subSrupului (a).
l.U"-..t"-t":,- "e
G se numegte
de ordin finit dacd ord(a)eN.
9i
de
I
ordin infinit in caz contrar.
lacd
lse
ce
dinul
si
de
,
dacA ord(a)
=
p < n, atunci mulfimea
I
este subgrup al lui G
qi
este chiar grupul
(a).
r
l. Grupuri
gup (G,
.),
ord(e)
=
]. Elementul neutru al grupului este sinElurul element
1.
Klein (K,
.),
oricare element x + e are ordinul 2.
(za, +) avem: ord(O)
=
z,
"'a(s)=
e, ora(i)= a"
a
=
G se observd. ugor cA ord(a) este cel mai mic numAr
"
=
{",
a, a2, ...,
Se obfine astfel
nenul n pentm
care an
=
e.
,
deoarece ora((a))= n * p.
?h aP
=
e. Din teorema imper,tirii cu rest rezultd. cA existd q e Z gi
I*2....,.t-U, astfelincAt p=nq+r. Dacd r*O rezllti e=aP=
=an9."t =("")o.ar =e.ar =ar,
in contradicfie cu definifia ordi-
nmri element.
,{tsadar, r=0
Si
p=nq. Rezult6ca nlp. I
fi. (G,
.)
rt grup
Si
a, b e G. Se se arate cA ord(ab)
=
ord(ba).
Fre n: ord(ab). Rezulti ca (ab)n
=
e.
A;rem 35
=
(ab)'.t
= ("r).("u).....("u) =
a.(ba) (ba) ...(ba) b.
n+l n
F"olo.sind legea de simplificare la stAnga cu a gi la dreapta cu b se
6
=
(ba)', (t).
55 aritS.m cd n este ordinul tui (ba). Fie ord(b.)= p. Din teo-
19 rezultd. ca p
I
n. Din relafia (b")o
=
e, se ob{ine succesiv:
ba
=
(ba)e.'
= gg_(o")
_Qg
=
u
gu)
(au.)__gg a, Qt.
p+I p
Folosind
legea
de simplificare,
din relafia (2)
se obfine
s
=
(ab)p.
Deoarece
n
= ord(ab),
din teorema
1g se obfine
,
I
p.
Asadar,
o
=
p pi
elementele
ab gi
ba au acelasi
ordin.
7'3'
Teoreme
remarcabile
in teoria grupur'or
finite
Fie
(G,
.)
rtr.grup
;i
H un subgrup
al lui
G.
pentm
x e G notdm:
"H={*lne
H}.
a) Aratam
ca
H
$i
xH au acelagi
numd.r
de elemente.
Definim
funcfia
f : H -+
xH, f (h)
=
xh qi
aratdm
cd f este
bijectivd.
o
lEectiuttatea.
Fie
h1, h2 e H cu proprietatea
ca f(hr)=f(hr).
Rezultd
cd" xh1
=
xh2
si forosind
regula
de simplificare
la stdnga
se
obfine
cA h,
=
h2. Asadar
f este injectivA.
o
surjecttuitatea.
Fie y
e xH.
Rezultd
ci existd
h e H astfer
incat
y
=
xh. Atunci
avem
ca f (h)
=
xh
=
y,
deci
f este
surjectivd.
Aqadar
f este
bijectivd
qi
astfel
card(H)
=
cardfxU).
b) Deosebim
cazurile:
\ /
--
-\-
"
y
e xH. Vom
ardta
ca xH
=
yH.
Fie
z yH.
Rezultd
ca exista
hl,he
H astfel
incAt
y
=
xh
si
z
=
yht"
Se obfine
cd.: z
=
yhr
= x(1h1)
"
*H deci yH
c xH.
Reciproc'
fie z e xH,
deci
existi
h1 e H cu z= xh1.
Rezultd
cd
z
=
xhl
= (vn-t)nr
=
v(n-rn,) . yu
deci
xH c yH.
Asadar
xH
=
yH.
'
y
e xH. Vom
ardta
cd
xH n yH
=
O.
presupunem
cd exista
zex,^yH'Atunci
z exHqiz
e yH,
deciedstd
hr,hz
e H astfelincat
z=x.t1,z=yhz.Aqadar,
yhz
=xh, sau y=x(hr
hrrt.*
,,
"";;;;
dictie
cu ipoteza.
In concluzie
xH n yH
=
A. J
68
ub)o
'(hz
t
ga
ri
.
l. Grupuri
nnE
:ul anterior ne aratd" ca craca H este un subgrup
ai grupului
nultimea G poate
fi partilionata
in submurtlrni
cu acelasi
re
elemente de forma xH, cu x e G. Asadar existd. elernenteie
-r-
e G astfel incdt
G
=
(x,H) u (x2H) r,
"..
,.-/
("or), unde
,e x.H, xzH, ...,xpH
sunt disjuncte
doud cAte doud.
*
Gn:pul G, avd"nd ordinul n, poate
fi
\_v(
*- -r:,.\2,...,
^nJ.
G;rnsiderarn mulfimea ,il=lxrHl
l=f" C]
:
=
card(M). Se observA usor ca G
w:riunea multilnilor
xrl{, care sunt
ale lui ,.,//. Cum card(H)=card(x,H),
"-L,,
se obtine
card(G)
=
r' card(i{), adica n
=
r. ord(H).
Asadar ord(H) divide n
=
ord(G).
U
faca a e G, iar k=ord(a),
considerdm
(")={",
^,u2...,.u-t}
ar-ea ca orO((a)) divide ord(G). Dar cum orO((a))= ord(a), se
ca ord(a) divide ord(c). n
n. Fie (G' ') un grup
finit cu ord(G)= p. sd se arate ca daca p
esre numd.r prirn, atunci
G nu are subgrupuri proprii"
3ie H c G un subgrup al lui G. Din teorema
:r:rFI) divide numdrul p, deci ord(H).{t,p}.
=
3 rieci H este subgrup impropriL_r"
lui Lagrange
rezultd
Asadar, H={e} sau
C OBSERVATIE
o
Grupurile
aditive
(Lr,*),(Lr,*),
...,(ro,
+),
...
cu p numar prim,
nu
au subgrupuri
proprii.
tr
3;ii,ij"1#lj.
cd toate grupurile
care au ordinul
un numd.r prim p
Solufte
Fie (G,
.)
rn grup
de ordin p. Deoarece
p este numdr prim,
grupul
G are doar subgrupuri
improprii.
- I -----'
o-
-r
Dac[
xe G\{e},
atunci
ord((x))=p,
deci
C=(*).
Asadar, grupul
G este grup generat
de un singur
element
x e G,
(grup
ciclic).
Fie
o={., x, x2,...,
*o-i}.
Atunci
funcfia
f : G_rio,
f(*u)=t,
este un izomorfism
de grupuri,
fiind funcfie
bijectiv',
iar f(xk.*u,)=
=f(*n*n')
=
ilE
oi
r(xk)+f(xk,)
=
f, *G
=
F;E.
Rezulta
cd grup,I
(G,
.)
este iz.omorfcu
gruptrl
(Or, *). A*sadar,
toate
grupurile
cu p elemente
sunt izomorfe
cu L.o, deci izomorfe
intre ere.
tr 3. Fie
(G,
.)
un gmp
de ordinul
4. Sa se arate
c6, G
=
ls sau
G
=
K+, unde
Kn este grup
de tip Klein
cu patru
elemente.
Solutie
Fie ae G\{e}.
Deosebimsituatiile:
.
ord(a)=4.
Atunci
G=(")={.,a,a2,a3}
ti
rezuttd.ca
f : G-+t_a,
t("u)
=
Q este izomorfism
de grupuri, (verificati).
Aqadar
(c,
.)
=
(Ln, *).
.
ord(a) <4. Din teorema
lui I-agrang
e rezultd.ce
ord(a)
eAn
={t, 2
+}.
Cum a * e qi
ord(a)
* 4 se obfine
ca ord(a)
=
2. A$adar
orice
element
a e G \
{e}
are ordinul
2, deci
G este grup
de tip Klein.
3 OBSERVATIE
o
Din problemele
anterioare
rezurtd
cd grupurile
cu 2, B, 4, b elemente
sunt
comutative,
deoarece
ele sunt izomorfe
cu L.2, A3, il,4, A.s sau
Ka care sunt
comutative.
PO
70
o)=[,
*u')
=
rrim,
nu
prim
p
grupul
grupul
I
sau
> L",
+).
2,4j.
ment
B 4. Fie n e N*. SA se arate cd. dacd aeil., astfel incat
ffiffi
nr-::r{*i
ffi
(Teorema
rui Euler)
ConsiderAm monoidul (2,,,
.)
si
fie (,U(A^),.) gruput elementelor
lnm, sabile ale acestui monoid.
Deoarece ord(,\t(t*))= q(r), pentru (., r)
=
l, vom avea cd.
&*
=
=
i, ceea ce este echivalent
"r, "o(t)
=
I (mod n).
3 MSERVATIE
.
lacA p N este numdr prim, atunci pentru a eil.,
ffi
se ob{ine
.a u(p)=p-1
9i
(Teorema
lui Fermat)
ffiFncrilr
$r
PRoBLEME
EXERSARE
D:!.
Si se determine subgrupul generat
de elementul x in grupul speclficat:
e)r=2in(2,+);
b) xe{-L
4
in
(e-,');
c) x.
{2,
i} i" (2", +);
d) x e
{6,
6} in (zrs, +);
(t2B\
"r
==[,
; i.J
i"
1"r,.'.
Si se determine elementele de or-
dlnul m in grupul speciflcat:
.)
(e-,
.),
*=z; b)(Ze, +), m=2;
cl (tzt, +), m= 3; d)(c',
.),
*
=
n.
Si se determlne ordinul elementelor:
a) i, 8, 6 in gruput (2r2, +);
b) i, a, 6, 6 in grupul
(ry(ttr'), '\.
(oo1\
tl
n"e=lo r ole*s(n)ar
lroo)
't
={t"
I n.r.}.
(r-t
a) Si se arate ci ('/1,
.\
este grup
comutativ.
b) Si se determine ordinul flecirui
element A e Jl.
EE. Fie .={(;
I I ".eP*
F
o.r].
a) Si se arate cA (G,
.)
este gruP.
b) Sn se determlne elementele lul
G de ordlnul 2.
c) Sl se arate ci matrlcele
(t
2\
(t
3\
A=l-
-l
st B=1, I auin
[o
-L) \.o -r)
grupul G ordinul 2, dat AB are
ordlnul lnflnlt.
/pO.
se se determlne ordlnul permutlrll
o e S' in cazurile:
(t2s\
a)"=[.s
2 r),
(t2s\
r)o=[s
, r),
v.
71
Algebrd
o
l. Grupuri
I,
I'
-
(tz
s4
cl o=l
.
[4312
-.
(tzs4
dJ o=l
[3t42
-
(t2s4
el o=l
-
(541 3
".1
lfo
o o r)"
/EZ.Fie"=llt
o o ol
'
llo
I o ol
Lt-o
o L o)
xeG,xn=e.
"'" "=(l I [;
i)
t? i){:
-J
u'].
2)
a) Si se arate ci (G,
.)
este un grup
finit.
b) Si se determine ordinul
fiecirui
element
al acestui grup.
E8.Fie*=lo=l'b\l
I
l'
(c aJ
i
a"ttet=t1'
a) Si se arate ci (G,
.)
este grup.
b)Dac6A-fo
-r\
(r
r\
(.r
o)"i
n=[i
;),
si se arate ca ord(e)=4
ord(B)=e
iar AB are ordinul infinit.
APROFUNDARE
-*"(::)
(i;) (;
lt;:)i
' *) 56 se arate ca (C,
.)
este grup.
K
KT
_il
g
::"::H?ilil'"':liflTru:::*,
?
iSi/fi1
element
din G'
AB. Fie
"
=
J[t
o\ /r o \ /-r
o)
lto
'j'[o
-'.j'Io
,),
(-t
o\l
' Io
,)]''ft2@)'
A'f . F.ie (c,
.)
un grup
finit necomu_
tativ de ordin n.
a) Si se arate cd nu existi x e G,
astfel incdt ord(x)
=
n.
b) Se se arate ce pentru
oricare
I A"2.
a) Si se arare cn (G,
.)
este grup
necomutativ gi si se alcituiasci
tabla grupului.
b) Si se determine elementele
de
ordinul 2 din grupul
G. t
A4. Fie (C,
.)
* grup
sj x, yc
cu propri_
etatea cn ord(x)
=9,
yn
=e,
xy=y3x.
Si se arate c[ dacd yeG
\
{e},
atunci ord(y)=Z
Fi fx-xy.
.A5. Fie (C,
.)
un grup gi
x, y
e G \
{e}
astfel inc6t ord (=)
=
Z, yo
=
e s,i
>ry
=
yax.
Sd se arate ce ord(y)
=
=3
qi
{r=yx.
A6. Fie (C,
.)
un grup
finit gi
a, b e G
astfel incdt ab
=
6s, iar ord(a)
=
m,
ord(b)
=
n. Si se arate ei. daci
(m
")
= I atunci ora(al)
=
m. rL
DEZVOT,TiRE
D1. Si se arate ci:
"l
(t, +)
y'
(z[i], +);
b)
(zlil, +)y'(o1i1,
+).
Fie (Gr,.)
qi (Gr,.)
doui grupuri
abe_
liene gi
Horn(G, c/
=
{f
: G1
_+
G2l
f morfism
de grupuri].
Si se arate
D3.
ca
(nom(cr, cz), +) este un grup
abelian.
Fte (G,.)
un grup
abelian.
Si se
arate ci grupurile (2,
+) qi (Hom(Z,
G), +) sunt izomorfe.
Si se deternnine:
a) Hom(Z,
Z);
b) Horn(Q,
e); c) Hom(e,
Z).
D2.
Pa@L
#
72
I
=
rl,
)
gruP"
ll
-1
0'
(B)=
tr
e gtl}
uiasci
ele
dr
proF,
=
y3r
\
{e':
"
\{u
,e
S{
(v)=
beG
=
lD,
dacn
L
grup
isc
mcz
Algehrd
'
l. Gruputi
TESTE BE EUALUAME
Testul 1
lb G=C \
{1}
gilegeadecompozilie GxG-+G, (*'y)-xoY=x+y-xy'
d Si se determine:
&rye I
ll
GruPa 2
t= t-i)"(r+i);
ll
x=ioioioi.
t 5d se rezolve in G ecuafiile:
rrr,x=i'x"i;
[l
xoi=i"(i"*)'
il 3i se rezolve in G sistemul:
!:r=i:f j
ll [2"x=Y.2
,rr-t)=y=1' ll
l(e*)"Y=1'
(6 punete)
Testutr 2
rhG=i^..ftzv)
I"=[;
?)]
"*={e.c
(c
O\l
A=l l|.
t0
c)l
$ rc arate ci:
rr rG" ')
este monoid comutatlv;
U E
-)
este subgrup al grupului (d, +);
q
rmcria r: H -+
",
t[[;
l))=
f-t1",
este nnorfism intre grupurile (H, +)
. {',
).
t5 Puncte)
lh cmsideri funclia f z &6 -+ &sx frs datdprur f (a)
=
(a mod 3; a rnod 5)'
l Se. se arate ci f este funcfie bijectivi.
u xDace o={t-t((o,v))
lvtns\,
s[ se arate c& G este subgrup al grupului
qi 3).
{4
punete)
/Testul
3
FG nutfimea G
=
(1, 2) u (2, + o) se definegte legea de connpozilie
G.G_+G, (",y)_rxoy=(x-r;I"(v-r)*t.
s6 se stabileasca valoarea de
desEr a propozifiilor:
e. G nu este parte stabili in raport eu legea dat6.
bi Legea de compozifie ,,
o " este asociativd.
73
r
l. Grupuri
:l Tg.i
de compozifie
,,
"
" admite
elementul
neutru
numirul
e + 2.
d) (c, .)
este grup
abelian.
(6
puncte)
02, Pe multimea p
se conslderi
legile
de compozlfie
xoX=ax+by_l
gi
x 1y
=
2xy
_2x_2y
+ c.
a) Si se determine
a, b e e pentru
care
(e, o)
este grup
abelian.
b) Si se determine
a, b, c
p
pentru
care
(e, .)
este grup
abelian
9i
(o"y)
Lz=(xLr).(y
rz),v
x, y,
zeD.
c) in conditiile.
gisite
la b), si se aetermine
erementele
simetrizabile
in
monoidul
(p,f).
(g
puncte)
Testul
4
Or. Fie G
=
(o, r)
+i
legea
de compozifie
GxG_+G,
(*, y)
_*.rY_____ =g._.
-
bxy-cx-dy+l'
a) si se determine
a, b, c, d e D, astfer inc6t
(c,
")
si fte grup
in care sime-
tricut
lui
1
es.
2
s
__re
f
ri
simetricul
rut
i
"n
n"
i.
b) Si se determlne
m, n D, astfel
incit
funcfia
f : (O, + o)
_+
(O, f), f (x)
=
x+n
=
,nx + I
, si fie izomorflsm
intre g,upurite
((O, * .),
.)
9i
(c,
"),
pentru
valorlle
a, b, c, d gestte
anterior.
02. Se consideri
mulfimea
a
=
{tr
+ i)k
I
k eZ}
c O.
a) Si se arate
c{ (A,
.)
este subgrup
al grupului
(".,
).
b) Si se arate ci
(e,
.)
=
(2,+).
Testul
E
Of. Se consideri
mulglmea
E
=exe
gl
funcfia:
f. : E -+ E, f" (x,
r) =[-+ ay+*,
r-.j.
a) Si se arate cd fa o
fr
=
fa+r,
V a, b e e.
(5
puncte)
(4
puncte)
-&__
b] nace
c
=
{fa I
a e a}, st se arate
ce
(c, .)
este grup.
I-<*
c, Aritati
ca
(c, .)
=
(n, +).
74
(5
puncte)
rgi
2.
(6
+by-l
rizabile
(s
axy
n<-dy+l
care si6r-
f(x)=
pentr
1),
,),
(5
e csnsidera
permuteru"
"
= jl
?
r2 3\
(t2
3)
r=
, 2 L)'
t=[."
t z)'
r Si se determine ordlnul acestor
permutiri.
h 5n se arate ci 56 are un singur subgrup de ordinul 3'
G si s rezolve ecuatia: o2(x)1
o t
o
F'*'
=
y2@3.
Testul 6
t cuosideri mulfimea
"//z$\
9i
submulflmea:
Algebri
.
l.
23\
s 2)'
(4 puncte)
care funcfia f tl -+ Z' f (x)
=
rrx * r
qi (2, r).
3\
(t2
3\
(t
tJ' ':
[,
L s)'"
=
[t
r-.tz(c),H={"=[l
r)
., b*c].
i St se demonstreze ci daci A, B e H, atunci A + B e H'
il St se veriflce ci 02 e H.
$ $t sc arate ci daci A e H atunci
-A
e H'
I
gn
* arate ci submulfirnea
H impreuni cu operafia de adunare indusi'
beaza
o structuri de gtup comutatlv.
d 5t se demonstreze ce aace A e H qi are determinantul
zero' atunci
Jl
=
02.
(4.puncte)
(Bac olo;ure at, iunie, 2 O O O)
operafiile algebrice x
o
Y =
ax + cy + b
qi
pentru care perechile (2,
.)
+i
(z' J) sunt
I-I=cx+cY+a+b'
rr 5i se determine a, b, c e Z,
tFWi.
h Si se determine m, n Z
Pentru
oc izomorfism
intre
gruPurile (2,
")
(3 puncte)
s esasider[ mulfimea F a funcfiilor f : Q -+ Q, derivabile cu proprietatea
oi f
{r)=f
(x), V xeQ.
rr si se arate c6 adunarea funcfiilor determini
pe mulfimea F o structuri
& grrrp comutativ.
b 5f se arate ci grupul (g, *) este izomorf cu glrupul aditiv (p' *)'
(2 puncte)
75
f5
punaq
Testul
Z
OX" Pe
mulfimea
mrmerelor
reane
& se definepte
legea
de compozitie:
x
-L
y
=
3xy_
6x_
6y+
r+, p""i*.r1rice
x, y
E lp"
a) Si se arate
ci legea
este
asoclatlvd
si cornutativ{"
b) Si se derermine"ek*;;;;;:;;".
c) si se demonstreze
cd pentru
orieare
n e H* are loc identitatea:
f
1_1*...f
x=gn-I.(*-z)"+z,
xee.
xdenori
02,
pe
multimea
G
=
(f, + o)
se definegte
legea
vx,yeG"
a) Sd se erate
c6
{C,
*)
este grup
abelian.
b) $r[ se rezolve
sisternul:
fx
-
(zy)
=
e
[(zx;*r=16'
c) si se arare
c5 intr grupurile
((o, + *),
"i
9i (G,
,*)
existi
un izomorlism
de f,ormaa
f(x)
=
ax"
03. Fie rnurfinn*
*
=
(l
*u* r)
I
_.
o.].
wniv' craioua,
*o,"r*3{l:"t3
a) Sfr se determine
a, b e eu, astfei
inc6t
(M,
.)
si fie grup.
b) sd se arate
c[ toate grupurile
obfinute
la punctul
a) sunt
izomorfe.
(2
puncte)
Testu!
g
Gl.
pe
multirnea
nurnerelor
intregl
definirn
legea
de eompozifie:
x o y
=
6xy
-
2x
*
2y
+ r' Elernintut
neutru
al r.*"t.i-iugi
u"t",
ele_9,
b)e=f,
ele=_1,
d)e=1,
elnuexistd.
C)2' Fe
mulgirnea
numerelor
eornplexe
definim
regea
de cornpozigie
,,
o..
dati
prin
relatia:
x o y
=
x+ y-xy.
Erernentul
sime;ic
aI numirului
i e e este:
als=',
b)s=t_i,
eis=1,
d)s=ljj,
e)s*?.-
'-
O3. Pe rnutfirnea
numerelor
reale
se deflnese
operafiile
x,*y=x+y_Z
gi xoy-x+y-5,
V x, yee.
Functia
f,:e*rD,
Ot")=ax+l
este
izomorfism
inrre grupurile
(A" .)
+i
(n, .) pentno,
a)a=9,
bla=1,
ela=2,
dla=s,
e)a=4.
{B
ac ar
qur
e
"r,
rrI1{Wil,
de compozifie
x
*
y
-
xlog2y"
76
LQ,
=
xloEr
r
-2
si
orfisn
Algebri
o
ll. lnele gi corPuri
Befinilii
gi exemPle
A : multime nevidd'
9i
legile de compozi{ie:
-q'A-+A,(x,Y)-+xl-Y;
A.A--+A,(x,Y)+xTY"
tul (A, l-, T) se numeqte inel dacS' sunt verificate axiomele:
;
-{.rumo
gruPuLuI:
k:-echea
(A, f) este
grup comutativ.
-4xiorna
monotdutui:
F,sechea
(A, T) este monoid.
-J.:crlri.ele
di"stributiuitd{ii:
r
.\'
-z)=("TY)I(xl
z).Vx.
Y.zeA:
o _ i-'t- z
=(xT
z\-L(v r z), V x, y. z e A"
.
.
.
-
-t
-'-
-^---J^^*')
e-^i
^^*"*a*irv
r:ln
r
-
i't- z
=(xT
z)r(Y r z). Y x,
Y.
z
+"
E- -f.
_
-;
"b
n,-tni*fte
ixrel comutativ
dacA leea de cc'ipozif.ie
I* se comutative.
.
Gru.prd
(A, f) se nurnegte
gmp,ul subiacent
a.l inelului (A, l' l)'
F..pi
simpiificarea
scrierii, aluncl cand este posibil, pentm cele
hS.
de compozi{ie ,,l" $i
,,T"
se folosesc nota{iitre
"+"
Si
"
"' Astfe}'
Ei A.
-,
T) cap6td scrierea (A' *' ').
r
h.ma
operatie
a inetrului
se nume$te adunarea
inelului,
iar a
:ne:aie
se numeqte inmulfirea
ineXutrtli'
r
{ernentul
neutru al adunarii inelului se nume$te
element nul
ao si se noteazft 06 sau, mai simPlu, O'
r
S metricul unui element x e A in
grupul subiacent
(R'
")
se
e opusul lui x
;i
se noteaz& ,,*x".
'
l,ac5. a. b e A, elementul a * (-b) se noteazx a
*b
9i
se numeste
eiementelor
a
$i
b.
.
iiementul neutru al monoidului
(A,') se numeqte elementul
a-l lneiului
qi se noteazf, 16 sau, mai simplu, 1'
. rl-:
notatiile ,,+" 5i
,,."
pentru opera{i.iie
inelului, axiomele
distri-
::: se scriu:
r
l'-
z)-x'Y+x'2,
Vx,Y, zeAi
n-
]-l
.
z
=
x' z+Y' z,Y x,
Y,
z e A.
7V
.....::..
fr
I
,,,.1
,-,=
.::=
Algebri r
ll. lnele
c0rpuri
:#r,nfiil?*:,:,s,:,:*.::l:tire
a unui
erement
cu o sume,
*"o
"."
T, :jl:llu"i
un ei s rime
""
;; ;;;;;
:i
ffif,T;
.:j:::-l,:l:
"]:.:yable
are
monoidurui
(A,
.)
se
numesc
ere-
n:ffi
l";5,:1i1"^i"-'::ll1lo:i:,""il;;"';;.1"i;;:';"j,il::
:TTl1ff
lT:i,T-:-"j:T1,;21^r9s"l;;;;;#;i,,lll
j
:*:,::,,:::; ::T: _sTp"1
rrnitir'or
inerurui
"
;;;:J"
[i] sabil,
inversul
sd.u
se noteazd.
x-t
@ Exemole
de inele
o
Din proprietafile
adun'rii
9i
inmulfirii
numerelor
rezulti
ci tripletele:
(2,*,.),
(0, *,
),
(p, *,
.),tc,
.,
jl""t
i.r.t. comutative.r.r-,"
inele
numerice.
o
Avd'nd
in vedere
proprietS'tile
adunarii
s,i inmullirii
matricelor,
rezurti
cd tripletele:
(n"@), +,
),
(,u^(o), *,
)
( ,;i;t,
;
)
";
Ai;;;
i:
>
2, sunt
ine,e
neco.
ilH*f''?iH:lt:1,?JL1:.aceste
inere
este
matricea
,,.,,,
o", iar erementur
uni-
E
TEMA
l. Activitate
ind.lviduo.ld.
Si se determlne
grupul
unltifilor
inelelor
numerlce
Z,
e,
p,
0.
2,,Actiuitate
pe grupe
Pe
mutfimea
2 eI
"d, ffi*iffiss*ffiw**s
nstd.9li
Ie_ElIe
-de
compozitle
:
a) si
ge
studleze
daca
(2, t, T) este
lnel comutailv.
b) Se se determlne
Ae,).
1.1.
Inelul
claselor
de resturi
modulo
n
Fie
n e N'
si
Zr,
=
{6,
i, 0,...,
modulo
n. Se gtie
cd (2,r,
+) este
noid
comutativ.
?"
;^"t1;t
totodati.
st axiomele
distrib
utivitd.fii
:
x'(v+
")='i
y6i.=f
olyo-i)=
("oy)@Gor)
=
xol,**62
=
- x
.y
+ x.z,
V x, y,
i et_n.
Anarog,
(i.i)
.2=2
2*
j
2.v
Q,
j,2=L^.
Asadar'
inmurfirea
claselor
de resturi
modulo
n este
distributivd
in raport
cu adunarea
claselo.
OL r."turi
modulo
n.
n
-
tj
mulfimea
claselor
de resturi
grup
comutativ,
Iar
(/.n,.)
este
mo_
m]
78
lesc
4ul
'r
(At.
le
inr
,=
F
Algebrd
r
ll. lnele gi corpuri
qrrrctruzie,
tripletul
(A.,
+,
.)
este un inel comutativ, numit
de resturi modulo n.
rr.- roidul (zr, ') un element
i.Ln
este inversabil dacd.
9i
rp.
n)
=
t. Se ob{ine cd
,lt
(n.)
={i
. o,,
|
(n,
")
=
r}.
fim pncular, dac5. n este numdr prim, rezultd. ca
"tt
(L^)
=
Z" \
{0}.
W
garye de eleui
: dctermine elementele lnversabile in inelele:
: dcteruine elementele x din inelul (fff, *,
.)
cu proprietatea ci x'x
=
6,
cEE ci
{i
-
-
| I.
M, x.x
=
6} .41n1.
trt.3. Inele de matrice
Pitratice
Tk if
-,
)
un inel comutativ. Fentru n e Fl' se noteaz6" cu ..u/'/,' (K)
matricelor
pAtratice de ordinul n cu elemente din inelul K.
SE rrultimea
,,//n(t<) se definesc operafiile de adunare
9i
de inrnul-
saficelor,
astfel:
ffiunde ",,
=iaitbtj'
k=l
3le asemenea,
pentru matricea A e,,//n(t<) se definepte determi-
acesteia:
care este un
atr inelului K. ProprietAfile determinantilor sunt aceleaqi ca in
u :eterrninantilor cu coeficienfi in inele numerice.
]n{dr,rl in care s-a definit adunarea
si
inmul{irea matricelor pe
ea.
. //n(K) face ca proprietelile acestora si fie asemS.nAtoare cu
:ei-nite
pe mulfimea ,'//n('C). Astfel, are loc urmatorul rezultat:
70
Algebri r
ll. lnele gi
corpuri
trie
Ae
'//"(K)
., rnatrice
inversab'a"
Atunci
exista
Be .//,.,(K),
astfel
incat
A'B
=
B'A
=,rn. For*sind
proprieffitile
determinanfilor
se
oLrtine
ca tler{A,B)
=
det(I,,)
=
I
9i
det(A)
Oet(n)
=
1, deci clet(A)
e
r/r(K).
Reciproc'
fre det(A)e
a(K)"
ca pi
in cazur
inereror
nurnerice,
ma-
tricea
'4"*1,
in'ersa
matricei
A, se construieste
dupa
acerasi
argoritm:
o
constructia
rnatricei
transpuse
tA;
BO
a)
se verificd
axiomele
inelurui,
avand
in vedere
proprietatile
,.ffi";'1il.:i",,:]f,j:..u1.*entui
neulru
"ui*-_"o,cea
nuld
o,, cu toate
erernentele
egare
cu 04
-
erementul
nur
o*,r"-
^,
,lill"J;,ll
unitate
este
matricea
I' cu toate
erementele
de pe
diagonala
principa-la
egale
cu lp si in rest
egale
cu Op.
b) Inelul
est.e
necornutativ,
deoarece,
rudnd
matricele:
(r
o
0.)
(o I o
o)
A=lo
o
oi.,-
io
o o
ol
I
..i
"^
_
=i
. . ..
...i
".
obtine:
io
o
o)
[o
o o
a)
A.B=B
sr ts"A=0r'
deci
A.B*ts.A.
m
{Jrmatorur
rezurtat-
precizeaza
care
sunt
elernenter"
irr.r".**"bire
in ineir"r! .
4 {K}
)rieta
on
emen
incip
;(K
lor
se
u(R
),
m.a-
m:
Algebri
r
ll. lnele gi corpuri
k:r-un
procedeu analog aceluia din inelele numerice, se arata
*-
;- proprietatea: A ' A-I
-
A-l 'A
=
In. I
Gr:pu1
multiplicativ
,'//(,ft"(K))
al matricelor inversabile
peste
S se noteaza GLn (t<)
;i
se numeste
gnrpul liniar de ordlnul n
rn,r"l,Lil K.
flm L: cL" (K)
=
{e
. , //^(K)
|
a.t
1a;
7/ (K)}
'
v64htalp,
^\
I* Sa se verifice daca. matri"." a=[l
1]..'/tr(z.s)
este inver-
[2
3)
snbrl6- si
in caz afirmativ, s5. se afle,fr.
sc s:e cEt
'//
(au\
=
{i,
t, 3, a}.
-Suim:
det(A) =g.l-i'i=A-i=2eutt(il-s),
deci A este matrice inver-
g. i,2(lzs).
,!;r::orm algoritmului de determinare a matricei inverse, se ob{.ine:
3t)
^+
(s
-i)
(s
a)-.
-c-.
^leiA=l ^ ^l=l^ ^lci
r 3) (-2 3)
\3
3)
^-,
(s
a) . [s
a)
(a
t)
r.---=2'.1-^
^l=3.1^ ^l=l^ ^1.
[3
3)
[3
3)
\4
4)
(i
i al
1 se consideri
matricea o
=
I
O i 6
I
e,//r(r-6).
sa se determine
[o
i i,l
i p*ntru care matricea A este inversabilA'
-$-rlem
det(n)
=2'A-i.
}ila:ri,cea
A este inversabili dacA i';
-i
e
''tt
(t
u)
=
{i,
E}
'
igu-lta cazurile:
.
i';= 0 ct solufiile a .
{i'
a};
.
i,,;= i+ I
=
6, cr solutiile a.
{6,
3}.
-t,sadar.
A este inversabilA
pentru a.
tO,
i, 3, a).
81
r
ll.Jnele
9i
corpuri
1.3.
fnele
de funcfii
reale
Fie
(D, +,')
inelul
numerelor
reale,
M c Q o mulfime
nevidd
gi
,I(Nr)={rlr:M+D}.
Pe
multimea
:,V
(M) se delinesc
operafiile
de adu
funcfiilor:
vrvrq!-r'.s
uc aqunare
pi
inmul{ire
a
,, +,, : :/; (Nr) x :t;
(M)
_+
a; (M),
(f,
S).-+
f + g,
(f +
S)
(*)
=
f (*) +
e
(x),
x c
M
,,.,,:,t; (M)
",t;
(M)
_+
.t;
(M),(f,
e)
_,
f
s,
(f
;ji_i =
f(x)
s(x),
x e M.
,""
"ffff|*i
jlr:?fi1fiile
de adunare
si inmul{ire
a funcfiilor
reale
are
Demonstratie
veriffcarea
axiomelor
structurii
de inel
se face
avand
in
vedere
proprietifile
adundrii
qi
inrnulu;
numerelor
reale.
ace
av6'nd
in
ved
A:rioma
grupului:
(;f
@\,
+) este grup
comutativ.
c
Asociatiuitatea.
Fie
f, g,h
e ,I(NI).
Atunci,
pentru
x e M, avem:
((r*s)+rr)(x)
=
(r+g)(x)+tr(xj
=
(r(x) +g(x))+rr(x)
=
r1"1+(s(")
+h(x))=
=
r(x)*(g*rrX")
= (f +(g+h)Xx).
eqaaar:
(r*e)
+ h
_
f +(g+
h).
""*
.,#ffi::fiffiff#::T:#:'cd
tuncna-nuta,
r:M-+,D,
r(x)
=6,
**
",#ffi':fi:ffiHhT::i;"(M),
atunci
funcfia
-f
e,r
(M)
t
Comutatiuitatea.
Fie
f, g
e .z;(M).
Atunci,
pentru
x e
M avem:
(r + gxx)
=
r(x)
+
S(x) =
g(*)
*
(*)
=
(g * r)(*),
deci
f + g
=
g
+ f.
A:rloma
monolduluf:
(.2_(Vf),
.)
."t"
monoid
comutativ.
o
Asociatiuitatea.
Fie
f,
S,
h e ,I
(M).pentru
x e M, avem:
((r
e).r,X*)
=
(r
s)(*).n(*)
=
(ri*i
*("t.o(;)
=r(*),(e(").h(*))
=
=
r(*)
(st'X")
=
(f (sh))(x),
deci
(rs)
h
_
r.(gh).
.
Elementulneuht;.-
Funcfia
f e,t_(Nt),f
:M_+fO,
f(x)=1,
xe ie,
este
element
neutru
in raport
cu inmulfirea
functiilor.
o
Comutatiuitatea.
Daca
f,g. J;(M)
9i
x e M, avem:
(r.e)(")
=
f (")
s(*) =
g(*).f
(*)
=
(g r)(x),
deci f
.g
=
g.f.
A:riomele
de distributivitate
Fie f,
,
h e J; (M) qi
x e M. Se obtine
succesiv:
(r.(s + n))(x)
=
r(x)
.
(g + rr)(x)
=
r(x)
(g(") + rr(x))
=
r(x).s(x)
+
+f(x).h(")=(f .g)(")+(f
.h)(")=(f
.g+f .r,)(*),deci
f
,(enh)=f
.g+f .h.
Analog
se aratd"
ca (f * g).h
=
f
.h
+ g.h.
Asadar
(,t;(tW), +,
.)
este inel
comutativ.
3 OBSERVATII
l. in cazul
in care funcfiile
din multim
ea ,r (M) au anumite
proprietati,
se obtin inele remarcabile
de functii reale.
'
Dacd
v$", b])={f
:[a, b]*,"
lf
continu'],
se obtine
inelul
comu_
tativ
(ru ([a, b]), *,
.)
ai funcliiior
continue.
o
Dacd
"([",
b])
=
{f
:
[a,
b]-,
m
I
f <trerivabti6.],
se obgir:e
inelul
comutariv
i.:'([a,
b]), *,
.)
at functiilon
cterivabile.
r
Fentru
,'//={f:M-+in|trmarginita},
se ob{ine inerul
cornutativ
(,ft,
+,.) at funcfiiior
mflrginite.
n
Pentm
pr={f
:rQ-+&lf
periodicadeperioacl&T>0},
se obxine
inelul
comutativ
(p", o,
.).
2. $dstd
inele
de functii
reale
nu numai
in raport
cu adunarea gi
inmultirea
functiilor.
Dac&
(C,*) este un sub-
grup
al grupului
aditiv
(n, +),
atunci
tripletul
(ena(C), +,,) este inet ne_
cornutativ (inelul
endo_
morfisrnelor
lui G).
4!grbr!
r
ll. lnele gi corpuri
TXEHCITII
SI PROBITME
EXERSARE
81. Si se stu.dieze
distributivitatea
legii de compozifie
,,
T.,
in raport
cu legea de compozifie
,, J_,,, pe
mulfimea
M, in cazurile:
a) M=e,xrr=t*,
xIY=2x+2y;
b) ltl=Q,xTy=xy,
xIY=x+y+l;
c) M=Q, N T y=2:cy+4x+4y+6,
xJ-Y=x+y+2;
d) M=[), x T y=-r<y+3x+By-6,
x1Y=x+y-3"
D2. Pe mulfimea
Z se consideri opera-
tiile algebrice
x
-L
ytt*
+ y
+ 2 si
xTy=xy+2x+Zy+2,
al Si se arete cd
(2, f, r) este un
inel eonoutativ"
t"r) S* se deterrnine
elemaentene
inver-
sa!*iLe atre inelutui"
eS. S& se srud.iezc
dae* (i{, 1, T) este
ine! qi s& se d,eternrlne
elementele
imversabfle,
in saaurile;
a) x"Iy=:{+y-3,
xTy=xy-3x-3y'12;
b) x-L!=x+!+2,
xTy=Zt<y+42+4y:6;
c) x1y=x+y-5,
xTy=xy-5x-5y+3O.
84. Sn se studieze
dacA adunarea
sl
inmulfirea
matricelor determini pe
mulflmea
M o structura
de inil,
pentru:
a)
b)
e)
d,l
e)
"={[;
I
M=Jr.
b
L(.-u
a
l("
o
*=1io b
ll.o
o
f{"
2b
nn={lu
a
[["
0
iIa+n
toI
=.{t
[[
-b
",1
. n];
|
",0.
o],
.,O -
Oi,
o)
ol
a+b)
I
a,beQf;
j
*, b.
oi.
O\I
|l
nli
L)
I
nlo
l
^
-b)
Af .
t9
rnutflmea
e se deflnsc
opera-
tllle algebrtce:
QxQ+R
(a
r)-+xryYrnrax{x, y};
QND*rP,
(*, y)-+*
ryYrntn{*,
y}.
S& sr, studieze
dlstributlvltatea
ope_
rtplei
,, i,. in raport
"r,
op""rli,
,, T " qi a operaflei
,, T., in raport
cu operafia
,, J..,.
.A2, Pe mullimea
Z se definesc
legile
de compozitie:
lx Z -+2, (*,
V)
-+* t yY;,+y-3;
def
xTy
=
xy+Irn(x)"1*(y).
a) $i se arate ci tripletul
(C, f, f)
este lnel comutativ.
b) Sn se determine
elementele
inversabile
ale acestui inel.
APTI.OFUNDARE
43.
(*, y)
* *
-r.
yuJt*. y
-
gx
+ ay + b.
$5. se deterrnlne
a, b e Z, astfel
inc6t legea de compoztlte
,, J-,, si
fle dfstributlv{
in raport cu
,,
T
,..
Pe multimea
O
raflile algebrice
se conslderi
ope-
def
xJ-y
=
x+y
9l
B4
.{4. Pe mulfimea M
=
(O, + o) se defi-
nesc operatiile algebrice:
def def
xIy
=
x.y
Fi
xTy
=
xlnY.
a) Si se arate cA (U, f, f) este
inel comutativ.
b) SE se determine
U (M).
Fie aeD gimulfimea:
a=l*.,d.rl"I
l=(; l4
a) Si se arate cd.
(*^, *,,) este inel.
b) Si se determine
U (Mr),
Pe mulfinnea A
=
QxQ se deflnesc
operagiile algebrlce:
def
(*,y)*(a, b)
=
(x+a, y+b),
(*, y)'(a, b)
=
(xa, xb + ya)
a) Si se arate cd (4, *,
.)
este un
ineI.
b) Si se determlne
q
(A).
Se consideri mulfimea:
*
=
lt"
zt -+t
I
fr(*)
=
e.. xr a e z).
Si se studieze daci urmitoarele
triplete f,ormeazi inel gl si se afle
W (9) in fiecare caz:
al (9, +, '); b) (9, +,
,i1;
Si se arate ci mulflmea:
l(^ b\l I
"=tlu
",J
l"'t'cezz]'
impreuni cu adunarea gi
inmul-
lirea
matricelor formeazi. un inel.
Sd se determine numirul elemen-
telor acestui inel pi
A (M).
fofS"
consideri multimea M
=
{a,
b, c}.
[Q-"u
se arate cn (s(M), A, n) este
uri inel comutativ.
r$"u se determin e
ql(s(M)).
\
Alo.Fte (A, *,
.)
;t
(n, +,
.)
doui tnele.
Pe mulfimea M
=
AxB se deflnesc
operafiile algebrice:
("r, br)+ (a2, lr)Y(a, + a2, b1+ b2)
qi
(ar,
h).
(.r, tr;Y1ar. az,
h.bz).
a) Si se arate ci (M, *,
.)
este un
inel, numlt produsul inelelor A gl B.
b) Si se arate ci u(4=q@).q(B).
All. Sn se d.etermine produsul inelelor:
al (zz, +, ')
+r
(zr, +,
.)t
, b) (z.2, +, ')
ei
(zr' +'').
47.
O
Reguli de calcul intr-un inel
Calculul algebric cu elementele unui inel (A, +,.) respectd toate
regulile de calcul date pentru grrp
Si
monoid, cAnd sunt.implicate
separat adunarea, respectiv inmu{irea inelului. in afari de acestea,
intr-un inel existA gi alte reguli de calcul specifi.ce, care fac legdtura intre
cele doud. operafli algebrice ale inelului.
Fie (A, +,
.)
un inel cu elementul nul O qi elementul unitate 1. Din
definilia acestora se ob(ine c5.: O+O
=
0
gi 1.O
=
O.l
=
O.
85
Demonstratie
a)Fie ae A si x=a.0.
Se obfine: X
=
a.O
=
a'(O+O)
=
3.'0+a.8
=x+x.
AplicAnd regula reducerii in grupul
(n, *) se obtine x
=
O, deci
a.O
=
O.
b) Se considerd" x
=
0.a qi se obfine:
x=(O+0).a=0'a+O.a=X*X,
deunde rezuhtd,cd x+X=X si x=0. I
3 OBSERVATII
1. Dacd intr-un inel (A, +,
.)
avem I
=
O, atunci pentru a e A se obfine:
a
=
a' I
=
a'0
=
0, deci A
=
{0}.
Inelul in care 1
=
o se numeste lnel nul.
in contlnuare se va presupune
ci l * O gi lnelul (A, *,
.)
nu este
inel nul.
2. Reciproca teoremei 4 nu este adevaratd., deoarece existd inele (A, +,
.)
:.n care un produs sa fie egal cu oA, fara ca unul din factorii pro-
dusului s5. fie 06.
@ Exetnple
o
in inelul de matrice
(.rr(c).*,
)
.rr.rr,'
[l ?] f ] :l= f:
ll=
o,
(o r/
\o
o)
[o
o)
-z'
r
in inelul (zu, *,
.)
avem: t 3
=
0, S.a
=
o.
Divizori ai lui zero intr-un inel
*
pEFtiltTtE
l.
Ri" (R,t,T) un inel cu elementul nul Oo.
-Unelement
de A \
{O^}
I se nrimeste illvizor
al lui zero dacd. existi d'e A \
{oo},
astfel itr"it'
I ord'=oA sau d'Td=oa.
Dupd. cum s-a constatat in exemplele date in observalia 2, inelele
("or('r),
+,
.)
+i
(Lu, *,.) au divizori ai lui zero.
* DEFII{ITIE
I'un
inel comutativ nenul gi
f,era divizori ai lui zero se numeste
I domeniu de integritate sau inel integru.
TM
ffi
ffi
IE:
d.
te
)
)-
3 OBSERVATII
1. inelele numerice Z,
,Q,
e,
'C
sunt domenii de integritate.
L Fie (A,
*,
T) un domeniu de integritate. Atunci x T y
=
Oa
(?
X
=
OA
sau
Y
=
OA.
c" Fie n ) 2 un numir natural compus. Atunci inerur (Ln, *,.) nu este
domeniu de integritate. intr-adevdr, dacd. n
=
p.e, cu p, q > 2, se
cbrine: 6
=
i
=
i.a,
deci
fr
qi
Q
sunt divizori ai lui zero.
,1"
orice divizor al lui zero aJ inelului (A, *,
.)
ru este element inver-
sabil. intr-adevd.r, fie a e A, divizor aI lui zero. Daca a e,ttt (A), existd.
be'l/(A), astfel inc6.t a.b=I qi b.t=r. Deoarece a este divizor al
lui zero rezulta ci existA c e A \
{0},
astfel incd.t c.d
=
o. Din relalia
a.b=l seobfine c.(ab)=c
Fi
(ca),b=c, deci O=c, incontradicf.ie
cu c * O. Asadar, a*,,?t(A).
Urmitoarea teorema da o caracterizare a divizorilor lui zero in
:nelul claselor de resturi modulo n.
"\emonstratie
Sa presupunem
ca (x, n)
=
d > 1. Rezulti cd. existi p, q
{2,9,
...,
n
-
1) astfel incAt X
=
p.d qi
n
=
g,d.
Se obfine: i.a
=
(;On
=
plqI;
=
t; =
6, deci i este divvnr al lui
zero.
Reciproc, s5' presupunem
ca i
existi
i./.nt
{0}
,
astfel incdt
i.i
=
0. Dacd am avea (x, n)
=
1,
ar exista r, s eT-, astfel irrcAt
IX i- SI1
=
1.
Din aceastd relafie se obfine:
i=ff;;n=fr*fr=;.in6=
=;.i,
deci i e,tt(il.), ceea ce nu
se poate. Asadar, (*,r) > l. I
87
este divizor al lui zero. Rezulti. cA
Algebri
.
Il. lnele
9i
corpuri
Regula sernnelor intr-un
inel
Fie (A, +, ') un inel. Deoarece
(A,
+) este un grup
comutativ,
sunt
valabile regulile de calcul specifice grupului.
Astfel, in notafie aditiva,
avem:
.-(-")=&,VaeA
tl)
.
-(a+b)=(-")*(-b),V
a, beA (Zl
.
a+b=O+b=-a gi
a=_b, V a, beA (g)
Daci in locul scrierii a + (-b) se foloseqte scrierea a
-
b, relatia (2)
devine
-(.
* b)
=
-" -
b, sau, rnai general:
-(",
* az*...+arr)
--al
-
a2-...*a.,,V
at, a2,..., dn e A, ne N'.
in cazul inelelor numerice z,
re,
lp,
16
se regiseste regula schim-
bdrii semnului termenilor
unei sume dintr-o parantezl,
dacd" in fata
acesteia se afld. semnul minus.
I\emonstratie
a) Fie a, b e A. Se obfine succesiv:
O
=
O.U
=
["*(-")].b
=
a.b+(-a).b,
deci ab+(-a).b
=O.
Din aceastd egalitate rezultd ca (_a)b
=
_("b).
Analog, se aratd" cd a.(-b)
=
-("n).
b) RezultA succesiv:
(-u) (-u)1-(" (-b))=
-(-(ru))=
ab. I
3 OBSERVATIE
.
in inelul (4, +,
.)
au loc egalitdtile:
(-f)."
= -a $i
"
(-I)
= -a,
V a e A.
&n6/"rnnru7ohtal&,
tr Fie (A, +, ') un iner si x e A. sa se arate c6 dacd x e at (A), atunci
-x
e
olr
(A).
Solutie
Fie x e
olt
(A). ri.ezulta cd existd x' e
ort
(A), astfel incat x
.
x,
=
1.
Algebri
.
ll. lnele gi corpuri
Se ob!.ine: (-") (**')
=
x'x'
=
L'
Aqadar;
-xe_,il(A).
Mai mult, in inelul (A, *,') se obline: (*x)-t
= -x-I.
Legi de sirnplificare in inele integre
Fie (A, +,
.)
un inel. Deoarece (A,
.)
tt este grup, regulile de sim-
plificare in raport cu inmul{irea lnelului nu pot fi apiicate in orice inel.
Demonstratie
a) Din ax
=
ay rezultd. succesiv:
ax + (-ay)
=
ay + (-"V)
=
O,
(1).
Folosind regula semnelor in inel, relafia
(1)
se scrie:
o
=
ax * (-"v)
=
2X *
"'
(-v)
=
a[x * (-v)].
Deoarece inelul este integm
si
a * O, se obfine cA x * (-y)
=
O,
relatie care conduce la egalitatea x
= -'(-y) = Y.
b) Se demonstreazd analag punctuiui a)'
(Terna)
E
Legite de simplificare sunt utile in rezolvarea ecuafiilor intr-un do-
meniu de integritate.
&o$le*ntnryn'htaln
tr SA se rezolve in Lz ecuafiile:
al x2 ***2=6;
b) x3
-3**
i=6.
Solufie
a) Ecua,tia se transformd succesiv:
*2
-i*o-i
=
0,
("-iX"*
i) *("-i)
=
0
si
se obtin"
(*
-
iX".2)
=
0.
Deoarece inelul il-z este inei
integru, rez:ulfd. ci *-i=6 sau
**i=6,
".rsolutiile
x=i
$i
x=6.
Mulfimea solufiilor ecuafiei este S
=
{i,
U}
b) Ecuatia poate fi adusd la forma:
(*
-
i)'
(*
* 2)
=
o.
Mulfimea solu{iilor ecuafiei este S
=
{i,
E}
EXEnCTIil
$t
PRoBTEME
El. Se se determlne elementele x e Z'
care sunt divizorl al lul zero, in
cazurile:
a) n
=
4; b) n
=
6; c) n
=
B; d) n= 6O.
82. Si se arate c[ urmdtoarele inele
nu sunt inele integre:
al (s(z), +,
.);
b)
('ar1a7, +,.).
E3. Pe mulf,imea E=QxQ se deflnesc
operafiile algebrice (a, b) + (*, y)
=
=
(a + x, 6 +
y)
9i
(a, t).(*, y)
=
=(ax+
2by, ty +bx).
a) Si se arate ci. (p, *,
.)
este inel.
b) Si se determine divizorii lui zero
g
w(e).
E4. Fie (A, +,
.)
un lnel. Si' se arate ci:
a)
-(-a-b)="+b;
t) (-a)'(-b
-
c)
=
ab + ac;
")
(-" + b).(a + b)
=
6z
-
a2, daci
ab
=
ba.
85. Sn se arate cl intr-un inel comu-
tativ (A, +,
.)
are loc egalitatea:
(a+b+ c)2
=rz
+b2 +c2 +
+2(ab+bc+ca).
Ce devlne aceastl egalltate fu Az?
Dar in Zs?
E6. Si se arate ci in inelul 22 au loc
egalittfile:
87.
a) (a+b)'="*U;
b)(a+b)t=.+b,VneN*.
Si se arate ci in inehrl 24 au loc retra-
fiile:
a) (a + b)"
=
^'-
2at + U2;
b) (a-b)'=r' +|ab+b2;
c) (a+o)n
=(.'
*o,)'=(r,
-or)'.
Si se rezolve ecuafiile:
a) x2+0=6 in zs
Fi
z6;
b) xa+x2+i=6in
zs?itzi
c) x6+6=6 in zz.
fie (.+, *,
.)
* inel comutativ qi a,
b e A, astfel incdt a2
=
d, b2
=
b
gl M
=
{ab,
1-a, l-b}. Si se arate
ci daci x e M, atunci z2
=
z.
EXERSART
88.
APROFUNDARE
($
t* se rezotve in Zl2ststemele: 42. Se se rezolve in Zs sistemele:
')
{?"+6v=?,
o,
{:
+6v=a^.
[3x+7y=6 [3x+7y=e
i,,-
n
{i.
+av
=1,
o,
{i.
.?
=i.
,
..*' l4x+Sy=z l3x+3y=1
'ri
Algebri
r
ll. lnele gi corpuri
$s
Fie (A, +,
.)
un inel qi a, b e A.
Si se arate ci daci x
=
I
-
ab este
element inversabil, atunci 1- ba
este lnversabll gf (f
-
ba)-l
=
1+ lx-la.
fte (e, +,
.)
un inel qi a e A, astfel
incit a2
=
O. S[ se arate ci ele-
mentele l-a ql l+a sunt lnver-
sabile.
A5. Fle (e, *,
.)
un lnel gl a e A. Si se
arate c[ daci exlstl n N', agtfel
incit ar
=
O, elementul 1- a este
inversabll.
;1
\
$.
rie (e, *,
.)
un inel astfel incit
x'2=t,VxeA.
(inelul
A se numegte inel booleon).
Se se arate ce:
a) x+x=O, V xeA;
b)(x+Y)'=*+y,Vx,YAi
c) inelul A este comutativ.
Si se arate c[ lnelul (A, +, ') este
comutatlv daci are loc una dlntre
proprlettflle:
a)x6=x,VreA;
b) x12=x,VreA.
rfe (A +,
)
.tn tnel
9l
a, b e A
n e lt'.
Si se arate ci daci 1
-
(ab)n este
lnversabll, atunci
9i
f-(ba)r este
lnversabll.
47,
DEZ\IOLTARE
D1. nie (e, +,
.)
un lnel nenul.
a) Cel mai mic numdr n N', cu
proprietatea ci n. I
=
Oe se nu-
megte coracteristico inelului A. Sn
se determine caracteristica inelelor
12, Zs, Za. Generalizare.
b) Un tnel (A, *,
.)
are caracteristica
zero, daci pentru oricare n N',
n'l * O5. Si se arate ci inelele
numerlce Z, Q, P, C au caracterls-
tlca zero.
S[ se arate ci intr-un inel (A, +,
.)
cu caracterlstlca 2 au loc relatllle:
a) (a+ b)2
=*+b2,
V a, b e A;
b) (a+b)'"
=a2"
+b2", V a, beA,
neN'.
D3. Si se arate cl orice inel cu carac-
teristica 4 are dlvlzori ai lul zero.
D4. Sn se arate c[ orice inel integru
are caracterlstica zero sau un nu'
mir prim.
D5. St se arate ci furtr-un lnel comutatlv
(e, *,
.)
cu caracterlstlca p s N', p
numir prlm, edsti relafla:
(a+b)P=aP+bP,Va,beA.
C
R4(-(4) S
tatv
"")
/
/"
D2,
O
corpuri
Inelele numerice ('Q, +, '), (P, +, ')
Si
('C, +, ') au proprietatea remar-
cabila cd oricare element nenul este lnversabil. Pentru aceste inele
multimea unit6!.ilor este
,Q',
lQ', respectiv O'.
91
Algebri
o
ll. lnele
Si
corpuri
*
pEFtl{rTil
l.
Un inel nenul (K, +,
.)
in care oricare element nenul este inversabil,
I
""
numegte corp.
I. Daca inelul K este comutativ, corpul K se numeqte corp comutatlv.
Tfipletele (,Q, +,'), (tp, +, ')
Oi
(,C, +, ') sunt corpuri comutative'
3 OBSERVATII
1. Pentru un corp (t<,*,
.)
existA egalitatea: ''tt(K)= K \
{O}
=
n-.
Rezultd cd perech."
(K",
') este grup.
Agadar, tripletul (K, *, ') este corp dacd. verificd. axiomele:
a) (K, +) este gmp comutativ;
b)
(K ,
.)
este grup, numit gruput multipticativ al corpului K;
c) inmultirea este distributivd fa!.d. de adunare.
2. Un corp (K, +,
.)
nu are divizori ai lui zero.
intr-adevAr, dac6 a, b e K*, astfel incdt a.b
=
O, atunci se obtine:
a-l'a'b=a-l
.O
sau I'b=0, deci b=0, incontradicfiecu beK*.
3. Inelele (,Q, *,
),(tp,+,
'), (,C, +,
.)
sunt corpuri deoarece oricare ele-
ment nenul este inversabil. Acestea sunt numite corpuri numerice.
&aile,n a,&/ehtaln,
El Fie de N' r:n numar natural liber de pAtrate
Si
A(fi)={r*OJa
I
a, b eQ), Q(tJd)
=
{.*biJa I
a, b e,Q}.
Sd se arate ca
(O(fi),*,
.),(O(iJd),
*,
.)
",rrrt
corpuri comutative
(corpuri
de numere pdtratice).
Solufre
Pentru x, y Q(Jcl), x
=
a+b.fr, y
=
u+ vJd, se ob!.ine:
x*
/ =
a+u+(u +v)fi e o(.,fi)
oi
x.y
=au+bvd+(av+bu)G.
o(fi),
Rezulti. ca Q(.tr) este parte stabil5. a lui,D in raport cu adunarea
gi inmulfirea.
Perechea
('nfi,+)
este gn.p abelian, d.eoarece adunarea este
ciativA gi comutativi; numdrul O
=
O + OJd e
.Q(rE)
este element neutru,
l
aso-
92
iar dacd X
=
E *bfi e
o(fi)' atunci
*x
=
(*a)+ (*n)JE . a({u) este
opusul lui x.
Perechea
(n(n) \
{o},
.)
este grup
comutativ.
intr-adevar,
inmurfirea
este asociativd pi
cornutativa,
elementul
1
=
1+ oJd e
Q(fi) \
{o}
este element
neutru.
Fiex=a+bJd.a(fi)
\{o}.
Sd determinam
x' .
O(Ja) \
{O},
astfel ca )o(,
=
L. Avem:
*,=]=
I
-a-b.,fr
a
b
x
a+uffi=ffi=;{brd
-J*%Jo.'o(fi) t
to}
se observi
ce a2
-
b2d * o, deoarece
din a2
*b2d
=
a ar rez,rta
a
=
+bJd,
in contradicfie
cu a e
,e'.
in concluzie,
(O(Jd)
\
{o},
.)
este grup
comutativ.
Deoarece
inmurfirea
este distributiva
in raport
cu adunarea,
se
obtine
"a
(O(Jd),
+,
.)
este un co{p cornutativ.
Analog se aratd. ca
(O(iJO),
*,
)
este corp comutativ.
in acest corp: ;'
=
--l--
=
^-3-^
*
=
*bi.
a + biJd
a2 + b2J u2 +nra

=
o(iJa).
Fie n numdr prirn.
Atunci pentru
orice i eL.n, xelt,Z,...,
,r_l)
avem (r,
")
=
l, deci i e,'tt (Un). Asadar, L,, este corp comutativ.
Reciproc, fie ca z', este corp. Dacd, prin
absurd, n nu este numar
prim,
rezultd
c6 existd p, q N. \
{r},
astfel incrit n
=
p.q.
se obtine
i A =
fr
=
6, deci zo are divizori ai 1ui zero, imcontradic{ie
cu faptul
ca
Z' este co{p.
Aqadar, n este numdr prim.
t
C OBSERVATII
1. Dacd p N este un numd.r prim,
atunci existd corpuri
cu p elemente.
Un astfel de corp este Zo.
Algebri
.
ll. Inele
9i
corpuri
N
2. Orice corp finit (X,*,
.)
*. p^ elemente,
unde p este numar prim.
in concluzie, nu existA corpuri cu 6, 10, 12
elemente.
3. Orice corp finit este comutativ,
(Teorema
lui Wedderburn).
Corpuri de matrice
Inelul de matrice patratice
(.,tt"1x7,
*,
),
unde (4,*,.) este inel, nu este in general
corp.
intr-adevAr, daca A
=
lQ, atunci in inelul
(,4qq,
+,.) matricea
M
=
f
o ll,
."t. divizor al lui
""ro, "r,..,0
[,9 1) f ? 1]= f: ?)=
o,.
[o
o)'
---- -
(o oJ (o o) (o o)
'
Condifia ca inelul
(,O"(o),
+, ') sa fie corp este ca V M e ,;//^(A)
sa fie matrice irwersabilA, ceea ce revine ia faptul ca det(M) e
"//
(A\.
EXERCTIil
$r
PRoBTEME
EXERSARE
81. Pe mulfimea Q
se definesc opera-
def
fiile
algebrice xfy
=
x+y-5 qi
def
xTY
=-xY+5x+5Y-2O.
Si se
studieze daci tripletul (O, f, 11
este corp.
.62. sa se arate ci tripletul (tu, f,
r;
-'
este corp comutativ, dacf:
/al
l,t=Q, xly=*+y-4,
xTY=xY-4(x+Y)+2O;
b) M=Q, x I
Y=x+
y*1,
xTY=4>rY+3x+3Y+1,5;
Algebri
r
ll. lnele
$i
conuri
gDM=n, xay=x+y-1,
xTy-2xy-2x-2y+Bi
d) M=Q, xl-y=x+y-2,
ll
x i/=
+*y-f(x+y)+9.
.il
'Egl
Se se arate ci mulflmea M impre-
J
une cu adunarea qi
inmulflrea
matricelor determinl o structuri
de corp, dacl:
E4. Fie eeC osolutleaecuafiei f +x+
+l=O gi mulfimea n(e)={a+bel
a, b e P. Si se arate ce n (e) impre-
uni cu adunarea qi
inmultlrea
nurnerelor complexe determlnl o
structuri de corp comutativ.
n,
"={(i
:)
,,
"={(i
"J)
c) M
=
{(".;
,, *={(l
;)
"],
O};
a,t.O);
no)
a
-b)
a,b e
a,b e
,E5t, Sil se arate ci mu$imea M irnpreuni
-
cu operafille algebrlce date deter-
mlni o structuri de corp comutatlv,
daci:
def
-..-
ul.,M
=
Q, x l- y I-
{*s
+ y5 qi
def
xTY
=
a'y'
def
b) M=(O, +o), xJ-y
=
x'y gt
def ,
xTy
=
xlny.
".
c].
.A1.
A2,
Fie a, b, c e Q. Pe mulfimea Q se
deflnesc operafllle algebrice:
def
xJ-Y
=
ax+bY-2 qI
def
xTy
-
xy-2x-2y+c.
Si se determine a, b, c pentru care
(n, I, f) este corp comutativ.
Si se arate ci adunarea qi inmul-
firea
numerelor complexe determint
pe mullimea M o structuri de corp,
daci:
"--_.
,
'
d\u
=
o();
il\/
ISM
= 0(i)
=
{a+bi
I
a, be
Q};
t);
M
= o(Jt, JE)
=
{.
+ bJE + cJd +
+dJG
I
",
b, c, de0).
APROFUNDARE
Afl.
A.4.
[ax, xeQ
Fie f^:D-+D. f^
=l
-[o,*ee\e'
Se se arate ci adunarea gi compu-
nerea funcfiilor determlni pe mul-
fimea
r={f.
laeQ}
o structuri
de corp comutatlv.
Fle K-{O,L a, b} un corp cupatru
elemente. Si' se arate ci:
a) ab=ba=1;
b)a2=b;
c) a3=l;
d) a2+a+l=O;
e) 1+1=O.
Si se scrie tabla lui Cayley pentru
operafiile corpului K.
95
r
ll. lnele gi corpuri
O
Morfisme de inele gi
corpuri
Fie (A,
.,
'r) Fi
(8, t, T") doua inele.
*
pEFiltTil
.
O functie f : A
-+
B se numepte morfism de inele, dacd:
a) f(x.y)
=
f(x) r f(y), v x, y e A;
b) f(x*y)
=f(x)
rr(v), v x, y e A;
c) f(lo)=ln.
r
Functia f : A -+ B se numegte izomorfism de inele daci este mor-
fism de inele si este funcfie bijectivd..
.
Inelele A qi B se numesc inele izomorfe daci existd. un izornorfism
f:A+8.
PS.strAnd notafiile uz.uad'e
,,
+
"
$i ,,."
pentru legile de compozilie
ale unui inel, funcfla f : A -+ B este morfism de inele daci.:
.
f(x+y)
=f(x)+f(v), v x, y e A;
'
f(x'v)
=f(*)
r(v)' v x,
veA.
'f(lo)=t".
un morfism de inele f : A + B este in particurar
un morfism de
grupuri.
RezultS. c5. f are proprietd,file:
a) f(O")=Osi
b) f(-x)=-r(x),vxe
A;
c) f(nx)=n.f(x),V
xe A si ne Z.
@ Exemple de marjisme d.e inele
I
Fie (A, +,
.)
un inel. Funcfia identicd. f : A -+ a, f (x)
=
x este morfism (izomorfism)
de inele.
Un morJism de inele f : A -+ A se numepte endomorfism al inelului A. Multimea
endomorfismelor inelului A se noteaza End(A). un izomorffsm de inele f : A + A
se numeqte automorflsm al inelului A. Mulfimea automorfismelor
inelului A se
noteazd. Aut(A).
rFunctia
f :l-+2", f(x)=i estemorfismdelainerul
(2,*,) lainelul (2",+,.),
numit morflsm canonic.
96
Algebri
.
ll. lnele si corpuri
3 O-BSERVATII
1. Daci inelele (A, *, ')
;i
(e, +,') sunt inele izomorfe, atunci grupurile
(4, n)
Si
(8, +) sunt izomorfe. Orice izomorfism f : A -+ B de inele
este in particular izomorfism al grupurilor
(A, +)
;i
(n, *). Reciproca
este adevd.ratS?
2. Dac5. (tut, *,
.)
Si
(e, +,
.)
sunt inele si M c A, iar f : A -+ A este auto-
morfism al lui A, atunci restrictia lui f la M este automorfism al lui M.
* DEFrl{rTtE
Fie (K, +,
.)
;i
(K', *,
.)
doua corpuri.
.
Functia f : K + K' se numepte morfism (izomorfism)
de corpuri
dac6 f este morfism
(izomorfism)
de inele de la K la K'.
@ Exetnole
r
Functia f :
,D
-+
'C,
f (z)
=
Z este automorfism al corpului (C, *, ').
r
Functia f :Q(JB)-0(J5),f(a+rrJE)=a-bJF este automorfism al corpului
(o(ra)'.,)
%6len A,uTohtal&'
f(
"
sb\
Fie M={l I
L\.n
a
)
f :Q(Jd) -+ ,,//2, f
tJ)
."" izomorfism de la corpul
(n(VE),
*,
.)
r" corpul (tut, *,
Sotutie
(a
3b\
(x
3v)
FieA=1.
l,B=l
"
l,A,BeM.
\b
a)
[v
x)
seobfine: A+B
=(?o"
tb*3u)
,,
ou=[,o*|ou
Sav+3bx).
\b*y
a+x
)
'
\
ay+bx ax+3by
J
Daca u
=
a+bJ5.,o(J5), v
=
x+yJ5.,a(fi), avem:
ffisth=
r(d+x+(b*
v)Ja)
=
[;l;
t:l:')
=
A+n
=f{uSg{v).
|
",0.
n].
(a
+ uJd)=
.//z
(a
Ib
)
(,a). S5. se arate cd. functia
97
Algebri
.
ll. lnele
9i
corpuri
Analog se obtine:
...,qqds#,q\ / , r=\
(ax-3by
W)=
f
(ax
+ 3by + (ay + bx)V3)
=
[
ry n n*
3av + 3bx\
-
l=A'B:
ax+3by
j
Avand f
(r
- oJd)=
[;
corpuri. Se verificd uqor cd
izomorfism de corpuri.
30)
|
=
I.. rezultA ca
L)
f este funcfie bijectiva.
f este morfisrn de
in concluzie, f este
#li s:
*li r r; irir r lii
ItJSti*ii::=
Demonstratie
Deoarece (K, *), (ff:, +), (t<", *) sunt gmpuri, atunci funcfiile f pi g
sunt morfisme de grupuri, deci
si
I "
f este morfism de grupuri.
Rezultd ca: (g.f)("+y)=(S"f)(")*(S"f)(v), v x, yK.
in mod analog, rezult6. cd g
"
f este morfism
(izomorfism) intre
gmpurile
(^.,
)
qi
(K" \
{o},
).
Rezults. ca: (g
"
f)(w)
=
(g
"
f)(") (S. r)(v), V x, y e K.
De asemenea, (g
"
f)(1)
=
g(f (t))
=
g(t)
=
t.
in concluzie, g .
f, este morfism
(izomorfism)
de inele
(corpuri).
I
DemonstretLe
Fie (X, *,
),
(K', *,
.)
doua corpuri, f : K + K' un rnorfism de
corpuri, qi x, ye K, astfei incAt f(x)=f(y). Dac5" presupunem prin
reducere la absurd cA x*y, rezulta cA x-y*0. Atunci x-y N(K)
qi existA a ')//(K) astfel incdt a(*-Y)
=
f . Se obtine succesiv: I
=
f(1)
=
=f(a(x-y))
=f(a).f(r-v) =r(a)
[r(")-r(y)]
=o,
in contradictie cu
1* O. Aceastd contradictie aratd cd x
=
y qi astfel f este func{ie
injectivd. !
o
ll. lnele
gi corpuri
'7ro4lprrr?n,
?e/ilk 4zfp,
E 1" Sa se determine automorfismele corpurilolQ, lp, Zp.
SoLutie-
a) Fie f
'rQ
-+
iQ
un autornorfism de corpuri. Rezulta ca f este
automorfism al grupului ('4,*), deci f(")=x f(t),Vxe
't).
Deoarece
i(1)=I se obline cA f (*)=x, Vxe
,Q,
este singurul automorfism al
corpului,Q.
b) Fie f : lQ + lQ un automorl]"sm al corpului lD. Vom arata ca
f (x)
=
x, V x e Q. Pentru aceasta vom parcurge urmdtoarele etape:
I. Se aratA ca f (N)
=
x, V x e
'Q'
2. Se aratd cA f este mclnoton crescdtoare pe lQ.
3. Se arata cA f este functia identica.
1. Funcfia f fiind automorfism al
$rupului
(m, +), este automor-
fism si al grr-rpului (e, +)si rezulti imediat ca f (x)
=
x, Vx 'Q.
2. Aratam mai intAi c5. pentru x > O rezulta f (x) > O.
intr-adevar, dinrelatia f(^'V)=f(x) f(V),Vx, ye1f2, pentru x>0
se obtine:
r(*)
=
t(Ji J")= (r(v?))'
'
o.
Fie acumx<y. Rezultd. ca z=Y^x>O,
qi avem O<f (z)=f (y*x)=
=f
(y)*r("),deci f (").r(v).
Agadar, f este functie strict crescdtoare
pe lQ"
3. Sa aratam cd f (*)= x, Vx e Q' Sa presupunem ca exista
x6 e lQ, astfel inc6.t f (x6)* xs.
Fie, de exemplu, f (x6)< xe. Considerdm r e
'Q,
astfel incAt
f ("0)< r
(
Xs.
(1)
Din monotonia funcfiei f rezultA ca f (r)
"
f (*o
).
Dar f (r):.
qi se obfine r < f (xo), in contradic{ie cu relatia(i).
Anaiog se aratA ca nu putem avea f ("0) t *0.
in conciuzie, f (x)= x, Vx e lQ.
c) Fle f :7to -+/lo un autornorfism. Rezuita c5. f (x+y)=f (*)+f(V)'
Y x, y eLr.
99
7-
ti
Algebri
r
ll. lnele
$i
corputi
Pentm x=y=d s.ob{ine f(0)=0.
Pentrr-r. A e7t, \
{O},
avern a
=
i:i+.fj
qi
rezultA:
r(a)
=r(i+i+...+i) =r(i)l-r(i).-
.;(i)
:
"
r(i)
:
i r
=
a.
ff
Agadar, singuml automorfism aI corpului Zo este cel identic"
tr 2. Sa se determine autornorfismele corptllui
'C,
f :
'D
-+'C
cu pro-
prietatea f (*)
=
x, Vx e lQ'
Salutie
Fie z
=
a+bie
,D
Si
f :,C +,Cun automorfism al corpului'D.
Rezults: f (")
=f(a
+ bi)
=
f (") + f (bi)
=
f(")+ f (b) f (i)
=
a + bf (i)'
Asadar, automorfismul f este bine deter-rninat de etementul f (i).
Avem: f(i) f(l)
=f(i'z) =
t(-t)
=
*1,
de unde se obfine ce f(i)
=
ti.
in concluzie, automorfisrnele h.ri
,C
verilic6 relatiile f (a + bi)
=
* * 5t
9i
f(a+bri)
=
a-bi, deci acestea sunt f(")
=
z
;i
f (r)
=2,
V z e'D.
EXEBCTIil
9r
PRoBIEME
EXERSARE
81. Pe mulfimea Z se definesc operaflile
algebrice x Iy= x+y+6, x T
Y=
=
xJ'+6xt6y+3O, x,
Ye
I. Si se
studieze daci f :7-+7, f (x)=x-6
este morfism intre inelele (f,*,
.)
si (2, J-, T). oste f izomorfism?
E2. Pe mulfirnea Q se definesc opera-
fiile
algebrice x I y
=
x + y
-
1,
x T
y=2xy-2x-Zy+3, x, ye lD.
Si se arate c6 func$ia f : Q -+ Q,
f(x)=I+1 este izomorfism intre
\/2
eorpurile (p,*,
.)
9i
(n, r, r).
E3. Pe rnulfimea Q se definesc opera-
tiile algebrice x
--L
y
=
x + y
- +.
3
4. 7
x T y=4tqr-;(*+y)+
s,
x, y'e
Q.
Daci f :Q+Q, f (*)=;.*, si se
arate ei:'
al fh este morfism intre inelele
(2, *,
.)
ei
(o, r, T);
b) f este izomorfism intre corpurile
(0, *,
.) qi
(4, r, r).
84. Se considerd mulfirnile de matrice:
I
(a
8b\l I
-,nr={A=[u
"ji.,bol'
((
"
b\
.r,
=
{[eu
")
",b=0].
Si se arate ci inelele
(corpurile)
{"uu,
*,
}
at (*r,
*,.) sunt izo-
morfe.
Algehri
r
ll. lnele gi corpuri
lro o\
E5. Fie rll
=
1l I
l\it
a)
arate ci (uil, *,.) este corp comu-
tativ izomorf cu corpul (C, +,
.).
E6. Pe mulfimea Zs se definesc ope-
rafiile algebrice x J-
y
=
x + y
+ i,
xTy=xy+x+y, x,yeZs.
a) Si se alcdtuiasci tabla opera-
fiilor
,, a " qi
,, T ".
b) Si se arate ci (Zu, *,
.;
=
(2., _U f).
c) Care dintre funcfiile f^:l-5-+ls,
f. (*)
=
x + a, este morlism (izomor-
fism) intre (zu, *,
.)
si
(zr, r, T)?
a) (2, +,
.)
;i
(0, +,
.);
b) (Q, +,
.)
oi
(4, +,
.);
c) (o, +,
.)
;i (o(Vfl,*,
)'
..e]. si se
APROFIJNDARE
41. Pe mulfimea P se considerd
operaliile algebrice x
-J-
y
=
x+y-
-2,xr
"=I*r-|f-+y)+3,
V:t yeP. Si se determine a, be Q,
astfel incflt funcfia f : Q -+ R,
f (*)
=
ax + b si fie izomorfism
intre inelele (corpurile)
(n, +,
.)
qi
(n, r, r).
42. Se consideri
*
{(;
:)
Si se arate ci:
d e N' gi mulfimea
A5.
46.
A7.
.,t. z) c il2(z).
al ('{Q, +,
.)
este inel comutativ;
b) inelul JA are divizori ai lui
zero daci qi numai daci d este
pitrat perfect;
c) daci d nu este pitrat perfect, si
se arate ci inelele ("ltu, +,
.\
qi
(t(fi),
+, ') sunt izomorfe.
Si se arate ci inelele
(z(Jz),
.,
)
;i (z(Je),
*,.) ,rtr sunt izomorfe.
Generalizare.
Si se arate ci urmitoarele inele
(corpuri)
nu sunt lzomorfe:
at
(o(Jz),
+,
)
+i (o(Je),
.,
).
Fie (a, *,
.)
un inel qi ond (a)
mulfimea endomorfismelor de inel
ale lui A. Sd se arate cd
(nna(a1, +,
.) este inel (,,""
repre-
zinti compunerea func!.iilor).
Si se determine:
End(z), End(o), Btd(24), nrd(22).
Si se determine mnrflsmele de inele
intre:
a) (2, +, ')
+i
(24, +, ")r
u) (2, +,
.)
si
(26, +,
.);
cl (zz, +' ')
+i
(24' +' ');
d) (za, +, ')
+i
(zu, *,
.).
Fie d1, d2 e F,l' numere naturale li-
bere de pitrate. Si se arate ci ine-
rere (corpurit.)
Q(JE)
+i
0(J6)
sunt izomorfe daci si numai dacd
dr
=
dz"
Dt. Fie (e, *,
.)
un inel in care x2
=
1,
ll
or.
"i"
(e, *, ') un inel in eare xa
=
1,
VxeA\{O}. Si se arate ce All VxeA\{O}. Si se arate ci A
este izomorf cu inelul Z2 sau 23. ll
este izomorf cu unul dintre inelele
il
tr,23 sau 25.
DEZVOLTARE
TESTE DE EVATUARE
Testul 1
O1. Pe mulfinnea Q se consideri operaliile algebrice:
Grupa 1
ll
xly=x+y-s
ll
x T y=3xy-l5x-15y+8o,
ll
Vx,yelQ.
ll
Si se studieze:
Grupa 2
xIY=x+Y+2,
xTy
=
xy +2x+2y+2,
Vx,yelQ.
a) ce structuri algebrice reprezinti (p' J-)
9i
(n' T);
b) dacn operafia ,, I " este distributivi in raport cu ,, T ";
c) daci (p, i-, T) este inel firi divizori ai lui zero.
(5 punete)
02. Se se rezolve in la:
Grupa I
a) 0x3+0x=6;
12**S"=i
b)
{^
l3x
+ 2y: z
(4 puncte)
Testul 2
01. Pe mulfimea Z se consideri operafiile:
xIy=x+y+a, x T y=xy+bx+3y+c' x' yeZ.
a) Si se determine a, b, c e Z
pentru care au loc relafiilet (Z t 3) T 1= 41,
(2r1) T 3=5r qi 1T (2l-3)=(1 T 2)l(1 T 3).
b)
pentru
valorile lui a, b, c gesite, si se precizeze daci (2, f, f) este inel, si
se afle U (A")
ql mulfimea divizorilor lui zero.
(5
Puncte)
02. al Sd se determine n e N, n 2 8, astfel incit in inelul (Zrr, *, ') inversul
elementului S sa fie ?'
b) Pentru valorile lui n gisite si se determine W (Zn\
'
(4 puncte)
Grupa 2
a)
gx2+3*=6;
fi**n=s
b){^
:
-.
l3x+3y=2
ilt
ilfr
lJl
rll
:l
,:i
r02
Algebri
r
ll. lnele
9i
corpuri
Testul 3
f 1. Pe mulfimea E
=
Q x Q se introduc legile de compozifie:
(a, u) + (*,
v) =
(a + x, b + y);
(., t).(*, y)
=
(*,
"y
+ bx).
a) Si se arate ce (e, *,
.)
este inel comutativ. Este acesta corp?
b) sn se arate ci aplicafia f : E -+ u//z(p), f
t-,
"l
=
[l
I)
este morfism
intre inelel. (E, +,
.)
;i (,ur(a), *,
.).
(6 puncte)
(Uniu.
Bucuregti)
12. Fie A
=
{O,
I, a, b} un inel cu patru elemente. Si se arate ci:
a) funcfia f : A -+ a, f (x)
=
1+ x este bijectivi.;
b)
I
f(*)=l+a+b si 1+1+1+1=O.
xeA
c) daciAeste corp, atunci I + 1
=
O.
(3 puncte)
(Uniu.
Bucureqti, I 98 7)
Testul 4
Cl. Pe mulfimea C definim operatiile algebrice:
21 Lz2=zr*z,2, z1 f z2=zt'zz+(rmz1)
.(rmzr),
Y zt,z2erC.
a) Si se arate cA tripletul (C, f, t) este inel.
b) Si se determine
tlt
(C\,
a)1+1=O;
b) inelul este comutativ;
c) daci A este corp, atuncl A
=
Az.
c) Daci *
={o'. r(:
;)
'l
x,
V
e n] si se arate cL (u/1, +,
.)
formeazi inel.
d) Si se arate ce f :C-+
-l/,t(x*iy)=f: 1.l,
."a. izomorfism intre inelele
' \.o
x)'
(c, r, r)
qi
(-&, +,
.).
(6 puncte)
()2.
Fie (a, *,
.)
un inel cu proprietatea ci x2
=
N, V x e A. S[ se arate c[:
103
(3 puncte)
r
lll. lnele de
O llillT:: lJXffix[',',T
cu coericienri
in acest capitol se va considera un corp cornutativ
(x,*,
.),
unde
K reprezintd una dintre mullimile
,e,
le,
,c
sau zlo, p numdr prim.
1. 1.
$iruri
de elemente din eorpul K
*
pEFtNtTil
l's"
numeste sir de elemente din corpul K o functie f :N + K.
l" Elementul a,,
:
r(r)e K reprezintd. termenul genex"al
al sirului.
Ordinea de scriere a numerelor naturale induce ordinea de scriere
a termenilor sirului si anume: a0, ar
,
a2, ..., or,, ... .
Pentru un sir de elernente din corpul K se va folosi notatia
f
= ("o, ar, a2,..., fln, ...) sau f
=
{"r}.
Doua siruri f
= ("0, at, ..., a^, ...) qi g
- (lro, bl, ,.", b,r, ...) sunt
egale dacA ao
=
b0, at
=bt,
d2
=b2,...,
a.,
=
b,..,, ... .
*
pEFnilTtE
l.
U.
"ir
f
=
(ao. ar. ..., .,-,, ...)
I
nurnar natural p. astlel incAt
Asadar, un sir este finit
nenuli.
uA AxenfBfu
o
f,
= (1, O, O, ..., CI, ..).fz
=
(9, 0, 0, 5, 0, o, ...,0, .".), fr, f2 cu elemente din lQ.
1.2. Operatii cu qiruri
de elemente
din cmnpad K
Notdm cu KN mullimea sirurilor de elemente din corpul K si cu
x(N) multimea siruriior finite cu elemente
din K. se obsenva ca are loc
incluziunea
K(N) c KN.
se numeste gir
ficrit clacd existA un
&-
=
O, oricare ar fi m > p.
dacd" are un nurndr finit de termeni
104
r
lll. lnele de polinoame
.l
DEFII{!T|l
Fie f, g e KN, f
=
(ao, at,v2,..., dn, .), g
=
(bo, br, bz, .'., b") doud
siruri.
.
Sirul he KR, h
=(ao
+b6, a1 +br,...,ar, +brr,...)
siruril.or f qi g. Se noteaze h
=
f +
.
.
Sirgi h e KN, h
=
(co, c1, ..., c,.', ...), unde pentru
c*
=
asb- + arb*-r +
'..
+ a*bo
=
t
"u
'b*-i. se
k=o
sirurilor f qi g. Se noteaza h
=
f 'S.
se numeste suma
oricare meN avem
numeste
produsul
@ eEetwfu
rFie
K=O
si
f
={1,1,2,3,-1,0,0,..),g=(0,1.1,0,0'
1,0'O, .)
Atunci f +g
=
{\,
2. 3,3,
*1,
1, O, 0, .), f g
=
(o, r,2, 3,5, 3, O, 2' 3,
-1'
0' O"..)"
Dernonstrati.e
Fie f, g e x(s), f
=
(ao, dr,a2,..., dm, o, o, ...),
g
=
(bo, bl, ..., b.,, O, O, ...) astfel incAt a*, b. e f \
{O}.
a) DacA p > max(m, n), an'em ao + bo
=
0
$i
astfel:
f +g=(*o nbo,ar +br,..",an
i
*bo-r, o,0'...)K(hr).
blFie p>rn+n
qi f 'g=("0,"r,cz,cs,ca,.'.).
Rezulta oo
=
i
a6.bo-r +
i
ar.br-r
"
in fiecare suma factorii
k=0 k=m+l
sublinia{i sunt n'rli, deoarece &m+t
=
&m+2
='""=
3p
=
O
Si
bp--
=
bp-m-l
=
=... =
bp
=
O. Rezulta ci elementuL co
=
0.
Apadar, f
.g
= ("0,
"r,
..., co-l, o, 0, . .)u K(N). tr
E OBSERVATIE
.
Dacd p=m+n qi a-,brreK", atunci cm+n=?..r'b.eK'.
Aqadar,
m + n este rangul cei rnai mare pentn-l care elementul co este nenul.
105
'orice
element al multimii K(N) pe care s-a definit adunarea si inmul-
tirea de sin-rri se numeste polinom
cu coeficienti in corpul K.
rDacd
f .t<(il), f
=(.0,
at,a2,..., ?n,O,0,...), unde a. e K*, elementele
a0, ar, ..., ?n se numesc coeficienfii polinomului
f, iar n e N se
numeste gradul polinomului
f si se noteazd n
-
grad(f
).
o
coeficientul a' e K* al polinomului
f se numeste coeficient
dominant. Dacd coeficientul dominant este egal cu 1, polinomul
se
numeste polinom unitar sau nnonic"
'Polinomul
f
=
(0, o, o, ..., o, ...) cu to{i coeficientii zero se numeste
polinom
nul. Polinomului nul i se atritruie gradul
*co.
Demanstrat{e
Verificarea axiomelor de inel este lasata drept tema. Elementul
neutru in raport cu adunc.rea este polinomul
nul e=(0,o,...),
iar fala
de inmultire este polinomul
f
=
(1,O, 0,...).
Sa arAtdm cd. inelul este integrll.
Fie f, g e X(N) pohnoame
nenule, f
= (.0, a1, ..., a,r, O, O, .".), g
=
= (bo, br, ."", b*, 0, 0), grad(f)
=
r, gr.d(g)
=
*.
NotAm f
.g
= ("o, .r, cz, .".) produsul polinoamelor
f si g. Numarul
c-n'
=
?' 'b- este eiement nenul in corpul K, deci f
.g
este pcllinom
nenul. Asadar inelul este inel integru. I
c oesrnvnrlr
r
Pentru p> rrl+n avem c^
=0.
P
Rezulta ca: grad(f
.g)
=
* 1n
=
grad(f)
+ grad(g).
I
-a-
106
Algebri
.
lll. lnele de
O
Forma algebricd
a
polinoamelor
2. 1. Potinoame
constante
sd considerdm
mul{imea
Kft)
"
polinoamelor
de forma:
f
=
(a, O, 0, .'., 0' .".)' a e K'
Daca 1
=
(e- 0, 0, ...),
e:
(b, 0' o'
"')'
a, b e K' atunci:
f + g
=
(a + b, O, O, ...) iar f 'g
=
(akr, O' O'
"')'
Rezulti
cd multim"''
r<lN) este
parte stabild'
a mulfimii
K(N) in
raportcuoperafiiledeadunaresideinmuldireapolinoamelor.
Mai mult' funcfia F: n[N) -+ K' F(f)= t' unde f
=
(t' o' o'
"')
este
bijectiva
qi verifica egalita{ile:
F(f +g)= F(f)+n(g)
pi F(f 'g)
=
F(f) F(e)'
Aceste
proprietati
ne permit si identificdm
polinoamele
de forma
f
=(a,0,0,...)
cu elementul
ae K' in acest mod mullimea
Kl) se
identificA
cu mulfimea
K.
Polinoamele
de forma f
=
(a, O, O,
"')
le vom numi
polinoame
constante.
Dacd x e K
9i
f
=
(to, .r'
"'.,
on, O, O,
"')
t K(N)' atunci:
x.f =
(*, O, O, ...)'(.0, tr, ..., on, O, O,
"')
=
(xao'
Xdt'
""
xan' 0' 0'
"')'
(l)'
Relalia
(1) exprimd
regula de inmul{ire
a unui poiinom cu un
element din corPul K
qi anume:
I
2.2. Folrma algebricfl
a unui monom
*
pEFlNlTlE
l.Un
polinom f .K(N) se numeqte
monom
dacd are un singur
I
coeficient
nenul.
@ Exemple
.
f=(0,o,2'o'o'.
Un ro1 irnportant
in scrierea
unui
polinom il are monomul
X
=
(0, 1, 0, O, ...) care se citeste ,,nedeterminatd
X''
r07
Algebrd
r
lll. lnele de polinoame
Definim puterile nedeterminatei X in mod recurent:
X2
=
X.X, X'
:
Xn-r
.X,
n ) 2.
Se obtine:
x2
=
(0, o,S o, o, ...)
x3
=
(0, o, o,ffi o, o, ...)
X"
=
(O,
0, ..., 0,ffi O, 0, ...)
L_J
. n zerouri
Se observd c5. X2, X3, ..., Xt, ... reprezinti. monoarne.
Pentm monomul fk
=
(0,
O, ..., O,$j$, O, ...), ar e K*, avem scrierea:
r--+ i\$$uil
fk
-
ar
.(9,
O, .
,
0, l, O, ...)
=mX$Xk.
L__J
k zerouri
Asadar relatie care reprezintL forma algebrici a
f1. DouA monoame
monomului f6.
Numdrul k e N reprezintd" gradul
monomului
se numesc asemenea dacA au acelagi grad.
2.3. Forma algebrici a unui polinom
Fie f . K(N), f
=
(ro, a1, ..., an, O, 0, ...), a' e K* un polinom de
gradul
n.
Folosind operafiile cu polinoame
avem:
f
:
(ao, o, o, ...) + (o, ar, O, O, ...) + (O, O, az, O, O, ...) + ... +
r)
*i
9,
O,
,9, a,,, O, O. ...
|
=
do * a,X + azXz +... + ?.,X'.
l- I
\
n zerouri
)
Asadar,
scriere care reprezintd
forma algebricd a polinoametoi
de gradut
n in nedeterminata
X.
Rezultd cd polinomul
f este o sum6 de monoame.
Monomul
..r,Xt" se numeqte
monomul
dominant al pori-
nomului f.
scrienea unui polinom
sub formd. argebrici este unici, abstracfie
facdnd de ordinea de scriere a monoameloi.
+
q
i$
f
108
Algebrd
,
lll. lnele de polinoame
Fie f, ge
K(u), f
=&0
+arX +a2X2 +,...+arrX*,S=bo
+brX +b2X2 +
-...
+ tr-X*, grad(f)
=
n
Fi
grad(g)
=
m.
polinoa,mele
f
+i
g sunt egale
si scriem
f
=
,
da-cd a' acelasi grad
si coeficienlii
respectiv
egari:
1nl#W
si
ffi$l*.,:'\"$
{ffifl-i,.
.
L.ffii$#$
in particutar,
polinomul
f este egal cu polinomur
nul daca tou co*iiiciuniil
"ai
sunt nuli.
Pentm multimea
K(N) se va adopta
notatia K[x] pentru
a pune
in
evidenta
nedeterminata
X.
In particular,
avem multimile
de
Zo[X], adic6 rmrltimile
de potrinoame
in
in corpuriie
,Q,
lP,
,C,
respectiv 1lo.
polinoame ,O[x],
la[X],
D[x],
nedeterminata
X cu coeficienti
Se observa ca exista incluziunit"
iS$
,i
2.4. valoarea
unui polinom.
Functii polinomiale
Fie f e K[X],f
=
oo r-arX+"..
+a,rXt, Dr, K*'n polin'm
cle gradul
n.
{. ffiffirtMTtE
l"Daca
xe K. etrementul
f(*)=a0+atx+.".+,arrx'e
K se nr11negte
f
valoaree polinonrului
f in x.
nF Exerrqp&e
oFie
f e iO[X],f
=t+X+X2 si xe
{_-r,O,t}.
Atunci f (*t)
=
1-t+1= t, f (0)= 1+o+02
=
t, f (1)= 1+1+1= 3.
r
Fie f e c[x], f
=Z+X2 +Xa
;i
*
= {i,
iJ5}.
Atunci f(i)
=
2-t+r
=
z, r(iJs)
=2_s+e
:
8.
oFie
f ezulxl"f
=)+x+3x3
+l
".{i,o,i}"
Atunci r(i)= 2*i*3
=i,
r(o)
=
i+d *O
=i.r{O)=0, i*i s
:
4*4
= 3.
o 0BsERrfATlE
Dacd" f, g.
K[X], atrlnci au ioc egalitd{ile:
'
(f +C)(")=f(r)"g(*),vxe
K;
"
(f
-e)(")=f
(*)*C("),v
xe K;
.
(f
.C)(")=f(')
g('),vxe
K.
l09
+
pEFtNtTil
r
lll. lnele de polinoame
e
Dacd.
f e KIX],
atunci
functia
Reciproca
acestei
afirmafii
nu
Mai general,
dacd
respectiv
m:
polinomiald
i atasatA
este
adevdratd.
r
Fie f e r[x]
un polinom
nenul.
se numeste
funcfie
polinomiala
atasatd
polinomutui
f, funclia
f : K -+ K, i(*)
=
f(x),
x e K.
'Funcfia
f : K + K se numeste
functie
polinomiald
dacd
existd
un
polinom
ge
K[X],
astfelincAt
f
=8.
@ ExempLe
oFunctia
i:'c-+
t,r{z)=az+b,ae'c'
este functie
polinomiaia
atasata
polino.
muiuidegradul
1, f O[X],f
=b+aX.
IFunctia
i:rf,,,->a5,f(x)=Qx2+3x+o
este functie
poiinomiara
atasati
polino-
muiui
f e zr[X],
f
= i +3x*ix2"
C {lBSENUATIE
lui f este
unicA.
u
.Exemp,lrr
*Fie
n*N.
ui fne*2[x]'f'-x''
Atun"i
i"(n)=6
pi
,"{i)=i.
Aqadar"
pentru
ffi.ff::
l-.t"
{::/.2-.+Lz'tta)'=0,r{1)=i
esre
func{ia
atasata
pentru
in cazul
*
"r:
nu elistl
posibititatea
unei
confuzii,
se va nota
cu
f funcdia
atasat5
polinornului
f e KIXJ.
S
0perafii
cu p'rin'ame
$Grise
sub forrn6
argehricd
3.L.
Adunarea
qi
inmulfirea
polinoamelor
scrise
sub f,ormi
algebriti
Fie p e N
si
f, g.
KiX]
monoame
de gradul
p,
f
=ffi\Xo, g
=*W"o
Avand
in vedere
modui
de definire
a adundrii
polinoamelor
obtinem:
(roe)=-$$
xp, (i)
f, g.
KiX]
sunt polinoame
de gradul
n,
f
=
&o + a1X + a2X2
+... + ?.rXt
Algebri
r
lll. lnele de polinoame
9
=
bo + blx +b2X2 +..' + b*X*,
Rela{ia
(2)
ne aratA ce suma a doud polinoame se face adunAnd
monoamele asemenea din cele doua polinoame.
@ Exemole
c
f
=
2+ X + 3X2 + 6X3, g
=
I
-
2x+2x2
-xs.
Avem f +g=(2+1)+(1-2)X+ (3+2)x2 +(o-i)x3
=
3-X+5X2 +5X3'
rf
= -1+X-X2,
g
=
1+X+X2 +X3.
Avem f + g
=
(-t + t) + (t + 1)X + (-r + t)X2 + (O + t)X3
=
O + 2X + O. X2 + 1. Xs
=
2X + Xs.
Fie f, g K[X], f
:ffiXni
S
=$lX*t
doud monoame. Ifolosind defi-
ob{ine: f
e
=ru$$x$$i.
(3), deci
produsul a douA monoame de gradul p. respectiv de gradul q este un
monom de gralul
P
-r- q.
Anak:g, clac5. f, gK[X], f
=a0
+arX+ a,X?-r'.'+anxn,
S=t]a
+btX+
+be1z +...+bmxln sunt polinoame de gradul *, respecliv fil, Yom
ob{ine, cl-l conventia cd' fli
=
0, pentm i
-'n
gi bj
=
O pentm j > rn:
f 'g
=
ao'bo + (a6b1 + a,tro)x+(a6b2 +a1br +a2bs)X2
+
"'
+
+(agb**r, * a1b-*r.'t +"..* a**rrbg)X**t, {4}.
Produsul f
.g
este un polinom de gradul m+n. Relatia
(4),
care
dd forma aigebricd a polinomului produs f 'g, poate fi uqor obtinutd
dacA aver:n in vedere inrnultirea a doud sume, scriind:
^
I
--, -'n\/'
r- \/ r^ v2 L- \rml
t.=(a6 +arX +a2X2 +...-Fa,x")(uo
+b1X +brX2 +...+tr*X-)
+i
efectuAnd calculele, av6"nd in vedere regulile de inmul{ire a doud
paranteze qi calculele cu sume
9i
produse de monoarne. De asemenea,
*"
"r"
in vedere cA adunarea
qi inmullirea
polinoamelor sunt comutative.
W Exemple
r
f
=1+X+X2,g=1-X.
Se obfine: r
c
= (t+x+x2)(l-x)
=
1-X+x-x2 +x2
-X3
=
1-X3'
',
='(t
+ 2x +
^')'
=(i
* zx + x'z
)
(r
+ 2x + t''')
='
+ 2x + x2 + 2x + 4xz + 2x3 + x2 +
+2Xs +Xa
=
1+4X+6X2 +4X3 +Xa.
(2),
111
r
!ll. lnele de polinoame
Eff'rri$iw,
,.pgohta*
tr sd se determine poiinoamele
f, g e
,c[x]
de gradul 1, care verifica
egalitdtile (x+t)f n(x-r)g=zx2
-2
qi fQ)=e(o).
Soluf,e
Fie f
=
aX + b, g
=
cX+d, a, c c C.. Egalitatea datd se scrie:
(x + t)(ax + b)+ (x
-
t)(cx + d)
=
2x2
-2"
Dupd efectuarea inmul{irilor si adunirii se obtine:
,W.. }i"'
.
Wffi
*
ffiWm=W'
*l. xW
Egalitatea de polinoame conduce ia egalitdtile:
a+c
=
2, a+b+ d-c
-
O, b
-d
=
-2.
RezultdcA c=2-a, b=-d", d=2-d,a"=cre
,D.
Asadar, f
=
uX
_cr,
g
=
(2
_c)X
+ Z
-
a.
Dincondifla f(2)=g(O) seobfine cr=1
Si
f
=X-I,g=X+1.
EXEHCTTil
$t
PAoBLEME
EXERSATIE
EX. S* se scrie sub forrnd algebrici
pol!.nomul
f qi
s[ se specifice
gradul acestuia:
ai f
=(1,0,
1,2,3n
-1,
O,0,...)e
e a[x];
b) f
=
(0, o, 0, 1, 2,
-!,
O, O, ...) e
e n[x];
c) f
=(o,
1,0, 1, O, i,
-i,
O,0,...)e
e e[x];
d) f
= (i,
t,
-
i, 6, i, 6, 0, .".).
e z5
[x].
Se se determine in funcfie de
parametrul
m e Q, gradul polino-
mulul f e n[x]:
a) f
=m+(m-L)x;
b) f
=z+(n2
-r)x*(*2-om+
+z)x2.
Sn se determine gradul polino-
mului f, in cazurlle:
a) f ea[x],f
=2+(rn-r)x2+
*
(e*' -
ann + r)xs;
b) f eZs[x],f
=i+nnX+
o(-'- *)x2;
c) f e 15
[x],
f
= (*'+
i)xs +
o('"*3)x+O;
a) f eO[x],f
=trn2-t+2X+
*(*'
-
am + z)x2 +
(m2
-
a)x3;
e) f eo[x],f
=r+(m2+r)x+
+ mx2 *
(*t
* *)x3.
E4. Se consider[ f eC[X],f
=t+X+
+X2 + x3. se se calculeze:
a) f(r+i), f(r-i), r(r+iJd),
t12
83.
r(r
-
iJe);
Algebrd
r
lll. lnele de polinoame
b) r(r+J-), r(r-Jz), r(s+zJ'),
r@ + Je)l
"'(ii).'(i_.-t)
S[ se determine f e C[x],
astfel
incit:
a) f
=a+bx,
f (t)=1, f (1-i)=1;
b) f
=a+bx+cx2,
f (r)=f (i)=
=f(-i)+1=o.
Si se efectueze suma
Polinoamelor
f, g e c[x]:
a) f=1+X+X2+x3,
g=l-X2-
-x3
+ Xa;
b) f=r+(1+i)x+(r-t)x3,
8=l+
+(r-r)x+(r+t)x3;
c) f
=
1+ 21X+3Ir2,9
= -l+ix2
+
+(r + i)x3"
87. Si se efectueze suma pollnoamelor
f,gezn[x]:
a) f=i+6x+4x',g=6+0x+
+X2+X",P=5;
b)f=2+2x+x3,g=6+ix+
+6x3-x4,p=7i
c) f
=i+x+x2-x3,g=i+X-
-x2
+Xa
-xa,
P=2.
88. Se se efectueze
produsul polinoa-
melor f, g e C[x]:
a) f
=/r2+X+1,-X2-X+l;
b) f
=X-1,
g
=X2
+iX-1;
c) f
=1+X+X2+X3,g=1-X;
d) f
=(r+x)(z+x)(r-x),
s=(1-x)(2-x).
89. SA se efeetueze
produsul polinoa-
melor f, g e Z,
[X]:
a) f
=i+X, I=i+X+X2,P-2l
b) f
=D+x+x2, I=2+i'x-x2,
P=3'
c) f
=(i+0x).x+x2,
e=(i+6x+x2)x,
F=5.
ElO.Sn se determine
polinoamele f, g e
en[X], f
=aX+b,
g=eX+d, in
cazurile:
a)x2.r+(x2+r)S=x3+1;
b) (x + r)2 (x + f) + (x + g)x
=
x3 + l.
APROFUNDARE
.A1" Si se determine
Parametrii Pentru
care polinoamele f gi g sunt egale:
a) f, geO[x], f
=2+3X+(m+t)x2,
g
=
(2m + a) + sx +
(m2
*
r)x3;
U) f,geC[X], f
=m+nX*(m+n)x2,
g
=
m2 + nzx +2x2i
*,
f, gez"[x], f
=m+i+(m*D)x*
+2X2,8=n+m2X+m5x2.
A2"
gae f eC[x], f
=n2-1+(m+n)2x1
+(*2
-r)xz.
Pentru ce valori m,
n e C
Polinomul
f este
Polinom
nul?
A3. Se conslderi
pollnoamele f, g e C[x],
f
=
("-b)x3 + (2a+ b + 1)X + a+ 1
ei
g=(2a-b-1)xs +(a2 +t2)x+
+1-b.
Pentru ce valori a, be0
polinoamele au acelagi
grad?
113
Algebri
r
lll. lnele de polinoame
A4. Fle f eO[X], f
=X2
-aX-b.
Sise
determine a gi b gtiind
cn f (t)
=
Z,
f (-2)
=
8.
A5. SA se determine f e C
[X]de
gradul
2
dacn f(r)
=f(2) =
o
si
f(B)
=
6.
A6. Sn se determine f e Z5
[X]de
gradut 2
dac6 r(i)=t(e)=i
ci
r(O)=6.
.A,7. Fie f
=t+aX+X2eC[x]. Sd se
demonstreze ci daci f (l + z)
=
=f(f
-z),Y
zeC, atunci f este
pi.tratul
unui polinom
de gradul
l.
A8. Fie f. el_s[X], f
=
a * bX + cx2. SA
se determine f stlind ci funcfia i
este egali cu funcfia polinomiali
atagatt polinomului
g
e Zs
[X],
E=i-x+ixz.
A9. Se conslderi polinomul
f
=
i + SX +
+x2 + 2xs . zs
[x].
Si se deter-
mlne polinoamele
ge
Z5[X], de
grad
cel mult B, astfel incat. i
= !.
ALO.S& se determine a, b e C, astfel
ineit polinoamele
f, g
e C[X], f
=
=a*Xr
g=2+bX
si verifice
egalitatea
f
.g=Xz
-4.
Alt.SA se determine f e,C[X]
, dacn:
al r.(x2 + 2x + e)= x3
-
e;
b) f
.(x2
+ x+ r)
=
Xa + X2 + r.;
c) f
.
(r- x)(l * *r)
=
x8
-
l.
Al2.Fle f, geZ3[X],
f=a+X+X2,
g
=
b + aX. Pentru ce valori ale lui
,,a"
9i ,,b" exist[ egalitatea:
(x
+ i)r-
(*,
* i)
s =
x2
-
x
-
xa ?
A13. Aflafi potinoamele
f eK[X], in
cazurile:
a) grad(f)
=
z
ei
(r1x;)'z
=
r(*r),
VxeK;
b) grad(f)s2
si f(f +r)=rz(x)+l
VxeK;
c) f (x
-
t) + 2t (z- *)
=
x2 + x + !.,
VxeK.
AL4.S6 se arate cd. urrn&toarele
nu sunt funcfii polinomiale:
a) f :e-ra,f(x)=lxl;
b) f :D+D,f(x)=*2+lxi;
c) f :o+C,f(z)=z+lal:
d) f :C-+(D,f
(")=12*i.
Al5.Si se arate c& oricare
f z ls
->
ls este funcfie
mialf, Generalizare.
functii
funcfie
polino-
Fie (X,*,
.)
un co{p comutativ qi polinoamele
f,
polinom
nenul.
* DEFtNtTtE
g e x[x],
s
'
A impdrti polinomul
f la polinomul
nenul g in K[x] inseamnd
a
determina polinoamele
q, r e X[X], astfel inc6t:
b) grad(r)< grad(g).
3.2. impirfirea polinoamelor
a) f=8.q+r;
114
(1)
6
o
lll. lnele de polinoame
Consider5m polinomul:
r
=
a. 'bfilt*-
.
=
arrXt + anbm-l
.bt' .5"-t
+... + boarrb*jxr*-.
Rezult5 cd polinornul
fi
=
f
-
are gradul
strict mai mic decAt
gradui polinornului
f.
Fie f,
=
c0 4- crX + c2X2 +... 1 cnr X.t
,
n1 < n.
e
Dacd ni <tn, avem fi
=f
-arrll_X*-*g
sau f
=arrbJX"
*g*f,
si se ia q
=.
a.bfiXn-m qi
n
=
fi.
"
Dacd ni 2 rn repetdm procedeul
anteior de rnicsorare a gradului
printr-cr
noui scddere, luAnd:
92=c^,.hl"X''-''.g
qi fz=\_Ez.
Evident n2
:
gracl
(f,
)
. ili
(
n.
se repeta procedeul pentru perechixe
de poiinoame
(fr, gz) qi se
nbtin succesiv relatiile:
fi
=f
-8r
fz=\-82
{il
=fz
-Se
('{4
-tr'i1 -.'
t'Pil
AdunAi:d relatiile ant_eioare, se obtine:
f"
-
f
-Sr
*Sz *"".*g.,
grad{f")
-
nn < rn.
r's \
Asadar, t=i,X.r.J'tfu=
e+f",
deoarece fiecare poiinorn gr.
\K=t /
ven{ica egalitatea
t
=
g.tx,.X'u-*,
cu cx, e K.
Lud.nctr r
.=
fu, teonemra este denaonstnata.
ffi
*
q8gEjyaM
o
Teorema impartirii
cu rest of,er6 un algoritm conce^et de deteprninare
a cAtului si a restului irnpdrtirii a doud polinoame.
[ EaenaBlu
r
Fie f e C[X], f
-
X3 +X2 +X+2, g
=
X2-X+1.
Construim polinoamele gr
=
X3-2
=
X.g
=
X3
-
X2 +-X"
Se ob{ine fi
=
f
-
gt
=2)r2 +2, g2
=2g=2I,2 --2X+2 qi
fz
=
{i
_
Ez =2X.
Cum f2
are gradul rnai mic decAt gradul
lui g, restul va fi r
=
2X.
Avem f
={z+Et+Ez=fz+Xg=(X+Z)
.g+ZX
giastfel
e=X+2
sir=2X.
Deoarece intre gradele polinoarnelor
f
,fL,f2, ,
fp, .." existd rela{.iile:
Fr ) I11 > r-r2 ).". > np >
"."
qi
m e
{t,
2, ..",n\,
atunci exisL* u.n nurndrr s e N', astfel inc6.t
s < !11"
116
Algebri
.
lll. lnele de
Polinoame
Algoritmul sugelat in demonstraiia
teorernei
poate fi. arasriat Sub 0
formA ionvenabila,
urmAnd o cale analoagd impar,tirii cu rest a
numerelor intregi.
Se procedeazd astfel:
.
Se imparte monomul
dominant al deimpS"r,titului
la monomul
dominant al impffitorului.
se obfine astfel monomul dominant al catului.
.
Se inmulteqte
monomul ob{inut la cAt cu impdr,titorul
g qi
produsul obfinut se scade din deimpS.rfitul
f. Se ob[ine
polinomul f1'
r
Se continua
imperfirea lu6.nd ca deimpdr,tit
polinomul f1
gi se
imparte monomul dominant
al lui f1 la monornul
dominant al iui g
rezultAnd al doilea monom al cAtului.
o
Se repetd
procedeul anterior
pAnd cdnd polinomul f" are
$radul
inferior
gradului
Polinomului
g.
poilnomul
f" va fi restulimperfirii.
Schema
de calcul arattr astfel:
(f): arrX" *a'rr-1Xn-l
+...+a1X+ao
I
b*X* +b*-tXt-l
+"'+bo (g)
-&r,Xt -
ar.,b*-tbrritX"-t
-
a-bix"-*
+
--Il
-
lll
'mrF
$.31;.5:,
!a
(rt),
(rr)'
Restul (f"):
Et<r;rnptu
r
Sa se imparte
polinomul f e C[x],
f
=
Xa
Secvenlele
imPnrlirii
Monomul
dominant al cdtului este
X4-l
=
X3. Se obtine:
.
fi=f
-x3g=f
-x3(x-1)=x3+X2+1'
.
Al doilea monom al cAtului este:
x3-1
_
x2.
Se obfine: fz=\-Xzg=2I.2
+l'
.
Al treilea monom al c6.tuiui este
2x2-r
=
2X, iar fs =
fz
-
2x' g
=
2X + 1'
.
Al patrulea monom al c6Ltului este
2xr-t
=2,
iar fa=fs-29= 3 =restul'
(cAtul)
+X2+1 lapolinomul
ge C[X],9=X-f '
Schema irnPirfirii
deimpdrfitul
(')ffi
-Xa
+ X3
(E) X3+X2+l
-X3
+ X2
$)
2x2 +r
-2X2
+2X
(fs)
2x+r
-2X+2
{f,} 3
impArfitorul
-.-a=f,,
ffi
(e)
tL7
Algebri
r
lll. lnele de polinoame
3 gEgElv4r!!
1. trn cadrul algoritmului anterior, asupra coeficientilor ceior doua
polinoame f qi

se efectuea'5. numai operafii de adunare si inmultire
in corpul K. Astfel, va rezulta c5. polinoamele cAt qi rest vor avea
coeficienfi in corpul K.
2. Fie f, g. K[X] qi f
=
e
+
impA(irii lui f la g.
Dacd impi1tim f la gt
=
ag,
Dar f
=99+r-ag(a-tn)n
restului rezultS.
I
=
r gi qr
Sd se efeetueze impir,tirile de poll-
noame in C[x]:
a) f
=X3+X+1,
g=X-1;
b) f=Xa+2X3 +X+2,
E=X2+X+1;
c) f
=(xtr)(x+2)+x3,
s=(x-r)(x+r);
d) f
=
x5 + xa +X2 + 1, g
=
X2 + 1;
e) f
=
Xa +lI(2 + X+i, g
=
X+1;
0
f
=
x4 +(r+i)xs
-i+1,
g=x2 +i.
Si se efectueze impir.tirile de poli-
noame in Zn
[X]:
a) f
=
Xs +X2 +i, g=*+0, p
=
3;
b) f= 2xa +3x+2, g=x+0, p=5;
c) f
=
X5
-xa
+x-i, g= X2 +i,
P=2;
d) f
=(x'*i)'+z(x3+i),
' ^\2
g=(x+1) +1,p=9.
Si se determine polinomul g e CI[X]
stiind ci f
=
Xs
-
x2 + X+ t5 e C[x],
r, unde q este cdtul, iar r este restul
a e K, putem scrie f,
=
agqt +
t.
r
=
agql + r qi din unicitatea cAtului si
l
-a'q.
EXERSARE
impirfit la g dn cdtul q
=X+2
qi
restul r
=
1.
84. Sn se efectueze impirfirile de poli-
noame in
,C[x]
:
a) f=(x-r)"*(x+r)3,
g=(x-r)'*(x+1)2;
b) f
=
(x- t)"1x*21 + (x+ r)2 (x+ z),
E=Xz+X+t;
c) f
=
(x
-
r)(x+ z)(x + 3)+ x,
g=x(x+1);
d) f
=
x(x
-
i)(x
-
2i)(x
*
3i),
s=(x+i)(x-i).
E5. Se se efectueze in Zo[X] ,
irnper-
!irile:
"r
r=
(x*
i)",
e = (**i)2, n =
s;
b) r=(x+e)(x.6)(x+a),
e=(zx*i)',n=s;
"l
r
= (x3
+ x*i)2,
c =(x"
+i)',
9=7.
81.
EXERCTI!r
$r
PB0BTEME
E3.
Algebri
o
lll. lnele de polinoame
A1. Se se determine citul
9i
restul
impirfirii polinornului f la g:
a) f
=x6+6xa
+2,g=x2+6, in
zu
[x];
b) f
=)iP
+M +x2 +i g=Xa+X+1,
in z3
[x];
c) f
=
ixlo + 3x8 + i.x+2,
I =
x5 +
+ xa + 0, in zs
[x].
A2. Se se determine parametrii pentru
care restul impirfirii polinomului
fer[x] la gex[x] este eel
speciflcat:
a) f
=Xa+X-a,
g=2lK+l,r=O,
K=tC;
b) f
=
ax3 + bx2 + 2, g=x2
-1,
r=2X,K=Q;
c) f
=x3+ax2-bX+1,
g=x2-
-3X+2,r=X-1,
K=Q;
d) f
=xs+ax2+ix+i,g=x-
-2,r=i,r=a";
e) f
=xa+2x3+aX+b,
g=2x2-
-i,
r=x+i, K=Zs.
A3. Fie r restul imp[rfirii polinornului
f eC[x], f
=Xa+x2+l
trapolirnomul
E=x2,r
zx e O[x].
sd se arate ci
girril
(r (n))"* este o progresie aritme-
tici.
44. S[ se afle restul impnrftrii pollno-
mului f e x[x] la polinomul
(x
-
a) (x
-
b), in cazurile:
a) a=r,b=2, K=Q, f (1)=3,
r(z\=z;
b) a=i, b=1+i, K='C, f (i)=i,
f(r+i)=-i;
c)a=i t=3, r=rt,r(i)=A r(-e)=i
APROFUNDARE
A5. Se se determine polinoamele de
gradul al treilea, f e n
[x],
gtiind
ci f impirfit la X2 + X d[ restul
r=X+l
giimpirfitla X2-x dn
restul rr
=
3X + 1.
(IJnio.
Craiovo, 1994
A6. Fie f e0[x], f
=X3-BX2+aX+b.
Si se determine a, b e Q
pentru
care f impnr-tit la X
-
2 di restul O
qi impirlit la X
-
I di restul 4.
(Univ. Transilvania, Braqov, 2OO2l
A7. Polinomul f e n[X] are coefl-
cientul dominant L. Si se deter-
minef gi a,beQ
gtiindcif im-
pnrfit la X
-
a dn citul x2
-
-
3X + 4, iar cdtul imPirfirit lui f
la X-b este X2
-4X+2.
A8. Un polinom f e n[x]
Prin
imPir-
fireala
X-a, X-b, X-c d[citu-
rile
9r,92, 9s.
Sn se arate' c6.
(b
-
")q,
(u) + (c
-
b)qz (c) +
+(a-c)le(")=o.
A9. Un polinom f e D[x] imPnrlit la
X-1, X+l
9i
X+rt di resturile
15,7, respectiv
-8O.
a) Si se afle restul r al imPirlirii
lui f la (x
-r)(x
+ r)(x + a).
b) Se se determine:
ri-
t(1) * t(2Elj.GL.
iI'? r. 2 +2
.3
+ ... + n(n + 1)'
A1O.Si se determine f e C[X], f
=
Xa +
+ aXs + bX2 + cX + 3,
qtiind ci
impirfit la x2
-
I di restul R.1,
imp[rfit la X2 + I di restul Rz
9i
Ry Rz
=
5X2
-
28X + 15"
fAS"E,
Bucureiti,2OOO)
itlll
r19
Algebrd
r
lll. lnele de polinoame
l,l
gi
iin
a*,,:
D-enonsfusfre
Atr"L. Se considerd polinornul
f e C[X] ,
f
=
(X * 1)t"
,
avdnd f,orrna aXgebrie&
f
=
ao + a1X + a2X2 +,." + a1sx10.
a) 56 se calculeze f(O).
b) Sd se caleuleze sulrra coefieiem-
tilor polinorrarelui
f"
c) Si se arate ed. ao + ez +
"."
+ a1g
=
29"
{Eaca.lo,ut'err't, awgwst, 2 0 82}
Al^2" F'ie ur e N*,
p,
g,
T a[N],
p
=
Xn +
+ X2n+t" O
y;3n+2
+ ... + X"'*"-1,
Q=
gn-r+Xn-z+...+X+L
qi T
restul fmrpSrtirii lu,i F Ia
Q.
Daci s
este surna pdtratelor
coefieientilor
nlolinornului
T, aturnci:
a) s=ra3+2; b) s=I-fu])'
2
e) s=O; cl) s=n+5; e) s=L6.
fA'SS,
Eueureqti,2OOS)
3.3. irnpfrrt$rea la X
-
a. Sahema lui tr{orraer
Fie f e K[X],f,=ao+alx +azxz +.."+anxn unpolinorndegraduln
$i 8=X-ae
K[X].
Din teorema irnp5rt-irii cu rest se obtine:
f
=
(X
*
")q
+ r, grad(")
"
t, deci r e K.
Rezultd ca. f (a)
=
O.q(*)+ r, de unde r
=
f (a)" ffi
Teorema restului este eficientA pentru determinarea restului
imparlirii unui poiinorn pnin X
-
a, f5rh a efectLea inapartirea.
Swnni$i^z
,tpr7p{4wt
tr se considerd. polinomul f e
,c[x],
f
=
x2' + bx'*l + z. sa se deter-
mine restul irnparfirii potrinomului
f la x
-
i stiind c6 irnpd"4it la
)(-2 dA restui 151"
So&r&e
Din teorerna restuiui se obtine ca lbl
=
r
=
f (2)
=
Z2n +5.2n+L +T
"
Se obline ecuatia exponeritia\* 22" + l0.Zn
_
L44
=
C). Se noteaze 2n
=
a
qi rezulta ecuatia a2 +loa
*!44=a,
cr-: soiutiile ae
{g,
-}g}.
Avem
2n
=8
cu solutia n=3. Asaelar f
=x6+FXa+?" Restur ?mpar,tiii lui f
la X-i este r=,f(i,}=tl,
t2$
o
lll. lnele de
polinoame
Schersla nui l{orner
Fie f en[X], f,
=a0+a1X
+a2X2+'.'+a'Xt,
polinom nenul de
gradulngi g-X-ae nlxl"
Not6m
e
=
bo + brX +tsrpz +... + b.,-tX'-l c6tui impd.rfirii
polino-
mului f la g. Din teorema impAr,tirii cu rest se obfine:
f
=(X-")(uo
+b1X+.."+b,,-rX'
t)*o
=
r-ab' n(iro
-abr)X+
-(b, -
ab2)xz +...+(b,-,-n
-"b,)x",
{xi.
trdentificand coeficientii ceior doui polinoame in reladia
(1)
se
obtine:
&.,
=
bt-1
?n-l
=
bn
Z-
ab,-r-t
Vn-2
=
brr-g
-
Abn
Z
&2
=bt
-ab2
at
=
bo
-abt
30
=r-ailo
b6=a1 *anf1
r=&0+aLr6
in rnod practic, pentru determinarea coelicientilor b.'-r,b.,*2,
"',
br, bo ai catului
qi a restuiui r se alcdtuieste urmatoarea schemd:
Aceasti schernA de lucrrr in care se Opereaza numai cu elementul
a e K
Si
coeficien{ii
poiinornuiu"i f se nurneste eenaema lui }Iorner.
Scherna lui Horner are la bazd relatia de recurenta:
$;i$.:ift$
"$''r-''
k e
{r',
2.
"',
n*1}'
Aceste relafii perrnit deducerea in mod
recursiv a coeficienfilor c6.tuiui br'-1, b'-e,
..., bi, Lr6
+i
a restului r.
Avem:
b.r-l
=
?,',
brr,2
-&n-1
*abr"r-t
bn-B
=0r-r-2*abr.-Z
t2r
Coeficie*tii tt l f in ordine descrescdtoare a gradeior
ryq4gggiglol
b.,,-Z& * 3n-2 bra + at
b.r-ia * an_l b.,-
l
=
3n
Coeficientii cAtului
Algebrd
.
lll. lnele de polinoame
ffiniltte"t.z7a'{ntalet
tr 1. Sa se efectueze impe(irea polinomuiui f la g, dac6:
a) f,ge afx] ,f =Xa
-3X3
+4x2
-3X+1,=X-2:
b) f, ge rn[X], f
=
3X5
-4X3
+3X2
-X-5,
g
=X+1;
c) f,ge rafx],f
=BX3
-2x2
+X+2,g=2x_I.
Solulte
a) Folosim schema lui Horner pentru a
=2.
Avem:
CAtul impdr.tirii este q
=
1'X3 o (-1) 'X2 +2X + 1, iar restul r
=
3.
b) in acest caz avemg
=
X
-
(*f), deci a
= -1.
Schema lui Horner:
se obfine q
:i$ixn
oif,,I,,$
"t
*
ffix'
+ 4 X * (]5]
ri
c) Scriem g=z(*-l'l ,r.- impdrli mai intai polinomul f prin
\
2)
X
*
I
. Alcittlim schema lui Horner cu a
=
].
Se obtine c6.tul
Qr =8X2
+2X+2 qi
restul rr
=3.
CAtul imp5rtirii
I
luiflageste q:;et
=4X2+X+1,
iarrestul r=rt
=3
(veziobservatia2,
2
s3.2")
tr 2. Fie f.ge/tr[x],f
=2x5-Xa+),x2
+mX+i,g="+2. sasedeter-
mine rn e/ls, stiind ca restul imparlirii iui f la g este ,
-=2.
I
-3
4
-3
I
a=2 I t.2-3
=$,t$l
*I.2+4=t
2'2
*
3
=''X
1.2 + 1
=#=i
.t
J 0
-4
3
-1 -5
i5
3'(-1) + O
=
E*
(-3)'(-1)-4=
-l
(-1)'(-r)
+ 3
=
&
4.(-1)- 1
=
;.i)
(-5).(-l)
-
5
=
#
8
-z
1 2
I
d--
2
8 2 2
o
i-,
r22
Algebri
.
lll. lnele de
2
-1
0 2
m
I
a:1 2 I I
o
m
..-ra r-"i ..d
ffir*ftf,
Sotutie
Aflam restul
Avem a=-2=i.
imparlirii polinomului f la g schema lui Horner. prln
EXERSARE
El. Se se determine restul impirlirii
polinomului feK[x] la X-ae
e r
[x]
,
in cazurile:
a) f=X3
-zoozxz
+2OO6, a=1,
K=Q;
b) f
=
2l{s
-3X7
+X+1, a=
-1,
K=Q;
c) f
=xro
+2Xa t3, a=i, K:O;
d) f
=ixz
*ix6+6l-*2,^=2,
K=Zs.
E2. Se se determine m e K eu
ProPri-
etatea ci polinomul f e X[X]' im-
perFt la g
=
x-aeK[x] dn restul
specifieat:
a) f
=
Xs + mX2 + 3X- rrt, L
=2,
K
=,C,
r
=l7l
b) f
=Xa+mx2
+2,a=-i,K=C,
r=3+i;
cl f
=ixa
+lxs
-mx
+ i, a
=
2,
K=lz, r
=t.
E3. Se se determine citul
9i
restul
impirfirii polinornului f en[x] la
polinomul g e D[x]:
a) f
=x5
+4Xa +3X2+x-2,
g=X_2i
b) f
= -2xa
+3Xs + 5x2
-6x-1,
g=X-3;
c) f=3XG +2Xa +2X2 +X+2,
B=X+1;
d) f
=x8+xa
+*2+1,9=X+2;
e) f
=6X3+2X+2,9=2X-1;
fl
f
=
X4 +3X2 +X-6,
g
=
2X+1.
E4. Se se imparti
Polinomul
f eX[X]
la polinomul g e f
[x]
Prin
schema
lui Horner:
a) f
=X3+X2+X+1,g=X-i,
K=C;
b) f
=
Xa
-x3
+ x2
-x+2,
g
=
;.'1,
K=C;
c) f
=2X3
+ x-1,
=
X+2i, K= C;
d) f
=
xa +2x3 +6x+i,
g
=
x* e,
K=Zsi
e) f
=
2x5
-
3xs + 4x
-i',
g
=ex -
-i,
K
=
25.
iriE
;:ttl
4#
tr
+#l!
4t:
#,
:
'rdff'
':!4iii
]#ii
iliiit'
rlli,
riri::
tlr,
"l
li
:tl
:]
Restul impdr,tirii este r
=rul 9i
se obfine ecuatia m + i
=
2, deci
m=i.
EXERCITII SI PROBTEME
L23
Algebri
r
lll. lnele de polinoame
APR,OFUNDARE
-
Al. SA se determine m e D, astfel
incf;t restul impr[rfirti polinomului
f e C[x], la X + I s6. fie numir reat,
daci:
a) f
=X3+tnx2+mX+3;
b) f
=*n-(*"-r)x-ei.
.A2. Sn se determine rn e D astfel incit
restul irnpnrfirii polinomului
f e
en[X], f
=
2Xs
-
mxz + X- ? la
X-2 s[ fie 3.
(Univ.
Tlro;rtsiluqnio,, Bra.*ts, ZAOZ)
A,3. Se considerd polinomul
f en[X], t=
=
X4 + Xs + aX + 6a. S[ se deter-
mine parametrul
a e R, astfel
incAt restul imp[rtirii polinomulul
f(X+Z) la X+t sd. fie egal cu
-t2.
(Uniu.
Tr.anta;ilvania, Brapou, 2 OOZ)
A4. impnrfind polinomul
f e C[X], f
=
=2X3-mX2+nX-6 ta X-3 qt
X + I se obfin resturi egale cu
_2.
Si se atle restul impir_tirit polino-
rnuluif la X-2.
A5. Sn se determine cdtul gi restul impir-
firii
polinomului
f
=
BXs + mXz +
+15 e n[X] la polinomul g
=
X
-
-2
e n[X], gtiind
ci restul irnpnrfirii
acestuia la 2I-- I este ,
=225
.
I
46. SA se determlne a, b e f5
[X]
+ti-
lnd ci impirtind polinomul
f e
e zs[x], f
=
X3 +ax2 +ix+b, la po-
linoarnele
t, z
e zs
[x],
gr
=
X
_
-i,
g"=6x+i
se obtin resturlte
\=2, b=6,
A7. Se se determine restul impirtirtt poli-
nornulul f e C[X], f
=
1n+l
-BXn
+ 4
la X+2eC[X], qtiind ci. resttrl impar-
ftriilutf
la X-2 este
-12.
A8. impirtlnd polinomul
f eC[X], f
=
=
Xm + Xn + I la potinomul
X
-
-ZeC[X]
se obfine resrul tB qi
impirfindu-l la X- + e C[X] se ob-
fine
restul 81. Se se determine
restul impirtirii lui f Ia X
-
i.
.$'9. Pollnomul
f K[X] irnpnr,tit ta
x-aer[x]
ei
x-bex[x]
dn
citurile gr gl gz" Si se arate ci
qr
(b)
=
qz
(a).
AL0. SE se determlne pollnomul
f e
e 23
[x],
f
=
X8 + aX7 + 2X3 + X + b,
stilnd ci impirfit la g-X-O
ae
cAtut q gi restul r
=
2, iar q irr-
pnrgt
la gr
-
X + 0 aa restul rr
=
6.
All.Se consideri polinornul
f e C[X],
f
=
Xa +X3 +X2 +X+2. Sd se deter-
mine c6tul impirgirii polinornulul
f
la polinomul
g=X-cosa+islmoe
ec[x], o.(o,l),
u.urru
ci restut
impnrtirii este r
=
1 + i(t * J5).
Algehri
r
lll. lnele de polinoame
O
Bivlzlbilitatea
pnllmoamnelor
4.!". Relafia de divizibiXitate
pe xnuX$imea
K[X]
ffia.6k'srut,@freenilfr,
tr Fie f,ge rn[x],f
=2Xs+3X2+3X+2,g=X+1"
sd se determine catul
qi restr-1l impar.tirii
polinomului f Ia g.
Solufie
Aplicdm schema lui Horner
9i
rezult5:
Seob!.inecatul
Q=2x2
+X+2
girestul r=0'
Asadar f
=
g.
(ZX2
*X + Z).
Se observd cd la aceastd irnpar-tire restul este polinomul nul' Ca qi
in cazul imp6r{.irii numerelor intregi, in-rpir.tirea cu rest zero constituie
un caz speciai.
*
pEFll{lTlE
I.
Fi. (K, *, ') tt corp cornutativ
qi polinoameie f, g e K[X]'
I
spnn"m ca polinornul g divide polinomul f daca exista un polinom
I
h . K[X] astfel incAt f
=
'h,
(1)'
Dacd potrinomul g divide polinomui f vom scrie
g
I
f
tse
citeqte ,,g
divide f') sau f : g
ise-
citeqte,,f este divizibil cu g")'
Polinornul
g se nurnegte divizor al polinornului f, iar polinomul f
se numeqte multiptru al polinomului g.
3 OBSERVATIE
.
Polinomul f e K[X] se divide cu polinomul g e n[X],
g * O, dacA s,i
nurnai clacd restul imperfirii lui f la gi este polinomul nul"
4.2. Propriet&fi ale
Relatia de divizibilitate
proprietd{i aserndndtoare cu.
numerelor intregi.
retafiei de divizibilitate
pe mulfimea de polinoame K[X] are
rela{ia de divizibilitate pe mu$imea L, a
t25
2 J 3
2
-l
a=
2 I 2 o
Algebrd
r
lll. lnete de polinoame
pl.
Relatia de divizibilitate
pe multinnea K[x] este reflexiva
.fif,vfeK[x].
intr-adevdr f=1'f, deci f
I
f.
F2. Relatia de divizibilitat
pe mullimea
K
[x]
este tranzitivi
eDacd
f, g, hK[x], f
I
g qi gl h' atunci f
I
h'
intr-adevar,
din ipotezd rezultd c5. I u, v e tr.<
[X],
astfel incAt
B=f
.u
qi h=g.v.seobfinecd
h='v=(f
'r-r)'v=f "(t")' deci f
lh'
FS. Folinornul
nul f
=
o e K[x], este divizibil cu oricare
poli-
nom
geX[X], deoarece O=0.g.Sespuneci
f
=0
estecelmaimare
element in raport cu divizibilitatea
pe t<[X]'
F4. Polinoamele
constante
f
=
8, a K*, sunt divizori
pentru
orice polinom din I(
[x].
P5. Dacd f, g,hex[X], astfel incit t
I
g
9i
f
I
h, atunci
ri ("g+vh), V u, veK[x].
intr-adevar,
fie cx,
B
e t<[X], astfei inc6.t
S
=
crf, h
= Ff'
Rezultd cA
ug+vh =
u.(crf)+v'Bf =f
'(ou+0v), deci f
|
(ug+vh)'
*
pEFrlllTlE
I
.
polinoamele
f, g. K[X] se numesc asociate in divizibilitate 9i
se
|
,ro..ura f
-g.daca
f
iS
si
91r.
.iiii1i.fi.i.::', iiri Iiiilir'
!
+itii+$L:,W
Derpnsfuoib
DacA f
=ag,
atunci
glf
9i
cum
=a-l
.f,
rezultd f
lg,
deci
f-9.
Reciproc, fie f
-g.
Atunci f
lg
si
Slf,
deci exists u,ve n[X],
astfelincat
f
=ug $i =r,{.
seobfineca
f
=ur,f
gicumf estenenul,
rezult5 cd uv
=
1. Aqaclar u, v e K \
{O}
+i
teorema est.e demonstrat6" I
126
Algebri
.
lll. lnele de polinoame
@ Exernole
cPolinoamele
f,geC[X],f
=2X2+X+1 Ei E=4X2+2X+2
sunt asociate
divizibilitate, deoarece g
=
2f .
rPolinoamele
f,gt-s[X],f
=DX2+x+3 Ei
g=X2+3X+4 sunt asociate
divizibiiitate deoarece g
=
ef.
gn6/cn
et@Zo/ilalz,
B 1" Fie f e t<[X]" Sd se arate ca f e /z(K[X]) daca si numai dacd f
-
1.
SoLutie
Presupunem ce f
-
1. Atunci existS. a e K*, astfel incAt
f
=
a'1
=
? e K*, deci f este un element inversabil in inelul K[X].
Reciproc, fie f e
,iz(K[X]).
Rezulta ca existd g K[X], astfel incAt
f 'g=1. Atunci grad(f)+grad(g)
=0,
deci grad(f)=o,
Fi
cum f este
nenul se obfine cd. f e K.. Asadar f
-
1.
tr 2. Se se arate ca polinomul f
=
1x
+ t;6'*1 *;16n+2 e ra[X] se divide
cu polinomul g
=
X2 + X + I e Q[X].
Solufie
Avem
E=X2
+X+I gi X+l:g-X2. FolosindbinornulluiNewton
rezultd cd:
1x+
l;6'*1
= (s
-*')u"
=
c3,.,*r6'*1 + cl,,*rgon '(-x2)*...*
+c3fi*rg
(-",)u"
*
"3lll
(-*r)u"*t =
g.h
-
x12'*2,
(1).
Aqadar, r
=
(X * l)u'*' *
y6n+2
=
g.h *;16n+2
-yr2n+2
=
g.h
-;q6n+2
.
.(*u"
-
r)
=
g.h
-
v6n+2
("t" -
r)("t" + r),
tz).
Dar, X3'
*
t
= ("u)"
-
t
= (*t
-
r)(xs"-s n ;13n-6 +... + X3 * t)
=
= ("t
-
t) n,, iar din relatia
(2)
se obtine ci f
=
g.h
-;6n+2
(X
-
f)ghr,
Jeci f este divizibil cu g.
r27
r
lll. lnele de polinoame
4.3. Cel mai rnare divizor comun al
polinoamelor
.:.
OEFlt{lTlE
.
Fie f, g. K[X]. Un polinom d e t<[X] se numeste un cel mai mare
dlvizor comun al polinoamelor f
Si
g daca:
1. d este divizor comun al lui fqi g, adic5. O
I
f qi d
I
g'
2. oricare ar fi alt divizor comun d1 al polinoamelor f qi g, atunci
dtld.
Daci d este un cel mai mare divZor comun pentm f
9i
g, el se
noteazd. c.m.m.d.c.(f, g) sau, mai simplu (f,g).
*
pEFrl{rTrE
l.
Dorra polinoame f,guK[X] se numesc relativ prime
(sau prime
I
intt" ele) daca (r. g)- i.
Demonstratie
Deoarece d,1, d,2 e 9, atunci dr
I
d,
,
dar
9i
d,
I
dr
,
conform
condifiei 2 din definilia c.m.m.d.c.(f, g). Aqadar dr
-
d2. I
Teorema 6 ne asigurd cd fiind date doui polinoame f,g. K[X],
polinomul (f, g) este unic, atrstracfie fdcAnd de un factor multiplicativ
aeK*.
in continuare vom considera ca polinom care sA desemnez" (f,g)
polinomul unitar, iar pentru polinoamele constante, polinomul
constant 1.
Rezultd cd doud polinoame f, g
"
K[X] sunt prime intre ele dacd
(f, g)= t.
re
m
ffi
tu
c
I
fo
E
r
E
t
D
(r
128
Algebri
r
lll. lnele de
Polinoame
Demonstratie
Din teorema impd,(irii
cu rest, existi
q e K[X] astfel incat
f
= .q
+ r, grad(r) < grad(g).
o
DacA r=O, arelocrelafia
f
=g.q Si
(f,g)=g=(g,O)=(g,r)'
.
Fie r*0
qi d=(f,
g), dr
=(g,
t).
Deoarece
alf
qi dlg rezulti ci dl(f
-gq),
deci dlt
qi astfel
dl(e,r)=dr.
Din relalid dl
=(g,t) 8i
f
=gq+r
se obflne cd dt
I
f
'
deci d1 este
divizor comun
pentru f
qi g. RezultA ci d1
I
a
qi' astfel di
-
d' I
Aceastd. teoremd ofer5.
posibilitatea calculA'rii
polinomului (f,
g)'
folosind
polinoame de grad mai mic'
oF.ExemPlu
Fie f,gen[x],
f
=Xa-3X2+2'g=xs-x'
Avem:f=g'X-ffiRezult[ca(f,g)=WA9adarprob1emas-a
redus la a calcula c.m.m'a.c'(x3 -x, -2x2
+z)' avem
g
=
X3
-x
=
x(x-lxx+r) si
r
= -2(x-1)(x+l).
se obtine cd c.m.m'd'c'(r,g) =
(x-1Xx+l) =
12
-1'
nemonstati"e
a) in
.caz:ul
f,
= l=
0,
noamelor f
Pi $.
b) DacA f *0
ql
S=0,
(f, g)
=
g'
polinornul nul este un c'm.m.d'c'
al poli-
avem (f, g)
-
f, iar daca f
=
o'
g * 0' avem
c) Sa considerS'm
f
9i $
polinoarne nenule' Din
cu rest, existi
polinoamele
qr, rt e K[X], astfel incAt:
f
=
ger + rr, grad(rr) < grad(g).
129
teorema imPd.rf.irii
Algebrl
.
lll. lnele de polinoame
Conform teoremei 7 avem ca (f,
g)= (g, rr).
.
Daci rr
=
0, atunci (f, g)= (g, O)
=
g pi teorema este demon-
strati.
.
Daca r, * O, existd polinoamele
\z,rz
e K[x], astfel incAt
g
=
rtg.z+ 12, grad(tr) . grad(rr)
9i
astfel (g, .t)
=
(rr, rz).
Pentru f2
=
A, (g, tt
)
=
fi
9i
astfel (f
,'g) =
tr.
in cazul in care 12 * O se continua procedeul obfinAnd
pirul de
relatii:
f=$q1 +q,
$;f1Q2*12,
f1
=f2Q3*fg'
grad(rr)< grad(q1)
grad(r2)< grad(q)
grad(r3)< grad(r2)
fn-l=fnQn+I*ft'ta1,
grad(r,,*r)< grad(ro)
Deoarece
grad(q) > grad(rt) > grad(rr)
meazh un
gir descresc6tor de nuxuere naturale. Rezultd cA e:dstd p e \
astfel inc6.t ro * 0
gi ro*1
=
0.
in acest caz se obtine:
(f,
g)= (g, tr)= (rr, rz)=...
= (.o-,,
to)= (t'
O)=.0.
A;adar, polinomul ro este un
c.ur.m.d.c.(f,
g). r
Din demonstrafia teoremei rezulta
qi un algoritm de determinare pentru
c.m.m.d.c.(f,g). Acesta este ultimul rest
nenul in
girrl de polinoame:
f, g,rr, t2,,..,ffi, O.
Acest algoritm poarli numele de
algoritmul lui Euclid de determinare a
c.m.m.d.c. pentru doud polinoame"
&a.6lpzn n,iafhtaln,
tr Sa se determine c.m.m.d.c.(f,
g)
pentru:
f, g. n[x], f
=xa
-3xs
+x2
_3X+4,
g
=
X3
-1.
130
Algebri
.
lll. lnole do
polinoame
Solu&e
Alcituim qirul
de polinoame, prin impdrfiiri succesive:
f,g,r,
=X2 -2X+1,
r,
=WffiWrb =0.
Rezultd. cd (f,g)-3(X-1). Conform convenfiei de a desemna
c.m.m.d.c. prin polinoame unitare, avem (f,
S)
=
X
-
1.
3
(lBSERVATIE
r
Pentru obfinerea qirului
de polinoame f,
$,
11, 12,
"..,
ro, 0 conteazi
doar restul impnrfirilor efectuate. Acest fapt permite simplificarea
sau inmulfirea acestora cu elemente din corpul K pentm ca
impAr,tirile sA fie mai comode.
Astfel, girul
anterior poate fi scris:
f,g,rr
=x2
-2X+1,
12
=ffi,fg =0.
Demonstratie
AplicAnd algoritmul lui Euclid se obtine sirul de egalit6"fi:
f=g.gr*rr
(1)
g=!e2+r2 (2)
f1
=
f2Q3 * 13
(3)
rl
=f
-SQr
=cr1f
+Btg,
(1')
(l')
rz
=
E-rtq.z
=
a.2f +929,
(2')
{z',)
13
=
rt
-
rzQs
=
cr3f +
FsS'
(3')
fk
=
fk+rgk
+2
* fk+z
(k)
tn.2= fn-tQn *fn
=rrr*tqr,
+d
(n-2)
Prin inlocuire din aproape in aproape se obtin! 1L
-
crs +
B1g,
(k'),
qi in final d
=
fn
-
crn f +
Fr,
.9.
LuAnd 1r
=
ctn, v
= Fr'
teorema este demonstratd. I
131
Alcebrd
r
lll. lnele de
polinoame
ll9 .Exernlrlu
.pentru
f, g e,C[X], f
=
Xa
*3X3
+X2
-3X+4,
g
=
X3
*1,
din problema rezolvata,
rezulta ca d
=
3(x-1)
=
f (-x-2)*g (t' -"-
5)
*
pEFrr{rTrE
r
Fie f, g e K[X]. Un polinorn m e n[X] se nurneqte un cel mai mic
multiplu comun al poiinoarnelor f si
$
daca:
1. f
lm
qi glm (mestemultiplucorrlunpentmf
qig);
2. oricare ar fi mt e K[X], multiplu comun pentru f
ei
g rezultd
-l*t'
Pentru un cel mai mic rnultiplu comu"n al poiinoamelor f qi g se
foloseqte notafia c.m.rn.m.c(f,
g) sau
[f,g].
Dac5" f, g e X[X] sunt polinoarne nenule si m este un c.m'm.m'c.(f'
g)'
atunci oricare polinom mi
-
fl este un c.m.m.m.c.(f'
g).
Se va considera cle reguli c5. poiinomul
[f,g]
este polinomul
unitar.
Pentru deterrninarea
[f,
g]
".
foloseqte relafia:
ttr.
c 0BSERVATIE
.
Se poate defini c.m.m.d.c.
multe polinoame.
Astfel: (r,
e,
1')
= ((f,
g), h)
&D6/zrn&r"z'/frete#,
E Sasedetermine[f,g] pentn-r f
=x4-3x3
+x2-3X+4
Qi
g=X3-1.
Solutie
Dinrelafia(11, f g-(f,g)
[f,gj,
avAndtu:vedereca (f,9)
=X-l
se
obfine:
[r,e]
- ("n
*BXB
+x2
-3x++)(x3 -l):(x*1)
=(*n -3XB
+
+X2
-3X++)(x'z+X+
t)= *u
_
2x5
-X4 -5X3
+ 2X2 +X+4.
si c.m.m"m.c. pentru trei, patru sau mai
si
[f,
s,
h]=
[[f,
g], h] etc.
EXERCtIil
St PRoBLEME
EXERSARE
81. Se se arate ci polinomul
f eC[X]
se dtvtde cu polinomul
g
e C[X]
9f
si se determtne
citul impergiiii
lui
flag:
(E r=x4-xe+x2-
x-4, g=x+t;
8=X-l;
)t
=
x7
-
x4
-
BX + s, g
=
(x
-
r)z
;
G)
r
= (zxz + x + z)2 +
(zx2 -
x + z)2
_
.
-2X2,8
=
X2 + li
Q
r
=
x6 + (x
*r)o,
g
=
x2
-
x +r.
/7,
(?.'
tn rc aratc ci poltnomut
f e Zo
[X]
ao dtvldc cu poltnomul
geZn[XJ,
in cazurllc;
6)t=
xa +x2 + i, g
=
x2 +x- 2,
P=9i
b) f
=
xa + 6:12 + 4x-i, g
=
x+ 6,
P=5;
c) f
=
Xo + X6
*
6Xa
-
iXs + Xa
-
-ix+2,g=x'+x-S,p*6.
ES. Sn se detcrmlne
c.m.rn.d.c.
al poll-
noamelor
f, gef
[X]:
a) f
=X2-2x,g=Xe-zx-4,
K=C;
b) f
=
XG
-1, 8=Xs
+X2 +X+1,
K=Q;
APROFUNDARE
Al. SA se determine
a, b e K pentru
care polinomul
f eK[X] se divide
cu pollnomut
g
e K[X], in cazurile:
a) f
=iX2
+aX+ 2, g=*+a,
K=Zsi
Q5r
=
xa + xs + ax + i, g
=
2x * i,
K=Zsi
Gl
t
=xa
+ 4x3 + 3x2 -:
4x
-
4,
?=xs
-2x2 -sx+o,
r=p;
,d)
f= X4
-6112
+Q, g=X2
+4,
K=Zsi
e) f
=X6+X5+0X+i,g=X"
-y.2+
+x+i, K=Is.
84, SA se determlne parametrul
m e K
pontru
care pollnomul
f eK[X] se
dtvtde cu poltnomul
gle
n[XJ:
a) f
=xs
+ mxz + 4, g
=
X-2,K=q;
b) f
=
x4 + mxe +(m-t), g
=
2x+ 3,
K*P;
c) f
=Xa+Xs+mX+m, g=X+0,
K*Zsi
d) f
*x{+(rn*i)x+6m+6,
g=x-6,K*zs.
85. Sd se determine
c.m"m.m.c. pentru
pollnoarnele
f, g
e K[X] :
a) f
=X2*l,S=X2*X,K=e;
b) f
=X2+1,
=X?*lX,
K=e;
c) f
*
Xa +X2 +1,
6*
Xs +X2 +X,
Kee;
d) f=X2+X+i, g=Xa+0,
K=1r.
'51)t=xa+x3+aX2+x+b.
g=x2+i,K=2r;
d) f
=
X5 + Xs +aX2 + i,
E =Xz
+ a,
K=Zsi
e) f
=
Xa +aX2 + i, g
=
X, + bX +i,
K=Zg.
_\s\s!
r
lll. lnele da polinoame
A2. Fie f e in[X], f
=
X2 + 2X + m. Si se
determine m e Q pentru care poll-
nomul
en[x],
g=f(x2+2x)
se
divide cu f.
(IJniu.
Tehnicd. Cluj-N opoca, 20 OO)
A3. Pentru n e N' se consideri polinoa-
mele f
=
x(x * t)t'*t + (m
-
t)xn e
e n[x],
E =X2
+X+1ea[x]. DaeA
nn*{memlf flviztbficug} pt s*
*
I
**, ntuncl:
meM
a)6*l; blS=21 c)9*Si
d) 8*4; e) 8*5.
[{SE
Bucureptl, 2006)
44.
g[
ce determlne m e R
gtllnd
ci
pollnomul
f en[x],f
*Xe*SmXa+
+q(mz +r'lx-ms
-B
se divldc eu
\/
6*x-rn[x].
S6 se deternulne a, b, c e O, ngtfel
lneit polinomul
f e A
[X]
sA se
divtdd cu g
e
,e
[X]
:
*'a)
f
*
X4
*3Xo
+ bX2 + aX + b,
g=x2-1:
'*
b) f
=
ax3 + bx2
-
z}x+tez,
8=x2-bx+6;
c) f
=ax3+bXz
-BZX+l4,
=
X2 +X- 2;
d) f
=Xa+aX?+iXz+b,
g=X2-i;
' e) f
=
Xa + axa
-bxz -cX+
g,
e=(x-t)(x
-bx+e);
0
f
=
x5
*ax4
-
zxs
-bx2 -
gx+
*Q1$=X3+1.
A6. Sn se determlne pollnoamele
f e
e
,C
[x]
de gradul 3, gtiind
ci se
divld cu X + 1, iar la impirfirea cu
]l-2, )(-3, X-4 resturile sunt
egale.
A?. Fie f, g
e R[X], f
=
aXs + bX2 + cX +
+d,
B-3aX2+2bX+c,
aeei. Se
se demonstreze ci dacl pollnomul
f ee dlvlde cu g,
atuncl f gt g
eunt
puterl ale unui pollnom de grad l.
A8. Fte f, gen[x],
f
=Xs*4X8+X+
+m,
I
*
Xt
:7X
+ m. $fl ac dctcr.
mine m e R
qtltnd
c& (f, g) eate
pollnom
de grndul
l.
A9, 9e deu pollnoamelE
f,
BeO[X],
f
=
*X$*x2+ax+b,
B=x9+xP+
+X+1. 9& Ee determine a. beC
pentru
care pollnomul
(f, g) ere
gradul
2
ql
Ef, ae afle npot
[f,
g].
AtO.Fte f,
$eZc[Xl,f
*X$+x2+a,
I
*
Xs + x + 0. sA se deternrine:
a) valorile lui a e Zs pentru carc
polinomul
(f,
g)
are gradul 1;
b) c.m"nn.rn.".(f, g) pentru,,a,,
deter.
mlnat.
Al 1.SA se arate cd polinomul
r=
(r+
x+ x2 +... +x")2
-xn
e
e O[X] se divide cu g
=
t+ X+
+X2 +... + X'-1 e O[x].
Al2.S[ se arate ci polinomut
f e,C[X]
se divide cu g CI
[X]
,
in cazurile:
a) r=(x2+x+r)4"*r+
*(o'
-
x + r)4'*r"
=
x2 + 1;
$:
134
ie
se
cu
nt
+
te
ul
nt
+
r-
:e
Algebri
r
lll. lnele de
polinoame
c) f
=
(x
-
1)2n+r
-
(-x)"*',
E=xz-x+l;
d) f=1x+t;s"*2+x+2,
8=X2+3X+3.
A19.Se conslderi polinomul f
=
Xm +
+(x
-
r)- + I e a[x]. Pentru ee va-
lorl m e H*
pollnomul f oste dlvl-
zlbll cu
I =
Xz
-
X + I e P[x]?
A14. Sn se determlne a, b e O
gl pro-
dusul pollnoamelor f, g
e O[X]
qtt-
ind ca (r,g)= Xz +2X
it
[f,g]=
=X4+ax3+8X+b.
Al6.Pentru care valori ale lui n e N*
polinoamele f,8eO[X], f
=X+1,
I =
1+ X + X2 +... + Xn sunt prlme
lntre ele?
A16.9f, se determlne f,
geP[X], qti-
lnd ci f (-l)- s, g(O)= 1
9t
(f,
g)=
=
x2 +1,
[f,
g]
=
x4
-gxt
+
gxz
-
-3X
+ 2.
b) f
=(x-r)"*'+x2'*1,
g=xz
-
x+ l;
O
Descompunerea
polinoamelor
in faetori ireductihili
6.L. RldAclnl ale
polinoamelor
Fie f e K[X] un polinom nenul.
.8.
DEFIt{lTlF
IoElementul
cxeK se numegte rtdlclni
I ,1o;
=
o.
@ Exetnple
r
Polinomul de gradul r, f e c[x],
W$.W]{are
rtrdicina reprezentati de numf,rul
comptexW
lPentnrpolinomuldegradulz,feD[X],Nffir5'dlcinilesuntdatede
rormurere: ffiffi dacd A
=b2 -4ac2
o. respect," ffi;ffi$ffi 0"".
Sffiffi*SN
.W
t{
}#ffis'\Y
a<0.
Urmitoarea teoremi pune in evidenfA o leg5.tur5. intre rAdAcinile
unui polinom f e t<[X] qi divizibilitatea polinoamelor pe mulfimea K[X].
r35
a polinomului f e K[X] daca
Algebri
o
lll. lnele de polinoame
Dercnsifrilie
a) Fie cr e K
si
x
-
er e K[xj. nm teorema impdr{irii cu rest rezulta
cA existd. h gi
r e K[Xj astfel incdt
f
*
h'(X
*
")+
r, r c K,
(l).
Din teorerna restr.rlui trezulta ca r
=
f (u)
Si
relatia
(1)
se scrie f
=
(X
*
0t.).h + f (n),
(2).
Din relatia
(?)
rezult.A cA dac6" s este
rAdf,cin& pentru
f, atunci f (o)
=
g
*i
f
=
(X
*
").h,
deci f se divJde cu X.:
q.
Recipr-oc, riacA f se divide cu X
*
er,
din relalia
(2)
se obtine eA f (u)
,=
0.
b) Dacd. f se divide cu g, atLtnci existA
h e K[X], astfel incAt f
=
S,]r.
Rezulta c&
este rAdd.cinA a pclinomului f. F
e4d/p*nfrrt4,ga/rlafa/
tr Fie f, ge
'C[X],f
=X3+BX2+aX+b,
g*X2-BX+2.
Sd se deter_
mine a, b e
,C
pentru
care poiino-
mul f se divicle cu g.
Sd se afle
apoi riddcinile
lui f.
Solufie
RAdS.cinile polinomutrui
g sunt
date de ecuatia x2
*-Bx
+2
=
O.
Se obtine xt
=
2, Xz
=
l-.
Se impun conditiile
f (2)
=
O qi
f(1)=0.
cu solutia
p(
rt
b
g
E
Ja+b=-4
[2a+b
=-2O
fa=-16
ln=rz
&
()
+r
m
pi
Se
cu
cu
l-
I
f
{n)
=
e(")
h{cl)= 0, deci u
Rezulta sistemul
136
Algebri
o
lll. lnele de polinoame
se obfine f
=X3+3x2-16x
+r2=("'-sx+z)(x+6), iar rida-
cinile lui f sunt xL
=
2, xz
=
L, Xg
= -6.
5.2. Redicini multiple ale unui polinom
*
pEFrr{rTil
.Fie
f eK[X] un polinom nenul si me N*. Elementul
ge
K se
numeqte ridicini multipli de ordinul m dacd polinomul f se divide
cu (x
-
o)-
,
dar nu se divide cu (x
*
o)**t .
oNumdrul
m se numeqte ordinul de multiplicitate al rdddcinii o.
oDacA
m
=
1, rddS"cina o se numeqte rddAcind. simpli. Daci
m
=
2, 3, ... rS"dicina cr se nume$te ridd.cind dubli, tripli, ... .
Agadar, daci cr e K este rS"ddcind multipld de ordinul
ffi
polinomul f se poate scrie sub forma f
=
(X
-"ff'g,
unde g e K[X]
;i
g(cr) e K-.
%o6lerun,ryoluald,
tr Fie fem[X],f=X3+aX+b. Sdsedetermine a,belQ,
qtiindcd'
cr
=
I este rS.ddcin6 dubl5. pentru f.
Solutia I
(metoda
coefi cienf ilor nedetermina!.i) :
Deoarece c[
=
1 este raddcina dub15, polinomul f se divide cu
(x*o)'. Avem f
=(X-1)'(x+c) =x3
+x2("-z)+x(l
-2c)+c
=X3
+
+aX+b.
Folosind egalitatea polinoamelor, prin identificarea coeficienfilor
monoamelor asemenea, rezultd.: c= 2,a=L-2c, b=c, deci a
=-3,b=2
si
f
=(X-l)'(x+2).
Rdddcinileiuif sunt ctl
=cr2 =1
si ds=-2.
Solutia 2
Dacd. cr
=
1 este raddcina dubl5. a polinomului f, atunci f se divide
cu (X
-\"
. EfectuS"m prin schema lui Horner impdr,tirea polinomului f
cu X-1 siacAtuluirezultatcu X-1. Avem:
t37
Algabrd
r
lll. lnels de
polinonmo
Resturile sunt
E =ft*b+1
qi
rz*&+3. FunAnd conditia q
=12 =0,
seobtine a=*3 gi b=2.
I0BSERUATIf
r
ConsiderAnd func!.ia polinomiald asociate
lui f, a
=
1 este rAddcind dubl[ daca i(f)
=
_t
-
0
qi f (1)
=
O. Cu aceastA observafie se
obtine i' (t)
=1+a+b =O ei
i'
1t;
=
3+a
=0,
cu solutiil 3-
=
-3,
b
=2.
5.3. Ecuatii atrgebrice
Fie (K, +, ') un corp comutativ gi f e t<[X] un polinom de gradul
n, ne N*.
* oEFmrTrE
|
"O
ecuatie de forma f (x)= O se numes,te ecuafis
ntgebrlci
de gradul n
I
cu coeficienli in K
qi
necunoscuta x.
Daca f
=
ao + a1X + a2X2 +... + a,rX' e K[X], ecuafia algebricd de
gradul n are forma arrxt + &rr-tXt*l +... + alx + ao
=
0,
(l).
Numereie ao, ar, ..., &n e K se numesc coeficienfil ecuafiei, iar n
se numeste gradul ecuafiei.
Eiernentul cr e K cu proprietatea ca f (cr)
=
O se numeqte solufie a
ecuatiei.
in legdturS" cu ecuatiile algebrice sunt studiate cAteva probleme
importante.
1. Existenta solutiilor in corpul K.
2. Nurnarul solufiilor ecuafiei in corpul K.
3. Existenfa unor formule generale de rezolvare a ecuafiilor alge-
brice de diferite grade.
in cazul corpului
,D
al numerelor complexe au fost demonstrate
cAteva propriet5.fi generale care rezolvA cele trei probleme puse.
g
-=
ri:+
:-:r:l
S]
a
!
a
i3B
Algobrt
r
lll" lnele de polinoama
Aceast6 teorernd. a fost datA de cdtre matematicienii J. L. DAlembert
':
C. Gauss.
Problema 3 a fost rezolvatd.. de matematicienii N. Abel si A. Ruffini.
3
()BSERVATII
.
Din teorema fundamentald a algebrei
rezultS. c6. o ecuafie algebrici de gradul
n e F!* cu coeficien[i complecpi are exact
n solulii complexe.
.
Deoarece polinomul f e
,C[X],
de gradul
n N*, are exact n rddd.cini complexe, rezulte cd el nu poate lua
valoarea zero decAt de n ori. Astfei, daci polinomul se anuleazd, de
mai mult de n ori, atunci el este polinom nul.
&a6/entn,ryoetah,
tr Fie f e
,C[X],
cu proprietatea cd f(o)=f(a+1),Vcte
,D.
S5. se
arate cA f este polinom constant.
SoLutie
Pentru cx,
=
O, I,2, .,., se ob{ine ca f (O)
=
f (1)
=
f (2)
=...
.
Notdm a=f(o)=f(1)=... valoarea comund
qi fie g=f
-cre
,C[x].
Atunci 0
=
g(O)= g(1)
=
g(2)
=...,
deci polinomul g are o infinitate de
raddcini. RezultA cd el este polinom nul gi astfel f
=
s e
rD.
r39
Algebri
r
lll. lnele de polinoame
5.4. Polinoame ireductibile in K
[X]
Fie (K, +, ') un corp comutativ.
{. DEFmtTtl
.Polinomul
nenul f e n[X] se numeqte reductibil peste corpul K
dacA existd polinoamele g, h e X[X] de grad cel pufin l, astfel incAt
f
=
S.h.
.Un
polinom f e n[X] cu grad(f) t
1,
""r"
nu. este recluctibil peste K,
se numegte ireductibil peste K.
9 0BSERVATil
L. orice polinom de gradul I din K[x] este polinom ireductibil peste K.
2,Dac5" un polinom f e K[x], de grad cel pufin 2 este ireductibil peste
K, atunci el nu are rdddcini in K.
intr-adevar, dac5. f ar avea erementul s e K rd.dacin6, atunci f se divi-
de cu X-o qi am putea scrie f
=
(x*").g, deci fnu ar fi ireductibii.
3. Daca polinomul f e K[xj are gradul 2 sau 3
9i
nu admite rd.dAcini in
K, atunci eI este polinorn ireductibil peste K.
intr-adev5.r, dacd f ar fi reductibil peste K, atunci el s-ar scrie sub
forma f
=9.h,
unde g sau h ar avea gradul
l. Dacd
=aX+b,
atunci
S(-n"-t)=
O
ut
se contrazice ipoteza ca f nu are rS.cld.cini in K.
@ Exernole
rPolinomul
f
=X2
-Ze0[X]
esteireductibilpeste
Q. Dacif arfireductibilpeste
e,
atunci eI ar avea o rd.dd.cini cre Q. Dar f(a)=O conduce la s.2
=2,
deci
"
.
{-Jr,Jr}
"er"
ce nu se poate.
+
Poiinomul f
=
x2
-2
e a[x] este reductibil peste rD deoarece r
= (x-JD)(x+JD).
rPolinomul
f ez.[x],f
=X3-2 e"te reductibil peste az deoarece f(t)=0
9i
f
=("-i)3,
a"resteireductibilpeste
27, deoarece f(a) +6,V aez7.
Dupd cum s-a obserwat din exemplele anterioare, descompunerea
in factori ireductibili depinde de corpui K in care polinomul
are
coeficientii.
sl
ia
:e
Algebri
r
lll. lnele de
polinoame
Cazul K
=
O
Fie f e
,C[x]
un polinom nenul de grad n, 11 N*. Dace n
>
2, din
teorema fundamentalS, a algebrei rezulti cd f are cel pufin o rS.d6cinA
cr e,C, iar din teorema lui Bezout se obfine cd f se divide cu polinomul
9
=
X
-
u e
,D[X].
Aqadar f nu este ireductibil pentru n> 2.
in concluzie, un polinom nenul f e
,C[X]
este ireductibit peste
,D
dacA si numai dacd are gradul 1.
Cazul K
=
P
Dacd f e Q[X] este un polinom nenul, el este ireductibil numai in
urm6toarele douA cazuri:
.
fare gradul l;
.
fare gradul 2
qi nu are radicini reale.
RezultA cd orice polinom f e tn[X] de grad n, n
)
3, este polinom
reductibil peste lQ, deci el se poate scrie ca produs de polinoame de
grad cel pu{in 1.
Cazul K
=
e
Si
K
=
lp, p prim
in ineleie de polinoame
,n[X]
gi Zp[X] exisffi polinoame ireductlbile
de orice grad n, ne N*. De exemplu f
=X'-2e
rQ[X]
este ireductibil
peste
tQ.
5.5. Deseompturere&
polinoamelor in faetori ireductibili
frernonstrstie
a) Folosim inducfia matematicS..
Daci. n
=
1, atunci f este ireductibil
peste
adevdratd.
Presupunem n > I
gi cA afirma{ia este
polinoame de grad mai rnic decdt n. Daci f este
K gi afirmafia este
adevd.ratS" pentru
ireductibil peste K,
i4i
Denwstrdre
a) Dacd u,i e
,C
este r6ddcind a lui f, atunci f se divide cu X-crr,
Algebrd
r
lll. lnele de polinoame
atunci demonstraf.ia este incheiatd. in caz contnar, existd g, h e K[x]
astfel incat f
=
S.h 9i
grad(g)
"
tr, grad(h) < n. Din ipoteza de inductie,
poiinoarnele g si h se scriu ca produs finit de polinoame
ireductibile
peste K, deci f
=
g.h este produs de polinoame
ireductibile peste K.
b) Demonstrafia r5.m6.ne temd. t
Teorerna anterioarS. dernonstreazd. numai existenta
si
unicitatea
descompunerii in produs de polinoarne ireductibile, dar nu oferd.
si
o
modalitate concretd de gdsire a acesteia.
in cazul inelului D[X] existA o legiturA directi. intre descom-
punerea in factori ireductibili si rddAcinile polinornului.
deci existi g e
,O
[Xj
astfel inc6t tr
=
(X
-
or
)g.
Deoarece cr2 este rAddcind a polinomului
f, se observA uqor cd
trebuie sA fie rd.dd.cinh pentnl g. Agadar g se divide cu X
*
cr2.
Rezulti cd existA
i
,0[X] cu proprietatea cA g=(X*cr2)g1,
iar
f=(X-"r)(X-az)gr.
Se continuS" rafionamentul pentru oe
Si
gr,cra
$i
Sz
etc., si se
obfine in final descompunerea doritd.
b) Dernonstra{ia rdrndne ternd. I
Dacd. f e n[X], atunci f poate f"i privit si ca element al inelului
D[X], deci el va avea rdddcinile cornplexe d,1, crs, ..., o', e
rC.
pI
rn
cA
da
ht
ne
LIT
cir
rd
g
ffi
St
Pr
Lll
d,
142
:l
't
le
Fie cr1, d.2t ..., crl e lQ rAdAcinile reale ale lui f. Atunci f se divide in
a
[X]
cu polinomul g
=
(X
-
or
)*,
(X
-
o,
)-,
... (X
-
or
)-u
,
unde rn1,
trr2, ..., rrlk N* sunt multiplicitd{ile rdd5cinilor Cr1, cr2, ..., cr1. Rezultd
c6 f se scrie sub forna f
=.h,
unde he D[x] gi h nu are rdddcini
reale, ci numai rddS.cini zk
=
dk + b6i e
,C
\ lD. Dar, se observA uqor ci
dacd h(tu)=O, atunci
+i
ft(rr.)=O
Fi
astfel polinomul
h se divide cu
hk
=(x-ru)(*-a)= x2
-2asx+.fl
+bfl e rn[x]"
in concluzie, polinomul f e rn[x] va avea urmdtoarea descompu-
me ireductibile:
unde rilt, m2, ..., 1116, fI1, rr2, ..., np e N. qi a1, c12,..., cr1 e ie sunt rddd.-
cinile reale ale lui f, iar polinoamele X2 + a"X + b", s
=
{I,2,...,
p} nu au
rdddcini reale.
gadhnt?rtzgohta&,
E !.. SA se descornpunA in factori ireductibili peste corpurile
,e,
le,
,C,
potrinoarnele:
a) f
=Xa+X2+1; b) f
=
xb +Xa
-x3 -
x2
-zx*2.
Solufie
a) Avem f
=
Xa +2* +t-X2
=(x2
+ t)2
*xz
=(*'+x+r)(x2
-x+r).
Aceasta este descompunerea lui f in factori ireductibili peste
Q
qi lD.
Peste corpul
,D
f are descompunerea r=(X*r)(*-r')(x-ur)(x-ez),
unde e este o r6dicind a polinomului X2+X+1, iar 61,12 sunt rd-
ddcinile polinomului X2
-X+1.
b) Se observ6 ca f (- t)
=
0, deci f se divide cu X + I .
Folosind schema lui Horner se ob{ine:
r
=
(X + r)(xa
-x2 -2) =
(x + r)(x2 + r)(x,
-
z).
Rezult5 c5. f are urmitoarele descornpuneri:
.
f
=
(x + r)(x2 + r)(x'z
-
2)
neste
e;
.
f
=
(x + r)(x2 + r)(x
-
JZX" * Jr)
peste re;
.
f
=
(x +r)(x-i)(x+i)(x-JZX".
Jt)
peste,D.
143
Algebri
r
lll. lnele de polinoame
E 2. SA se determine c.m.m.d.c. si c.m.m.m.c. pentru polinoamele:
f,g.,a[x],f
=
(X-r)("'-r)tx *z)'
,
g
= (x,
-BX+
z)(x,
-+).
Solufre
Vom descompune in factori ireductibili cele doud polinoame.
Avem f
=(x-1)'(x+r)(x
+2)2
ai
g=(x-t)(x-2)(x-2)(x
+2)=
=(x*r)(x-z)2(x+z).
Folosind descompunerile in factori ireductibili se ob{ine:
(f, g)
=
(X
-
1)(X + 2)
(se
aleg factorii ireductibili comuni la puterea
cea mai mici), iar
[f,
C]
=
(X
-
1)'(x + r)(x
_
2)' (x+ z)2
(se
aleg factorii
comuni qi
necomuni la puterea cea mai rnare).
RETINEM!
Daci polinoarnele f, g e n[X] sunt descornpuse in produse de
factori ireductibiii, atunci:
'
(f,S) este produsul factorilor ireductibili comuni, luafi la pu-
terea cea mai micA;
.
[f,g]
este prodtlsul factorilor ireductibili comuni sau necom.uni,
lua{i la puterea cea mai mare.
EXEfiCITII SI PHOBI.EME
EXERSARE
Dl" S& se determine care dintre ele-
mentele specificate sunt ri.dicini
ale polinornului f:
a) f
=x3-sxz+ze0[x],
o.{r,i,r+J5};
b) f=xs-x4+Xs+xs-x+Le
e c[x],
".
{-t,
,.*}'
c) f
=X6+6e27[X],
r *
ii,
A, 6" A, A, 61"
Si se determine pentru pollnomul
f e n[X] ridicinile gi ordlnul de
multiplicltate al acestora;
a] f
=
x2 (x
-
r)u
{zx -
r)a;
b) r
=
*'(o'- x;"
(x'-
r)',
c) r
= (x2 -*-r)' ("*,
-sx
+ r)s
.
'(*'
-
')'
.
83. Sn se determine a, b e In astfel
incit pollnomul f e Zn
[X]
si admt-
te redeelnlle lndlcate pl sd se afle
apol celelalte rd.diclnl ale lul f:
a) f=X3+x2+a,p=3,o=A;
b) f
=
Xa +aX2 +i, p
=
5, a= 6;
c) f*Xa +dxz +aX+b,p=8,
".
{i,
i}.
E2.
144
Algebri
e
lll. lnele de
polinorme
E4. Se se arate ci
Pollnomul
f e K[X]
admite rldicina dubli tndlcati
9t
apol sl se alle celelalte ridicinl
ale lul f:
a) f
=
Xg
-3X+
2, K
=Q,
cr
=
l;
b) f
=
x4
-
6x3 + 13x2
-L2x+
4,
t(=Q,61,=2;
c) f
=
Xa
-2ixs -6x2
+ 8ix+ 4,
K=C,
q=i;
d) f
=x4-x3+3xs -Ox+?,
fi
=lg,
a
=4.
Si se descomPuni in factori lre-
ducttbili
polinoamele:
a) f
=Xa-sxs
+2X2 en[x];
b) f
=x6-1ee[x];
c) f
=x6-xee[x];
d) f
=Xa+3X2+aeO[x];
e) f
=X2+iez2[x];
0
f
=
xs +4x2 +2 ezTlxft
)
f
=x3+X2+X+iezs[x].
Fie f eC[x], f
=
X4 +(m+r.)xs
-
-X2
+ mX + n
-
1. Sn se determlne
ridicinile
polinomulul f' gtllnd ci
o1=-l 9i
dz=-2
sunt ridicinl
ale acestuia.
Se se determlne c.m.m.d.c.
9l
c.m.m.m.c. al
Polinoamelor:
a) f
=
(x- 1)" (x+ r)4 (x
-z)(x+
s),
s = (xt -
r)'{x + r)5
(x2 -
e),
f, g e a[x];
b) f
=
(x
-
i)"
1x
+ i;2 (x + 1)2,
g
= (*'
+r)2
(x2 -t),
t, g o[x];
c) f
=
xG
-1,
g=xe
*L
f,
gea[x].
E6.
D7,
APROFT'NDARE
A1. Sn se determine ridiclnile
polino-
mutui f in condi$iile date:
a) f e n[x], r
=
(z+ Jd)*"
+ 3x2 +
* (r
* zJd)x + 3.F,
gtitnd ci are o
ridicini rafionali;
b) f eC[x], f
=ars
+(i+5)x2
-2lx+
+3(-1-i),
s,tiind c[ are o ridiclni
reali;
c) f ee[X],f =(1+zt)xz+
+(Zm
-
f)x
-
(3 + mi), daci m e D
gl f are o rldiclni reali;
d) f eO[x],f
=x3+(o+r)x'-
-3X-m-i,
daci meP
9lf
areo
rldicint reali.
A2. SA se determine a e e
gtflnd ci
polinomul f C[X] admlte ridi'
clni reale duble:
'
a) f
=
(x
-1)(x
+ z)(x
-a);
b) f
=
(x+ r)(x
-
3)(x- a)(x- ea);
c) r
= (x2 -
t)'
-
(x'
o.)' .
Alt. Si se rezolve ecuafiile in O
gtilnd
ci au soluflile indicate:
-
a) xg
-3x2
+ x+2= 0, x1
=2;
b) xa
-
zxs +4x2
-2x+3=o,
Xl=lrXZ--i;
c) za-\za+22 +4=O,zr=2
solu'
fte
dubli;
dl z6
-24 -
422 +72
-9 =
o, 2l
=l
solufle triPlt.
A4. St se deibrmlne
rtr e Q
Pentru
care polinomul f ee[x],f
=X4-
-mxs
+ X2 +m +l are ridlcint
r45
dubli a
-
2. S[ se afle apol cele-
lalte r$diclnl ale pollnornulul.
A5. Sn se alle ridrlclnlle pollnomulul
f eO[x], f
=X6-xa+axs+bX+c
gttind ci are ridicina tripli a
=
1.
A6. Se se determlne a e Q
qtiind ci
polinomul f e n[X] are ridlclni
reali dubli:
a) f=X3-bX2+8X+a;
b) f= xs
-2x2
+aX+8;
c) f
=X3+aX2+7X-3,,
A?. Sn se determlne pararnetrii gtiind
c[ polinomul f eA[X] are o ridi-
clni trlpli. Si se descompuni apoi
in factori iredr.lctibtlt polinornul f:
a) f
=X3-ox2+aX+b;
b) f=X3+aX2+3X+b;
c) f
=
Xa
-5X3
+ 9X2 +bX+ a"
lfA. Sn se deterrrrine a e Zs
Xrcntru
care
pollnomul f e z3
[x],
f
=
Xs +aXz +
*/"*2iX+a are trel rddiclni in
l,
ls.
A9. Se consideri polinomul f
=
X2o
-
-4xn+r
+ Exn
-
4x + a e D[x].
Daci cl,
=
2 este ridicini a lul f, sE
se determine ordlnul s&u de mul-
ttplicttate.
A1O. Si se determlne f e Zn
[X]
ae gra-
dul 4, gtitnd
ci x
=
A este ridi-
ctni tripli in cazurlle p e
{2,
S}.
A!.L.Si se determine pollnoamele lre-
duetibile L eZs[X], f
=
aXs +bX+
+2.
A12. S[ se determlne pollnoarnele de
gradul 4 lreductlblle in Z2
[X].
A13.Se se alle valoarea parametrului,,a"
pentru care polinomul f e Zn
[X]
este ireductibil:
a) r
=
Dxs +
(a
+ 0)x+ i, p
=
s;
b) f=X6+aX+6,p=7;
c) f
=
xa +ax2 +(" +i)x+0, p
=
5.
A14. S[ se descompuni in faetori ireduc-
tibllt polinoarnele:
a) f
=X8+X4+rea[X];
b) f
=x8-i,ez2[xl;
c) f
=xe-iez"[x].
AlS.Fte f
=
Xs +bXz +cX+a e Q[X],
astfel incit a, b, c e Z
qi ab + ac
este numir irnpar. Si se arate ci f
este ireductibil peste Z.
A16"Se se arate ci polinomul:
f
=
(x
-
t)(x
-
2)(x
-
3)
-
r e 0[x]
este polinom lreductibil peste Z.
AlT.Fle p numir prlm" Si se descom-
puni in factori lreductibili poll-
nomul f
=XP+aern[x]"
At8.Sn se arate ci polinomul f e a[X],
f
=
(x
-
1)'(x
-2)'
.... .(x *
n)n + 1
este ireductlbll peste Z.
A19.Se conslderi pollnornul f en[X]
astfel incer f (r) + i(z) +... + i1n;
=
=
n3, V n e N*. S[ ae deterrnlne
rid[cinlle polinomului f ql si se
descompun6 in factori lreductibili
peste Q.
A2O. Se se determine f e A
[X]
qi si se
descompuni in factori, gtiind ci
(x+ s)i(x)
=
(x-r)i(x+ 1), v x e Q.
L46
Algebr&
r
lll, lnsla da
polinoamo
de
r8"
lxl
xl,
+l
xl,
-ac
caf
Ix]
7..
om-
roll-
lxl
n)=
rine
Ise
ibilt
Ise
n
EQ.
Algobrl
r
lll, lnele ds
polinoame
A2l.Fte f e z6
[X],
f
=
Xa + mxo +ix? +
+ix+i. Pacl A={me26
|
fare
doui r[diclnl distlncte in Zs]
;t
r={me zr
lE=f
+3x+ia""
ridlcini tripli in Z6] atunci:
i) a) e.
{0,
i}r b) A.
{i,
4};
c) Ac{i, D}; d) Ac{0,6};
e) Ac{6,8}.
it) a) B
=
{i};
u) n
=
{i,
4};
c) B
=
{2,
6}; d) B
=
{i,
0};
e) a
=
{i}.
(ASE,
Bucureqti, iulie, 2OOO)
O
Relaliitetui vidre
Fie f e,D[x], f
=
aoX2 + a1X + a2 un polinom de gradul al doilea.
Dac6" zy, z2 etD sunt rS"dicinile polinomului f, atunci acesta are
descompunerea in factori ireductibili:
f
=40(x-2,)(x -22), $).
EfectuS.nd produsul in relafia
(1)
obtinem c5:
f
=
aoX2
*ao(zt
+ r-r)x+ aszp2,
t?l.
Din identificarea cetror d.ouA exprimAri ale polinornului f otltinem
rela!.iile intre rSdAcinile qi coeficienfii acestuia:
Iar
lz1
+22=--
Ito
I'
lrr't,
=uz
lao
(relatiile lui Vite pentru polinomul de gradul 2).
. in mod analog, pentru un polinom de gradul trei, f e,D[X],
f
=
aoX3 +a1X2 +a2X*o3, lvrn descompunerea in factori ireductibili
f
=
ao (X
-
z1) (X
*
,z)(X
-
zs), unde 21, 22, zs elC sunt rd.dicinile
poiinomului.
Din egalitatea aeX3 +a1X2 +a2X*a'B
=
ao(X-rt)(X
-zr)(X-zt)
se ob{ine cA asXs +a1X2 +a2X*o.3
=aoX3
*ao(zr*22*2")X2
+
+as(zp2 + zrzs + zzzy\x-aozrzrzs,
(31.
t47
Din identificarea
coeficien{ilor
se obtin relafiile:
3.t
Zt+zZ+ZS----r-
ao
Ztz2+2123*z2zg
3.o
Z1Z2Z.4
= --:l
a6
lui Vi0te pentru polinomul
de gradul
B.
Mai general, procedand
in mod
analog pentrlt
un polinom
f e
,C[X],
f
=
aoXt + alx^*l +... + an-lx + ar' a6 e
rC*,
cu rdd6cinile
z:., 22, ..., zn I
tC,
se obtin
relafiile lui Viete:
r
lSt
=Zl
+22+...*Zn=-Ol
lao
I
ls2
=
zrz2 * z1z3 +... + zlzn * z2zg *
I
I
=^2
a6
, numite relatiile
do
...+Zn-lzn=----2
ao
{s)
3y
=
2,12p"..7"y + Zp.g...fk*t 4' ... *.Zri*k*l "
""..Ln_]
.Zri
:
(*l)"
g-L
d.o
sn
=
2122...r"
= (-1)"
3
do
Dupa cum se obserua, suma sk este slrma tuturor produselor
a k
dintre rd.ddcinile polinomului
f. Rezultd cd suma sk are c| termeni.
3 OBSERVATII
1. Pentm ecuatia algebricd
i1x;= O soiufiile zt, 22, ..., zn sunt reda_
,
:ii:l-:-p.linomului
f si, astfel, ele verificd. acelaqi sistem de relafii ale
.
..
,lni Viete.
'
L. Relatiile lui vi6te se pot scrie pentru
un polinom
f e K[x], de gradul
n e R*, care are toate cele n rddicini
o(1, *2, ..., on in corpul K. in
caz contrar, nu se pot scrie relatiile lui Vi6te.
Astfei, polinomul
f e
,a[x],
f
=
Xn
-2,
n> 2, nu are nici o radacini in
'Q,
deci nu putem
scrie sistemul
(s) de relafii ale lui viete.
t48
o
lll. lnele de polinoame
,il//reer, a,h, u,ta,fill,h,
tui, "//dila,
L. Relafiile lui Viete se dovedesc
polinom
f e
,C[X],
in cazul cAnd
suplimentare.
%&lzrn&,&rohtald,
tr Sa se rezolve in o ecuafi a z3
-
z2
-
z
*2
=
o,
gtiind
cd dou6. dintre
solufiile
sale verificd relatia 21* 22
=
*!.
Salrqfre
Din prima
rela{ie a lui Viete, zr*22*zs=!
se obfine zs
=L_21_22
=
=I-(zr
+ zr)
=
2. Consider6nd polinornul
f e A[X], f
=
X3
_X2 _X_2,
care
are rd.dacina
2, ob{inem
cu ajutoml
schemei lui Homer descompunerea:
r=(X
-2)(x,
+x+t).
Rezulta
c6 ecuafia algebricd
atasata se scrie sub forma:
(t
-Z)(tz
+ ,+ t)
=
O gi
are solufiile zs
=
2, zL,z
=-l
tjlF
.
2
2. Dac6 sunt cunoscute
solutiile unei ecua{ii algebrice
de gradul
n N*, 21, ,-2, ..., zn,atunci
se cunosc
"rr*.t.:;,
;;, .
,
s,,
si
ecuafia se
poate scrie sub forma:
zn
-
slzn-r * s2zn-2
-...
+ (-r)" sr,
=
o,
(l).
gaihm?t.ogalwlz
tr 1. sa se scrie ecuaf.ia de gradur
3 cu coeficienfi
complecqi,
are solufiile z1
-
l, ,z
=
i, zg
=
I
-
i.
Solufte
Avem st
=
zt *22 *23
=2,
s2
=
z1z2 * z2zg +ztzs
=2+i,
sg
=
z1z2zg
=
=
I + i. AvAnd in vedere
relafia (1),
oblinem ecuatia:
z3
*zz2
+ (z + i)z
*
(t+ i)
=
6.
tr 2. Fie f e,D[X],f
=X3+X+l cu rdddcinile
x1,x2,x3e ().
Si se
scrie polinomul
unitar de gradul
B care are radicinile:
Yt
=1*Xt, yz
=1+x2,
y3
=l+x3.
utile in aflarea r5dAcinilor
unui
aceste rddAcini verificd
relatii
t49
r
lll" lnela do
polinoame
Solufis
J
Polinomul
cAutat
este g
=
X3
_
ur'X2 + s2'X
_
sg,, unde:
$l'
=
yl +yr + ys
=
3+(x1 +x2 +xs)
=
B+s1
s2'
= YtVz+ YrYs
+ yzye
=
(1+*,)(I**r)+(i+xr)(r+x3)+(1+x2
i
.(i+xu)
=3+2(xr +x2 +x3)+x1x2
*x1x3 *X2X3
=3+2s1+s2
ss'
=
yryzys
=
(1+x,)(t+xr)(t**r)=
I+(xi +x2 +xs)+
+(xrx2 +xrx3 +x2x3)+xrx2x3
=I+s1
+s2 +s3, unde 51, s2, s3 sunt da--:
de rela{iile lui Vite pentru polinomul
f.
Rezult6 sr
=
0, s2
=
1, 53
=
-l
qi se obtine sr'
=
3, s2,
=
4, sa'
=
1.
Polinomul
cdutat este g
=
X3
_
SX2 + 4X
_
1.
Solufia 2
Din relatiile
date se obfine:
Xt
=
Yt -L,
XZ
=yZ
-1,
X3
=
yg
-1.
Cu substitutia
x
-
y*1,
ecua(ia f(x)
=
O ata$at6 polinomului
f s:
transforma
astfel:
(v
-
i)t * (y
-
r) + I
=
o, care adusa ia forrna cea ma:
sirnpla devine: ys
-
By2 + 4y
-1 =
o. Rezult6
ca polinomur
g care arr
ataqatd
aceastA ecuafie este g
=
X3
*
SXz + 4X
_
1.
E 3" Sa se rezolve in
,C
sistemele
de ecuafii:
f"*n
*z=r
f**uy
*a2z=a3
a)
J*2
+y2 +22
=3:
U) j"+by+
b2z=b3,
a, b, ce
,D
distincte.
f*t
* ys +zs
=r
l*n"y
+c2z=c3
Solutie
a) considerdm
numerele
x, y, ze
,c
ca ridd.cini
ale unui polinom
f
de gradul
3. Rezultd
cd f
=X3-srX2+s2X_s3, uflde s1
=
x+jrrz=I,
s2
=
)qF +
ttz
+ zx si sg
=
xyz.
Din relatia
x2 +y2 +""
=(*+y+z)2
-2(*v+yz+zx) se ob{ine ca
3=1-2sr,
adicd s2
=-1.
Deoarece
x,y, z sunt rdd'cini
ale polinomului
f, obtinem:
,n3*srx2+s2x-s3
=o
y3
-
"ryz
-f
szy
-
53
=
C)
u3
-sr"z
+s2z-sg
=
o
150
Prin adunarea acestor egalitA{i se obfine:
*3 * yB + ze
-*, (*'
+y2 + t2)+r2(" * y + z)-3su
=
g,
Av6nd in vedere sistemul dat rezult6 cd su
= -1.
Apadar, f
=
X3
-X2 -X+t =
X'(X-1)*(X-t)=(X-1)(*,
-t)
qi
are r6.dAcinile x,
=
1, X2
=
1, xg
=
*1.
Obfinem cA x=1, y
=I,z=-l
sau x=1, y
=-I,z=I
5111 X=-1,
Y =I,
z=L
b) Considerd.m polinomul
f e
,C[X],
f
=
X3
-rX2 -
yX
-x.
Avem f (a)= O, f (b)= 0, f (c)= O, deci a, b, c sunt rddicinile poli-
nomului f. Din relafiile lui Viete pentru
f, obtinem:
a+b+ c=2, ab+bc*?.c=_y,
abc=x
$i
astfel sistemul are solutia
x
=
abc, y
=
-(ab+
bc+ ac), z= a +b+ c.
EXERCtIil
$t
PBoBLEME
EXERSARE
@r
=
3xo + zxz
-t8x
+ 8, 21 +
*z'2e-$i
=58.3 -27x2
+7x+15, z1
.zz=5i
f
=
X8
-Z){z
+ 4X + 12, z1
=
gzzi
f
=
X9
-
lOX2 +ZZI-- lg, zs
=
=
2zrzzi
@r
=
x4
-x2
+ l2X
-316,,
z1z2 +
+ zgz4
=
O.
84. Se consideri polinomul
f eC[X],
f=X3-BXz+X+B gi
z1t z2t zs
e O ridicinile sale. Sise calculeze:
@
ri +zf+zl;
@"i
+"1+zl;
./\l 1 f
(.cy
-
-Zt22zg
_. I I r
"'
t*e*et
el
zlr22-"3.
I+ z1 l+ z2 L+ zs
El. S& se scrle relafllle lul Vtte
pentru polinoamele
f e C[X]:
Ql,r=xs-3x2+4x-lo;
ff/,
=x4 -
sx + r:
c) f
=X5-t;
d).f
=
gxs
-
Xa +2;
$t =(x -
r)(x
-
z)(x
-
s);
d) f
=(*r-*+r)(x+z).
E2. Si se arate ei polinomul
f e Zn
[X]
are toate r&dicinile in Zn gl si se
scrie relagiile lui Vr6te pentru
aqesta:
@x=xa+i
et.2[x]:
fft=x3+iez3[x]:
'c)
f
=X5+iezs[x];
d) f
=x3-x2+X+iezs[x].
83. St se determlne ridicinile potino-
mului f eO[X], gtiind
ci are loc
relafia specifleatd:
15I
Algebri
r
lll. lnele de polinoame
ljo.
E6.
S[ se rezolve in
,C
ecuafille, gtttnd
cf, au loc relafiile datel
al zg
*fii22
-az*12=O,
z1+22=zgi
b) zs
-
I-l:z2 + az
-
36
=
O, zr
=
zzzal
cl zs
-1222
+az-6O
=O,
zt+zs=
*
2zs,
Se eonsideri pollnomul
f eO[X],
f
=
1+ X
-
2X2 + X3 eu ridisinite
z1r z2t 23. Si se forrneze polinoa-
mele care au ridicinile:
a)
Yr =
L- z.1,
Yz =L-
z.2, yg
=
l- zg;
G) yl
=
22* zg;
YZ =
2r# zgt
lg =
=
zt
-t
zZi
C) yf
=
z2zg, yZ
=
z1Zgt y"
=
z1z2i
.. 111
<U
Yr= ,Yz
=-,Ys=
2122-2s
S7. Fte f e Z6
[X],
f
=
X4 + X2 + i. oace
G,1r o2,031tr4 Zg sunt ridicinile
polinomului
f, sn se calcuteze:
ffi
"?
+a22+a!+cr2a;
b) cir + o,lt + cr;r + cll:
c) af +
"fl*ol+of;:
d)
ql
+ cr$ + o$ + u,f, n e N*.
E8. Se sonsideri ecuafia xa*B*-6x-
^2
=
O in
rll,
cu solufiile x1t r.2,
x3, x4 erC
gi
S=--1-*-f-+
1+x1 1+x2
11
+
-
. Atunci:
l+xg 1+x4
a) S=2; b) s=-2;
c) S=O; d) S=1..
fUniu.
Ttcnsiluonia, Brrrsrrw, ZOOO)
41. Daci x1, xa,
&
O sunt rAdicinile poli-
nomului f
=
X3
-ZXz
+ ZX +LZ e
1",
x.2 xal
e C
[x]
9i
A
=
lx,
xs x1l, atunct;
l*"
x1 *rl
a) A=0; b) A=4;
c) A=l; d) A=2"
(Univ.
Tyo;nsilu o;nia, Bra.son, Z O A O)
A2. SA se determine ridd.cinile polino-
rnului f e A
[X],
qtiind
c6 ridd.ci,
nile sale verilici relafia datd,:
a) f
=X3+mx2 -4X+/*,21+zz=O;
b) f
=X3
+2X2 +aX+2, 21 +z,2=-g;
c) f
=X3
-zJ(z
+aX+6,zyz2=3;
d) f
=
xs
-
Bx2
-
4X + d, Zz1
=
Bzzi
e) f
=
xs
-(a
+ z)xz + (za+ r)x-a,
322
z\ 22 zg
A3. 56 se rezolve ecuagiile in O,
gtllnd
ci au solufiile in progresie
aritme-
tic6,pentrumeD:
al x3-6x2+mx-2=O;
b) z3-3lm22+62-4=0;
cl za
-102s
+ mzz
-doz+24=o:
d) z5
-
20,za + azL +bz* c
=
o.
SE se rezolve in mullimea
O ecua-
fiile
stiind ci au solutiile in
progresie geometrici, pentru
mel):
a) x3-nrx2-6x+2?=O;
Elju""
-
Boxs + 3Ex2 + mx + 2
=
o;
c) xa
*
l4xo + s6x + m_= 0.
Se considerd polinomul
f eO[X],
f
=
aX3 + bXz'+ cX + d, astfe! !nc6t
a, b, c, d e Q* sunt in progresie
geometric[
cu rafia
e
e (O, +
-)
.
Sd. se calculeze Sr,
=
xl + x| + x$.
APROFUNDART
I
il
l
i$
.tr1k
h+.
A5.
fJ f
=
Xa
-
8Xs + 12l{+ a,z1z2
=
zsz4.
fr
\)"
\E.
I
L
h
L52
'-.jw
Algebri
c
lll. lnele de polinoame
l\6. Fie f
=X3+aX+beO[x]
cur6di-
cinile x1q x2r x3 e
rC"
Si se arate
ci dacd a, b e I, atunci:
xf +xfi et.,V neN*.
A7" 9e consideri polinomul
f
=
X3
-
-
rnXz + aX + m e CI
[X].
Si se deter-
mine a, rn e lQ qtilnd
ci rid&clnlle
lui f veriflci retatia of + af, +
+ufi
=
111s.
S4 se rezolve in mulfimea nurne-
relor reale sistemele:
x+!+z*2
*2 +g,2 +22
2<!2
= -2
$1
(x+y+z=2
t*- I
\?Ij*'+v2
+22
=6i
[*u*y"+23=B
[x+y*-z=8
oi
i**+y3+z$*8.
l*tnyn+25=B
O
Hezolvarea scuntiilor algebrlee cu coeficienli
V
i"""*'
-"*r-*-
..-'-.--t-
in /1,
't),
rQ,
'D
Teorema lui Abel-Rufrini afirma cd. pentru ecua{ia algebrica de
grad
n e N*, n b 5, nu exista lbrmule generale
de rezolvare. Aceasta face
ca rezolvarea unor astfel cle ecuafii sd {ie <lificilA in lipsa uRor inforrnafii
suplimentare asupra ecuatiei.
De asemenea, corpul in care ecuatia are coeficienfi poate conduce
la ob{inerea unor soiufii particulare si astfel, rezolvarea ecuatiei s6 fie
redusa la ecua{ii algebrice de grad inferior.
7.1, Ecua{ii algebrice cu coeficienfi inTL
Fie aoxn + arxt*l + ... + an_tx * ar,
=
0,
(l),
ecuafie algebric6
de gradul
n N*, cu coeficien{ii a6, ff-1
,
. . ., an e T-,
Pentm ecuafia de tipul
{tr)
se pot determina solufiile din z si,e pe
baza urmdtorului rezultat:
:=:
=
=
:..
Al0ebrl
r
lll. lnelo de
polinoame
Demonstratie
a) Daci u e Z este solu{ie pentru ecua{ie, rezultA cA: a6on *
b) Daci cr
=
u rn-l
lol
+arl*
|
+.,.+a
\qi
formele:
W'
(*op":t
+ ar '
po-2q + ,., 't' &o*rQ*-.l)
*
*#}'
'
O"
P
e
,e
este
q
"_,1".]* "" \cl/
\ r/
/ \n
"oIll
*
\qi
scrie sub
respectiv,
ffi$'
(*,p"-t
+ azp'*3q +
"'
+ u'qo)
*
#'
p"'
-F?1cx,n-l*...*or.-1a,*arr=O
sau,altfelscris,,W("oo"-t*..'n".-r)=ffi,
(2)"
Din relafia
(2)
rezultd. c5. cr divid 4.,.
solutie a ecuatiei, rezultA cA
=
Q, egalitate care se poate
Deoarece (p, q)= 1, se eibtine ed p divlde a,,
Ei
q divide ao. I
Teorema oferA o modalltate simplA de a detennina soltlfiile a e Z,
respectiv s
=
P
6,p ale unei eeuatii algebriee eu eoeficien{i numere
q
intregi. Astfel:
r
solutiile a e t- ale eeua{iei se cautA printre divizorii ter:rnenului
liber ao;
r
solutiile o
=
P
e
,Q,
(p,
Q) =
1, se caut& printre numerele rationale
q
de forma
!,
unde p este un divizor al termenului liber a,r, iar q este
q
un divizor al coeficientului dominant as.
&aile,n A, ir4ahtaln,
Sd se rezolve in mulfimea,C ecuatiile:
a) xa
-x3 -
5x2
*x-6
=
o;
b) 2x3 +x2 +x-l=O.
Solufie
a) Cautam soltrd.iile intregi ale ecua{iei printre divizorii lui 6. Avem:
0u={+1,+2,*3, t6}.
r
lll. lnele de polinoame
AicAtuim schema lui Horner pentru acesti divizori:
t
-l
-5 -l -6
cr= I
L
O
-5 -6 -Lt
I
c{,
=
I nu este uot,rti.
c{,
-- -l
1
-2 -3
2
-8 T
cr
=
*l
nu este *otrrti.
a=-2 1
-3
I
--q
$W'ffif
s.
=
-2
""t" "or,rti*
a.=2 I
-1 -1 -5
,l cr=2nueste"oi,riie
g=3
I 0 I
ffiffiruW
cr
=
S este solutie
Agadar s-au gesit
dou6 solutii intreg
dr
= -2,02 =
3. RezultA cA ecuatia se
scrle: (x + 2)(x
* g)(*'
+ 1)
=
6,
sr
va
avea solutitle er1
=
*2,
e"z
=
3, og,
4 =
*1.
b)
ge
ob{ine uqor eA eeuatla nu are
rAdAclni intregi,
Termenul
liber al ecuatlei este
-1 $i
are multimea dirrlzorilor
Q-t
=
{*t,
t}, lar termenul dominant este Z cu es
*
\^L,
L, ^Z, Z\,
Numerele rationale, eare nu $unt in z, ce pot fi solufll, aparfin mulfimit
^
(
r 1l
5=(--"-1.
I
2'2)
Se alc6tuie$te schema lui Horner:
2 I I
-l
I
Cl,
= --
o
Zl
2 0 i
_g
2
"
= -!
nur este solufie
I
C[=-
2
2 2 2
lW
o=] estesolutie
2
Asadar
(*-!)b*,
\
2r\
I
C[=-
2
este solu{ie, iar ecuafia
+2x+r)
=
O. Se gdsesc
solufiile
poate fi scrisd sub forma
_
I 11iJ5
CX,r
=*
Sl Oto o
=--- t
2
-- --t'o
2
In cazul in care termenii d6, 3r, eT- au mulfi divizori, apar prea
multe fraclii
l.,O
care trebuie incercate dacd sunt solulii. vom ar5ta
q
unele modalitdfi practice
de indepirtare
a LLnora dintre aceste fractii.
155
Algebrl
r
lll. lnele de
polinonme
o
Fie f e O[X], un polinom de gradul n e N* cu coeficienfi intre$
gi
cr=!e
,Q,
(p,q)=l o rddAcind asa. Rezultd cdpolinomul f este divi-
q
zibilcu 1-P qi f
=("
t)
c(x) sau f
-(qx*p)cr(x),
unde c1 este
un polinom cu coeficienfi in Z. Atunci vom ob{ine f (l)
=
(q
-
p)Cr (t)
si
f (- r)
=
(-q
-
p)cr (- t).
Deoarece Ct (1), Cr (*1) e f,, este necesar ca p
-
q sA divida f (1)
si
p+qsadtvidd f(*1).
Agadar, dac6 p
-
q nu divide f(1) sau p + q nu divide f(*1),
atunci
3
e Q
nu este solutie a ecuatiei.
q
ffiillamn, *galuah,
E S[ se rezolve ecuatia 4xa
-Bxs -
11x2 + 13x
*
3
=
o,
SoIufle
o
CdutAm solutii intregi printre divizorii lui 3" Va rezulta c
ecuafia nu are solutii in Z.
r
CAutdm solutii rationale. Acestea pot fi:
p_fl I I I 3 B B sl
a
"
i5'
-i'V'-Z'
z'- z' 4'- 4l'
Avem f
=AXa -BX3 -11X2
+t3X-3 polinomul asociat s.
f (t)
= -5 si
f (-l)
= -15.
inlAtur6m fracfiile care nu pot fi solufii:
r(-l)
= -15
f (1)=
-5
Se observi cd au mai rAmas de probat dac5. sunt solu{ii nurn-a.
fractiile
P.
{1.
-1.
q.
-3}.
'
q
12
4 2 2)
Algebr{
r
lll. lnele de
polinoamo
FAcAnd proba prin schema lui Homer se constatA cA sunt solutii
o,
=
L,
o"
= -t
si se obline ecuatia:
("
-;X,.
.
;)(,.'
-
3x + ,)
=
o.
Rezultd c5. cr3,4
=
3rJ5
7.2. E,caafii algebrice cu coeficienfi rafionali
Fie a, b, ce
,Q,
astfelincAtb*0, c> O$i
Ge
lF\,Q.
Numerele reale de forma rl
=
a + bJc se numesc nurnere
irafionale pitratice.
Numirul irational patratic il
=
a
-
bJ; se numeste conJugatul
numirulul rl=a+bJc.
Se observ5. usor c5. oricare numir irafionai pitratic 1l
=
a + bJc se
poate scrie sub una din formele cr +
JB
sal-r
"
- Jpl,
unde cr,
p
e
,Q,
p
> O,
JB
e R \,Q, avAnd in vedere introducerea sau scoaterea factorilor
de sub radicali.
Folosind formutra binomului lui Newton, rezultA c5. dacd u
=
a +
J6
este numdr irafional patratic, atunci ,r"
=(.*JO)" =a,,
+Jb,,, unde
a,.,, b,, e
,Q,
qi br, >O,Jb"
"lQ\,Q.
Aqadar u' este numar irational
pitratic. De asemenea se observd ca u"
-
an
JU"
= (,r").
Demonstra,lie
a) Avem succesiv:
f
(;)=
a6 *ai
("-JE)+...+',("-Jb)" =
&0 *.,
(o,
-JB,
).
*
^2
(o2-
JF;)
+ .. . + .,,
(o,,
-
JB;)
=
do * r,
(o,
* .,.Fi) *
^r(or.
JB,
)
+ .. . +
-t,,(*".JP")=f (,4
=0,
deci u este radacind. a polinomului f.
r57
Algehrf,
"
lll. lnele de
h) Fie m, ffit e R ordinele de
Polinomul f se scrie' f
=(X*n)*
g(u)* 0,
c(rr)*
o.
SA presupunem
cd m < ffi1. Atunci, din relafia (l),
se ob{ine:
t=(*'-zax +a2
-o)*.("-u)*'-*.g=(*, -zax+a2
-n)*.n, 1z).
Folinomul tr
= (*
-,r)*'--
.g
e
,A[x]
si
h(u)
=
0. Din punctul a) al
teoremei se ob{ine c6 h(u)
=
6, deci
("
*
r)-'"*
.g(r)
=
O. Dar
u
-,1
* O, deei este necesar ca g(r)
=
0, in contradicfie cr: g (u) + 0.
Apadar nu se poate ca rn < rn1. Analog se arata cd nu are loc inega-
litatea ffir < rr!. in concluzie m
=
mr
si
teorema este dernonstrata. tr
gdadlwr?A,
wga.lm,&A,
H SA se rezolve in lQ ecuat a x3 +2x? +ax+b=0,
Stiind
cA a, b e C
pi
cA adrnite solu{ia xr
=
1+
0"
Sotwtie
considenf,m f e
,Q[x],
f
=
X3 +2x2 +aX+b"
polinomul
f admite rdda-
cina x,
=I+Jd,
deci conform teoremei
anterioare admite gi radd.cind x2=I-Jr.
Din relafiile lui Vite se obfine:
xl +x2 *xs
-
-2
pi X3
-
-4.
Asadar:
r
= (* -
r +
Jz)(x
-
r
-
Jz)(x + 4)
=
=
X3 + 2Ii2
-gX -
4 qi se obfine cd
a=-9,b=-4.
E
TEMA
pE
STUrltU
Fie f e 0[X] un pollnom
de gradul
n N*, cu rddiclna x1
=
Ja *,8
a,beQi
Fi
J;,JbeD\e.
a) Si se studieze dac6 numerele
Ja-Jb, Jb-J;,
-G_Jb
sunt rEdieisr
ale polinomului
f.
b) Care este gradul
minlm al polinomului
f?
multiplicitate
/
-\m' ,(x
-')
'
e,
ale r6ddcinilor u
_si
(1),
unde ge
,Q[X]
158
7.3. EeuaSii
atgebrice cu coeficienfi
reali
Demonstratie (Terna)
c 08sEnvATil
Fie f e
'D[x],
un porinom
cu coeficienti
reali de gradur
n e R*"
r
Polinomul
f are un num{r par de rfld5cini
z e
,C
\ lD.
o
Daca n este irnpar, atunci polinomul
f are cel pufin
o raddcind real6.
Mai mult, nurnfrrul
de ra.dacini reale este irnpai.
%'d*z,.a'
.wrgp/ntafe,
E 1. sa se rezolve in
,c
ecualra
z3
*
z2 +z
=
o, qtiind
cd. admite solutia
zt=I+i.
Soluffe
Fie f e
,C[X],
f
=
XB
-X2
+2, polinomul
cu coeficienfi
reaii ataqat ecuatiei date.
RezultA
cA f are r6ddcina
zL=I+i,
deci
va avea qi
ridf,cind
22
=
tr-i. Din rela{iile lui
Vite rezultA cd, z, * 22 * zs
=
L, deci z.
=
*1.
tr 2. se se determine
numerele
reale a, b si si se rezoive ecuatia
z5 +zza +223 + 422 + az +b
=
o, gtiind
ca admite soiufia dubli zr
=
i.
Soluhe
Deoarece
ecuafia
admite solufia
zr
=
i, ea va adrnite qi
solu{ia
zs
=
E =
-i,
solutie
dubta. Agadar sunt cunoscute
sorufiile:
21
=
22
=
i,
23
=
24
=
-i.
Din rela{ia
lui Viete zt + 22 + zs + z4.t z5
=
_2
se obfine cd
zs,=
-2.
Asadar f
=
(X
-i)"
.(x+l)2 .(xor)
= (x,
*r)2 (x+z).
159
impa(ind
polinomul f prin X2 + I
(sau folosind rela!.iile lui Viete)
seobtinecAa=
l sib=2.
tr 3. Sa se rezolve ecuafia *5-3x4**3+ax2+bx+c=O'
a'b'ce'Q'
gtiind cA admite soluliile Xl
=
I + i
qi xz
=l-Ji'
Solufie
Fie f e,D[X],f
=X5 -3X4
+X3 + aX2 +bX+c,
polinomul ataqat
ecuatiei. Deoarece a, b, c E
rQ,
rezultdcAf
admite
9i
soluliile X3
=1+Jd'
x+=l-i.
Din rela[ia lui Viete: xl+x2*X3*X4*X5=3
se obfine
xs
= -1.
Rezunf, ca f are forma f
=(X-1-iXX-l+i)(x-r.JtX"-t-)
.(X+t)=(*r-2X+rX*r-2x-r) (x+t).
lmpar$nd
polinomul f la
X2
-ZX+2
9i
X+1, sau folosind relafiile luiViete corespunzS.toare,
se
obtine a=3,b=*4,c=-2.
EXERCITII
$l
PH0BLEME
EXERSARE
E,2,
84. Sn se rezolve ecuaflile,
gtiind ci au
solufia indicati:
.ej
xa
-
4xs
-4x2
+ 16x + 12
=
o,
xr=r-J3;
,r3)
*n
-2xs -
2x
-
1= o,
xt
=t+
J2;
,-9)
z4
-zzs
+t422
-22-12=o,
21= r
-
J5;
dl za
-lozs
+ 3lrz2
-342+12=o,
zt=3-J6;
el za
-zt
*222
-32-1=o,
zr=L+Jdi
f, 2za
-729
+5zz + z
*
1= o,
zr
=L-
Jd'
E5. Sn se rezolve ecuaflile sJtind solufia
lndlcatS:
al za + 6zs +L5i22 + 182 + 1O
=
o,
z1
=-1 -i;
fifl
sa se determine solufiile intregi
"l ale ecuaflllor:
G;l*t-x3-x2+x
-2=Qi
b) xa-2x8-3lx2 +8x-4=o;
c) x5 + 3x4
-
sxs
*
15x2 +
+4x+12=O.
83.
Si se deterrnine soluliile rafionale
ale ecuafillor:
a) 2x3 tBx2+6x-4=O;
b) 4xa + 8xs + 7xz +8x+ 3
=
O;
cl 12x5
-23lxa
+loxs+2x-l=o.
Sn se determine
Polinoamele
f O[X]
de gradul 4, care au r6d[-
cinile:
a) 1,2, Z+J3;
b)
-2
dubli, t-Jd;
e) r-J3 dubli;
al 2-J5
ryr
s*J2.
r
lll. Inele de polinoame
bl za
-2zs
+3zz
-22+2=o,
zr=ii
el za + z9 + 422 + z + 3= O, zl
=
i;
dl \za
-5123
+322 +42-2=0,
zr
=1+i;
el 2zg
-322
+ 2z + 2
=
O, zt= l+ i;
ft ,a
-
8zs +26.22
-
4oz + 25
=
o,
zt=2-i.
APROFUNDARE
A1. Se se determine a e I
ql riddclnile
polinomului feO[X] ,
f=x3-ax2+
+ 3X + 2,
qtiind c6 acesta admite
ridiclni numere intregi.
42. Fle f eQ[x],f
=X3+aX2+bx-2,
a, b e Z. Se se rezolve ecualia
f (x)=o
qtiind ci are cel
Pufin
doui solufli in Z.
A3. S[ se determine a Z
qtiind ci
polinomul f e O[X]
admite ridiclni
rafionale:
a) f
=X3+aX2+3X-3;
b) f
=xa+ax2-3;
c) f
=2Xs
+4X2 +aX-6;
d) f
=
4x4-12X3+7X2+ax-2,
A4. Sn se determine m e Q
9i
aPol sd
se rezolve ecuafiile obfinute
gtiind
ci admit
qi solufiile indicate:
a)x3+5x+m=o,xr=Jd-tl
b) xa + z*
-@rz+m=
o, xr
=2+J5;
c) xs +mx2 +2m+8 =
o, xr
=G
+f.
A5. Se se rezolve ecuafiile date' daei
a, b e Q
qi admit solu$ia indicati:
a) zs + 222 + az+ b
=
0, zr= JE -
l.:i
b) zs
-
422 +az+b
=
o, z1=2-J6;
cl za +zzs
-2a22
+Zbz+!=0,
z*
=
'13
-2i
dl za +4zs +rzz +bz+4=o,
zt=3-J5'
A6. Sn se determine a, b e Q'
gtiind ci
ecua!.ia x3
-4x2 -5x+a=o
admite
solufiaxr=b+J5.
A7. Se se rezolve ecuafiile
qi si se
determine a, b D, in cazurlle:
al za
-
zs + az2
-
z +l= O, z1
= -i;
bl za +\za +az2 +2t:z+b=O,
zr
=l -
2i:
cl za +229 +az2 +bz+39=o,
zt
=3 -2ii
d) zg + azz +bz+2=Q,
zt=l-1.
A8. S[ se rezolve ecuafiile
qtiind ci a'
b e Z
ql ci admit o solufie dubli
numir intreg:
a) x3+ax2+bx+l=o;
b) xa+ax3+bxz +2x+2=oi
A9. Se se rezolve ecuafiile urmitoare,
in condifitle date:
al z6
-5,24
+9zs
-722
+2=o,
zt=L+JZ, r,
=1.+l;
b) zG
-
425 + 4za
-Bzs
+422 +
+3i22 + 16
=
0, 2t
=
22
=
I + J5;
c) z6
-
525 +lgza
-392s
+3;822
-342
+2O
=
O, 2L
=
7, zz
=
L + 3ii
d) z5-429+422+42-8=o,
z1
=
Ji, zz
=!-1.
161
Algebri
r
lll. lnele de polinoanne
AlO.Fie a, b, c, d e Q. Si se rezolve
ecua!.iile in condiftile speciflcate:
a) xo + ax5 + bx4 + 4x3 + 23xz +
+cx+ d
=
o, dac6. xt
=
3
-Jil,
xz=2-J5;
b) 2xo + a*5 + bx4 + cx3
-
x2 + dx +
+8
=
o, xr
=
5
-
iJ3, xz
=!+ J2"
A11" Se di ecuafla x6 + 3x5
-1r2xa -
-42xs -
!.9x2 + ax + b
=
O, a, b e Q.
Si se rezolve ecuatla, gtilnd c[
admite solufia xr
=
JD + J5.
A12. 55, se scrie ecuafia cu coeflclenfl
rafionati de gradul cel mai rnic n e S,
care adrrrlte solu$ia x1 in cazurile:
a) x1
=
JD+J5; b) x1
=
Jz +Js;
c) xr=JB*J3.
A13. SA se rezolve ecuafiite s,ti[pd ci
admit solufit independente de para-
metrul m e C:
a) xs +(*-3,*2. (3m+4)x-
-4m =
O;
b) x3-*'-(*"+m+z)x+
+2rm2+Zrn=o.
A14.Se consideri ecuafia:
(n"-r)"0 -
-(r'*
t)*'
- (tn'
* r)x2 +
*(uo'+ o)x
-
,(n'
-t) =
o, unde
p
e O \ D,
lpl
> [
cu soluflile x1, x2,
x3, x4. Daci x1, x2 sunt solufiile
reale independente de p qi
s
=
Re(x3) + Re(xa), atunci:
a) Se[O,+o]; b) Se(-co,-25);
Se(-+,
-s);
d) Se(-2,
-1);
s e (-r, o).
(ASE,
Bucureeti,2OO2)
e)
e)
forma
Rezolvarea unor ecuafli algebrice de
grad
superior
cu coeficienli in
rD
8.1. Ecuafii bipntrate
O ecua
lNin igrw;illl ts sswi{
rezolvare se
numitd ecuatia rezolventd. a ecualiei bip6trate;
c
se rezolvd ecua{ia rezolvent6 in mulfirnea
r[
obfinAndu-se
solu{iile yr, yz 'Cl
o
se scriu gi se rezoivd ecuafiiie z2
=
yr
ei
z2
=
y, obtinAndu-se
solu{iile zL,22,zs, 24 ale ecuafiei bipS.trate.
cu coeficien{i in
.D
este o ecuafie algebricd de
a,b,ce,C,a*0,
Pentru
.se
rezolvare
"ge
parcurg urmdtorii pagi:
woteazd
kfiim:$.!t
qi
se obfine ecuafia de gradul doi:
162
II9.Exemplu
.
SA se rezohe ecuafiile in
rC:
al za
-gz2 -4 =
o; b) za +(t-t)22
-i=o.
Solutie
rde
lZ,
,ile
si
Ecuafiile sunt bip|.trate.
a) Fie
W
Se obfine ecuafia rezolventf,
cu solu{iileyr
=
*1,
Yz=4.
RezultA z2
=-L ei
z2
=4
cu solufiile zr=i,22=*i, respectiv
zs=2,2+= ^2.
b) Notand
W
se obfine ecuafia rezolventa
Wffiffiffi
cu sorufiile
Yr = -1 si
yz
=
i. Rezultd" ecuafiile: z2
= -1
qi
z2
=
i. Din prima
ecuatie se obtine
z1
=i,22 =*i.
Pentm arezolvaadouaecuafieconsideram
z=a+bie
c,a,be ie sise
obfine: (a + bi)2
=
i sau
^2
-b2
+ 2abi
=
i. Din egalitatea de numere cornplexe se obtine
sistemul
{:' .-O'-=
O.
S.rb"titrind b
=
;!
t, prima ecuafie a sistemului se obtine ecuafia
lzab=r
-
-
2a'
4aa
=
I cu solutiile reale a
=
J' . Rezulta
J'
't;
_
2
.
--__^-_*
cd b
=
r;, iar zs.4
=
rf (t + ii.
%dlz,ruA 'n7olotalfr,
tr Sd se arate cA
Solufie
0r
de
r
JB+t
cos-
=
-i
54
s.timca o= sinn
="irr(4.+l
=gn\.cos91**in&."o"?I.
(*).
\5
5) 5
---5
--'5 --"b'\/'
Notand x=cos+ s- av6nd in vedere ci sin3cr=3sincr-4sin3*,
5
cos 30,
=
4 cos3 cr
-
3 cos; c,, din relafia (*)
""
obfine ecuafia:
(ro"n
-r2x2
+ r)
,x
=
o.
RezuJta cd. x e
Io, *
* t.
*
J5
-11.
t-
4 4J
se obfin,.. solufia convenabili x
=
JE
* t.
4
8.2. Ecuagii binome
O ecuafie binomA cu coeficien{i in mulfirnea
algebricd de fonna
$W
unde n e N*, a e D.
(tr)
'i.rcffiffi--'=-ti.-
,D
este o ecuatie
Algehri
o
lll. lnele de
Scriind ecuatia binomA (l)
sub
forma zn
=
a, rezolvarea ei se reduce la
deternrinarea radicinilor de ordinul
n e N* ale numdmlui complex a.
Dacd a
=
r(cost + isint) este scri-
erea sub formA trigonometricd a num6-
rului a, atunci se obfine:
-/
t+2kn,:^:_t+2Er)
zy
=\r i
cos- + isin
-
-'
\nn)'
k e
{0,
1,2, ..., n
-
1},
(2),
(rdddcinile
complexe ale lui z e
tDl.
09 Exemolu
.
Sd se rezolve ecua!.ia binomd. za
-
i
=
O.
Solufie
Forma trigonometricd" a m-lmd'n:lui a
=
i este: i=cosl+isin3. Av6nd in vedelr
!+2V'n
!+2Wr
relafia (21
rentltA soluliile: zy
=
cos2---. i5in2--, k e
{0,
l, 2, 3} .
8.3. Eeuafii reciproce
* DEFrl{rTtE
f
.Polinomul
f eK[X],f
=a0+arX
+a2X2 +...+&rX', de gradul
ne \'
I
".
numeste polinom
reciproc dacd intre coeficienfii sai exista
I
relafiiler a.tr
=
an-k, k e
{0,
I,2, ..., n}"
(l)
@ Exemple
Polinoamele reciproce f e K[X] de gradul I,2,
g
qi 4 au formele:
.
fi
=aX
+a,fr= aX2 +bX+a, f3
=aX3+bX2
+bX+a, respectiv f+
=axa
+bX3-
+cX2+bX+a,
unde a,b,ceK qi
ae K*.
* DEFFilTJE
l.
t. numeste ecuafie algebrici reciproci de gradul
n e N* o ecuatie
I
d" forma f (*)
=
o, unde f e t<[x] este un polinom
reciproc de gradul n.
Forma particulari
a polinoamelor (ecualiilor)
reciproce de gradul n
conduce la cAteva observafii generale:
#
s
*
I
rn
I64
l. orice ecuafie
algebricd.
reciprocd.
de grad
impar
admite
solufia
Xl
=
-1'
intr-adevdr,
polinomul
f se poate
scrie
sub
forma
f
=
&o
(i
* x")*
*u,
(x+ X'-l
)*ur(",
* X"-r)+...
$i
se obfine
f (_1)
=
o.
2' Prin impartirea
porinomului
reciproc
f de grad
impar
n la X + 1 se
obfine
un cAt care
este polinom
reciproc
de grad
n
_
l.
9' Daci
ecua(ia
reciproc.
are sorufia
*, atunci
are qi
solutia
f
.
cx,
Rezolvarea
ecuafiei
reciproce
de gradutr
3
Ecuafia
reciproci
de gradul
s cu coeficienti
in corpul
,c
are forma:
ffiW
u",l"o--*
poate
scrie
succesiv:
a(x3+r)*
+bx(x+t)
=
o sau
(x+t)(ax2
+(b_a)x+")
=0.
(r)
Forma
de scriere (r)
arata
ca ecuafla
are solulia
W
si alte doud
solufii
date de ecuafia
reciprocd
de gradul
,,W
.Exemirlu
.
Sd. se rezolve
in
rC
ecuatia
2xs + Bx2 + 3x + 2
= O.
Solufie
Ecuatia
se scrie:
(x+f)(Zx2+x+Z)=O
qi
are solufiile:
xr=*l
si
-- -lti.,G
Xoo=
4
Rezolvarea
ecuaglei
reciproce
de gradul
4
Forma
intregi
este:
ng-{?Le
a ecuafiei
reci
de gradul
4 cu coeficienti
Se observd.
cd ecuafia,r"
"O*itJtolu{ia
x
=
O.
Pentru
rezolvare
se parcurg
urmdtorii pasi:
.
Se imparte
prin
z2
Fi
se obfine:
az2 +bz + c*! *
\
=
O.
.
Se grupeazd
termenii
care au coeficienfi
egali:
^( "'*+'1-'-
a( ,*L\
\ z"/
\
z)+c=o'
_ ;:f+p:.f"j o I o
o
Se noteaza
.ffi*;5y_
qi
rezulta ca
""
+i=y'-2. Se obijne
#trtrW?#t
zo
ecuafia de gradul 2 in y:
"(t'
*z)+
by + c
=
O sau
Algebri
r
lll. lnele de polinoame
numitA ecuafia rezolventi a ecua{iei reciproce de gradul4.
.
Se rezolv6 ecuafia rezolventA obtin6nd solu{iile yt,yz 'D.
.
Se rezolvd ecuatiile ,*!=yr
$i
z*1= y, care se aduc la forrna:
zz
z2
-yp+1=0 ;i
z2
-yzz+l
=0.
RezultA astfei solu{iile zr,22,zs, z4 e{
ale ecuafiei reciproce.
Asadar, rezolvarea ecuatiei reciproce de gradul 4 se reduce la
rezolvarea a trei ecuafii de gradul 2.
lF Exemnlu
.
Sa se rezolve ecuafia reciproca t4 * ,3
-
422 + z +L
=
O.
SoLttie
Dupe impartirea cu z2 se obtine t .' *!* + *
1.r
+
=
0 sau
zzz"
z+!=z
z
Se obfin
(
"
l\
(
r
l''
.7
)+ lz+-
-
-4 =
0. Cu nota{ia
ffi
obgnem ,' *b
=
y2
*z
qi ecuaiia rezotventa
$i{lW
cu soltrtiile yr
= -3,
yz
=
2.
Avem ecua{.iile: z+f
*-3
ci
z
uuu z2+32+I=0
$i
z2*22+1=0^
solufiile zr.z
*I
Si
zs,
+ =
ag$
2
C OBSERVATII
L, DacA f e
,C[X],
este polinom reciproc de graclul n N*, n numar
impar, atunci rezolvarea ecua{iei reciproce de gradul n se reduce ia
rezolvarea ecua{iei z + L
=
0 qi
a unei ecualii reciproce de gradul n
-
1.
!l.Exemplu
o
S5' se rezolve ecuafia x5
-3x4
+2x3 +2x2
-3x+1 =
0.
Solutie
Deoarece x
= -1
este solufie a ecuafiei, prin impAr,tirea polinomulu.i
f
=X5-3Xa+2x3+2X2-3X+l
la g=X+l obfinem descompunerea f
=(x+l).
(*n
-
4xs +ox2
-+x+t).
Rezulta ecuafia (x+r)(xa
-4x3
+ 6x2
-4x+t) =0.
nvem
xr
= -1,
iarcelelalte 4 solufii suntdate de er:uatiareciproca x4
*4x3
+6x2
-4x+1=
0.
Se obtine xz, g,
+, s
-
1.
166
-.**
Algebrd
o
lll. lnele de
polinoarne
2.Dacd f e
,D[X],
este un poiinom reciproc de gradul n, n
=
2k,
rezolvarea ecualiei reciproce ataqate se poate reduce ia rezolvarea
unei ecuafii de gradtll k cu necunoscuta y=
"*!,
gi a k ecua{ii de
L
I
graciul 2 date de ecuafiile z+!
Bg .Eeenlplu
r
Str se rezalve ecuafia reciprocS. de gradul 6 in mulfimea D:
"6
-5t5
+424 +422
-52+1=
o.
pil,2,...,k).
se obfine: * *4-s(t'.*'1. 4("*!)=0. Daca
zu \ z'l \
z)
', ffi=(,.))(*.#-,)=ffiffiWfi
se ourine
rezoivent5" de gradul 3 in y: y3-5y2+y+10=0 care se descornpune astfel:
(y-z)(v'
--3y-5)
=
0. Se oblin solufiile: y,
=
2. yz
="# r.
=
!a#
si se obfin
ecuafiileinzdeforma: t*!=v, sau z2-yz+l=0, uncle y .{rt-
Jn s*"EgJ
z'
t'
2
'
I
3. in cazul unei ecuafii reciproce cu coeficien{i intr-un corp K se
procedeaza, in rnod analog.
EXER0TTil
$r
pnoB!.EME
EXERSAR"P
Solutie
impdrfind cu
atunci
81. Se se rezolve in mulgimea C ecua-
glile
bipltrate:
al za
-222
+L=ai
bl za +2zz +L=Qi
clza-1022+9=o;
dlgza-'.oz2+l=o;
el za
-LZz2
+ 16
=
o;
f) 25za
-2622
+1=0;
gl za +22 +2=0i
hl za +2922 + loo
=
O;
1l za
-2zz -\5=a,
D2, Se se rezolve ecuatiile binorne in
mulgimea O:
alzs-125=o;
hlza-625=o;
cJ z3+8=O;
dlzs+125=O;
elza+16=O;
f-1 za + 1= al
g; z6-t=o;
hl z5
-i3 =
o.
r67
Algebri
r
lll. Inele de polinoame
Si se rezolve in C ecuatiile reci-
proce de gradul 3:
a) xs + x2 +x+1=o;
b) x3-5x2-5x+1=o;
c) 2x3
-?x2 -7x+2=o:
d)4x3-x2-x+4=O;
e) JDx3 +*2 +x+JD=o;
9
2xs
-5x2 -5x+2=o.
Si se rezolve in O ecuatiile reci-
proce de gradul 4:
a) 6xa+x3-14x2+x+6=o;
b) xa+2x3-6'x2 +2x+1=o;
cl2xa-x3-2x2-x+2=oi
dl 7xa
-x3 -
',2x2
-x+7
=o;
e) xa
-
7xs +L2xz
-
7x+1
=
o;
f) 2xa
-
5xs + 1ox2
-
5x+ 2
=
o.
85. Si se rezolve in C ecuafiile reei-
proce:
a) x5+x4+x3 +*2+x+1=o;
b) 2x5 + x4
-
3xs
-
3x2 + x+2
=
G
c) 3x6 +2x4
-5xs-5x2+2x+3=Q
d) xo + x5 + x4
-Gxs
+ x2 + x+1=
(I
E6. Si se rezolve in C:
")
(x-r)a+(x+l)a=s2;
b)(x-i)a+(x+i)a=16.
41.
A2.
Si se rezolve ecuafiile bipitrate in
mulfimea C:
a) xa+x2+1=o;
b) xa+LZx2+16=O;
c) x2 +
(*)'
=
^o'
I
^;2
at x2
-[9] =
s.
'
\x/
Si se rezolve in 25, ecuafiile:
a) xa-x2+i=6;
il
Axa + x2 +2
=6;
c) 6xa+ixz+3=6;
dlixa+3x2+i=6.
Sd se determine a, b e Q
pentru
care ecuafia xa +
("2
+b2
-zab
+
+2b
-
23)xs
-
(sa + 3b
-
2)x2
-
-(a
+ b
-
7)x +3(ab + a
-
b
-
1)
=
o,
este ecuatie bipitrati gi si se
rezolve in acest caz.
APROFUNDARE
A4. Si se rezolve ecuafiile in rnulfimee
numerelor complexe:
a) x3+ix2+!x+1=o;
b) ixs + (r + i)x2 + (r + l)x + I
=
o;
cl zg
-ez2 -e"+l =
0, eo
=
l.
A5. Pentru care valorl ale lui a e G"
ecuatia x9 +ax2 + ax+1= O admite
solufii multiple?
l\6. Sn se rezolve in C ecuafia x4 +
+(a + f)xo + bx2 + 6x + I
-
Q,
gtllnd
ci este ecuafie reclproci gi admlte
o solufie dubl[.
A7. Si se arate ci daci o ecuafie recl'
procl de gradul 4 cu coeflcien!.t in
corpul K admite solufia cr,elC, atunci
ea admite gi solufia s-l e K. Gene-
ralizare.
A8. Si se rezolve ecualiile reciproce in C:
a)x6-x4-x2+1=o;
b) x6-x5+gx4-6x3+Bx2-
-x+l=O.
168
Algebri
r
lll. lnele de polinoame
);
0;
D.
49. Sn se determine a c D gtiind
ci
ecua!.ia z3 + azz + az + I
=
O are
numai solufii reale.
A1O. Pentru ce valori ale lui a e e ecuafia
reciproci x4 +x2 +ax+x+1= O
are toate solugiile reale?
Af l.Se se rezolve in mu$imea
O ecua!,iile
de grad superior:
a) xa+ x3 +2x2 +2x+4=0:
b) xa + xs
-24*2 -
6x+ 36
=
o;
c) xa + x9
-
4a2x2 + ax+ a2
=
o.
A12. SA se rezolve ecuafiile in rnu$i-
mea C:
a) (x
-
l)a + (x + t)a
=
s2;
o1.
(m=-4
u'
1,,
=,
;
b) (x+a)a +(x-")n
=
b, a, b e D;
c) (x+ a)a +(x+b)a
=c,
a, b, c e D;
a)
(*'+x+r)2+l=o;
e) (x + a)(xs +
"")
=
*', r.
p.
Af3" Se se rezolve eeuafia:
rog! o + rog!
(.).
"r*
(*).
+logu6**f,=o.
(Admitere,
.#8, Bucuregti)
414. Sn se ealculeze:
.2n.nn
SlJl
----:-,
Sln
-.
5. 10' 10
TE$TE DE EUATUARE
Testul I
polinomul
f
=
X4
-
4xs + 4x2 + rnx + n e a[x] se dtvide cu polinomul
g
=
x2
-
4X + 3 e
Q[x],
pentru:
03. Si se rezolve ecuafia x4
-Zxi -x2 -2x-2=A
admite ea ridd.cini numirul xr
=
l
-
J3.
(n=2
d)
{r,
= -r'
(4 puncte)
in mulfimea C,
gtiind ci
(Uniu.
de Nord., Baia-Mare,2OO2)
(3 puncte)
[m=-4
b)
{r,=a
;
lrn=+
')
t'= -t'
'+
,nd
Ite
rcl-
in
nci
rle-
(Uniu.
Maritimd, Calnsto;n!,a, 2OO2)
(3 puncte)
c2. se consideri polinomul f
=x3
+mx2+2x+m-rea[x]
,
avdnd rc.dielnlle
X1r X2r X3.
a) Si se arate ce xf + x! + x$
= -m3
+ Brn + B.
b) Si se determine m pentru care xf + xl + xA >
g
(x1x2xs)2 .
c) Si se determlne m pentru care polinomul f se divide cu x
-
I qi,
in acest
caz, si se glseasci
ridieinile sale.
(Uniu.
Bucuregti, Fo,aultqtea de Motematicri gi InJormatictdL, 2OO2)
+
'ti
.l
:l
::i
:::
,,0;l
i:+
..+
.8
:ai;l
,r+
:-+
:i-:i:
'r-
.=.
::i n
,,ii:,
.
=::t::
=.:.
....
169
Alqebrd
.
lll. lnele de
polinoame
Testul 2
0L. Seionsideripolinomul f
=#-f
+X2-x+1, curddicinll x1, x2, x9, x4 C.
a) Si se calculeze f(r) qi f(-1).
b) Sn se determine a e C, astfel incdt si avem identitatea
f
=
a(x
-
"r)(x
-
"z)(x
*
*s)(x
-
*n).
c) Si se arate ci. (r
-
xr)(r
-
*z)(r
-
"s)(1
-
x+)
=
l.
d) Si se arate c[ (r + x1)(r + x2)(r+ x3)(r+ xn)
=
5.
(Ba,calo;ureat, iulie 20 O 2t
(4 puncte)
Oz. Fie f
=
x4
-zxs
+ (m+ r3)x2
-
(+* + 3)x + m e O[x]. Si se rezolve ecuafia
i1x;
=
o, gtiind ci m e Q, admite solufia xt=2+J5, iar xs
=Zxq,,
(Ilniv. Lucio;n Blago, Sibiu' 7998)
(3 puncte)
P, C
Pollnomul
r
.J5
__+t-,
22
03. Sd se descompunfl in factori ireductiblli
peste
O,
f
=
xa + xs
-
x2
-
2x- 2, qtiind ci admite ridicina z1
=
O1. Si se determlne r[dicinile
dacn xf +xl+xe
=o.
'
(Uniu. BabeE Bolgai, Cluj-Napoca, 7996)
(8
Punctr/
Testul 3
X1, x2r x3 ale polinomului f
=
X3
-
mX2
-
z e C[X] ,
(uniu.
Lucio;n Blo.ga, Sibiu, 2OO2)
(3 punctc)
02, Ecuafia x4-r.3+tnx2 +2x+n=O, rr], neQ admitesolufia xr
=l+i
pentru:
a)m=2,n=-3; b)m=O,n=2; c)m=-1,n=O;
d)m=1,n=4; elm=rr=O.
(Ilniv.
Mqritimd, @nsto;nto,, 2OOO)
(3 puncte)
03. Se consideri ecuafla *n
-(*-r)*"
+mx2
-(m-t)x+1=
O.
Fie M
=
{-.
Q
I
eeuafia are doui ridicini reale, distincte ql negative}.
Atunci:
a) M=(-oo, O); b) M=[o, +.o); e) M=(-oo,
-r];
d) ttt=(-t, 1); ell0rl=A.
(ASE,
Ciberneticd, 7 99n
(3 puncte)
t7a
Analizi matematici
r
l. Primitive
ETEMENTE
DE
ANALHA
MATEMATICA
in cLc.sa axl-a s-a vazllt cd. nofiunea de derivata a unei funcfii a
fost introdusa pornind de la cateva considerente practice.
Astfel, in
domeniul fizicii, viteza instantanee a unui mobil este descrisi de o
funcfie care reprezintd, derivata funcliei
,,spatiu".
Fizica experimentald. ridicd. insd qi problema oarecum inversa celei
de derivatS., in sensul cd. impune determinarea proprietdtilor unei
func{ii care modeleazd" un fenomen, folosind valori ale derivatei rezul-
tate dintr-un experiment.
Relativ la astfel de situatii practice a apdrut conceptul de
,,integral6". Denumirea de
,,integrald." rezultd din ideea deducerii unei
concluzii asupra intregului, idee formulatd. avand in vedere concluzii
asupra pirtilor intregului, (integer
=
intrg, in limba latind.).
O
Prohtenne eare conduc la nofiunea de integrald
Froblerna spagiului parcurs de un rnobil in mipcarea nectilinie
Se considerd un punct mobil M care se deplaseazd. rectiliniu, in
acelasi sens, pe o axd, cu viteza instantanee ia momentul x egald cu
"(*).
Dac5. S(r) este distanfa parcursA de mobii de la mornentul
inifial t
=
o la momentul t
=
x, atunci, conform definitiei vitezei
instantanee, are loc egalitatea v(x)
=
S'(x).
Froblema se poate pune ins6 qi invers: dacd. se cunoaqte viteza
instantanee
"(*)
in fiecare moment x, atunci se poate determina
distanta parcursd de mobil in intervalutr de timp
[0,
x]?
Din punct de vedere matematic, problema revine la a studia dacd
existi o funcfie S care verificd egalitatea S'(o)
=
r(*). Cu alte cuvinte,
problerna revine la a determina frlnc{ia cand se cunoagte derivata sa,
determinar-e care face obiectivul capitolelor urmAtoare.
:
F
;
t2J
le)
TA
t8]
te)
uI
)6)
te)
:1,
,2)
te)
,o)
te)
77)
:te)
Analizi matematici .
l.
primitive
Problema
ariei unei suprafete plane
se considerd"
f :
[a,
b]+ e o funcfie continud gi pozitiva.
Se noteazd cu S funcfia care asociazA fiecAnli
x e
[",
U]
a suprafetei plane
marginite
de curLa y=f
(x), axa
Ox pe
[","]
si segmentete
[AA,], [Vrrur']
urrde A(a, O), A,(",f (")),
M'(*, r(")), (figura
1).
aria S(x)
intervalul
lvt(x,0),
B(b, o)
a(a, 0)
ru(x, o) xM
N(x + h, 0)
x
Figura 1
Funcfia s, numitA funclia,,arie",
este derivabild pe intervalul
[",
*].
intr-adevdr, fte Ne O:q N(x+kr,0),h>0 qi X,r' X14 e
[x
x+h] puncte
in care f ia valoare minimd, respectiv valoare maximi pe intervalul
[x,
x + h].
Deoarece aria suprafi:tei
curbilinii
[navi'w'N]
este cuprinsd intre
ariile dreptunghiurilor,cu
baza
[tvtl]
qi
cu indlfimile
egale cu f (x_),
respectiv f (**), au loc relafiile:
h.f (x*) < S(* + h)
-
S(*) < h.f (xr). De aici se obfine:
r(**)=q-+S<r(xy).
(r)
Pentru h -+
o avem:
*!1t("*)
=
f(*)
=
#Sr(**).
Prin trecere la limitd. dupd. h + o in relafia (l)
si
folosind definitia
derivatei se obfine:
172
G
r(
tr
n
fi
i1
I
$t
Hil
d
Cl
c
d
"l
ol
Analizd matematici
r
l. Frimitive
Asadar, funcfia S este
relatie care exprirnd. derivata
".arie"
cu ajutorul functiei f.
-si
S'(")
=
f (*), x e
[a,
b],
(zl,
derivabil6
functiei
O problemd
care se pune in tegd-
turd. cu relatia (2)
este:
,,Sd se deter-
mine aria suprafelei plane asociate
funcfiei f p" un interval
lr,b],
in
ipoteza cA se cunoaste derivata sa.".
Gottfried Wilhelm I-eibniz (1646-
1716) a notat aceastd arie cu simbolul
-gti
"*i',.$
,_1ffi citit
'integraid
de la a la b
din f (x)dx
".
Rezolvarea deplind. a probiemelor
care cetr determinarea funcfiei cdnd se
cunoagte derivata sa se va face intro-
ducAnd noile concepte matematice:
,,primitivd"
qi,,integralS.
definitd.".
6fu
Prlnuitiqrele
unei fuurcEii
V
lmtegrala sredefinritfr
a ur,rei fumatli
Fie tr c lQ un interval de numere reale si functia f ; I-+ le.
* uenlul$t
'
Functia f : I -+ lQ admite primitive pe imtervalur I dacd. existi o
func{ie F:I -+ lP astfel lncAt:
a) F este func{.ie derivabiid pe intervalul I;
b) F'(x)
=
f (*), Vx e L
.
Functia F cu proprietd.{ile
de mai sus se nurneste
{sau
antiderivat&) a funcfiei f pe intervalul i.
f,unctia primitiv5.
o
Dacd. func{ia F exist6, se spune cd functia f este primitivabild
pe
intervaiul l.
09.Exemnle
e
Functia nuld. f : Q + Q, f (*)
=
0, admite pr:irnitive pe e.
intr-adev5.r, pentru orice numd.r real c, f'uncfia tr:& -+ m, n(x)
=
c este functie
derivabils pe Q qi F'(*)
=
0
=
f(x), Vx e e.
173
Analizi rnatematici
r
l. Primitive
_.3
o
Fie functia f :lD+n,f(x)=x2.
Funcfiile F:D+n,n(x)=Il qi
G:e+e,
vJ
G
(x)
=
^
+ k. k e e, sunt primitive
ale funcf.iei f pe e.
3
intr-adev5"r, funcfiile F
ei
G sunt derivabile pe e
9i
n,(x)
=x2 =c'(x)=f(x),
Vx e lQ.
rFunctia
F:(O,+oo)
-+A,F(x)=lnx este o primitivd.
a funcfiei f :(0,+m) +A,
I
f
(x)
=:'
.x
Deasemenea G:(0, +oo)-+n, C(x)
=lnx+l
esteoprimitivAafunctieifpe
(O, +o).
Din exemplele de mai sus se observd cd runcliile alese admit mai
multe primitive pe intervalul
de definifie. Relafia dintre diferitele
primitive
ale unei functii pe un interval este datd de urmdtorul rezultat:
Dernanstrcr#e
Functiile
4,Fz
fiind prirnitive
ale funcfiei f pe intervalul I, sunt
clerivabile pe I qi Fi (")= f (*)
=
Fi (N), Vx e I.
Folosincl
operafiile cu funclii derivabiie,
rezultd cd funcfia
e -
Fz
este derivabiia
$i
(Fi
-Fr)'(") =pi(")-ri(*)
=O,
Vx e L
Deoarece f,unctia Fr
-
Fz are derivata nuld pe intervalul
I, din
consecinta teorernei lui Lagrange rezulta ce existd c e le astfel incdt
(r,
-
r'r)(")
=
c, vx e r.
Asadar
4(")*fr(")=c,
Vxe i. I
Teorerna
afirrnd c[ doud
primitive
ale unei functii primiti-
vabile pe Lrn intervai difer5 printr-o
constantd.. Dacd F este o primi-
tiv6 a func{iei f :I-+le,
atunci
orice altd primitivd
G a lui f este
de forma G=F+c, unde c este
funcfie constantd pe I.
174
Analizi matematici
o
l. Primitiue
se deduce astfel cd dacd funcfia f admite o prirnitivd, atunci
adrnite o infinitate de primitive.
* 0EF!illTfi
Fie I c lP un interual si f : I
-+
lQ o func{ie care admite prirnitive pe I.
.
Multimea tuturor primitivelor funcliei f pe intervalul I se numeste
integrala nedefiniti a functiei f si se noteazd. jf
1x)Ax.
r
Operafia prin care se determind multimea prirnitivelor
unei funcfii se
nurnepte operafia de integrare.
E OBSEHT'AT!I
Fie f : I -+ lQ o funcfie primitivabilS" qi F o prirnitivd. a funcfiei f pe.tr.
1. Din teorema 1 se deduce cd mulfimea primitivelor f,unctiei f pe
intervalul I satisface egalitatea:
Jt
(r)Or
=
{r
+ c
I
c este funcfie constanta} .
2. Dacd se noteazd.
'tr| =
{c:
I -+ tQ
I
c este funclje constantd}, atunci
Wffi$ffi
Prectzdri
o
DacE ,/;(I)={f
lf
:I-+ru} qi;,!,9
c.t(I), sedefir:esc operafiiie:
a.j ;'t; +,{J
={f
+g
!f
e ;:i" ge tg\;
b) I"y;
=
{lr I
t e,y;\, ?, e tF;
e) f +
g
={f
+h
lh
e'.a\,f ,'rtx).
"
Fentrr-r multirnea
(/
a funclilior constante pe intervalul tr au
egalitdtile:
W +V/
-'(/;
')u'
='(/,
pentru l. e lQ".
3. Cu ajutorul notafiilor utiiizate pentru integrala nedefinitd, cele
exernple conduc la urrndtoarele egalitAfi:
Jt*
=',xelDi
__3
[*2dn =)*-+'/',xe
iD;
la
J
Par
=
lnx +'(', xe (o. +
"o). Jx
Analizd matematici
r
l. Primitive
O
Proprietdli ale integralei nedefinite
D e mo ns tr atie
(
e xtinder e)
Fie F, G: I -+ D primitive ale funcliilor f,
S
pe intervalul I. Functiile
F pi
G sunt derivabile pe I
qi F'= f
$i
G'=
g. Folosind operafiile cu
funcfii derivabile pe un interval, rezultd. cd func{ia F + G este funcfie
derivabilS. pe I
9i
are loc egalitatea (n + C)'
=
F'+ G'
=
f +
.
Agadar, funcfia f + g admite primitive pe interwalul I
9i
funcfia
F + G este o primitivA a acesteia pe intervalul I.
Totodatd au ioc urmdtoarele egalit6{i:
jf
lxlax
=F
+,,
(Ll
fg(")d"-G+Yt"(2)'
J[r(*)
+ g(x)]ax
=
(F -r-c)+ z.
{3)
Folosind retratia
'
+V
='
qi egalitA{ile
(1), (2), (3}
se obfine:
jr1";4"+
Js(x)ax
=
(F +')+(G +')=(n+c) +('(/ +'\=(T +G)+'tt
=
=
I[r(")+g(x)]dx.
r
Demonstratie
Fie F o primitivd a funcfiei f pe intervalul I. RezultA cd F este funcfie
derivabild pe I qr F'= f. Conform operafiilor cu funcfii derivabile se obfine
cA functia l.F este derivabild pe I
9i
(lf;'
=
fuF'= fuf. Agadar, funcfia l.f
admite primitive pe intervalul I qi funcfia fuF este o primitivd a ei.
Totodat6
are loc
ffi
ffi
ffi
ffi
le
u
e
Analizi matematici r
l.
primitive
Din faptul
cd. X,
=,,
y
A" e le', se ob{ine:
I'fr(x)Ox=r,(F
+v)=xF+$=
j(lr)(")dx
qi
teorema
este demon-
stratd.
I
3 OBSERVATII
l' Pentru
l.
=
o, egaritatea (4)
nu este adevaratd..
intr-adevdr,
pentru
l.=o
avem'
filf)(")Ox=
JoOx
=(,
iar l,Jf(x)ax=o.Jf(x)*=id.
2. Pentru
l. e D are loc egalitatea,
f{l,f;1r;A*
=
l,ff (x)Ox + Z.
Ewwr&n.egalntale
tr l. se se deterrnine
funcfia
f : D -+ re pentm
care o primitiva
a sa
este de forrna:
a) r(x)
=.* (r2
+ Ox), x e te;
()
U) n(x)
=
#.
earctsx,
x e e;
r/1 + x'
c) F(x)
=
"r".o"
l-*1,
x > o.
I+ xo
Solufre
se aplicd
definifia primitivei
unei funcfii,
aritand
ca funcfia
F este
funcfie
derivabild qi
F,(x)
=
f (x).
a) Funcfia
F este derivabiid
pe re ca produs
de funcfii
derivabile
si
f(x)
=
F'(*)
=["" (*,
+ox)]'
=
"*
.(*2
+6x)+e*
.(2x+6),
x e le.
Rezultd
ca f (x)
=." (r2
+ 8x + 6), x e R.
177
e-F+.lliii
Analizi matematici
o
l.
primitive
b) Funcfia F este derivabild. pe re fiind exprimatd
cu ajutorul
operafiilor
cu functii derivabile.
Avem: f (x)= F'(x)
=[2-^'l'
.e*"t'+
\{1+x'l
*3.[.arctgx\'-
J1+x2
\ /
-vq+r'? -Q-x)
+
=
_
{l+x'
."arct{x
1+x"
*
2-* I
"aarctgx_
d.r'z
1+x2
u
-
-earctgx.
l-3x
.xe,D.
(r**2)..fi"3
c) Funcfia F este derivabild pe intervalul(O,
+ oo)
Si:
-4x f (x)= F'(x)
=
2
---;,
x > 0.
l+x'
(r
n
"')'
EI 2. Fie func(ia f : le -+ n, f (x)
=
e2*
.sinx.
Sd se determine
constan_
tele reale m si n astfel incAt funcfia F: ie
_+
fA, F(x)
=
e2* (rnsinx +
+ncosx)
sd fie o prirnitivd
a funcfiei f pe le.
Sqlufr
Din ipoteza cd, F este o primitivd
a funcfiei f, rezurtd,
cd F este
derivabild. qi F'(x)
=
f(x), V x e te.
Se ob{ine egalitatea:
e2*
llZm*
n) sin x + (m + 2n) cos x]
=
e2x sin x, V x e tD.
Pentm
x
=
o, se ob{ine m+2n=
0, iar pentru
x=!, se obtine 2m
-
*n
=
l. Rezultd, in final, cd m
=
3
qi
r.,
=
_+,
valori care verificd
condi_
55
tiile din enun{.
178
Analizd matematicd
r
L Primitive
tr 3. Se se studieze dac5. funcfia
admite primitive pe le, unde m e le.
Solufie
O primitivd
a funcfiei f, :
[0,
+ oo)-+
R, fi (x)
=
ex este func{ia:
F, :
[0,
+
oo) -+ ru, f, (x)= ex * cl.
O primitivd
a funcfiei f2 : (-.o, 0)-+ m, f, (")
=2x+
rn, este functia:
fz t(-*, O) -+ n, F, (")
=
x2 + ffrx + c2.
Rezultd cd o prirnitivd
a functiei f pe le va avea forrna:
^,,
[e*+cr,
xe[0,+"o)
F(x)
=i
^
r
L
l*'+mx+cz,
xe (-.o,0)
Constantele c1 qi
c2 vor fi determinate astfel incAt fi-lnctia F sd fie
derivabild pe lP, in particular
sd fie continua pe le. Astfetr, condi{ia de con-
tinuitatein x=O, l"rlF(x)=F(O),
conducelaegalitagle 1+c,
=c2 =c.
Rezutrtacd Ff"x)=l*"
+c-L' x>Q
1^/
-
Ixz
+
ffi"lx + c. x
.: {j
condifia de derivahrilitate a f"unctiei F in x
=
o condu.ce ia egali-
tdtite Fa' (0)
=
I
=
Fu' (O)
=
*.
Asadar, existenfa prirnitiveXor pentru funcfia f depinde de valcritre
parametrului
m:
r
pentru rD
=
1, func{ia f adrnite primitive pe ie si o primitivA
este
funcfia F : te + ra, F(x)
=
{-:
-1
-rc'
*
t
o,
[x"+x+c,x<O
o
pentru m e lD \
{1},
func{ia f nu admite prirnitive pe te.
> COMENTARIU METIIDIC
Din problema
rezolvatd anterior se contureazd" cdteva idei care
vizeazd' existen{a sau neexistenfa prirnitivelor
unei func{ii.
a) Pentru rl
=
l, funclia f este continud pe le si admite prirnitive
pe lQ.
Mai general,
are loc urrndtorul rezultat:
orice funcfie continud. f, : r -+ rp adsrite
nlrimitive
pe intenraltil r.
Analizi matematici
.
l. Primitive
b)Pentru
meR\{1} funcfiaf aredis-
continuitAti de spefa I si nu are primitive pe le.
Mai general,
are loc urmAtorul rezultat:
Orice funcfie f : I -+ le care are discon-
tinuit5li de speta I nu admite primitlve pe
intervalul I.
c) Deoarece funcfia f are discontinuitd.fl
de spela I pe lp, nu are proprietatea
lui
Darbor"rx pe lQ.
Mai general,
dac6. o funcfie f : I -+ e
nu are proprietatea
lui Darboux pe inter-
valul I, atunci nu are primltive pe I.
EXEnCtIil St PRoBtEME
EXERSARE
Et. Sn se determlne funcfia f : D -+ D
'
pentru
eare o prlmitivd
a sa este
de f,orma;
VasS
S'{x} *
*ss
*
4x'* Sx + 9, x e &;
t'b)
'$
(x)
=
qlt
+ 4x2",&, x e (6, + e,);
e) f (x)=xslnx, xeP;
d) r(x)
=
x(tnx-t), x e (0, +o);
e) r(x)={ff,xe(o,
+o):
-n0
f(x)
=
e*(x-l)
+ 4, x e Q;
s)
n(x)
=tgzx+tgx, -.(",i).
E2. SA se verlffce daci functia F :
p
+ D,
fz" 2
l_
=*x--.
x<l
r'(")=.{112
ln2'----
este
lxo^g
lV+zx- r,
x>l
primitivd
a funcflei f:e-+D,
f(x)={z**r'*<r.
[x+2,
x>1
E3. Se consideri funcfiile Fr,Fz:A+e
l"d-{
Fr(x)=i""
*
z
n*+!'' xso,
t.-
ie*+10 x>0
i*e x2
,_-_;+x,
xSO
n'r(x)=i
s L
l-
|.e^-1,
x>O
Sunt aceste funcfil prlmitlve
ale
funcgiei f :e-+D,
(^=
r(*)=.1"^'
*'o,
lx'+x+1,
x<O
84. Folosind allrmafia ci o funcfle con-
tinr.li pe un interval admlte prtmt-
tive pe acest interval, si se arate
ci urmitoarele
funefit admit primt-
tive pe domeniul de deflnifie:
a) f(x)
=
x3
-
4x2 + x+ 3, x e e;
lsin x
I
x*O
b)f(x)=.{
x' ;
It,
x=o
c) r(x)-{*'"i"1'
"*o,
Lo,
x=O
Analizd matematici
r
l. Prinitive
fsln 3x
a) f (x)
= l*';'
*'o,
le,
x=0
[Jz**r-r
e) r(x)=.1T,
x+o
[r,
x=o
D5. Pentru funcfia f : e -+ e, f (r)
=
332
.,.
+ 2x, si se determine prlmitlva
F
care verlfiei relafia F(-t)
=
2.
APROFUNDARE
A1. SA se determine funcfiile
f ; D + e,
care au primitlve
de forrna:
5a)
r(x)
=
x(hz x
-
hx2 + r),
xe(o, +o);
*-u)
r'(x)
=
sx+r(x2
-
ex), x e
u
c) f (x)
=
2xsinx + 2cosx
-
x2,
xeQ;
{_
a) r(x)
=
;','6:*,
*
f,
"."ir,f,
,
xe(-3,3);
e) F(x)=;J-';.
*jr"(*.J-,*r),
xee;
o
F(x)
=
*"*t
|,t
r
\
n+1\
nx---;J'x>o;
S)
F(x)
=
x>0;
[sin
(ln x) + eos (ln x)]
.
x
2
rh)
F(x)
=
""."io(z*..[-x2)-
-2arcsinx,
x(-f, l);
.A2. Funcfiile F1 : ll -+ e, t e
{f,
Z, S}
ei
F1(x)=;.*"*[+)-
BJd
(+x\
__cosl _
|
16
-
[s]'
rg(")
=;-Z*"(;
?)
ns (*)
=
i
-
3"*(fi
*
f,), "",t
primitive
ale funcfiei f :
p
+ e,
r(*)
=
",",
(*
_
?),
A'3. SA se arate cA urmitoarele f,unctii
admit primltive pe dorneniut ae
definitle:
[+*u-bxa+l
a) r(x)
=
j-f;:;f-'*'',
lz*2*4x-1,
xll
|..*'
-
t
xcO
t) f(x)= jxa+x2'
;
l*s-gxz+r,x)o
c)f(x)=l
I
;
|.*=,
xe(r, +o)
"
ifi:"**
d) r(x)=,|ffi"
xe[-r' r]r
{o},
Ut,
x=o
e) f(x)
-
tr-
cosx +lx
-!e"r
. -
\ ,
;-;;
l+eu
I 2x-r\
+JE'.arc:g-JE'-j,
x > o.
Analizi matematici
c
l. Prirnitive
A4. Se consideri funcfia f : Q -+ Q'
f(x)
=
I""*t,
x <
-1
. si se arate
\ /
lz+x,x>-1
cf, f admite
Primitive Pe
Q
9i
s[ se
determine o
Primltivi
F cu
Pro-
prietatea ae f(z)
=
9.
,2
A5. Se consideri frrncfta f : a-+R f (x)
=
=
ttt"{L *}. sa se arate ci f admite
prirnitive
Pe
Q
gi si se determlne
o prlmitlvi F care verlflci relafla:
4Ff
-ql -
srfll
=
sr(2).
--\.
2)
-
\2)
\ /
A6. SA se determlne constanttre a, b e Q
astfel incflt funcfia F: (O, + o) -+ A'
F(x)=itt'*,
xe(o,e]
si fle
-\--l
lax+b,xe(e,+o)
primitlvi a unei funcfii.
A7. Se consideri funcfia F: P -+ Q'
f*2+"*+3,x31
r(*)=jex+u
l-,
x>l
lx'+2
Existi valori
Pentru
a, b e D astfel
incit funcfia F sd fie antiderlvata
unei funcfii?
A8. Se consideri firncfia f : (O, +.o) -+
R
f(*)=#
Si se determlne constantele a, beD
astfel incdt funcfia f : (O, + co) -+ D,
F(x)
=
(ax + b)Ji sE fie o antideri-
vati a funcfiei f.
A9. Fie functiile f, g: (O, + o) -+ Q,
f (*)
=
=+=
-
h(x + 1)
si
g(x)
=
x+.1
=
Il"
+ bx + aln(x + 1)].
xL
Existi valorl ale constantelor
a, b, c e D astfel incet functia
g
si fle o
Prlnnitiv&
a funcfiei
h: (o, +
-)
-+ n, h(x)
=
It
@O.Se
consideri funcfia f :
[O,
3]-+ n'
[*2*t*+b,
xe[o,r]
f (*)=lzx+r,
xe(r,2).sa se
i.x+sa,
xe[2, e]
determine a, beQ astfelincitf si
adrniti
prlmitive pe
[O,
e].
gf
.Se se afle constantele a, b e Q astfel
inc6t funcfia f : (O, + o) -+ Q,
f"=-t+inx,
xe(o,r)
f(")=.{ax+u,
xe[r, z]
l-
l..6i_z
-2,{711,
xe (2, + o)
sd admiti primitive
Pe
(O, +.o).
A12.Se se arate ci urmitoarele funcfil
f : Q -+ I nu admit
Primitive Pe
Q, daci:
a) f (x)
=
[x];
@t(*)
=
[x]-
zx;
O
t(*)
=
snxi
d)
e)
lx+1.x<O
f(*)={*r*,x>oi
llxl. x e Q
r(*)=t_;,
_eD \ e.
182
Analizi matematici
.
L Primitive
DEZVOLTAR.E
D1. Se conslderi tunalia f :
[a,
b]+ e qi
c e (a, b). Daci f admite primitive
pe intervalele
[a,
c]
+f
[c,
b], si se
arate ci f admite prirnltive pe
["'b].
Si se arate ci urmitoarele funcfii
admit primitlve gi s6' se determine
o primitivi dac6:
a) f(x)
=l*-zl,
xee;
O
Primitive uzuate
O problemd. esenfial5" care se pune relativ la noul concept de
,,primitivd a unei funcfii" este aceea a determinSrii mulfimii primitivelor
pentm o clasd cdt mai largd" de fi-rnctii.
Fie I un interval de numere reale s,i f :I + iQ o functie care admite
primitive pe I.
Dacd. F: I -+ lQ este o primitiva a ei, atunci F este o funcfie
derivabils. pi F'(x)
=
f(x), V x e I.
Astfel, definifia primitivei dI posibiiitatea determinS"rii acesteia in
stransd legaturd. cu iolosirea formuleloi:'ie derivare invatate in clasa
a )il-a.
Ca urmare, apar urmdtoarele posibilitd[i:
4.1. Primitive deduse din derivatele
funcfiilor elementare
IlustrS.m acest procedeu prin cAteva exernple:
a) Fie f :lQ -+ Q, f (x)= sinx.
Avem (sinx)'
=
"o"",
x e D, qi astfel se obfine
b) Fie f :(O,+oo)+D,f(x)=lnx.
c) Fie r ,(-or,;)-+ o, r(x)
=
tgx.
Avem (tgx)'
=
-+
si
se ouli''"
frl
cos- x ".4
u) f (x)=1"-rl+lx+!, xee"
D3. Fie f :I+Q ofuncfiecareadmite
primitive p I. Daci a e I gi
g:r-+P,
e(x)=it(*)'
xeI \
i")
si se arate
"u
,il;rT"=;:'"t;*?"
primitive pe I.
r83
Analizi matematici
r
l. Primitive
Proceddnd analog pentru alte functii, se obfine urmdtorul tabei de
integrale nedefinite.
Nr.
crt.
Funcfia
Mulfimea
primitivelor
(inteqrala
nedefiniti)
1. f:18-+n,f(x)-x',neN
--n+1
[x"dx
=n
-+?
J
N+I
2.
f : I -+ n, f(x)
=
xr, I c (0, +o),
rea\{-1}
lx'dx
=*'n'
*?
J
r+1
3.
f : lD -+ D, f(x)
=
ax, a> O, a * I
fa*dx
=
u*
*'(
J
lna
4.
1r
f : I + P' f
(x)
=
l'
I c lP
x
Po*
rx-
=tnlxl+'a
b.
f:I-+rn,f(x)=-+:
*-
-a2'
IclQ\{ta},a*,O
iTie*=;r"lt"l.r'
6.
f :lD-+rn, f (x)
=nL-,a+O
x'+a-
t--l----d"
=
J-
als1gx a v
Jxo
+ao
a a
I. f:lQ+iA,f(x)=sinx
Jsinxdx
=
-cosx*(/
8.
f:Q+n,f(x)=cosx
Jcosxdx=sinx+Zl
9.
f:I+lD,f(x)=tgix,
rce\{tro.rlflr.z}
Jtg"ar
=
-lnlcosxl+
?
10.
f:I-+n,f(x)=ctgx,
IclD\{tcrlt<ez}
Jctgxdx
=
h:lsin xl+'
11.
f :I+D,f(x) =+*,
cos" x
IcD\ {rro*rtI lr..z}
i.'
'21
)
i-4-
o"
=
t1x + ?
'cos"
x
L2.
f:I+rn,f(x)=.!-
srrr? x'
IclQ\{t<"ltez}
[-j'a" =
--ct1x+?
J
sin" x
Analizi matematici r
l.
primitive
f:I+n,f(x)
=+,
Va
-
-a.
trc(-a,a),
a>O
f : tr -+ rn,f
(x)
vxil- a3
'
Ic(-oo,
-a)
sau Ic(a, +"o)
f:lQ+D,f(x)=
a*O
Snerafrrrr&gaetal
Sd se determine
integraXele
nedelinite pentru
folosind proprietd,!ile
integralei
nedefinite
si
nedefinite:
a) f(x)
=
x3
-3x2
+r/i, x > O;
b)r(x)-
c9s2x-Q
,*.[0.
I),
sin'x.cosox
\
Z)'
c) r(x)= 4?+fT,
xe( r, r);
("'
* o)(r
-
"z)
'
a) f(x)
-
xa.+9x2 + 17,
x e ie.
xo +4
Sotrufue
a) Avem
J("u
-sxz
+.*&)a"
=
Jxsdx
*
fsxro*
+
fJiox
=+_
r4
tl
-sJx2ox*
J'ia*
=+-s
+.9
n,,
={
-xB
+
?.*Ji*,r.
4
3
).r
4
'g
b) Se prelucreazd
expresia
de ia numd.ritor;i
rezult6:
cos2x
-3 =
cos2 x
-
sin2 x
-
S(sln2 x + cos2 *)
=
-2cos2
x
-4sin2
x.
Multimea
de primitive
va fi:
Idry*o*
=
i
ffe'? ;
ax +
J.$t{-
dx
=
-2i.{-a" -
-
n
[];dx
=
2ctlx
-
4tgx +,(/.
'cos'x
urmdtoarele
funcfii
tabelul de integrale
185
tF-
,!@ftr ;4! .=,q
ii#ffi,,, -!
'-4W .E- ,,,#tiffi
Analizi matematici
r
l. Primitive
c) Se distribuie numitorul comun la termenii numd.rdtorului si se
obfine:
fi-r*#G
4.2. Primitive deduse din derivarea
funcfiilor compuse
Ilustrim procedeul prin cAteva exemple:
a) Fie I c lQ un interval, u:l + lD func.tie derivabild pe I
f:D+m,f(x)=sinu(x).
Avem f'(x)
=
(sinu(x))'
=
cosu(x),t'(*).
Rezulti cA sinu(x) este primitivf pentm cosu(x)"u'(x), deci
-
Jfr+dx
=
h(x.
J7;)+
arcsinx +'d.
,x4
+8x2 +17
d)Avem:
IT
*3 1x
=-+4x+-arct{-+'(/.
3 2
"2
b) Fie u : i -+ (0, +
.o)functie
derivabilA
f(x)
=
lnu(x). Avem f'(x)
=
(hu(x))'
=
#
In mod analog se pot cbfine integralele nedefinite si pentru alte
functii ob{inute prin derivarea unor functii compuse.
*=
1Ef),-*= I(*,
++)ax.
i*fi'
pe I qi f :(0,+oo)+lD,
pi
ca urmare se obtine:
("
*o)(r-x'z)
Nr.
crt.
Integrala nedefiniti
1.
It"
(").u'(x)dx
=
ut*I
(x)
, ,
+46.
n+l
neN
6
a.
Ir'
("). u'(x)dx
=u'.'
(:)
* t"
r+l
r e lQ \
{-1},
u(I) c (o, +.o)
r'.
Ja'(*)
..r'(x)o*
= "'9
+G, ae (0, +
"o)
\
{1}
4"
i#0"
=
lnlu(x)l +G, u(x)* o, x e r
5.
t'(*)
u(x)*+a,VxeI,a*o
u2
trx)*
a2
j
d*
= +t"[e)-'1.
r,
2a ju(x) + al
6.
J.,,#?o.
=
1.o"tg3-0')
* 6,, o d"
7.
Jsin
u(x). u'(x)dx
=
*cos
u(x).r G
8.
J
cos u (x)
,
u'(x) dx
=
sin u(x) + G
9.
u(x)x(zrr+r)f,,keZ,xe
f
tgu(x).u'(x)dx
= -hlcosu
(x)l+C,
I
10"
f
ctgu(x) u'(x)clx
=
hlsinu(x)l+ G, u(x)* kn
,
k a Z, x e I
11.
"
u'(x\
J;;
dx
=
tS u(x)+G,
cos- u(x)
u(x)x (zt< + t;I,
G
X x., e k
T
L2.
I
. u'(x)
J::ZY.
dx
= -ctgu(x)
+ G, u(x) * kn
,
k e X-, x
sln- u (xJ
13.
dx
=
arcsinlq)-
6, a>0, u(i) c (-a, a)
a
14.
f
J
sau. u(i)c (a, +
"o)
dx=hlu(x).!f,z(")-"3lne,
u> 0, u(r)c(*oo,
-a)
t5.
j
u'(x)
filt;;,
ax
=
rn[u(") +
uG{"y.
",3
f+v,
a * a
Analizii matematici
o
l. Primitive
Astfel, daca u :I -+ J este funclie derivabila pe intervalul
i, se obtine
urmiton-ll tabel de integrale nedefinite.
.
i
-
T87
Analizi matematici
r
l.
primitive
ln general
are loc unnatorul
rezultat:
E*'nil/2.rz,talrtalp,
tr 1. Se se calculeze
i--4q-dx,
x e e.
uxo
+3x+4
Solufie
Alegem tunclia u : rD
-+
11,
.*),,1*y
=
x2 +Sx+4,
derivabili pe e.
Seobtine
r'(*)
=2x+s
si
j"*r
=
t'I"J,
xeD.
x' +3x+ 4 u(x)
Rezurta
"t
I;ffi
*
=
Iffi
dx
=
tniu(x
)l
+,a
=r(*'
+ 3x + 4) + e.
E z. sa se calcule z.
!+*s
(*n
-
r)t *, x e e.
Solufre
Alegem
funcfia
u:A+[-Z
+oo), u(x)
=x4
_Z
x e D. Rezulta
c6 +x3
(xa
-r)" =r'(").rrs (*)
=
Ju'(x)..rs
(x)*
= "-na(*) +n
=*.("-
*z)a
+,e.
tr
g.
Sa se calculeze
[zx.tf,,
* r a", x e D.
Solu{ie
Alegem funcfia
u: D+[L +.o), u(x)
=*
+]u derivabild
=2&
xe e. Reztrtta
ca
J2x
tf,, . r a*
=
Ju,(x) [,
(x)]ia,
=
a4o
=
i
["
(*)]i + ?
=i (",
* r)1ft, * r) * z.
188
derivabili,
cu u(x)
=a'f,
qi
f+x3
(x4
*
z)3 a*
=
I
Iu(x)]5.'
pe lP, cu u'(x)=
l+t
3
+?=
Analizd matematici
r
l. Primitive
4.3. Primitive deduse din formula de derivare
a produsului
a doui funcfii
Fie f, g: I
-+
lQ funclii derivabile pe int-erwatrul I, cu derivatele
continue. Atunci (fg)'
=
f'g + fg'. RezultS. c5. fg este o primitiv6 a funcfiei
f'g + fg', iar mulflmea primitivelor verificd egalitatea:
[r'(x;g(x)
+ r(x)g'(")]d"
=
r(x)g(x) + ? sau
fr'1x;g1x;ox
+
fr(x)g'(x)dx
=
f (*)s(*)*
,(.
tr)
t2)
Egaiitatea
(2)
se numeqte formula de integrare prin perti.
Efietdpar,regohtai
tr S5 se calculeze:
d
l"hrxdx,
x > O; U)
I*sinxdx,
x e Q; c)
farctgxdx,
x e tD.
Solufie
a) Integrala se scrie:
Jxhx*
=
(t')','"
o*
=*rnx
-
lf,{r'";'
d*
=+.rnx -
-.fo* =4*r-f i"d*
=
4'
lnx-
t*v.
J2
x 2 21 2 4
b) Avem:
JxsinxO*
=
J*.(-cosx)'dX
=
-XCor* -
Jr'.(-cosx)dx
-
= -xcosx
+
Jco"*dx
=
-xcosx
+sinx + ?.
c) Avem:
Jarctgxd*
=
.[*'.arctgxdX
=
Xa.rctgx
-
fx.(arctgx)'dr
=
l, 2\'
=
xarct-
-
I#dx
=
xarctgx
+
I#dx
=
xarctgix
-
--!m(r
+x2\+?.
2\/
189
ea
(1)
se obfine:
Analizi matenaticd
r
l.
primitive
EXEHC|TI|$t
Pn0BHME
El. S[ se determine
mulftmea prirni-
tlvelor urmitoarelor
functll:
@t(")=x4,xee;
St(")=Bx7,xee;
./r'. t
tDr(")=x5,
x>o;
(Dt(")=VIF,
xep;
a
/4
1$r(*)=x
3,
x>o;
\Dt(*l=rlx.tfiE,
x>o;
d
f(x)=#,
x>o;
n) f(x)=ex,
xQ;
t) f(x)=2x,
xet);
$
f(x)=S,*>r,
k) f(r)=;5*,xe(-e,
s);
r) f(x)=*hu,xeD;
m) f(x)=+,xe(-o,
-2);
,Jxo
-
4
n) f(x)=*r,
xe(-z,z)t
o) f(x)=#,
*.n,
Vx- + 25
E2. Se se calculeze
integralele
nede_
flnlte:
Q
I(u*"
-
4x8 + sx2
-
6x + llax,
xeD;
190
EXERSARE
1@
J(*'-
z*)s a*, x e D;
ruI(#
4-s)*,*.o,
{E l(t-'Ji*
z"tGE)dx,
x > o;
t[*-zr*ov*Ja*,
x>o;
6iJ#-ax,
x>|;
tt f ."o d*.x'9,
'9x'-26 3'
r,j;l;ft;dx,xee;
t
t*:tdx,
xee;
&
J(u"
lns
-
4x hr6)dx,
x e e;
rnr
[-*-dx,
xeD;
-
'rl6,x2 +24
t)
t+-dx,
x>3;
u
rl2x2
-',g
,,,)
Igdx,
xe (-z,z).
"l4g-g*2
83. SAse calculeze integralele
nedeffnite:
{OJtt
sin x + 4cos x)dx, a 6
p;
\)
I(,
sin2 x
-
V-6 cos2 x)ax, x e n;
FD lrsmf
cos{ax,
x e D;
\J' 2 2
!}Jr"o"'Id*,
xee;
id J,
snz
f,dx,
x e e.
Analizi matematicl
r
l. Primitive
41. Sn se determine lntegralele nede-
flnite:
6f13x6+{**-rdx,x>o;
t)
J#dx,
x> o;
J(-W-V-'-*V")dx,
x>o;
rxVi + zxztl*z
l---'n--d*'
x>o;
J(z=
rnQ4
-
ros. e")dx, x e
p;
I[#"
m#)*,xe..;
l$#u"'
x>r;
,{i*a-y,
l- ,-dx,
xeE;
'
x'+4
,r[*z-4*a,
l___;_dx,
x > 2;
' x-
-4
-.^,J,lffi"Eiu*,
\-'rr
tl
q
-xa
*.
(-JD, JD);
t 2x+l
J
kj
l-:dx,
x > 4..
nJxz-16
42. Se se'ealuulcze:
',
I;;u*;;u;dx,
x e
(t,
*)'
J o,
I;ff*";dx,
xe(o,f)'
.r(x*\2
c)
J[stn:
-
""":J
dx, x e e;
6;
Jsinsx-
gdx,
x e lo.1),
'I-cos"x \
2I
,",
Jffff#dx,xe(r,;)'
-.r
n
J(r
+ tgsxlcx,
".
(o,
f)'
ud)
e)
*?
g)
h)
_l
iy
APTTOFUNDART
sr
J(r
+ ctg2x)dx, x e
(",
;).
.d3" Sn se calculeze mulflmile de priml-
tive:
rr=;x1+x2+rdx,xeD;
'x--x+L
r"=
Ji:r-dx,xee;
'x'+x+l
r,
=
1G-{$"$-!r6
dx, x e Q.
Si se calculeze:
al
Jox(sxz
+ r)t ax, x e e;
o)
.[*n
(t -
*u)u dx, x e e;
c)
J*a
V*uia*, x e e;
*
I#dx,
x>o;
t)
I*nu
xdx, x > o;
^
? 2x-5
tJ .l
-=------dx, xeQ;
r
xo
-5x+7
gl
i
"*,1
dx,xee;
'3x"-6x+11
rrr
J$:a*,
x e (-t, t);
u
J#;"dx,x>z;
+J t-+-dx,xee;
'
'xo+9
x
k)
f
"I-dx,
xeQ;
v*x*+1
y"rl
J#dx,
x>E;
*1
;-Sa*;
'Vr
-
9=
"
I#S*,
xee.
191
Analizi matematici
.
l. Primitive
A5. Se se calculeze:
?I
f"1"gl*dr,
xee:
!'
l+xn
lrb)
[-"1"*
dx,xee;
uginox-4
1
c)
[: "it ",
drr,
x e ei
'9
-
coso x
-.
r COSx
t
dJ
l----dx,
x e Q;
Jslnox+4
{*
Jz""i"(x2
+ r)cos(x2 + r)ax,
riXGP;
{g
J+xsin
z(xz +r)dx, x e a;
xe)
J(tgsx
+ tgx)dx, x e
("
i)'
i)
J"rns
x. cos2 ;rr:, x e D.
46. Se se calculeze integralele
nede,
finite, folosind formula de lnte-
grare prin plrti:
d
!*2lnxdx,x
> o;
b)
Jxe-"dx,
Xloi
c)
Jsin2
x,lr, x e Q;
d)
I(x+l)cosxdx,
xeQ;
")
JJx2.r5dx,xee;
o
J"G'z-sdx,x>3:
*d
J-+-dx,xe(o,f)'
Sh)
Jxarctgxdx,
xee.
(3 puncte)
or.
02.
o3.
#
\h)
[-gr{x,
xeD;
'J4
-
sin2 x
D
J#dx,
xeD;
J VSln-x+l
TESTE DE EUATUARE
Testul 1
Fie funcgiile f,

: Q + e, f(x)
=
ex sinx, g(x)
=
ea cosx. 56 se arate c[:
a)f esteprfunitiviafuncftei
f +g;
b) g este prlmltivi
a funcfiei g
_
f.
(B puncte)
Se consideri funcfiile f, F :(O, +o)-+ D, f(x)=(*2
_f)frr*
9i
F(x)=
=*(ax3 -r)rnx -=[+
-
r) si. se determine constantele
a, b e e aStfel
incit F si fie o primitivi
a lul f pe
(O, + o).
(3 puncte)
Si se determine mulfimea primltivelor
ppntru
f : D + D, daci:
a) f(x)
=
(x
-r)2
(x + t), x e e;
ut f(x)=r"h-xrE,x>l;
c) f(x)=x2ex, xeQ.
Analizi matemathi
o
l. Primitive
Testul 2
r:.
(2x+3,
x>O
Cf. Sisearatecd.funclia
f :Q-+4, f(x)=l
,
"--
admiteprimitive
[Vx'+6x+9,
x<O
pe
D gi si se determine primitiva F care verifici rel,alia f (O) + F (*g)
=
_4,5.
(3 puncte)
02. Si se demonstreze in dou6 moduri c[ funcgia f : (L + o)
_+
A, f (x)
=
ln(t+ lnx)
este o primitivi a funcliei g:
(t, +m)+e, g(x)
=;dC,
(3 puncte)
03. Si se determine integralele nedefinite:
n
Jffidx,xee;
b)
I(x+
2)exdx, x e Q;
c)
Jsinxcosxdx,
xee.
(3 puncte)
Testul 3
9z.i
':!
b+
Fie f,g:p-+A,f(x)=x2+ax,g(x)=tgt(x).
Si se determine a,bee
pentru care funcfla g este o primltlvi a functlel f.
(3 puncte)
l(t
-
*)'
.e-!,
x e (-o, t]
Sii se arate cE f :D-+Q, f(*)= jUrr* admite prlmitlve
L-=,
xe(r, +o)
pe
Q qi s[ se determine primitiva F care verificd. relafia F(e)+ F(O)
=
CI3. S[ se calculeze;
')
l(
*b)
J
sin x + cos r)2 dx,
tfa-2g*2 a1
-
_______:_
dx,
4
-
25xo
,xeD;
(22\
*t[-u'u.,lt
nl
a)'
3e
(3 puncte)
+ct
[-J--a*,
**[o,
'cos'x
L
193
(8 puncte)
Analizi matematicl
r
ll. lntegrala definitd
o
Fi
pact).
Diviziuni ale unui interval
Iu,b]
e
[a,
b] un interval de numere reale, inchis si marginit (com-
* 0EFrl{rTil
.
Se numeqte diviziune a intervalului
[a,
b] un sistem finit de puncte
A=(*0,X1, x2,..., Xn-l,x,r) astfelincAt &=Xo <xt <...(Xn*l
(Xr,
=[.
r
Punctele X6, x1, ..., Xn se numesc puncte de dlviziune sau nodurlle
diviziunii A, iar intervalele
[*0,
*r],
[*r,
xz], ...,[*r,_r, xr,] se numesc
intenrale de dlviziune.
oSlstemul
de puncte
=(r, 82,...,r,), ,
*
[x,*r,
*,], i
=f
r se
numegte sistem de puncte lntermedlare asociat diviziunii A.
uS Exerntrrlu
o
Se considerd. intervalul
[0,
1].
Sistemele finite de puncte: Ar
- (0, t), Az
=
[0, *,
t], o.
=
lO, ].
-z
\-'
z'
-
)'-" [-'
s'
llzs_\
-., ^,
-,
:,
I
I
sunt diviziuni ale intervalului
[0,
t].
3234
)
sistemere
,=(;,;) -
,,=(*,#
i;
i)
",,,,t
sisteme de puncte intermediare
asociate diviziunilor A2, respectiv 43.
3 llBSERVATII
1. ca mulfimi de puncte, diviziunile din exemplul dat au proprietatea
A1c42cA3cAa.
2.Dac'a L',L" suntdou5"diviziunialeintervalului
[",n]
qi
A'cA", se
spune ca A" este mai fini decat A'. in acest sens, pentru exemplul
de mai sus se poate spune ca A1 este mai find" decdt Ar,As este mai
find. decAt A, si decAt A2, iar Aa este mai fin6 dec6.t A1, A2, A3.
;'3
')
o-
=
(o,i'
r94
Analizl matematicl
.
::. lntegrala definiti
*
pEFrl{rTtE
l.
Rt" A
=
(xo, Xr, Xz, ..., Xn-I, xr,) o diviziune a intervalului
[a,
b].
I
s" numeste nonna divlziunil a cea mai mare dintre lungimile
!
intervalelor de diviziune
[*0,
*r],
["r,
xz], ...,
[*',*r,
*,r].
se noteaza
ll{lY pff
(*,
-
xi-r
).
Pentru diviziunile din exemplul anterior avem:
lla,ll
=
r,
llnr ll
= j,
ilou ll
=
|,
ilon il
=
+
se observd cd. prin trecere la o diviziune mai fin6, norma diviziunii
se micporeazS..
.!.
DEFIl{lTlE
l.
Dirriri rnea A
=
(xo, X1, X2, ..., Xrr_1, Xr) a intervalului
[a,
b] se nu-
I
mepte dlvlzlune echldlstanti dacA toate intervalele de diviziune
|
[*0,
xr],
[*r,
xz], ...,
[*r,-r,
x,r] au aceeapi lungime.
in acest caz,
il{l
b-a
KF Exemple
o
Slstemul de puncte A
=
(0, 1,2, ..., n
-
1, n) este diviziune echidistantd" a
intervalului
[0,
n] cu norma L
r
Diviziunile Ar
=
[0,1,
?,9,
. .,
"
-
t
,
,), o,
=(o, +, +,
4=
4l
sunt
\
n n n n
)
-
( 2" 2" Zn 2")
diviziuni echidistante ale intervalului
[0,
r] cu
llllll=
*
ur
iloril=
#
O
sume Riemann
Fie
[a,
b]c iA un interval inchis si mdrginit gi
urm6toarele obiecte
matematree:
a) furictia f :
[a,
b]-+ D;
b) diviziunea A
=
(xg, x1, x.2, ..., xrr*r, x*) a intervalului
[a,
b];
c) sistemul de puncte intermediare
E =
(Er,
\2,
..., (,r) asociat divi-
ziunii A.
195
Analizi matematici
r
ll. lntegrala definiti
*
pEFrl{rTtE
I.
S" numegte sumd Riemann sau sumi integrald. asrciatd. func{iei f,
I
diviziunii A si sistemului de puncte intermediare (, numirul real
I "o(f,)
=
It(r,).(*,
-xi-r).
B Exernole
1. Dacd. f :
[a,
b]-+ a, f (x)= c, atunci
orice sumd Rjemann asociatS. este ega15. cu
c(b
-
a).
2. Fie f :
[o,
2] -+4, f(x)
=
x+1, a
=
fo.
1.
r
'2'
r,9, z') si e
=
l.o. r,I. z).
2)\4)
Atunci o^ (f
,
) =
i
r (r,
)
.(x1
-
x,-1)
=
i=1
=
r(o)
(;-')+
r(r)
('
-;).'(;)
(;-').
+f e\ |.r-g)=r,f *2.1*9.1*e.I
=
39.
"\
2) 2 2 42 2 I
Interpretarea geometrici
a sumei Riemann
Fie funcfia continui f :
[a,
o] -+
[0,
+ *),
4
=
(xo, X1, ..., xrr_r, x,r) o
diviziune a intervalului
[.,
b], iar
=
(Er,
F,z,
...,
r,)
un sistem de
puncte intermediare asoclat diviziunii A.
196
Analizl matematicil
'
Il. lntegrah delinitl
Multimea de puncte din plan delimitatA de curba y
=
f (x), axa Ox
gi
dreptele x
=
a, x
=
b se numeste subgralicul func{iei f
Bi
se noteazd:
Se observ6 cd suma Riemann
sistemului de puncte intermediare
fefelor dreptunghiulare cu baza (x,
figura 1. Aqadar, ol(f,E) realizeaza
f1 al functiei f.
De asemenea, se poate observa intuitiv cA dacd. di'riziunea A este
mai find., atunci aproximarea ariei subgraficului este
,,mai
bun6".
asociatA funcfiei f, diviziur.ii A
Si
( reprezint6 suma ariilor supra-
-xi_r)
pi
indlfimea f ([,), 1< i
<
n,
o aproximare a ariei subgraficului
o
lli'Jilill;:;i
;nei
funclii
Fiea,belQsia<b.
*
pEFrr{rTil
.
Functia f :
[a,
b]-+ Q se numeste funcfie integrabili Riemann pe
intervalul
[",b]
sau funcfie integrabild pe intervalul
[",U],
dacd
existd. un numir real I astfel inc6t pentru orice gir
(A,,) de diviziuni
ale intervalului
[a,
b], a,,
= (*["),
*{"), ...,
"L?-,, "{*
),
cu lim
lln,'ll
=
o
qi orice
qir de puncte intermediare
E(")
= (e{"), et"),
...,
lLl,, et.?),
*1:l .E{") .*{"),t(i(kn,ne N, girul de sume integrale corespun-
ziltor este convergent c5.tre I.
r
NumArul I se numeqte integrala definttA sau lntegrala funcfiei f pe
intervalul
[*,b],
se noteaza
""
Jjf
(x)dx
gi se citepte
,,integrald
de
Ia a la b din f (x)dx
".
A$adar,
r
Simbolul
J
se numeqte
gemnul
de lntegrare sau semnul lntegralel,
t97
Analizil matematici
r
ll. lntegrala deliniti
.
Numerele a qi b se numesc limite sau capete de integrarc; a este
limita de integrare inferioard, iar b este limita de integrare supe-
rioarA.
.Intervalut
[a,
b] se numegte interval de integrare.
o
Functia f se numeste funcfia de integrat, iar x se numeste variabila
de integrare.
Variabila de integrare poate fi notatd cu orice liter5..
Astfel, jjtl"l6*
=
Jtrlr)du
=
Jorit;ot
.t".
\iariabila
de integrare este independentd de capetele de integrare.
Este incorect sd. se scrie jor1";a.
""r-r
J'f
1U;ou.
C OBSERVATII
1. Numd.ruf
Jtf
1";dx
este unic determinat, limita unui gir convergent
de numere reale fiind unic5.
2. Integrala deiinitd a unei funcfii integrabile pe un interval
[a,
b] este
un num5.r real, in timp ce integrala nedefinitd a func{iei f pe
intervalul
[",U]
este o mullime de funcfii
(mulfimea primitivelor
funcfiei f pe intervalul
[a,
b]).
3. Dacd f :
[a,
b]-+ D este o functie integrabilA, atunci, prin definilie
4. Orice func{ie integrabili pe intervalul
[a,
b] este m5"rginit6. Aqadar,
existd m, Me lQ astfel inc6"t m <f (x)<M, V x e
[a,
b].
in consecin!.d, daci funcfia f :
[a,
b] -+ A nu este mirginiti,
atunci nu este integrabili pe
[",
b].
[8 Erernolu
ll
o
Functia f :
[0,
r]-+ a, f (x)=
];'
* e (0' i]
este funcfie nemarginite deoarece
li,
x=o
lim f (x)= Ii*
f
=
+oo, Rezulti c[ functia f nu este integrabilfl pe
[0,
f].
x-rO ' ' x+0x
x>0 x>0
W nxemplu d.e
tuncgl,el.ntsgra.bild
rFle
f ;[a,b]+R,f(x)=c ofunctieconstantA.Functiaf estelntegrabitepe
[a,b]
qr
frlx)ax=c(b-a),
lillN\$lllliliil $lli
198
f,
al
intr-adevar, ffe (a"), o"
= (*F',
*1"), ...,
"[")-,,
*1"1; un sir oarecare de diviziuni
ale intervalului
[a,
b], cu
lla"ll-
O
si (e{"))
un
Eir
oarecare de puncte interrnediare, cu
proprietatea *!lJ s
6(")
=
*1"), i
=
r, k". Atunci
'o"
(r, e(")) =
!t(e{")X*{")
-
"{lJ)
=
=
"
l(-t"'
-.{ll)
=
c(b
-
a). Rezulta ce qin:l
"o.
(r, e("))
este convergent
ei
;31oo"(r,
Et"l;=
c(b-.;=
f
r1*;a",
in concluzie, orice func(.ie constanti pe intervalul
[L,
b] este integrabilf, pe
intervalul
[a,
b]
si
jb
"
a"
=
c (b
-
a).
@ Exemplu defunctie care nu este integrobila
e
Fie r:[o. r]-+ a, r(x)=
{:
::tf, li:[ ,
p;,
(r,ncu,
rui Dirichrer)
Ard.tAm c5. funclia f nu este integrabile pe
[0,
t].
Fie A,,=(t
* : +
r) o diviziune aintervalului
[o,r]
cu
lla"ll=*"Lo
Alegem douf, sistem" O:.
O1"",,:
intermediare astfel:
'-ti
i
"
\.i.l'-'.
'l^O,pentrucrr. f(i)=t.i=t,rr:
9
_
\:1. :2,
...,9n/.=r _
1
a,
.
,rli
i q,
r\
e' =(e''. 4z',....e"'), e,'
=[+,'
].rn
\ Q, pentru
".r.
t(,')= o. i
= L n.
Avem o6" (f,
) =
Ir(a,)(*i
-*,-rl =
l[f
-rrf....tl
=, u,
i=l ^'\ n ori
)
Analizi matematici
r
ll. lntegrala deliniti
Deoarece cele doud limite sunt diferite, rezultA cA func[ia f nu este integrabilf, pe
[O,
t].
Un rezultat important pentru a construi sau a demonstra cd o
funcfle este integrabild pornind de la o functie integrabild cunoscutd
este urmAtorul:
m
ffi
:Sf;l
ffi
ffi
ffiil
fFffi
irWl
ffi
:\-{l
ffi
NI
w
o
de
199
03F Exemplu
r
Fie funcfia g:
[0,
r]-+ ra, g(x)
=
{:,i:li
t)
sa analizd.m integrabilitatea
funcfiei g pe intervalul
[0,
l].
pentru
aceasta
considerim
tuncfia f :
[0,
t] -+ e, f(x)
=
l, V x e
[0,
f]. Func{ia f este integrabila pe
[0,
1],
fiind funcfie constantA si
fif1*)A*=
jjfa*=l(l-O)=t (vezi
exemplul de funcfie
integrabiln).
'
Se observ5. totodatd"
-A
funcfia g se obtine din f modificAnd valoarea acesteia in
punctul
x
=
l. Pnn unnare, aplicdnd teorema 1, funclia g este integrabila pe
[0,
r]
si
Ijs(*)a"= ljrl*;a"=r.
3 OBSERVATII
1. ExistS. funcfii integrabile care nu au primitive.
ll Exemolu
o
Fie functia g :[o, r]-+ a, g(x)
=
{l
::t:
1).
F,rr,"1i" g este functie integrabirs. pe
intervalul
[0,
l] aqa cum s-a ardtat mai sus, dar nu posedd. primitive pe
[o,
r], deoarece
g([0, l])
=
{0,
l} * interval, (g
nu are proprietatea
lui Darboux pe
[0,
r]).
2. Existd funcfii neintegrabile care au primitive.
IKF Exemnlu
t- | 2 I
o
Fie funcfia r:
[_r,
r]+ a, f (x)_
]2xsin
,
-:cos--z-,
x e
[-1.
1]\
{0}
.
lo,
x=o
se constatd. ctr funcfia f este nemerginite pe
[-t,rj,
deoarece lu6"nd girr.l
lr
(*,,),*,,
=#---r-o, atunci qirul
(f (x,)),r(*")
=#.sinn- zJznn*n.
.cos
r
=
2Jzffit + Tt are limita egalA cu +co.
in consecinlA, funcfia
f nu este integrabild pe intervalul
[-1,
1].
t, ll + n, F(x)
-
{*'"t"{'
x e
[-t'
I] \
{o}
lo,
x=O
este funcfte derlvablld pe
[-1,
1]
sr
F,(x)= f (x), V x e
[-1,
t],
Aqadar, funcfia f admtte primtttve pe tnterualul
[-t,l],
dar nu este lntegrabll[ pe
lntervalul
[-i,t].
200
Analizi matrmaticl
r
ll. lntegrala definiti
EXERCtIil St PB0BLEME
EXERSARE
El. Se se calculeze gl
s[ se lnterpre-
teze graflc
sumele Riemann asocl-
ate funcflllor f in urmitoarele ca-
zurll
a) f :
[o,
2]-+ D, f (x)
=
x,
o
= (o,*,t,3,r), * = (o,t,!,r),
b) f :[-r, l]-+p,f(x)=2x+3,
o
= (-t,-*,o,*,t),
"
(
1 I r 2\
g
=[.-t,-
s
,Z,s1t
c) f :
[*r,
z] -+ n, f(x)
=
x2 +1,
t=(-r,o,1,g,r),
\
22
)'
e = (-]'|'t,z)'
d) f :
[o,
z]-r a, f (x)
=
Ja,
A
=
(O, 1,2,3,5,7)
,
'=
(i
'''i'.'T)'
E2. F'ie tuncfia f :
[o,
r]+R
-sirut
de divi-
ziuni (a") afe intervahfui
[o,
r]
l,
=[o,
|
,?,
\nnn)
temele de puncte intermediare g(').
Si se calcr:leze Sr,
=
oo"
(t, 6h)) +f
"
=
l!1s.,,
in cazurile:
a) f(x)
=
3,
6(n) =(
o,!,?,...,
t-t)'
\
nn n)
'b) f(x)=2x+1,
{4 =(L,2,...,t-t,r),
\nn
n
)
c) f(x)
=
x2 +x,
E(") = [o,1,',...,
t
-
t'],
\
nn n
)
d) f (x)
=
13,
E(o) =(!,2,...,
t-t,r'.|.
\nn
n
)
E3. Se considerl funcfla f :
[O,
t]-r n,
r(*)
=
{l
:: lo'
t'.
si se arate ci:
a) f nu are primitlve pe
[O,
l];
b) f este integrabilA pe
[O,
tl
9i
sn
se calculeze
Jlrt*)c".
84. Se consideri funcfia f :
[O,
f]-+ A,
f
(x)
=
I-t, "
e
[o,
r]n
e
\-"
lr,
xe[o,r]na\a'
Sii se arate c5.:
a) f nu are prirnitive pe
[O,
ll;
b) f nu este integrabili pe
[O, U.
APROFTJNDARE
Al. Si se calculeze sumele R.iemann
oa" (f,
)
in cazurile:
a) f :
[o,
n]-+ a, f (x)
=
s63,
o=l,o,
t', t'.
qt'
)
\
4 2 4'")'
-
(n
n 2n 5n\
.=la'3'T'
6J'
f
,'),
r)
w)'
''[*,r]-n,
(t
t z
g
=t_
_ _ _
(ro's'E's'
:(t t
1 I
[e'
+' z'
Jz'
b)
A
F
f (x)
=
log2 x,
Analizi
matematicd r
ll.
43. S[ se arate
c[ funcftile
f ; D
_r
e
nu sunt
lntegrablte
pe
D, daci:
Ir
a) f (x)
=.{;rJ'
x e
[o'
z).
13,
x=2
u) f(x)
= {tt*'
x e (o, r].
[e'
x=o '
I
-r-
c) f(x)=.f
zs-=',
xe(-s,
e).
ll'
xe{-s,s}
A4. Se consideri
funcfia
f :
[_t,
l]
_+
D,
It
r(x)
=
]z*"""4
*
?"i'4,
x + o.
[o' x=o
a) Si se arate
ci funcfia
f nu este
integrabili
pe
[_r,
r].
A2. Fte f;,[O,
l]+e,
f,,(x)=r"(_.*),
neN* pi
a=[o
r \
1.
,
r,
r) o dtviztune
a lntervalulut
[O,
l].
Sn se detcr-
mlne
a > O astfel
inc&t pentru
sls-
temul
de puncte
lntermedlare
[,
=
(t
r \
=
[t
-
o,
d*
o
)
si exlete
egattta-
tea
o6 (ft'
) -
oa (fz,
) =
tn
b) Este
F:
[_1,
l]+
D,
F(x)={*2"o"4'
**o
[o,
x=o
o prtmlHv[
a funcflet
ft
46. Se considerl
funefla
f : D -+
e,
f(x)=Jaa+s'
xeQ
\ /
lroa2-l,xee\e
Si sc determlne
a e e astfcl
lncAt
firncfta
f si fle tntcgrabili
pe
[O,
f].
A6. Fte funcfia
f :
[a,
b] -+
e, lntegra_
btlA pe
[",
bJ,
astfel
lncit
edst[
":
p
cu proprletatea
ci pentru
orlce
lntenral
(o, g)
.
[",
bJ,-e:Osti
.
(a,
9)
pentru
care
f(()
=
c. Si
se arate
ce
l.b
f
1r)
or
=
c (b
_
a).
A7. F-ie fiurctia
f :
[a,
b]-+
D astfel
incit
in orice
lntenral
(",
p).
[",
b],
existi punctele
', ,,. (a,
g)
cu
proprietatea
f(,)=2
Ct
f(,,)=g.
Si se arate
ci f nu este
functie
integtabili
pe
[a,
b].
mS.rginite
pe
un interval
de forma
suplimentare,
se pot
obfine
functii
se stie
cd
orice
func{ie
integrabili
pe
un interval
[.,bJ
este
func{.ie
marginiti.-
Reciproca
acestei
afirmalii
este
o propozifie
fars.
(Exemplu:
funcfia
rui oirichlet
"iiI'-atginitd
dar
nu este
integrabiri
pe
nici
un interval
[",
U]c lQ).
O
lntegrabilitatea
funcfiilor
continue
Pornind
insd.
de la functii
[a,
b]c
A qi
ad6ugA"d
"";;;U;
integrabile
pe
[a,
b].
Analizi rnatematici
r
ll. lntegrala delinlti
O astfel de posibilitate
o ofera
urmdtorul criteriu de integrabilitate.
Acest rezultat este un caz parti-
cular al unui criteriu de integra-
bilitate rnai general
numit criteriul lui
Lebesgue.
&ffAiltiilr@ga/,oiai
tr Fie funcfia f :
[-t,
3]-+
Sd se arate cA functia f
lz*.
a,f(x)=]t-*.
[4,
este integrabil
x e
[-t,
t]
xe(t,s) .
x=3
5 pe intervalul
[*t,
3].
Solutie
Func{ia f este discontinuA in punctele x1
-
I,xz
=
2 gi
continud in
rest. Multimea valorilor func{iei este Imf
=
[-2,2], {4}.
Conform
teoremei lui Lebesgue, functia f este integrabild pe intervalut
[-t,
3].
Demonstratie
Funcfia f este continud pe un interval inchis qi marginit
[a,
b].
Conform teoremei lui Weierstrass func{ia f este marginitA.
Multimea punctelor de discontinuitate pentru o func!.ie continud este
mul{imea vidd., deci este o mul{ime finitd.
AplicS,nd teorema lui Lebesgue rezultd. c6 funcfia continud f este
integrabil5 pe intervalul
[a,
b]. !
203
zz
Analizi
matematicd r
ll. lntegrala
deliniti
Erzne;,,ttarae7a/rrre,
B
Sd se arate
cd funcfia
f :
[-t,
este
funcfie
integrabiln
pe
intervalul
[_t,
S].
Solufie
si se arate
.a
*t:
E*ERSARD
1u1t .i1tegrao,'. n,t"uT,it"lll"fl ll
t''
i1-::, "-:g"?:^d:ci__urmitoarere
oennigie:--
vs
'qmenrul
de
ll fl:qtl :"I.
integrabile
p"
;;;;:
a) f :
[_2,
2]_+
D,
ll :lT.i":"3"rfr:'
a) f :[-l,
E]-+D,
f (x)=4x_3;
Se observA
cA functia
f est
exprimatd
cu
"jyloyr
unor
*".:lJ:ff ffi"ff
i;i;*Jt'r1;"#H
Htr(*)=2=linlf
(*),
deci
ltSl.t-j
=;=rirj.
'L.dar
functia
r este
;.i'
I;i'
continud
pe
[-L
sJ qi
conform
teoremei
B, rezult.
cd f este
integrabil{
pe
intervalul
[_t,
BJ.
EXERCtIil
$t
PR0B|EME
3]+
Q, f (x)
= {u"t
-
4x+r,x
e
[-r,
r)
l.log3
(7x +2),
xe
[r,
s]
81.
r(*)
= {t*^* ''
r e
[-2,
r).
ll
"
r:
[o,
r]-+
D,
l4*'-
2x+t,
xe[r,
z]
'
ll fsin2x
L*.
-zx+
r, xe[I,2J
ll l.sin2x
b) r:[-r,
z]-+n,
fl
t(*)=]--'
xe(o,
rl.
t, G:--; ll [2,
x=o
)
r(*)={tn{x+r),xe[r,e-r]
ll
"r:[-r,r]-+D,
[x
+ 2,
x e (e
-
r, B]'
ll larcsin
(x
APROFUNDARE
A1. S.i. se studleze
integirabllltatea
fune-
fiilor:
a) f :
[-L
r]-+
e,
f(x)=max{x,2-x};
b) f :
[_2,
z]
_+
n,
r(*)
=
min
{x2
-
z, x}
;
c) f :
[-r,
rJ
_r
e,
l-
I
I I ---;
f(x)=l;zu =-, x*o
[o,
x=o
Aralizi matematici
r
ll. lntegrala de{initi
.{2. Se se studieze integrabilitatea
func_
fiilor:
a) f :
[-r,
l]-+ D, f (x)
=
[zx];
b) r:
[0,
B]-r
a, r(x)
=
{x}.
.d3. Care dintre urmitoarele
functii sunt
lntegfabile:
a) r:
[o,
t]_+ a,
(t
r(*)
=.{(r
+ zx)-;', x e (o, rl.
[o'
x=o
b) g:
[-2,
2]-+ a,
[x,
lxl
s r
e(x) =
{"*,
* ,1.1,
;;
, ;'
c) h:
[-2,
B]-+ a,
lJz-
-
x
h (x)
=
j-;z--'ixl
< 1.
lx. l*l>
r
d)
i,[-*,
*]*
"
l+t,
x[-*,")"
i(*)='lx-+x
it,,{**2),
xe[",;]
44. SA se studieze integrabilitatea
func_
fiilorfqi
f"f:
a) f :
[-1,
r] -+
[-r,
r],
f
(x)
=
Jr'
x e
Q
\
'
l-1,xeA\e'
b) f :
[o,
z] -+
[o,
z],
f
(x)=J"tr'
xeo
\ /
[V5,*ee\e
A5. Se consideri
funcfia f : R -_+
e,
["e"(*,-x),xea
r(*)=i
)
1."s"(-*r-*),*ee
\
e
Si se studieze integrabilltatea
func_
fiet
f pe intenralele
[-f
t], respectiv
[a,s].
I}EUVSLTASAffi
D1, sa se arate c6. orice funcfie rnonotern'fl
f r
[a,
b]
-+ e este lntegrabili pe
intervalul
[",U].
^L
9
Formula
lui leihniz.fsewton
in cele prezentate
pAna
acurn au
::rtegrabile
a cdror integrald" definitd sd
::flnitia integralei.
fost intdlnite pufine
funcfii
poatA
fi calculatd
folosind
Problema determinirii
integralei
definite pornind
de la defini{ie
:ste foarte dificitd-
De aceea, apare necesitatea gdsirii
unor metode
accesibile
de calcul al integralei
definite pentru
runilii integrabile
pe un
-::len'al.
Demonstratie
Fie (4.'),o,'
=(*["),"{"),...,"[")_,,
"!"))
un
sir
de diviziuni ale
intervalului
[a,
b], astfel incat
jggll+ll=
o.
Aplicand teorema
lui Lagrange
funcliei F pe fiecare interval
["1:1,
"{",],
i
=
r, k,, se
sase'te E{",
.
("f:1,
,1"1j cu proprietatea
o("{",)
-
r(,.fli
;
=
n'
(el")
)
(*1", -
,.f:i)
=,(ef"))
("1.r'-
*fll
),
r,r.
Prin urmare, qirll
sumelor
Riemann asociat furrctiei f,
sirului
de
diviziuni
(4") ale intervalului
[a,
b]
+i
sirului de puncte
intermediare
(')
.r. termenul general:
oo"
(r, (")) =
Ir(e{"r)
("{", -*lli)9;[o(*{",)
-o(-{:l)] =
=F(b)-n("),vneN*.
Deoarece funclia f este integrabild pe
[a,b],
rezulta
"a
Jorl*;o*
=
=
,1goo"
(t,
q("))
=
F(b)
-
F(*), ceea ce trebuia
demonstrat.
I
Preeizure
scrierea r(b)* r"(a) din formula lui Leibniz-Newton
se inlocuieste
frecvent
cu relafia r (r)
I I
oi
"*
citeqte
"F
(*) luat intre a qi
b...
Efte'nitiarroego&M,,
c)
Folosind
formula lui
integrale:
d
i:(r*'-zx+r)dx;
u1
Jt,-!=a*;
d)lo'#a*.
V-x" + 16
Solutie
a) Functia f :
[1,
2]-+ D, f (*)
=
Bx2
-
2x+I este funcfie continud,
deci este funcf-ie integrabild pe intervalul
[1,
2]. o primitivd
a funcfiei f
este funcfia F :
[t,
Z] -+ e, F(x)
=
x3
-
x2 + x.
Leibniz-Newton,
s6 se calculeze urmdtoarele
Jor*tn'-rIo";
Analizi matematici
r
ll. lntegrala definiti
Rezultr
"r
i:
(t"'
*
2x + 1)dx
=
b) Functia f :[-1, 1]+ n, f (x)=
+-^
este
xo
-9
intervalul
[-f,
f] deoarece este functie continud.
func{ie integrabild pe
nl
^
Multimea primitivelor funcriei f este
I7\o"
=
fr*[.*i-
t.
Alegdnd primitiva F(")=*t"l=I, rezults cd:
f'
-:!-a*
=
ffhlx-31)l
I
=l(,r,1-hz) =-Lr,f.
r-Ixz-9
(6
lx+31/l_,
6\ 2
)
6 4
c) Functia r
'
[0,
;]-rn,
f (x)* sin2
]
este integrabild
o"
[0,
deoarece este funcfie continuS.
Foiosind formula trigonometrici sin2l=L;!I, rezulta ca
i.i.'*a"
-
f -
J9!x
dr
=
+( fr
o*
- ["o"*dx)
=
lt"
sinx)+ zz.
.'---
2
-
J
2 2\J
J t
2'
AJegAnd primitiva F(")
= jt- -
sinx), atunci:
7t
'-
r, .6 t(n
-)
lDsin2adr=-tx-srnxl
=-l
--I
l.
J0
Z---- Z\--
- -
/lo
2\2
)
d) Functia f :
[O,
2]-+ D, f (x)=$ este funcfie integrabild. pe
Jro
-
*2
'-0.2)
deoarece este functie continuA. Multimea primitivelor ei este:
-
x+l - r. x . r I f: t
':-Iv-l-.{vrl:
-r16-x2
,Jt6-*, ,Jro-?d"=-fi;*"3
+arcsinL+'('
AlegAnd primitiva F(x)=
-.filrP
+ arcsinl, avem:
- -.'T6
+ arcsino)
= -2J5+fr
+ +.
Analizi matematici
r
ll. lntagrala definittr
EXEBCTIil
$t
PnoBTEME
EXERSARE
81. Se se calculeze tntegralele deflnite
foloslnrd formula lui leibnlz-Newton:
$
d
J-",
(t'2
-
4x+ z)ax;
S ul
J_j(z=s
+ sx2
-
ox)ax;
I
ec)
Jo,
(l
-
zx)s ax;
+al
Jj
s
("v; -
V"t
)a*,
"",
I,"'[*.#)*,
so
IfF**'
t
*r
Jo'6;*"
*,
* r,r
Ji-;-l
-
a*.
82. Si se calcrdeze unnAtoarele intqEEle:
-{,
t}
Jot
to" * a*;
.ra
{
ot
f-slnxdx;
6
i
u)
I,"(.osz
3x + sin2 sx)ax;
,
n l'"(t-2sin2r)a=,
,n
\
2)
s)
Iot;Sz;a*,
tr)
J;atg2xa..
E3. Se se calculeze urmitoalele lnteg5ale:
.'Ja 1
r"'
Jfffia*;
; ur
J"3;;l;ax;
.'
"r
Jonl;ft;a*;
ar
Jo"ffia*.
!oiz'r^f,"""f,a*;
L
fl
t
a='
'f
sin2
|""r2 |
rtd)
APROFUNDARE
*.1
Al. Se se calculeze integralele folosind
formula lui Leibniz-Newton:
oI;'#;*,
u
Jj$;a*;
J5
"r
I;ffiax;
ar
t-i-Au*.
'
to
J4*'*r
,42:
Sn se verfflce egeltt[!ile:
Cj;t=dx=h;
"of'fft;i*=*,
6l[ffi-dx=r;
'.tr"if#dx=r;
"mff#*=#,
ri;;f#u*=#.
208
Analizd matematici
r
ll. lntegrala deliniti
A3. Sn se veriflce egalitifile:
d
ifz*Gnra*=f,;
b)
i;*Je-*,dx
=
e;
,^\
-L
o
O JS
cosxJsinxax
=
f
;
d)
)["--:g-dx=l:
:'
Jr
"J4
-
1rr\
*^
6'
et l"lVtrr*dx
=
3.
'Jlx'
4
Viteza unul punct material variaz[
in funcfie de timp dupi legea
"(t)
=
=
o,olt3(*/"). ce drum parcurge
punctrrl
in 10 secunde?
44.
-{-,:s;-,6
in vedere de{inifia funcfiei integrabile pe un interval
[",
b]
w :ge:ar:ijJe cu
giruri com/ergente, se pot deduce cAteva proprietd{i ale
trurr::-cr integrabile
pi ale integralei definite.
?!t- koprietatea de liniaritate a integralei
O
Proprietf,li ale integralei definite
De mo ns tr atie
(e
xtinde r e)
a) Fie girul
(A,,), A,
ar
--::esalului
[a,
b] cu
r-i:r'-ediale.
I
fr*
=
("["t'
'1"1
hm
lla"ll
=
o
(,
*
*,
q("))
=
H,r
-,
s)(eld
)/*{"r
',{tl)
=
lr(e["r
)("{t
-
"l:?)
=
oo"
(t, Ei"))+
on,
(s, e(")).
{n} {n) \
, ...,*i,"'_,,
";':',|
un
sir
de diviziuni
qi
e!')
.
[*l:1,
-lt], i
=
t, t
,.,,
puncte
-{.r'em:
o,
dn -
"ltl)
.
{_
*S- r
t
g=-
"i)(x(")
Analizf
matematicd r
ll. lntegrala
definiti
Deoarece
functiile
f qi
g
sunt
integrabile
pe
[",
b]
,lgx*"
(r, 6t"11=
J'r1*;o*
ei
l*oo"
(e,;,)=
ij*f"l*.
Folosind
operafiile
",r"l.r.i
convergente
se
j'*oo"
(t
*
n, (")) =
IJrf"la,
*
f
s(x)u*, ceea
ce aratd
f + g
este integrabild
pe
[a,
b]
si
are loc
egalitatea:
f
ft
"
g)(x)dx
=
Jtrl*)o,.
*
Jts(*)0,0.
[a,
b]
+i
intervalul
sunt
rezultd
cA
deduce
cd
ce functia
kr, k2 e lD,
[",b] si
n functii
b) Analog
se deduce
c5 funcfia
kf este
integrabila
pe
[a,
b] qi
jj
{r.r)
1"10X =
k
f
t
t"l
dx.
r
C OBSERVATII
l. Afirmaliile
teoremei
pot
fi restructurate
astfel:
Dacd
f, g:
[a,
b]-+
R sunt
funclii
integrabile
pe
atunci
func{ia
krf + krg
este
integrabilA
pe
ff(u,t
+ krg)(x)dx
=
kr
J"r1*;o*.
r.,
1"g1*1d*.
2. Daca
n e N'
si ki, kz, ...,
kr. e D, ian f, :
[a,
b]*+
iD
ffiffi,*?kkf*":*_"*_rur
[a,
b], atunci:
E*n+nfr,awVoAad,
E
t. se se calcule
".
I:r(r",
_
+x + 2)dx.
Solufie
Avem:
J_',(r",
*4x+z)ax
=
J1s*ra"
*
!|rn*d".
I_:,
2dx
=
=
tJ_'
x2dx
-
n
1",
+ 2x
11,
=
(s +L)
-2(4
*
1) + 2(2+
t)
=
e.
-2x212
f
l-r
rt
l),
a ,lt
210
Analiz6 mstematicl
.
ll. lntEgrala definitl
cd
ca
tia
B 2. Sa se determine a e lQ astfel incAt
J,
tU"
-
S)dx
=
2.
Solufie
Avem:
J.
lu*
-
5)d*
=
6
I;
x dx
-
s
Jo
ax
=
3x2
|
;
-
u-
|
3
=
3"
-
r''
Din condi
,tia
3a2
-
5a
=
2 se obfin"
".
{-*,
,}
'
1.3 )
P2. Proprletatea de aditivitate la interval a integralei
Punerea
problemei:
f+x*
1, x e
[-3,
o]
Se considera functia f :
[-3,
1]+ Q, f (x)
= j
t
func-
[*'
* i'
*'(o' t]
lie
continuA
pe intervalul
[-3,
t].
Se ridicd urmdtoarea
Problemi:
,,Cum
se calculeaza integr.t.
Jtrf
(x)d*?"'
r
Un procedeu de calcul ar fi sd se determine o primitivA a functiei
f pe interv"t.rt
1-S,
1]
Si
apoi sd se aplice formula lribniz-Newton
(tema).
r
Alt procedeu de calcul va fi dat de urrndtoarea
proprietate a inte-
gralei clefinite a unei functii integrabile.
Func!.ia f considerati
mai sus este continud,
pe intervalele
[-S,
0]
s,i
[0,
1], deci este integrabili
pe aceste intervale. AplicAnd teorema 6 se
obfine
Jtrrl*;a*
=
Io"r(*)0"* fir1";a".
Rezuttd. ca
Jtrrl*1a*
=
I-ou(n*
+ 1)dx -
fi*6*
= (zx2
*
")l:,
-
+arctgxlf
= -rS+{.
t
Analizl matematici
r
ll. ln
Erp/w{rn
,rafalntalp,
SA se arate
cd
funcfia f este integrabiia
pe
[-
L r]
si
se se carculeze
f
,
r
1";
0".
Solufie
Restrictia
funcfiei
f la intervalul
[-L
o] este integrabild
fiind o
funcfie
continud
si lo
r(*)o*
=
f
o
r* + r\rrx
=(t* -)lo
-
t
Pentru a demonstra
integrabilitatea
funcfiei
f pe intervalul
definim funcfia g:
[0,
1]+ D, g(x)
=
*,
_..8.
Deoarece g este functie continud pe
[o,r],
ea este integrabild
pe
[o,
r]
si
jje(*)d,
=
fi(*,
-
.tr)a*
=
[+
-3"*
jl
=
*
_;
=
_*
\
/lo
Se *hserv6
ca f (x)
=
g(*),
V x e (0, 1]" AplicAnd
teorema
I pentru
fu*c{.iile
f
+i s,
se deduce
ca func{ia
f este integrabiid
pe intervalul
[0,
r]
qi
firi")o"
=
Jjs(";o*
=
-*
Aptcancr proprietatea
de aditivitate
ra
interval,
rezultd
ci funcfia
f este integrabird.
pe intervalul
[_r,r]
qi
integrala
sa este:
J',r1*;a*
=
Jo,
r1";0" *
ljrl*yo*
=;_*
=
*
tr 2. Fie functia
f :[-t,2]-+D,f(x)=l*'-rl.
si se arate
ci f este
funcfie
integrabili
pe intervalur
[-r,
2]
si
se se carcule
r"
I:rr
(x)dx.
Solulre
Funcfia
f este funcfie continuA pe intervalul
[-L
2]
(operatii
cu func_
lii
continue) pi prin
unnare este funcfie
integtabild pe intervarul
[-r,
z].
Legea de coresponden[d
a funcfiei f se scrie sub forma:
lu2 *r
f(x)
=
]x-
-:'
* t
[-t'
o]u[t' z]
l*-*t,xe(o,t)
[0,r]
2t2
Analizi matematicd
r
ll. lntegrala deliniti
}ln proprietatea de ereditate rezultd cA funcfia f este integrabilA
gr
-:en-alele [-1,
o],
[o,
t]
+i
[t,
z].
S,plicend proprietatea de aditivitate la interval a integralei se obdine:
l_'.ut"ld"
=
I:,r(x)dx- Jjt(x)dx. J,"(x)dx
=
jl,("'**)a**
--.
:r-*,)d*.
i,,(*,-*)d*
=[*
*)i_,.[f f)|,.[* f)|,
=#
llL hoprietatea de monotonle a lntegralel
a) Fte
qirul
(A,,), A,,
=
(rf),
*t.'), ...,
"[,)-,,
*P) m qir de diviziuni
ale intervalului
[a,
b], cu rim
ll4ll
=
o, iar
E(")
=
(el"), ef).
,
eli)-,, efl),
i='
=
["fl],
*{"'], i
=
l, k,,, un sistern de puncte interrnediare. Atunci
k"/
'-_
{r,
q("))
=
ir(e{"))
("1"' -
'!:l)t
o, V n e N'
(s-a
rolosit ca r(x) > 0,
' i=I
; xe
[a,
b]).
Deoarece tofi terrnenii
qirului
("^" (t,
q(")))
sunt pozitivi, iar qirr.l
este convergent, atunci qi trimita sa este pozitivd, adicA
J"f
1t;,ft
> O.
b) D;finim funclia auxiliari h:[a,b]+Q,h=-f. Din proprie-
tatea de liniaritate a integralei rezulta cd functia h este integrabild pe
[",
O], iar din proprietatea de pozitivitate rezultA
""
J:h(x)dx
> O.
'b-
rb
Apadar, j"[g(*)-f(x)]dx>0, reiafie din care se obtine
J"r(x;ox<
=
J"og(x)dx
qi proprietatea c1e monotonie a integralei este demons-
tratd. I
tw ns tr atie
(
e xtinde r e)
ea6/znuA' .a/a/,naln,
E Sd se demonstreze inegalitatea
Jo"trrl*+l)dx>
Jo'-:-6*,
fara a
calcula integralele.
So-lufqe
Fie f, g,[0,
e]+ Q, f (x)= ln(x + r)
si
g(*)
=
t'_ r
Vom demonstra ca f (x)> g(x),
V x e
[0,
"].
Definim funcfia h:[0, e]-+ e, h(*)= f (*)-g(x), funcfie derivabila
pe
[0,
e]. cu h'(x)
=
-
>(.-:.
'
(**1)2
se observe ce h'(x)> o, v x e
[0,
e], ceea ce arata cd func{ia h este
crescatoare pe intervalul
[0,
"]
;i
0
=
h(0)< h(")< h(.), V x e
[0,
*].
Apadar, h(*) >0, V xe[0, e], adica tr(x+1)
=*,
V xe[0,
"].
AplicAnd
proprietatea
de monotonie a integralei, se obfine cd
fo'tn1x+l)dx>
feX
> I
-cLK.
Jox+l
Intr-adevdr, aplicind proprietatea
de
monotonie a integralei pentru functia f si
functiile constante nr si M pe intervalul
[",U]
se ob{ine:
ij**= fr1";0"= frurorr
retafii din
care rezulti inegalitdfile
din enun{.
Demonstratie
,ul
:
frallemB te/ohtald,
E Sd se demonstreze
inegalitatea
t
= fie*'dx
<
e.
Soiufte
Func{ia f :
[0,
1]-+ R, f (x)
=
ex'este integrabila. pe
[0,
l] fihd
runcfie continud.
s6 determind.m
m, M e le, valorile extreme ale funcflei
i pe intervalul
[0,
l]. Deoarece f,(x)
=2xe*'>0, y xe[O, I], rezultd. c6
funetiaf estecrescAtoarepe
[0,
l].A*adar m=f(0)=I
Si
M=f(1)=e.
Aplicand proprietatea
de medie se obfine t(t-o) s
fir1*ydx
s e(t
*o)
ei
problema
este rezolvati.
Demonstratie
Din ipoteza cd f este funcfie continue pe
[a,
b], rezulta ca
lfl
este
funcfie continud pe
[a,
b], deci integrabild pe
[a,b].
Din proprietifite
modulului, avem c6
-lr(")l
< f (")<
irr:,1,
v x e
[",
n] qi
apticand
monotonia integralei se obfine
-f
Ft"llr*
<
Jbr1")dr
<
J";r1"1ar.
Asadar,
llitt,.ld'l
=
i:lr(x)lox
r
ea.61pmn, .e'rohtala/
Fie f :
[a,
b]-+ D o funcfie integrabild pe intervalul
[",
b]. Daci
lrl
=
vr, atunci
I
Ii
r
f
-l *l
=
oo
1u
-
"y.
Soluhe
Din consecinfa
3
qi proprietatea
de monotonie a integralei se obfine:
lf
tt*yo*l=
f ;r1*yla*
= f
**
=
M(b
-a).
Analizi matematici r
ll. lntegrala
deliniti
C OBSENVATI!
l' consecinta
B este varabila
-si
pentm
funcfii
integrabile
oarecare.
2. Reciproca
acestei
consecinte
este falsd,.
ru's
u'lrsuar-c.
Dacd
funcfia
ffl
este integrabild
pe
[a,b]
nu rezurtd
intotdeauna
cd
funcfia
f este integrabila
pe
[a,
b].
u9.Exemplu
r
Fie f :
[a,
b]+ a, f (x)=
{1'-
x e Q
x'rtA/=1-t,"e
R\e'
Functia
f nu este integrabtlf,
pe
[a,b].
Avem insd
lr(*)l
=
l, v x e
[a,
b]
ei
ca urrnare
lfl
este integrabild.
pe intervarur
[a,
b]
fiind funcfie
continuA.
EXERCtIil
$t
PBoBTEME
Ef. Si se arate ci urmitoarele
funcfil
sunt integrabile
si si se calculeze
integralele
lor:
a) f :
[-r,
2]+
p,
f
(x)
=
(zx
+ S, x e
[-r,
r].
\ /
l-sr2+1,
xe(r,z]
'
b) f :
[o,
B]+
D,
(r
|
_
xe[o,z)
f(x)=
)x2++
tl
[;u='
xe[z'
s]
l-:-'l-;';]-
o' r(*)
=
lstnxl;
i I
f
:[-2, z]-+
a, r(x)
=
l*,
_
rl.
E2,. Firi a calcula
integralele,
si se
-'"r'
arate ci:
d g#f,}dx>o;
b)
lo'(r*
-
x2)e-"dx
> o;
3-_-*_
t)
Irt
t/*3
-
3x dx < o;
d)
J-t,
(*3
-
a*2
-
ex
-
s)a" s o.
Folosind proprietatea
de monotonle
a integralei,
si se arate ce:
.l
Ji(*,
-
sx)ax
=
!l,p-
2x)dx;
o)
li:f
a*>zf#*,
q
[3Ji+td"= Jr"(x-r)dx;
uttji-'ln(r+
x)cx <
JJ-'=*.
Firi
a calcula
integralele,
si se
arate ci:
a)
-rtr ,
[""{rt+
r) dx < 3E;
b)o<
cl-zs
Jo'(t*
zx-sxz)ax<f,;
10
x+2
-
I
J-r
xJc=
-t'
l-',ff*=n'
IilFEr*sJo.
a
3
Js<
Analizi matematici
r
ll. lntegrala deliniti
ce
-d-i
SA se arate ci urmltoarele funcfil
sunt lntegrabile
;i
si se calculeze
iutegralele ace$tora:
a) f :[-r,3]+A r(x)=max(f, x+z);
u) r:
[o,
"]-
n,
.
fo,
x=o
rt=)=l-i"(*-u,
n9), *.(o,
"'];
c) f :
[o,
3] -+
R
f (x)
=
lx -
rl +lz;x- 4,t
d) f :
[-3,
1] -+ a, r (x)
=
ix2
+ zxl.
Ai Sa se arate ci urmitoarele funcfii
sunt integrabile gi sd se calculeze
iltegralele acestora:
a) f :
[-r,
2]-+ n, f (*)
=
[x
+ 2];
b) f :
[o,
r]-+ a, f (x)
=
["Jz];
c) f :
[r,
4] -+ Q, f (*)
=
[x]-
2x;
d) r :
[o,
2] + n, r(x)
=#tE,
e) f :[o,3]-+n, f(")=*[*]-[*-z].
i3, Folosind proprietatea de monoto-
nie a integralei, s[ se arate ci:
a)
J_2
e"*rdx >
J',
""
a"t
u)
J2e""dx
r
Ji("'
+ r)dx;
c)
Jj
e-*'dx.
Jo'
;fua*;
ar
Ji
rnx dx s
I;
#*'
"r
jjt* + r)h(x + 1)dx >
fi
arctsxax;
ft fs ln(x+l)ax> [s
-? _
a*.
'Jl
x
Jl
2x+1
A4, Se se arate c&:
a) 2G s
fie*'dx
+
Jlel*'ud:r
{ I + ei
u
f
-$#dxsJa,
bl.
bl
nie
APROTUNDARE
n-1il
a
Flc
girul (Io),
Io
" J*
etnn xdx.
a) $A sc calculeze Io, I, ql Ir.
b)
g*
Fe aratc e[ qlrul (I")
eate
monoton ql
m$rglntt.
-2 rl I
-
1
cl
-<
I :dx<::
-
3
'o
Jz + x-x2
J2'
d)r<ffi
"ou*
62g<4.
-
I
Jo
l+cosx 6
A5. Se se demonstreze inegalltdfile:
o<flx21 a*=
t
sisisecal-
rol+x
2n+1
culeze um [t
*2t
d*.
n-r*Jo1+x
A6. Se consideri integralele:
t"
=
Ij;$u*
ui
, il
r"=l;"$"*
,n,, :,
i,:
S[ se arate cd:
a! Io)Jo,VneN;
t
b) O<I"a
rr*r,VneN;
c) lim Jn
=
O.
n-)6
47. Sn se compare:
"at
Jfrnxdxqili+*'
',
,'
, ;.,'.
.'
\l
b) [1 cosxdx si f
(r-4)*,
'Jo
,ol\
2)
")
If
xarctgxdx
si
ff
r"(r + x2)ax. ,3',
A8. Fie girul (Io),
r"
*
f;
rn
(r
+ x")ax .
a) Si se arate ci sirul (I"! este mo-
noton
qi
mlrgtnlt.
b) Si se arate cE
t
s
--L,
V n e N,
n+r
ql ad se calculeue llm lrr.
2r7
Analiztr matematicl
.
ll. lntegrala delinitl
AlO. Se consideri funcfiile continue
f, g:
[a,
b] + A. Si se arate cl
(ll
tt.l'e(*)*)'
=
r
J:fr(')a*.f
e,(x)dx.
frnegalitatea
fui Crrrchy&nialowki-
*lutan).
A11. Fie f :
[O,
f]+ D tunc.tle tntegrablli
pe
[o,
1]
lt
In
=
Jjx"r(x)dx.
Dacr
",,
=
Jrful
-
JF;, n e N', si se
calculeze
,l*""t".
(Admitere
ASE Bucureqti, 2OA 3l
DEZVOLTARE
D2.
Fle f, g:
[a,
b]*rQ, func]il contlnue.
Sl se arate ci:
a) funcfltle ntn(f, g)
+r
max(f, g)
sunt lntegrablle pe
[a,
b];
t) jtmm(r(x), g(x))dx
s
.
-r"
(
ll
r(x) ax,
I.o
e
(") a");
.)
Jnrnax(f
(x), g(x))dx>
t
-*( Jt
r1*1a*,
I.o
c
(*)a*).
Daci funclitle f, g :
[a,
b]
-r
Q sunt
continue, sl se arate ci:
Jlttt*l
+ g(x)12 ax <
J"o
12
1*;
ar. .
JJl.'(*)a*.
(Inegalitate a lui Minkoutski)
D3. Fte f, g:
[a
b] -+4, funcftt monotone.
a) Dac[ f qi g au aceeagi monotonie,
atunct
I"o
t (r)
g (*),1* >
'
*
(
I:
r
1.y
a")(
Il
s t"r
*).
b) Daci f gi g au monotonli dlferlte,
atunci
Jltt*la(x)dx
<
= *(
Il
r1*y a')(
I""
e
(") e).
(Ine galitdfile lui Cebd+eu)
Ol. Fle funcfia f :[o, r]+D, f (x)
=N2
+22 qt
4,,
=[o,
+,?,...,t=
t,r)
o
\
nn n
)
dlvlzlune a lntenralulut
[O,
r].
a) Si se calculeze
gumele
Rlemann Sn
=
6an (f,
) St
S'o
=
oa. (f,
g'),
dac6
-
(t
z n\
(t g
2k-r 2n-1\
q
=
f;'
i""' nJ
n e =
[.il' E r-""'
-F""'
z"
)'
b) 9A eo calculczo llm Sr,
6l
llm Srr'.
(4 puncte)
TESTE DE EVALUARE
Testul I
/1
218
Analizd matematici
o
ll. lntegrala definiti
Ita
c6
se
:c *r r:r-+D, r(*)={:t
",
-r1,
".".
a Si se determine a e Q pentru care funefla admite primitive pe Q.
: 3F se calculeze
Jl[*"(x)
+ f'(x)]ax pentru
,,a"
determinat anterior.
(3 punete)
$- sc consideri funcgia f :Q-ra,f(x)=l*'*l*'-"1-rl. oaca t= j;f(x)ax,
ero-eci:
49
a I=-'
6
(Admit-,re
ASE Bucuregti, 7999, Facultatea. de Comerg)
,CiJdura
specifici a unui eorp la temperatura t este egal6 cu c(t)=q,2*
-
O,OOft. Ce cilduri este necesafd pentru a incilzi un gram din acest corp de
la O'Cla IOO'C?
Testul 2
Se se determine funcfia f : Q
-r
n, f(x)
=
axz + bx+ c,a, b, c e F, care
satisface condi$iile f'(1)
=
8, f (2) + I'(2)
=
33
9i
Ji
t
t*l
u"
=n.
(3 punete)
sasedetermine ae(r, +o) astfelincat *
Ii[iJx.t-*)dx=4.
("! punct)
folimp{edd,
.fffi
e loealdl
ut r=f,; ct r=|; d) I=;.
(2 puncte]
:i)
(2 puncte)
l'P,
x=o
f
13, Se difuncgia f :[o, +o)-;n, f (x)=]-,
i
t
l v\n.
Daci I= jf tq*tra*,
t^ L*'l'
2
atunci:
a) r=1; b) r=*(-L.#)-!;
"r
'=#-t;
ar'=#.*.
(spuncte)
(Ad.mitere
ASE, Bucuresti, I 998, SEI*S,
lr-x,
xeQ
t4, Seconslderifuncfla f :Q-+n, f (x)=ll,
xeD \
e.
Lx
a) S[ se arate c[ f nrr este tntegrabtlfl pe nlel un intenral
[n,
b] c n.
b) S[ se arate el f o f are primltive ql
este integrabil6 pentru orlcare
[a,
b]c P.
319
Anterior
s-a
stabirit
ca orice funcfie
continud
pe
un intervar
este
integrabild
pe
acel interval.
*r"rll"ililxluare
vor
fi prezentate
cateva
rezuitate
proprii
clasei
de
Funcfia
f, fiina func{ie
continud
pe
intervaiur
[a,
b], este funcfie
mdrginitA
si isi atinge
marginile
{teorema lui Weierstrass).
Fie rn
=
inf
{f
(x)ix e
t",
nj} qi
M
=
sup{r1x;lx
e
[a,
b]],
marginile
funcfiei
f pe
intervatur
[a,
b], ia*n
v
i",
n], astfel
incat
m
=
f (u) qi
nn=f(v)'
Deoarece
m<f(")=rvr
pentru
oricare
xe
[a,b],
apricdnd
proprietatea
de medie a integralei,
se obfin relafiile
m(b
-
";
<
Jirl*)ox
<
< M(b
-
a), care se mai scriu
sub forma
f (r)
=
*
=
*
J"f
1*;0,
<
<u=f(v).
Functia
f este continud
pe intervarur
[a,
b], deci are proprietatea
l,i Darboux
pe
[u,
u]'
Rezultd
cd existd
t
e
[a,
b] astfel
incdt
f ()
=
*
Iitt"ldx
qi
demonstrafia
teoremei
este incheiatd.
r
> c0MEfrtTARil
l' Numar",l
f (6)=*J"r1*;oo
se nurneste
valoarea
lntegral.
medie a funcfiei
f pe intervalul
[a,
bJ.
2._ lnterpretarea
geometricd"
a teo-
rernei
de medie
Pentru
o fi:nefie
f pozitivA.
pe intervalul
[u,
b], in conditiile
teoremei
de medie,
existA
q
*
[u,
bJ astful
iircAt
aria subgralicului
f1 sA
fie egalA
cu aria suprafefei
dreptung]riulare
cu dimensiunile
(U**)
$i
f (), figura
tr.
220
Analizi matematici
r
ll. lntegrala deliniti
W&lerr?n,
to7alnaln,
ffi Sa se determine valoarea integralS medie qi punctul
{
in care se
obtine valoarea integrald medie pentru func!.iile:
a) f :
[r,
./5]-+ in, f (x) t) r:
[0, *l-
ia. f (x)
=
cosx.
\ /
J+-*'
L
2)
ifrr-ae
a) Se aplici teorema de medie funcfiei continue f pe intervalul
--
..l_.
Aqadar, exists.
E.
[L
J2] astfel incdt:
IrJzIt*lEl
'l
=-
|
-?--dx-
-
arCsin-l
-_F--.-=--lVZrIl.
'
r 2
-
r
Jr
"l+
-*,
Jz
-t
2lt
Jz
-1
+= fr(JZ
-r)
qr-'narul
I
se poate calcula din ecuali" f()
=#(Jr+r) si
se obtine
e funcfie
narginile
=f(u) qi
aplicand
'(*)d*
<
(x)dx
s
rietatea
I
incdt
I
.
=?;7na1s -zJZ1.
[r,
..8].
b) Aplicand teorema de
t-ftn
:-cAt f (q
=
ij;
co" **
=
1,.
-
obtine
g
=
arccos?.
[t,
;]
medie rezulta ci existd
e
.
[0,
L
Din ecuatia f (t)
=
?,
respectiv
-l
"
I astfel
2)
,.2
COSq
=
-,
TE
ara
I
w
Demonstratie
Pentru a demonstra cA F este primitiv5 a
[",
n] se vor verilica urmf,toarele proprietifi:
a) F este funcfie derivabild pe
[a,
b];
b) F'(x)
=f(x),
V x e
[",
b].
Funcfia F este derivabilA intr-un punct
limita 6
I(").:IGo)
=
F'(xo) e D.
x-)xo X
-
XO
funcfiei f pe intervalul
22L
xp e
[a,
b] dacA existA
Pentru a ardta acest lucru, fie x, x6 e
[a,
b], x * X6, xs fixat, dar
oarecare.
Avem: n(')
-
n(*o)
=
l"
r(,)dt
-
i*.
f (t)dt
=
J-
r1t;a..
l"
f (t)dt
=
=
J'
f
1t;Ot
(proprietatea
de aditivitate la intervat), (t).
AplicAnd teorema de medie funcfiei f pe
[x6,
x] sau
[*,*o],
re-
zultd ca existd
l*
intre x qi xe astfel incat
f
r
1tlat
=
f (*
)(x
-
x6
),
(2).
Din rela{iile (1) pi (2)
se obfine
ry*d
=
f (").
Rezr-rtta ca F'(xe)=
gT.ryjP =
J*.f
(q,.)= f (xo)
(q*
."t.
intre x
Fi
Xo, iar funcfia f este continud) qi
astfel, F este derivabila in
punctul
xs e
[a,
b]. Aqadar, funcfia F este derivabild. pe intervalul
[",
b]
9i
F'= f, deci F este o primitivd a funcfiei f pe intervalul
[",
b].
Avem totodat6., F(a)
=
f'f
1t;at
=
0. I
Enodrf, tegototaln
E 1. Fie F: e-+D, F(x)=
ff**
56 se calcuteze F,(O), F,(t), F,(-2).
Solufie
Funcfia f : D -+
p,
f (t)
=
*
este continuA pe te, deci are
primitive pe Ip. Fie G: D + tD o primitiv6
a funcfiei f. Apticand formula
lui kibniz-Newton
se ob{ine F(x)
=
c(*)
-c(O).
Rezult[ ca F'(x)=G(x)=f(x)=
E*
-,
V xete.
x- +l
L
Se gdsegte
F'(O)
=
i, F'(1)
=
9,
F'(-2)
=
?
2. Fie funcfia F : te -+ D, F(x)=
I,.'.tfr0,.
a) Sa se calculeze F'(x), x e D.
b) Sa se studieze monotonia functiei F.
Analizi matonatici .
ll.
aJ iu.nctia g ,[t,
x2 + t] + iA, g(t)
=
#_
, este
continud pe
interva_ .
t"+l
_*
r-
-1_.
deci admite primitive
pe
acestinterval.
Fie G o primitiva
ffimcsrer

pe intervaful
[r,
x2 +t].
Rezultd
cd. F(x)
=
C(x2 +t)_c(l)
re-
2).
(x'+1,)
+t
bil Srudiind
semnul
funcfiei
derivate
F, a funcfiei
iuiln
:escrescd.toare
pe intervalul
(_*, 0]
Ei
este
umm:nr*ul
[0,
+.o).
F, rezultA
c6 F
crescAtoare
pe
ste
in
lul
EHCfTil gt
PR0B|EME
EXERSARE
ff"f,|Tffitlf"frfiIa
integrari
ll 4
si se calcureze
ri"(x), r(-2), F,(z)
Gic pentru
funcfllle:
ffil Se se studieze
jronotonia
func
fiet
F.
[s,
+]-+
a, r(x)
=
;5A,
m1
9
t. f :[-2,
O] -+ e, f (x)
=
---+--
.
x- + 4x+6
9l ec determlne punctul
I
in care
se lelti2sE2i
valoarea
integral[
uedie pentru
functiile:
rJ f :[r,+]+n,f(x)=Jx;
bir f :
[o,
r]-+
a, f (x)
=
xz +2.
Se consideri
funcfia
F : e
_+
e,
P
{:) =
Ii
"r'
(t,
-
+)at.
@(lo"*"'[-
*u.;'=
= -
sln x
.lstn
xl;
")
(1o*'*n".trJT
ur)
=
=
2 (x + 2)"
"grr(x
+ Z);
.,
[ry"
n
(z
+ 3 cos, .)a,)'
=
=#hs.+t'
!
* t'_;
,
;l-D,
f (x)
=
srnx;
A1. Fie funcfia f :
[a,
b]-r e, continui
gi strict monotoni. Si. se arate c6
existi un singur punct ( e
[a,
U],
astfel incat
Jnr(x)dx
=
(b
-
r)f ().
A2. s6 se carculeze
,$nzll.t$j*
I
Daci Io
=
f,
arctg(nx)dx, ne N'
n+1
Fi
L
=
l*r(r
+ t)t,,, atunci:
a) L=O; AIU=f,;
c) L=1;
q
L=9.
2
(Admiterc
ASrE, Buctnesti, 2AO2)
Si se calculeze:
d
I35#
Jo"r,,(rrt2)dt;
b) nq;*a,
J"'*"ir,"
tdt;
c) ,.*
Ii'
r"
(r
* t * t')at
x-+o
Jj
n
(r
+ t3)at
Si. se determine funcfiile contlnue
f :P-+Q astfelincit:
t)
IJr(t)at
=x2,
x e e;
rt
Jo"r1t;at= I:*r(t)dt,
xee;
c) z
Jo"
etr (t) a.
=
Io'"
f (t) dt, x e D.
Fie f : A
-+
A, f(x)
=
"Eo(").
Si. se stu-
dieze derlvabilitatea funcfiei
e
(x)
=
Jr'lJ
r
t.l
dt, x e e.
47. SA se determine func!,iile contlnue
f, g:
D +'D care indepllnesc simul-
tan condiflile:
J,or1*;a*
= I
(b)
-
g(")
si
J.b
x r (x) ax
=
bg (b)
-
ag (a),
Va,beR.
APROFUNDARE
DEZVOLTART
Dl. Fle f, g:
[a,
b]-+ e, funcftt lntegra-
bile. Daci g(x)
> O, V x e
[a,
b]
+t
m
=
lnff gl
M
=
supf, s[ se arate
sA exlsti c e
[m,
M] astfel incdt:
Jlttrl
g(t)dt
=
"
.
Jl*
(t)dt.
D2. Fle f, g :
[a,
b]-+ A. Si se arate cl
daci f este funcfle integrabiln pi
!
ste funcfle monoton[,
exlsti
c e
[a,
b] cu proprietatea
cA:
J.ot(*).
g(x)ax
=
g(")
J'
r1x;ax +
+
s
(b)
Jt
r
1";
a*.
224
Analizi matematici
r
ll. lntegrala deliniti
tetode de calcul
pentru
integrale definite
i..l. Metoda integririi prin perti
F-:ffLia f
.g
este funclie derivabilA pe intervalui
[a,
b], fiind un
(fg)'
=
f'g + fg'. Rezultd" cd funcfia fg este o
j"e
fi-rnctii derivabile si
:
ci
rig
stA
a fr:nctiei f'g + fg'.
-$p{}cand
formula lui kibniz-Newton, se obfine:
j__t
r')e(') + f(x)g'(")]e
=
f1";g1'11
i,
trf.
ftn proprietatea de liniaritate a integralei si rela{ia
(l)
rezulta cd:
i-'r r')g(")o*.
f
t(")g'(")dx
=
f (x) g(")
ll,
egalitate din care
Geftf:m
relatia din enunt:
'
rr.*1s'(')d'
=
f(x)g(xlll
-
ft'fx)g(x)dx.
r
Mt
&/n/ntalz
m 1. Sa se calculeze urmS.toarele integrale, utilizAnd metoda inte-
Fdi
prin pdrfi:
d i.t
xe*dx;
o
i,jr.*0";
:tndnr r"rq
d
AlegAnd f (x)
=
x, g'(x)
*
ex se obfine f'(x)
=
1, g(x)
=
e*.
{fmd,.m formulei integrdrii prin pdr,ti rezultS:
l;xe*dx =
Xx
ll-
I,'""*
=
xex
l;--"17
=(r.,
--)-(.2 -")=.2
b)
I,
fn"a"'
e)
Ifx+f=dx;
c)
J"xcosxdx;
I
f)
[s --
r-a;.
';
cos' x
225
b) Se atege f (x)
=
tnx
si
g'(x)
=
1. Se obflne f,(x)
=
|,
S(*) =
*.
AplicAnd metoda integrArii prin pAr,ti
avem:
lirnxox
=
xlnxli-
f
1dx
=
(e-0)-*li
=
e-(e*t)=
r.
c) Fie f(x)=x
Fi
g'(*)="o"*.
Avem f'(x)=t qi
S(x)=sinx.
Cu
aceastd alegere, aplicand
metoda integrlrii prin pe(i,
se obtine:
Jj"co**dx
=
xsinxl[
-
Jo
sinxdx
=
O+cosxl;
= -t -L=-2.
> co_MEtllTARtu
Dacd. s-ar face alegerea f (x)
=
cosx, g'(x)
=
x, atunci metoda inte_
grarii prin p6rti
ar conduce la egalitatea
Jj*"o**O*=$"o"*1"
*
2
lo
1 rl o
*t
Jox'sinxdx'
Se observd cd integrala rezultata
in membrul al doilea
este mai complicatd
decAt integrala
inifiali. in astfel de situafii se face
o noud alegere pentru
functiile f
Si
g,.
d)Alegem
f(x)=r[+* qi
d(x)=1.
Rezurticd
f'(x)=ffi;
si g(x)=x.
AplicAnd
integrarea prin perfi se obfine:
J'Jr.
":a'
=
fi{r)'
Jr *,pa*
=*.[;,Pl,
Ij*,;ft;a"
=
-
l; fl
x2
. t= .r(t*"2\-t
=J2
-
f.fto*=J2
fi\fr|l
dx=J2_
1'Jr**ro.*
.fi#crx
= J2
-
ii.fi7dx*m(*-,Jt.*,)l' =
= J,
-;'Jr.7a"
+ n(r *
J2).
Asadar,
fi.,fi?."
= J,
-
fiJr."30"
+ rn(r *
Jr), relafie din care
se obtine z["tt+x2dx
=Ji*rn(r+J')
+i
fi.[-"3d"
=iln+m(r.Jt)]
> CtlMENTARIU
calculul acestei integrale putea
fi pornit
amplificand
radicalul
cu
el insusi,
ob!inandu-".,
ljJr
*
"ra"
=
fi#a*
=
fi;ft;o*.
Analizi matematici
r
ll. lntegmla deliniti
[*)=*
se
face
*)=*
.
-{.c*
. jj *,
(di":
)'a*.
rcrcsi m.oment, prima integral& se calculea-;A foloslnd formula
-l*,en--on pentru primitiva r(x)=m("*.,ilp) i"1. cealalt&
\/
m
-:lau-leazd
prin metoda integrdrii prin pAr,ti, alegAnd f (x)= s,
T
-:
sr ca urrnare, f'(x)= I
Fi
g(*)
=1ffiF
qi *
-q-
m :bcne:
ij.(6;p)'0"
=
*r[**p
|
'
-
fi.n**
=Je -jjfr.*
a,.
&**r-::-
j"
r * *a*
=
n(t-'
) * Ji
-
jjfr;70", deci
f
.[***.
=
==.
.J
-
rr,(t - )]
e]l Sa amplificam funclia de integrat cu r/*2
-
4.
1. care
rz)l
'G 7--+*x= *#d"= [f-={- dx- lf3a"=
-:-":m
J"g
xv>
,ru
l*"
_4
,r"
,lr?
_+
,tu
l*,
_4
=: -
4J?\il"l
=
,,
-
4,
(rt.
l{5
Pentru calculul integralei 11 se foloseste metoda integrdrii prin par,ti,
nmri::rd f (x)
=x2
si g'(*)
=+=(Jr* -+;'
4x"
-4
Se obdne: t,
=
f"
tr*
=
f"'(..F;i'6*-*zffllc
-
-:1.;
*^[*2 4dx=11*zjf x.',F;dx.
''S.
oU".rvd cA I, con(ine integrala de Ia care s-a pornit.
ul cu
Inlocuind
pe
I, in relafia (1)
se obfine
in final
if
".AU;dx
= I
f)
pentru
ir:ceput,
se scrie
I
=
sin2
x + cos2
x
ui""oo, * oo*olu. nurnitorul
comun
ra liecare
termen
al
""*"oi-Jrirrir.
L" obfine
succesiv:
i-,
-l-
a*
=
pf
sin2
x + cos2
-
rr
'
2. IE
rr
"olr*
*
=
Jr"ffio" =
li#+o".
I_;;$;a"
=
=
ftu'*
;h*
+tgx,';=
Ii*'x.
(tgx)'
ox+
(J5
-
r)
= (J5
-
r) +r,. (2)
u,
u. f,JillT
calculul
integralei
I, se aplicd
metoda
integrdrii
prin
pdrrl
It
=
jitg'*.
(tg*)'
dx
=tgsx
li
-".[f ,ur*.
(tgx),ax
=
BJs
_L _2\.
4
'i
-4
Rezultd
cd I,
=
{'l'
'',
=
ior*
="lB
=t.
Din
relafiile (2)
pi (B)
se obtine
in final cd lf
I
.,_ _
6Jd
-
+
tr
2. sa se gaseas"a
o ro.*rta
a
J|
cosa
*
*
-
-
3
-1t
vqevq
v r.,rrrrrrla
ae recurenfd
pentru
qirul
de integrale
(I"
)'
I,',
=
Jo'"ir"'xdx'
n e N.
{Bacalaureat
2oo2,sesiunea
speciard)
Solutie
Pentru
n=O=I9
Pentru
n=l:)11
=
folsinxdx=_cosxl# =r.
Pentru
n>2
vom
aplica
metoda
integrSrii
prin
pdr,ti
alegdnc
f(x)
=
sin'*rx
qi
g'(x)
="i"x. Rezulti
ca f,(x)
=(n-r)sinn-zx.cosx-
(x) =
-cosx,
iar integrala
I,, devine:
In
=
-sinn*rx.cosxif
.
pf"-1).sinn*z
x.co"2
xdx
=
IL
=
(t
-
l)
lor
"t.t"-2
x
.
co"2
x dx
=
(,
*
r)
loi
"irr"-,
"
.
(,
*
sin2
x) dx
=
=
(n
-r)
ff
sin"-2
xdx
*
(n
*
r)
Io#**"
xdx
=
(n
-r)r,_,
-(n -
r)r""
Analizi matematici
.
ll. lntegrala delinitil
rhdz- I.
=
(n
-
i)Ir,-,
-
(n
-
1)I,r, relatie din care se ob!.ine urmi-
r(2
pac
Il.
And
sx,
ftm":la
de recuren!.d:
SI PROBTEME
e l co-Iculeze folosind integrarea
ru
ldrti:
il r celculcze foloslnd lntegrarea
ne N, n>2
$iIo=t,r,=r.
Si se calculeze folosind integrarea
prin pirfi:
WS
r,*o*'
EJ;tr--r)e"dx;
A -;'b
x dx
@Ii
*' rn x dx;
A.:,'ardx;'01;T*
6, f:.Fls
a*'
'-{+J O
Gr,l t;*.f'*ro*.
SA se verlflce egalltAflle:
fr
pfr.tir
t
?
irt
t. =
1) sin x dx;
!!_ l,t
x eln r dx;
-
.l
,e'r6ein"xdrr:
-,o
.;X-
( t_. ---;-dX.
-
': sin- x
{
li- Sa c calcuteze integralele:
rj
J-r,
xse=*ldx;
br
i;
x Inz x dx;
"i
j"'['+ rn(r *
"')]4";
ar jlr"(**J*" *)u*'
e)
Ji
sin (tn x) ax;l
APROTUNDARE
a)
Jjxe'-2*r
= 4;
jf xrogs xax;
J;
(-
. xs) e="dx;
Jix"mxax,
neN;
,sxln(-..[.-')
it
Jl".--r-:---rax.
ur
J$
e" srn x dx
=
*["t
. t),
")
j;(. + arcslnx)ax
=
$;
a)
Jix'zlnxdx*z{Jr.
f,
g)
h)
,[" -3
Analiz_C matematici
r
ll. lntegrala
delinitt
A2. Sn se calculeze
integrelele:
tt
*
t)
JoE
coss x dx;
tl
ffxsh2Idx;
QDJot*arcsinxdx;
d)
Jj
*"tg * a*;
")
I]^xsinl..o"f,a*;
t0
Jlu-'"t'*d*;
rd
Jr
r +;is fi
dx;
ur't
J;ffia".
43, SA se calculeze
lntegralele:
*aJjffia*r
urJjffia",
")
ffi*""*tgrfillia*;
.6
a)
Joz
m"rcgtnxdx;
.It
")
Jg
*""i"
(z.d-
*
)*-,
Jo'
0 [a-_j$%a,.,
'
'#(o-
x2)fr-:;t
*'
t
S)
J;(arcsinx)2cx.
44. Se se calculeze:
u)
Jo'o*1"i"*la*;
b)
13,lx'z
-
xle"dx;
o
l.i'
(lr"
*l o
]lr"
"l)a*.
45, Sn se determine
a > O astfel inc$,t:
*)
Jr'*t
(g*
*
2) ex-edx
-
B;
tl
1oi1*'
-
*) stnxdx *
n + 8- Bas.
.A'6. Se se calculeze
integralele:
";
J'*21f,u6*,
tt
Jj*3.[2+rax.
47. Se se calculeze
urmitoarele
inte-
grale:
af
f
rrnx. g(x,pdxunde
g :
[r,
2] -+a
g(x)=max(x+r,
x2-r);
b)
11*"r(*)dx,
unde
f I
[-t,
2]-r
p,
f (x)
=
mtn(x, x2),
3
rrc t" *
J;xnerdx,
n e N. sr rc
areto c[:
a) In+nfn-1=o,VneN'i
b) llm In
=
O.
3.
tu constderA gtrut
(r,r),
.r!
Itr
=
Jo2
cogo xdx, n e N.
a) Si se calculeze
Ig, 11, 12.
b) Sn se studleze
monotonia glnrlut
(r").
c) S& se giseasci
o formuli
de recu_
renti pentru
In folosind
metoda
tntegr[ril prin pirgi.
Alo.Fie sirul
(r,,)
,
r"
=
fi(r
_
x3)" a* ,, . r,
a) Si se arate ci Ir,
.(2n
+ l)
=
=2n.Ir"_1, V neN'.
b) Sd' se determine
formula terme-
nrrlui In.
Analizi matcmaticd
r
ll. lntegrala definit6
-8,a2
rulut
*').
[rc
dilrrrateci
{n
*4
-
i.l
.
*"3
-...
*.(:!" s3.
rcridera
qitor (I"), ro
=
Jre-*dn
flL=11"-'="a*,neN'.
d |5 * calculeze Ig, 11 gi 12.
b) Folosind intcgrarea prin p[rfi,
si se arate c6:
1
L=-:+n.I,r-1,neN'.
c) Si se arate ci
t-
=
$["
-rr
e\ o! l! nt)'
(BacrllaureaL 2AO2)
&2. Metoda schimbirii de variabili
&2.1. Pl:ima metodd. de schimbare de vorio;bild
S\lnctia f este eontinud
pe J, deci admite primitive pe J"
a ei, Atunei functia F
o
u este o funcfie derivabilA
pe
FieFo
[a,
b]
si
recu-
ltoda
,
E x!= F'("("))'.t'(x)=f (u(x))'tt'(x),x
e
[a,
b]'
.arrlrilra cd F
u
u este o primitivA pentru functia (f
"
t)'u'" AplicAnd
Ja lui l,eibnia-Newton, avem:
Jof1"1";;'t'(*)ax
=
(F.")(")ll
=
: brl-F("(a)),
(1)"
k de alta parte, aplicAnd formula kibniz-Newton pentru integrala
n:'r,rhrul drept al egalitaf.ii din concluzie, rezultd:
t_
.
r(t)dt
=
F(t)l:[:]
=
n(u(n))- n(u(a)),
(z).
h relatiiie
(1)
Ai
(2)
rezult6 cd
mrlr:sna este demonstratd.. I
23r
Analizi
matsmatici r
ll.
> C(IMENTA,BIU
METODIC
Prima
rormuta?e
schimbare
de variabild
se aptcd
in mod practic
_uf
o
se identificd
functiile
[a,
U]3;lrn;
.
se determind
noile
limite
de integrare
u(a) qi
u(b);
.
se calcuteazd.
f.i,f)r1,;ot.
Funcf.ia
u se numeqte
funcfia
care
schimb6.
variabila.
E&rrer&r,
u7ahral,e,
tr
l. Se se calculeze:
")
f$"irru
xcosxdx;
o)
li
(z*
*
t) ex'-x*.
Solufib
rr
fi$.a";
d)
i^'$a"
'u
Vxa +l
a)Seconsiderdfuncfiao,[o,;]*[0,1],ffiderivabild,
pe
[0,
t]. in aceste
conditii
integrala
se scrie:
ffu*uxcosxdx
=
lo#,r'(x)u'(x)dx =
1,,!{)rlryat =
frtsot
=*/.
=*
..rJ:M::,o
il, T";j;'l.
ffi
runcrre
derivab'a
cu
Rezulti
cd
u(O)=O
u(t)=1.
Funcfia
f:[0,
t]_+rp,
f(t)__l_
este
func{ie
continud-
Aplic,nd
prima
formuld
de schimb*"
;"
"*5';
".
"oi'"'' *,1.T:*
=
I
fiffi*
=
*
Iiaiil,
=
j
l;^*
=
=farct*tl"
=;
;
232
Analizi metematici
r
ll. lntegrala delinitd
deri-
d practic
derl
frare
suru
continua
s-r*:
''
lr I
=
0, , (2)
=
2. Integrala se scrie astfel:
i,,*i-
-'
jx
=
{jr'(*)""(")6s
=
ffir1,yat
=
Jo2etdt
=
.,
l:
=
e2
-
t.
5e ies: runctia u
i[0,
z]-+
[0,
n],ffiffiW] rrr.r"fie derivabitd
r*r
ffi*$
x e
[O,
z], corrtinua. Noile iimite de integrare
r'r: =l
u\2)=4, iar funcfia f :[o,a]-+m,f(t)=+
+:
este
'
2
Jt2*l
r-,-:i'-ra pe intervalul
[0,
,4],
fu
qa,ts:e
conditii, integrala datfi se scrie:
;=dx
=
;
ff5ffi."
=
J,',';;r(t)dt
=
ff+'fu.,
=
"l
=
U
ln(+ +
Jrz
).
a > 0
pi
f :[-a, a]+ R o func{ie contlnuA. Atunci:
iix)dx
=
2l;f (x)dx, daca f este functie parA;
f (x)dx
=
0, dacA f este func{ie impard.
fultrd
-:::
ipoteza ca f este funcfie con-
lhnnu:
;
[-a,
a] rezultd. cd f este funclie
'mnnq:?-ila
pe
[-a,a].
epUcana proprie-
rfim:
re
aditivitate la interval, se obfine:
'*i rO
.-",-
r
idx
=
J_"
r1x)ax * j, rqr;d", (1)
:- j_.r(x)
=
-Jf"r1";4".
Fentrr. aceastd ultima integrala aplicam schimbarea de variabili
r*;.:r:
u(x)
=
-x,
x e
[0,
a] si obfinem:
4
0
nl'
r
l/o
=r'
abila
cu
,
este
bile
se
ydt
=
-"("))0"
=
IJ(:;)t(-,)0,
=
fi
,
(2t.
ri
rdnd:
f(
rpar
per
u'(*) '
.e pard
;te imp
tine,
p
f-a
lu
r0
este
f estr
obti.
k= [-
JO
rcd. fel
lacd" f r
2)seo
(*),
x,d
dx,
)si
f(
dx
)d
1)
{
_l;"
I.
tt*l
-j,
tt"
Din (
*
u'(
ste p
este
rbtinr
dx=
lacd.
dac
(21
r
f (-x)Ox
=
a)
b)
tr Si se calculeze:
^)
I;.e*o
sinxdx;
b)
Jf"
"ou*o*.
-,
--T
solufie
r r
a) Functta
t,L-;,il-rP,
f (x)= exo sinx este funcfie
impard,
Rezultd
"n
!r*f
(x)ax
=
o.
-2
b) Functia
t,[-?,?]*
R, f (x)= cosx este funcfie para,
Rezutta
o-
"^
F^cos
x dx
=
2
lff
"o*
* a*
=
2 sin x
1
p
=
z *irrf;t
=
..lS.
3
tr
g.
sa se catcule ze r
=
13.,F;;0".
Solutie
2
Expresia
de sub radical
se scrie sub forma canonici
astfer:
x2
-
4x+ 6
=
(x
-2)2
+2.
_
Pentru integrarea
prin
metoda schimbirii
de variabilA,
alegem
frrncfia
"'[;'z]-[-]'
o],
ffi
derivabla qi
cu derivata
ffi
funcfle
continuA.
Noile limite de integrare
sunt
"fg)=
-1
\2)
2
*. [9. ,l
L2J
u(z)
=
9.
234
Analizil matematici
.
ll. lntegrala deliniti
i-x)ox =
RezultA
Rezultd
Funcfia t'[-;, o] + rn, f (t)
= Jrz
.z este continud pe
[
;
.]
in aceste condifii avern: t
=
J.'fil-)-t'u'(x)dx
=
J-1.['
* z at
=
2
=
rrrJI *f,
I
func[ia
)r
t-
)-
-t'
=
!
rJF *i+ zrn(t..'[?]
I
_.
2
z
4. sa se calcule ze rntegrara I
=
[**o"
-i:lune
setoda 1. Avem t
=
J$ffia*
=
1**:9:4-a"
=
,l
= -
i;J-dt
= -f
hlljilu
=
,,-,..8.
totz*t
2
lt+tllo
lfietoda 2. ExprimAm cosx in functie de te]
s: a\rem:
.11+tg2 f .o [r*il'
-=
I6
4dt<=-2l6-!--:l-r1:(-
-
J0-
oX
J0
cX
L-tg';
re'
2
= -:
''-6
^l--a,
= -rrrll:-lll'
o
=
ln..E"
-.:
(_L
lt+tlio
m
5, sa se calculeze integrala I
=
Li r u?tg" , u
*.
'u
4cos"x+sin"x
f,:,:.Lie
Exprimdrn sinx si cosx in funcfie de tgx si avem:
=
!,#o'
=
fig#dt
=
m(t2 .*)l:
=''l
t6-.G''{o*
=
'lo
l-sinzx
Analizd matematici .
ll. lntegralo
deliniti
EXERCtIil gt
PRoBTEME
EXERSARE
Y"l
f("-3)ta*;
r' tl
J_',
o*'
(r*" * r)a ax;
/o
l,'d;r*'
V ar
Ji 1ft
-
4a*;
'/
")
J-"re*"GTn
ra*;
vull,ffi*'
{
er
Jf*a*
"/
rr)
I-rrffi*,
d
rr
ff-fl=a"'
*r
Jft'$*,,
0
/u
l;r;f;a*;
il
u
fi$a".
82. Si se calculeze
foloslnd
schimbarea
de varlabili:
")
fi*"-'a*;
ul
fi".s-2"'d";
1
.r
li$a"'
El. Folosind
metoda schimbirii
de vari_
abili, si se calculeze
integralele:
u)
Ir'.'*
' m4 (x
-
r) dx;
e;
['---
]-6*.
,vex,lnox
o
Io.
z7=u:
-16
Vl
-
x*
. ,Vg x2
et
JEEffidx;
r'r1i#a*
83. SA se verlflce
dacA urm[toarele
egalitift sunt adevirate:
'!!
a) jg cos sx rtx
=
|;
b)
J#
"ir,
+x ax * *
f,:
4
")
Jrijm*=f,
d
J:rFharcte2xax =
$:
B
"
l#*.*nla*=*;
J5
nfT
I
, 63
^, Jr
-_________d.*=_.
t
{1
-
xo
.arcsina
x no
84. Si se arate cd:
d
J:""x2+1.
sins xdx
=
o;
uJ_"gdx-0.
vx-+x-+tr
236
Analizi matematicd
r
ll. lntegrala definitd
APR.OFUNDARE
I rrltrbnleze utilizflnd metoda
ar
Jij;a";
"l
f.t
-
!'=
*, ,
,rln2ex
_1
ot*;Fd".
43" S[ se calculeze lntegralele:
'y
1;3-$s-a*;
b)
Jo;-+i
^
dx;
*)
[i "1"
*
-
"lt*
d*;
-
.to
slnx+cosx
tr
d) jJa x' sln x2 ' eos x2dx;
,ry
et jf
(tg3x
+ ts x) dx;
6
N
f)
.$f
cryBxax;
6
de variabili:
.3at;
*sr:
-
r
:-@
'r X.
L
S-2r
-
--d.:ri
lra-1
-rl-li
,ffi;,.
*'
&-1
:dr:
'tJ-g
m
m
-
r)2ax;
1
-----:-- 43;
fir-zt3
-1ax;
rfr r'-1
--;L--dx;
rrr-
-
1
. r-- COS I(
$ 13___::clx;
"
./4
-
sinz x
-aax;
r r{-1
It
dx;
11
Ji$?a:a*:
'u Jsin4x+l
*-12-r
rl afcslnx
I r
-;--
dx;
x-
2
,n sln x
l4:dx.
Jo
cosxJcos2x
ud-6-+1odx;
l*ql-?x-6dx.
iategralele;
Si se calculeze integralele:
a)
f!
sin x ' cos 3x dx;
-
JO
1t
b) jf
"i"
2x
.
sin 4x dx:
6
c) j"zn cos a*
.
cos bx dx, a, b e N;
r.n.I-
-(lXi
firsl
-
rorl
-..5ax;
a,[-h2r
T
237
Analizi matematici
r
ll. lr'lugrala deliniti
d)
[F
sin x
.
sin 3x
.
cos 2x dx;
-
JO
")
JJ
"f"
x' cos x
.
cos 2x
.
cos 4x
.
,... ,
cos 2n*1x dx.
ft
I
f,o
6
fi
JT
fi
IE
4
fn
Jfi
a
3.
o
o
3
8e
,r
IE
I
f,o
6
fi
JJ
fi
IE
4
fn
Jfi
a
se
fd
J:,
L
It
JO
fi
fg
JJ
fi
IE
4
fn
Jfi
a
se
fd
J:,
L
It
JO
fi
Ir
si
a)
b)
c)
d)
e)
s6
a)
b)
c)
d)
e)
.A"6.
46.
calculeze lntegralele:
1-
_--
tlxi
gln
x
t
*4-dx;
6ln- x
t-
----rdx;
coB-x
l-
-dX!
slno x
cos x
_F.--dX.
r/7 + cos 2x
calculeze integralele:
-
dx:
tr-+slnx
sln x
-_-
ox:
1+sinx
dx;
l+sinx+cosx
2tgx + tgf,
dx;
o gcoszx+sin2x
Ji#*'
238
,,.
4
oI dx;
fr
cosa x. sinz x
cT dx
I a-.
'lo slna x + cog4 x'
11
2-etnxdx.
Jo
2 + cogx
47. Si se calculeze lntegralele:
r,
= fi ,
!llr!
-6*.
'
Jo glnx
+ cosx
to
=
1f;
gosx
&K.
'
Jo
slnx+cosx
A8. Se dau urmltoarele tnteg[de:
n
t= lz
JO
fr
g)
h)
gln
x
1+slnx+eosx
_,cqlx
dx.
[-J, r,J.
dx,
"=
J,?
o
1+slnx+cosx
S[ se calculeze I + .f,
A'9. CalculAnd in dou& moduri integrala
Jl{r**)"
dx, n e N', s[ se arate ci
c3,cl. cl 2n+r-1
r- z
-"'-[ll=
"+r'
A1O. CalculAnd in doui modurt integrala
fi
*1r* *)t d*, n G N', si se arate ci
cl
,
cl
,
cil n.2n+1 + I
z
-
s
'"'*;lE=(n+1)(n+4'
lele;
J,
I, J.
i integrah
9 crate
ce
'-l
,l-'
integrale
arate
c6
t+l+l
G;4
iifilie *
k:.-. :
---l
:
Analizi matematici
r
ll. lntegrala definiti
8.2.2. A doua metod.d. de schimbare de uariabild.
Fr.rnctiile f pi
u fifu:d contlnue, rezultd. c6 f
n
u este functie continua
Ereffalul
[*,b],
deci admite primitive pe
[a,
b]. Fie G o prtmitivA a
f
"
u pe intervalul
[*,
b].
Conform formulei lui Leibniz-Newton se poate scrle:
i'r1u1x;)dx =
G(b)
-
c(a),
(I).
?e de alti. parte,
(c
",r-t)'{t)
=
G,(r
,
(.)Xr-t)'{t)
*
r{*("-t1ty))
,r
| =
r(1).("-t)'(t).
i.ezurta
"a ffi)r1t)("
)'(,)0,
= (c.,.,-')(t)
i:l:l
=
G(b)
-
c(a),
(2).
l,rn relafiile
{f)
pi (2)
se ob{ine relafia din enunt. E
{rn
@ra/ntelp,
l. Sa se calculeze it
G
a*.
Jl
x+l
J;
=f(u(x)),xe[t,S].
Aiem
.E'=
x+L
(Ji)'*r
.\tegem funcfiile u:[t,3]*[r,
J5_l,NWffi func{ie bijectiva si
:ila
si
r:
[r,
.6]-,o,
Wfunclie
continua.
lunctia inversa ,t-t ,[t,
J5]-
[r,
S],
nndnrre c".r derivata funclie continuA.
239
este funcfie deri-
; :;rtlq:wr**r ffi fr,j
q
il"q,--*=*';;;*ffi
Analizi
matemarici .
j!.
l!tegrata
definiti
Aplicand
a doua
formurd
de schimb
H
f
3
.5:
-,
..
^,
-_
--.*^- *'
":::.mbare
de variabild
se
ob{ine:
j)
t*:Jf
r(u(x)ax
=
I"[])r1.1
(,-')'(t)at
=
[_l-__.,
Jr
x+r
*'
-Jr
I
(u(x//crx
=
J"ij'r1t)
("-t)'(t)at
=
[JB-L
.2t&
='1,*[t-$jo,
=2(t*arctgt)lf
=r[
,
*)
Ji
t'J
,Lu'
E
z.
Sa se
catculez.
l,nrrr(r
*
r&)ax.
Solutie
Se
definesc
functiile:
l*f
*:; l^t!"li=
qf'ro
(u-,)'(t)ot=
t,e1t
i),n,c
$'tt*t)lnrdr =
,[r'[(,-r)rj
krtrit *
(t-r)2.i*tf
.
;rr(1:!160 =
=4rns-rn
r-
t:(r-z*_l).r*
=4 rnB
rn2
t*
_zt
+,".jl,
_sr,,s_*
)lz 2
Apadar,
l,'rrr(r
n
"&)o*
= alnS
_f
.
EXEBCtIil
st PRoEIEME
u
r
:
[2,
3]-+
[r,
+],
Er.
yjgTu metoda
a doua
de schim_
oare_de
variabile,
sd se calculeze:
d
Ii('*G)u
4
b)
J,'(r
*
vi)n
a*;
.t
1,n-:&
u*;
al
lj;frro*.
82.
Se se
calculeze
integralele:
o
fi;foa_;
b)
Iu"-&a*,
"l
1rn!u*.
EXERSARE
240
Analizd matematicf,
.
ll. lntegrala definiti
tc-
r)- :
'Z:
J-
hrd
nsleda a doua de schlm-
fu rariabilA, sA se verifice daci
qEE-htetile:
APROFUNDATTE
rlFgv$rTanE
b)
[27-
Ji-dx'
JL
1+ Vx
r4
c)
J,
cos" Vxdx;
,3
d)
Jo
sinr/x + trdx.
43. S& se verlflce egalit&ftler
el Y?1
a} l-
-i-dx =
-:
"J_lex+tr
g.
b) fr
=:l--dx=3r '
-t'-t
1xz
+ l)ie" * t)
4'
.] j;m(r+tgxldx=arnz.
o
-:-l:dx =
ll + Gh3:
{
r-{x 3'
<!r
-
-\-
256
-
:-
-rr i1- e'ldx
=
ln"::::
-'
-Li I
ZZe'
:dx=B;
i-3r
3I-It
:
_
______T:itx=;
fr
i-x.1.,x2+2
I
qilrryi
s29 integralelel
"t
-
ror,
It
li r
,r- :' + f ft:nctie {:Elrrtinud.
Fr.:e ca
iu r
i*;
*r*
=
fn-:-s!dx.
i r
=f 1a+b-x),
i ra se arate e&
r
-
h -h
5=*
-
l-fix)dx.
2
Ja
\ /
2i zi-3f(a+b-x)=S,
i" si se calculeze
f
"0
1] -+ A o funcgie eon-
5A se arate cA:
ar
fj
x f
{sin
x) dx
=
,, jj r
1*m
x; u*:
u;
fjt(sin*)d*
=
PJ**r{uirr*)**.
I)3. Fie l' ;
[a,
b]-r A, o fr.snctie conti-
nud. $& se ealeutreue:
. 1b
f{x-ai
a'
j'f(x-a)+f(b-4*'
b)I=[;
sin"x
dx.neN..
'
Jo
sinn x + cosn x
, ._ 12
arctg x
.l
=
Jr---r-dx.
ar.ctg._-*__
-rro-3x+3
24t
Analizd
matematici c
ll. lntegrala
definiti
Ol. Sn
ge
calculeze:
Grupa
l:
al
Jj(zx
+ B)srnxdx;
.1r
b)
JoecosxvffiIT-rax;
"l
f.n$..a*.
'r Vx+l
TESTE
DE
ET'ALUANE
Testul
I
Og. SA se
determlne
valoarea
tntegraH
medle pentru
functla: Grupa
r:
-----
"'-v..qr.
n
fl
Grupa
2:
''f',
+]-ra,
r(x)=ffi**.
ll
il::
i1-a,
r(x)=#
Testul
Z
O1. Fie funcfla
f :
[O,
+ o)
+ D, dertvabild
gl
cu proprletatea:
"n
Jjrtrt;at =
(x+
r)f(x),
v x e
[o,
+ o).
Daci
cr,
=
f (3)
_
f (f), atunct:
a)
c=tn2;
b)
o=l_ln3;
c) q,=ln3;
d)
o=2.
Grupa
2:
at
Jj
(sx
-
t) coa
x dx;
.ft
b)
jos .ttr *.,ffi-frffiJ
da;
",
lx8#d:r.
(Admitere
asn,
aucur!!Ji:;f:?,
oa. sd se catcutez"
Jf +*.
ffi
Vl-xo
02. Se se calculeze
integralelet
d
i;("-*").s-"'dx;
o,ffG;,)h;*.
(3
punctcJ
(aniu.
d,ln
Oradeo.,
Iggg)
(8
puncte)
242
Testul 3
&
sc considerifuncgia
f :Q-rn'
f (x)=
.[o*ut
(ts
*at+e)at'
Decn A
=
{x
e P
I
x este
punct de extrem al luf f}' atuncl:
et A={-z};
u) A={-2,
1}; c) A={r};
d) A*@'
(3 punate)
(Admltere ASE, Bucureq
tt, 2 O A 3l
M.Flca,beRqtfuncftacontlnuff:D-+QcareverlflsArelafla:
f
la-x)+f
(a+x)*2b,
V xeR' Dac[ I -
Jn'"f
(t)ct' atuncl:
rJ I=a+b;
b) I=3eb;
c1 l=$;
d) I=*'
,3n, Fte elrul de lntcgrale
(ln), rr,
*
Jr"(t"x)t
dx' n e ltl*'
r,l 9t se calculeze 11
9t
12'
bl SA ee arate cA
gkul (Irr)
este monoton El
mirginlt'
cl St ee
gEseasc& o relafle de recurenfl
pentru (I")
'
(
SA se arate eA lim Ir,
*
61"
fS
pasla*fe.l
(3 puncte)
End.acums-arealDatca]crrlulunuinumArsuficientdeintegraiede
*J
r :[a, b]-+ R, utilizAnd
formula
lui LeibY*:*oo,*::11"^::::
@pin
parti sau metoda
schimbarii
o:
"iT1o-il-1'-tl::lffi,1;',i:tJtt
ffi*'=i"rie
tehnici
de calcul
pentru integralele
unor
functii integrabile'
ilultie-Problemi:
Se considerA
funclia
f :l-2'1]-+
Q' f (*)=
:3::"
' .-
xt +x-6
e} Este
functia
f integrabili
pe
l-Z'
tlZ
b)Dacifesteinte$rabilApe[_2,1],cumsecalculeazSintegralasa?
SuiLtr
eJFunctiafestefuncliecontinuf,peintervalul[_2,r]fiindrezlu]-
11m;-:peratiilorcufuncfiicontinuepeintervalul[_2,t].Caurrnaref
rm :::crie
integrabilA
pe intervalul
[-2'
1]"
Calculul
integralelor
funcliilor
nalionalm
243
b) in ceea ce priveste
calculul
integralei
funcfiei
f se obsen?
c :
una din rnetodele
fol:site pana
acum
nu se poate
aprica
in mod dire.*
De aceea
va fi nevoie
de parcurgerea
unr.i argoritm
in care se
intAlni
in inulte cazuri
si metodele
de-carcur
J-j*
ir-Jo""rrt".
* nfiFtiltTl!
Al11!!lqaternaticd r
ll. !nregrala
definitd
Fie I c lQ un interval
de numere
reale.
"
Fhnc{ia
l' : I
*+
le se numeqte
funcfie
rafionali
dacd.
functii polinomiale p,
g,
astfel
incdt pentru
orlcare
x e I,
r{x)=gg
8(x)
244
'o
func!:ie
rationald
f se numepte
funcfre
rafronali
simpli
daca
una din formele:
l. f(x)=ar.,x,t
*fl'r'_1xrl*l
+...+atx*fl6,
&1 eie, k
=b]i;
il. f(x)
=;
A,",
ne N",x*a,Ae
le;
tx-aj
uI. r(x)
=;*T9
,",
n e N', bz
-
4ac<
o, B, c e re.
(***hx+c,)
$3'x..
frelera1u3
$n**grale$
unef
funegi*
rat$srsale
simple
In acest paragraf
se va da pruceetreur
de carcu]
aI integralei
defir*n*
a unei fi-rnctii
rationale
simple
cle ilpui I, II gi
IIX.
fi" xnregrare
de forma
ljr*6*1crr, t
funcgie
*olinomiali dr
gradu[
n
-
Daca
fr, r[o,
F]
-+
m, f. (*)
=
arXn * o,r_1Xn-r
+... + arx + ao este fr:nct,*
polinorniali
de gradur
n, atunci,
cu aiutoml
formulei
lui r,eibniz_Newtsn-
se obtine
lj("r""
+ a.,__rx'-r
+... + ur:< *.0)a*
=
(
orol
--n
l r l0
=la-.x- +a_,.x',
x2 ll'
[*'
no]-atr-r'--+"'*ar
2
n"0"jl
(t)
!
lfl
[
,&kerrlpls
2
J(u*u
*8x3
-3x2
+ 4x -r)a"
= lu.d_s
{_
-i
,
|
6
-4
a
^
tl4
-x"
+2x"
_*)l_,
=
26
_2.24
*23
+2.22_r*l(*r)u _2(*r)n
o
*3
,
*2
)l'
"
T*"
,-*l_,
-(*i)t +z(-i)2
-(-r)
existA
8(x) =
;
= (x6
-zxa -
]=so-s=zz
eryd
cd
rd
direct.
care
se
lstA
doui
l(x)*0
s
dacd
arr
rnPIe
definl::
ald
de
uncu*
r\4,tor.
.;]!l&ri,i}.-+,.,,.,.,,,*jls,
+J
Analizil matematics r
ll. lntegrala
definiti
fl" lntegrale de forsma
nN*na*[cr,
schimbdrii
de variaLrilA
-"
(")^r'(*)d:r
=
Affir-"d,
=
(3)
*;o/zoa&
:a'cuieze
urxr&toarele
integrate ile firnctii ralionale
simple:
- r e-l 5
---j-dx;
b)
l^t
"-':---ri*'
c)
i,?-**l_=A".
x 2
'
Jo
Bx +
j
"'-'
-,
Jl
(ex
_6js
*^'
I
x-:.*:E::d
formula
{2)
se oLrf,ine:
:
;-dx
=
inl"
*sll:-t
=
lne-.ln1*
J..
b :-:
-:.:'
a se sc:ric: srtCCesiV
aStfei:
| ,r I
,r
r
f;
I
,
:,,-:ar=
Jc't
:7* t\cix=rJot
-
r
fu
3t x*-1
u
x"{--
\
3/ 3
r,rl
I =
-l[r"s
- rr-Ll
= -r-ure
=
f
"
Jl 3\ 3 3) 3 3
pot fi organizate sj astf'el:
pl
t
l
I
i
ti
li
i
.
i
'3'
l,'-,1,u
.I l?
=
s
1
sllo
_
1
it"l
S
,.- _
I
,.*(s*+t)' I
r*
u'(x)
.
=5iot'
s".r*=AJrt
g**1
dx=iJot
ffid"=
I'r
='
1{lne
-
lnl)
=
j
/,t
Lr .f
245
\]
Analizd
matemoticd r
il. ln
c) Metoda
t.
5
g6id'* =
ryF*;f
o*
=
*
[f
r"
-
s)
3
ox t'*
l*i"-.,.,
2
Metoda
2.
Aceast'
i"Tgl*a
se poate
calcula
aplicand
mai
intdi
metod
schimbrrii
de variibila
qi
apiiroLrr,
tsf
. cir""r"iJ
decurg
astfel:
ry*b'o*
=
*
ry6:f
dx
=
I
tfffi
*
=
;
t!?J..
=
=*I
l,-'0,=;(-#)l_
=
+(
*.,*)
=_Z
rlr.
Integrate
de forma
f
_#:Fdn,
ha
_4ac
(
o, n e
{r,
e}
giB,CeR
(*'*b:r+cJ--
in functie
de valorlre
numdrului
natural
n gr
a eoeflclenf'or
B, c,
a, b, c apar
urrnatoarele-tipil;;tnt.grale:
- -- .-
J
t. rntegrate
de forma
fiffi$,
a * o
Se deosebesc
urmitoarele
situa{ii:
a) Daca
B
=
0
si
C
=
f *" otU"e
integrala
cunoscutd:
ffpbox=j"rc,r;l:
b) Daca
B
=
l, C
=
O se obtine
integrala:
ro x
._1ro 2x
_lrB(*,-r^r\
J"
;z;po*
=
t
l:;F;;o* =
i
l;\=ulo* =
*
1;ffi."
=
=
i
l"$i.t
= jr.,1t1
I
":'l
lu(c)
."fq)
,
I
I
u'(x)dx
=
Iri;/,*o,
=
*l?t-3dt
=
+f_+)l-u
=
_4 (
n_3)=
_?
"l;j
-
2
8(
ztr)l_.--G["-gJ=-e
Analizi matematici
r
ll. lntegrala deliniti
c) Dacd' B * 0, C * O, atunci se obfine integrala:
rB Bx+C
-
iiff;.x
=
Bijei;r*.
"fix.,+;udx
si
caicurur se conti-
:ira ca la punctele a)
Si
b).
2
9
metoda
bl:
lo,
=
t'
e
{r,
zi
rrB,
C
fu*tfttu
"n7ohtaj
Sa se calculeze integralele de funcfii rafionale:
.) jon#**,o)
J,'p;dx;
c)
I:'85;d"
E
a) Avem:
ff#G
=
larctf
l.
=
+,*"tsl
-
arctso)
=
*
b)
i:Flo"
=
*
I:#;.*
=|
f$*
=*
I,'ffi*
=
-
-':
-'lat
=lrrltlltt =f(rrr32-ln8) =Ik
4
=tnz.
;-j:i t 2--' 'la
2' ' 2
c) Integrala se scrie succesiv astfel:
!:'"
##a*
=
f6$;
dx
-2i;"*
=|
ff"
ffi*
-
-;
=.=,s; |
:"
=
t
t"ryldx
-
arctgrm + arctg,
=|
E*{P*
-
r
-:
-
3
pu(zv3)lat--L
=gmltlltu -lL =!(nru-ln8)-
n
=9r,"2-4.
l-{=2l"py
t"'-12*2"'l'llu lt-Z\-"-
uret
LC-2^'- IZ'
2. Integrale de forma
fl . t. Lu
dx, a * o
'"
(*'
*^')"
5e deosebesc urmdtoarele situatii:
aJ Dacd A
=
1
si
B
=
O se obtine integrala de forma
[!----
>(-;d,(
'"
(*'
* u')"
rffim * calculeazS" cu ajutorul metodei de schimbare de variabili.
Se obtine succesiv:
i;
("=*f
u'
=
),:E+o*
=
|
Ilffi
*
:
247
=
*
li"'(")'-'
(*)o*
=
*
jJ,fl,-,oo
=
-i+I:,:]
b) DacAA=
O
$iB=
t seobfineintegraladeforma
f;f="*
lx'+aol
Pentn:
calculur
acestei
integrale
de funcfie
rationard
""
o*lrr.u*
,-Jr.rr"_
torul
algoritm:
.
se amplificd
functia
de integrat
cu a2 (dac5
a * I);
.
se adund" qi
se scade
x2 la numd.rdtorul
fractiei;
'
se desparte
integrara
in suma
de ooua irt.ii"r",
o integrari
este
de tipul
IILr.a),
iar cearaltd.
integrald
se calciileaza
prin
metoda
integra?ii
prin pirfi.
Calculele
se organizeazA
astfel:
fu
l.
:dx=
t_
lF
u2
A__
t
..B("'+x2)-x2
'" (*,
* ur)'
"^
-
P
J"G,
.7f*
=
p
J"};;;!p* =
=#ff;'le*
_Tfjdry6s=
+arcts;[
*fjdhdx
(,)
u,
*. :fllff
tntegrala
se calculeaza
folosind
metoda
integrd.rii
prin parg
[o
*'
d*=f*.,
*
E*rr,2'a) f*(^r
1
)'.
'" (*,
n ur)'*^
-
Jo
^
("r;
)
"*
\
;
F.JJ
ux
=
c) Daca
A +
o qi
B * o, calculur
acestei
integrare
se reduce
calculul
a doud integrale
de tipurile
prezentate
mai sus.
Avem:
f
#ttr=dx
=
A ,--r=pdx
+
Bf
--i"
--=.
(5)
*
(*,
* ur)"
*
(", *,
,1
(x_
+ a-l
248
I
xlo
"
t;"'"ts;1""
(41.
Analizi
matematici .
ll. lntegrala
dsfiniti
I
;--;,2
dx.
r- +a')
urge
urmd_
fu"c&a,
.rrahtai
I sd se calculeze
urmdtoarere
integrale
de funcfii
rationale
simpre:
a) I,
=
1,"*=dx
b) r,
=
1u5--l-
^;,
";,;
=
i'*=-g1-i*
(x.
+r)
lt
(x2 +t)"
{x,
+ t}_
i-.--::e
\ /
a) Integrala
I, este de tipul
III.2.a)
si ca urmare
se va carcula
apli_
rp*':
metoda
schimbdrii
de variabild.
Se obtine:
l.
=
;,6---
"--.r*
=
I iJs-
2*
u-_
1
r.E
(x2
*
t)'
rt
(*r*r)'*-iJ,
ffi*=iJ,
ffid"=
=;
"3
{-(*) o*=*I,i(,f,i.
t=-!
ii;
=
*(*
*j=*
b) Integrala
Iz este
de tipul
III.2.b)"
pentru
a calcula
aceasta
''nmnrg-ala
se va aprica
algorltrnul
descris
la aceet tip de integrala"
-i.r'em succeslv:
:,
=
i-*l*-.*d* = /50"
li.l:1^-
-
rldf
]
xz
l.
' rt
(x2or)2*-rr
-(*,f-qx=ir
l=t
l*fj*=
-
-':+-a**
i6--"1-=dx
=
arctg*llG
*J
=
arcLgJS*arcrgr _J
=
^
x,_1
rr
(*,nr),*.^**.
Analizi matemalicd r
ll. htegrala
definiti
-n'uegrala J se calculeazA
foiosind
metoda
integrdrii
prin pAr{i
ob{i-
I
-dx
=
f*'t-'
rrin
pArU
-)'*
=
luce
la
)
-:-se succesiv:
--= 1'5--"1-d*= l#
(x2
+t\"
J1
\l
,,'6
j
I l;v3
J-ar=
t=-il,
-2J,
*"nt
.i r) r tJd
r
-t)*rtt"'"J,
i=-:ltA
cA I,
=
n
-J =
't2
x.
--
i--=d*
= 1.6*
f - +.*J__l'o*
=
(x2
+ r)'
'r1
-'
i-
2
*'oi)
z-Js
Tt
=-!_
B
'24'
"
(z-"ts
_+
L2
[
B
249
\_
n
)
n
Js-z
24)
24'
B
a
Allli4
qatemeficd r
il,
definitd
: :'f
iX
jL-"
scrte
ca
o sumd
o-,;frl;*
13
=
f
"dff
*
=
u.[u/*fu
u*
-
at'a*J=a*
1x'+l/
Fy
"_(*r+r)z*^-',
p.ryd"
l_::o**.
cd r,
_
srt
-2r2.
/
rnrocuind
cu rezultatele
oilinute
la
a)
si
b) se
obfine:
rs
=5 !-"(l__1)_
2r-2n
B
\z+
8)--
24
.
3. Integrale
de form"
#;ry;i&r, a
=
b2
_4ac
< o, a.c
*
a) Daca
A
- O, B
*
l, se
obfine
integrala
de tipul
pF
1
A
=
b2
-
4ac
< O.
sv LrYL'
J"
F;ii;
::*
calculul
acestei
integrale,
se
scrie
expresia
zu<2
+ bx
_
sub
forma
canonica,
anume
ax2
+bx + e
=
o(*
uil-- ]o
* r ux
lflt""il,f.toda
de
htegrare
prrn
schi*;;(;?;H
LT;:
(s-a
notat
r,
-(
E-)'?
'-
=
l\/;p]
si u(x)
=
* *
#,
x e
[a, B]. )
Ewu&,a,
rya/lraf
tr
SA
se
calculeze
integralele:
t
=
[I----l-
'*Jo;t;;dx;
,=lir-f.-*.
Solutre 2+x_
_4x+2
^^^^.:
pentru
trinomul
x2 +x+1
se
observd
cd
A
_
_S<0,
caz
in
care
acestase
scrie
sub
forma
canonicd
x2 +x*r
=[*r-]')'*
B
-- ^rr
u4t
\ 2)
4'
a.c*o
-
dJ(
lx+c
r+bx+c
apoi
se
s obtine
:;dx
=
I
I
Anrlizi matcmatici
r
ll. lntegrala deliniti
ixtegrala se scrie:
-
pl
I
.
=
q- ---;--Ga
=
'u
x" + x + I
1
n"=li
. *
j;
lfir 1
rfii
lii
I
i
dx.
I
=X+-.
2
r2
l
I
)
x)
.6
2
u(
)23
I +--
.)
4
(r
IX+-
(z
.,
_ ll
tt'(*)
_ lu(l)
-""1-)*[ff -J"101
at
=
J,3-fuu
at
=
lg
: 2tl2 2(n n\ rrJS
=:arct$u6l
,
=.v6'[5-6J=
e
le
r
Numitorul functiei de lntegrat are A
= -16
gt
forma canontc6
+i -
4x +2
=
+(*-
+.l'
+ f . in acest caz integrala se scrle succesiv:
\
2)
.l=
[l
--l
-d*=
[l =1[l--*.-a".
-
ri4x2
-4x+2*',in(*_*)'.,
n'u(*_;)'
_
l
"'-
Alegand u(x)
=. -*,
"
-
[*,
r],
"*
u'(x)
=
r, x .
[*,
t]
er
apucand
moda schirnbdrli de varlabilA, integrala devine:
o(
t\2
(
lx+- I +l
\2it
AplicAnd metoda schimbS,rii de variabili, notAnd
,u:
---,
tr] se obfine:
b) Dacd A
=
I
Fi
B
-
0 se ob,ine integrala de Upul
J0
:=b2-4ac<0.
ax2 +bx+c
Pentm calculul integralei se foloseste metoda schimbS.rii de varia-
::*i. luAnd u(x)
=
u.2 + bx + c, cu u'(x)
=2ax+
b, x .
[o,
F].
Caiculele decurg astfel:
,'.I
-x2
./3
l
----l
2)
fi
I
1.p
=
x
dx=
I
1.p
=2-,
-dx-
I
;o(zo-<+b)-b*-
Jcraxz+bx+c
2aJoaxz+bx+c 2aJo
axz+bx+c
251
'i'.'
Analizi
matematicil .
ll. lntegrala
detinig_
I ppu'(x)
.
Lft
I
r.._
I
1-*(p)1..
b
r0 I -
zaJ,'
"(")
*
-
zaJ";G;;d"
=
t:
J.;;iio'-#l,i;u;,"."u,
=
*,rrl''u'
-
3 lo- .
-1-o"
2a
i"{")
2"t'u
ax" -bx + c
ultima
integralS'
obtinuta
este cle tipul
III.
3. a) tratat
anterior.
e) Dacd
A x o, B * 0, atunci
integrara
se desparte
rn surna
de do:
integrale
de tipul
ceLor intAlnite
anterior.
Astfel'
ff
. ff]"
-dx =
A
iia.-+--_*crx* n
i!- .
-r--a-,
ra
ax/- +bx+c
-J*axz
n-bx+"*"'' -u
axo+trx+c
Ere*i&&,
w#oke,
H Fie fi:nctia
f :
[0,
lj-+ R, f (x) *
**,ith;
a) SA se serie
sub forma
cancnics
expresia
Bx?
*
$x
_r-
4.
b) sa se calcu.te"*
fir1";a*,
Solutre
a) Pentru
expresia
3xz
*
6x + 4, A
=
BS
*.
4g
=_
...I2.
Rezulraca
sxa
-6.xr
+.= u(*-
*]t
-
Al,
J{x -
r)r,
t.
b) Avem:
fi
rr"ld"
=
fi
*{fu.rx
=
fi
*F
k;*.
fj#*J*=
=*
tl--sl--_o"*
i.l*'1-----dx -
l
r,F::gln) ,,.
6
J0gxz
*6x+4*= J03J;x_4crX
-
*ir-Frt"
-.6_rq.i.r"
-,l.au:k;o*
=*fiffi*.fij*#;iu*
=
*
*,i_ ,.
2
r:
,Jdlt=*l
1n4+?#,,.^-1r
ls
+g.VS
arctg("
_
t,
lo
6
9
252
Analizd rnatematicd
o
ll. lntegrala definitd
4. Integrale de forma:
f;#.l-odx,
a
=
b2
-4ac
< o, &.c * o
(o-*bx+c)
Daca ax2 +bx+c="[[".*)'.#]
pi
u(x)
=**r?,xe[u,p].
ntegrala se transformd. astfel:
iu
JN
Ax+ B
_d*=1l.,lh:*j$jl
^zl(**!)'*.A
l'
a2
r.,[r..*_p_)'_
o_l'
'
L[^
*T^)
"iA
) i[".
Al
-
o"u
)
dx=
*[-4!-' u)
a'\ 2a
)
,:(cu(x)+D)u'(x)*=
i:,,,j]#*dt.
unde
"=*,o
=
=
J'
1'1*1;;1*=
J"1*r1.2*62
)
^
.t
-A
4a2'
Agadar, caiculul acestei
gale
de tipul III. 2"
Ano{rz, taTohtil
=
sa se calculeze irrtegrala
Io"; ;r**3 ,a*r.
(x"+4x+8J
Srtune
Numitoml se scrie sub forma x2 +4x+g=(x +2)2 +4, iar inte-
::a-la se scrie succesiv sub forrna:
integrale s-a redus la calculul unei inte-
'=f_r-
4:--z*.=
;0
-
2(*+2)-t--or=
fl3(")-l;
u,(x)dx=
'-'16*z)'*+l
'-'[{'n z)2 +a]'
'-'[,r'(x)++]'
\--'
--
.
-r{o) 2t
-l
c2 2t e2 I
=l
-dt=
I
_-_
:dt-Jn,.
12dt=Ir-iz.
',r'-2)
(t2
+ 4)'
'o (,,
* n)t
- -
'" (*
* 4)'
Integralele 11 si 12 sunt de tipul IIi.2. Se obtine:
253
,il
l
ffi tJwj:.rx{e-..#'ffi-'E-
=-llt=-l-l-t
t,.. o \
- -ti-
= -5*a
=
B'
(v(t) =
t' + 4)'
ro=lt
7
,z
=
!s(,,ryd'
=
i
tlfiry*
=
*
iJffi
.-
=
=
*
t:;r*-*
tr#*
=*
*****1.
*
ff,
[ntrb.J'.,
=
Analizf,
matenlaticl .
ll, lntegrala
definitt
in final
se obfine
cd" I
=
11 + I,
=
EXEBCtIil
st PR0BTEME
EXERSARE
6-n
Si se ealculeze
urmitoarele
inte_
grale
de funcfit
rationale
sfmptei--
81. a)
J-',
(u""
-
6x2 + ex
-
s)ax;
o,
J-',[(-'-
")'*
e*a]ax;
ct
Jj(+mxs
+ zpx
+ r)dx;
af
f1e"-r)(+x+3)dx.
E2' a)
I."."'*.*'
@,[,';u"'
@['*]r,
u*'
b
ar
f,1;[a*;
4
"r
J_iu-*''r*;
I
n
J_a.
u{;
a",
d
I_',c+E*.
E3' a)
I-',oi*'
sf-it'y*'
el"'*|y*'
at
J_',ffia",
",
L",*#rpe
u
J-',(vu.**f'".
254
)'
I,J
O.=
')_
)
)-
a
p
n
ct
I
I
fE I
J*.5fi;;e;
,.t-l-a"t
'r x- + 3
.2,5
I
Jo pffitlx;
.o
4
J-5J-
-;ttx;
-G
4J6
.-r=e;4;Gax;
r
.]r-,p.ft*E)u".
r
-'-t
__l_=
ax;
^\a
lr- + ll
)
r
*l
--J----=
a';
t'
-4)
.",.|!b
e
_"
---;---lZ- ci',
tl9r: + 75)
{
'l- 8
=dx. -.-l
- -
^\a
1.8
+ V2x")
t
":'
,
l--ax;
-+x--r+1
L
*
-=l-a=,
--ll-4x+5
".4
dx
G
-i
",5rl-6x+lO'
|
-r--_-;
'*
4r'
=
4z+2
fo m.:;:nea n[X] a polinoamelor
cu coeficienfi
reali,
i*&,t*:
a. b. cee qi
b2-4c<0.
ii:rqffi4:. {@!iffii::1
_ rr+i+
Analizd matsmaticd
r
ll. ln
'") IfsF*.a;
^
r.6 dx
rt I
-'
Jo
xz
-z.l6x+12'
tl
.tjro.-ft*'
nrlG
tu
'
ro
"lz+x
- (e
+ x'z)
'
E7. Se se calculeze:
d
Jf-'
dx
;-:-----.z;
(x'+x+r)
dx
b)
J-:
(x2
+ ox + ro)2
'
3
.r;dx
cl
J'r;-;--.2
;
-rl*'-
ax + 5,f
2
88.
b)
c)
d)
I
q
cakulul integralei
unei funcfii rafionale
oarecare
:eCuctibile peste lQ sunt polinoamele
de forma
singurele
(x
-a)
qi
255
d) ff
dx
'
rJ3-2
(x2
_z{sx*r),
Si se studieze dac[ urmitoarele
egafitnti ^qut adevirate:
d
fiF*;&r=rnJE-(';f)',
f
"
-#.-
to-= Qli
11
2x+3
. n+l0
r-'G4;;ryox=;;;
I
t;.
4x-1
.
-3
n-2
|
-r
---;
diE
=
_
+_.
,i(+*,
_4x+b)-
20 128
t(l
o functie
rafionala
oarecare
se poate
scrie ca o sumd
algebrica
de
funltii
ra{ionale
simple pentru
care dalcuiul
integialelor
acestora
a fost
studiat anterior.
pentm
a realiza aceastd.
scrieie se va utiiiza urm6_
toanea teorem6:
4nalizi
m4ematici
.
ll. lntegrala definiti
Mod practic
de aplicare a teoremei
Pentm descompunerea
unei f'nc{ii rafionale in sumd finit& de
funcfii rationale simple se procedeaz6
astfel:
a) se efectueazi
impd.rtirea
cu rest a polinoamelor
p,
e,
dacd
gradP
> gradQ,
rezultAnd
relatia
p
=
L.eo n, O < gradR
. grrag qi
r(x)= L(x)+ffi
b)
pentru
Rfx)
t(x;
se foloseste
forn^ula de descornpunere
in sumd.
finitA de funcfii ra{ionale
sirnple
conform teoremei
anterioare,
unde
coeficienfii
af), Bf), C(') urmeaza
a fi determinati.
256
Analizi matematici
r
ll. lntegrala deliniti
ch de
a fost
trrnd"-
c) in egalitatea obfinutd la punctul b) se elimina nurnitor-ul comun
l(x)
si se ajunge la o egalitate de funcfii polinorniale.
d) Din egalitatea func{iilor polinomiale
se obfine rrn sistem de
ruafii in care necunoscutele
sunt coeficienfii af), 6ft.
"ti.
Metoda de determinare a coeficienfilor Af), e{l), C;t se numegte
netoda coeficienfilor
nedeterminafi.
Vom exemplifica utilizarea acestei teoreme in calculul integralei
"-:nei
funcfii rafionale pentru diferite funcfii rafionale f :
[a,
b]-+ D,
:{x)=ffi g(x)*0,
pentru xe[a,b],p,eern[X] qi grade<4,
listingand intre diferite moduri de descompunere a numitorului
e(x)
n produs de factori ireductibili.
1. Numitorul are ridi.cini reale simple.
W Exernolu
r
S5. se ca-lculeze urmAtoarele integrale:
rl 9x+2
a)l=J_r
r-
^clx:
Solufie
b).r=li*#!^-
a) Considerdm funcfia rafionald. f :[-2,1]-+ A, f (*)=
#*
Expresia x2 + x- 6 are urmd"toarea descompunere in produs de factori ireduc-
:bili peste lP x2 + x-G
= (x-2)(x+3).
Conform teoremei 14, funcfia f are urmitoarea scriere ca sumd de functii
=rionale
simple:
r(x1
=
ii
a1
=Wffi
'
x el-2'rl,
t)'
Se elimind. numitorul comun
Ei
se obfine egalitatea de funcfii:
9x+2
=
x(A + B) + 3A
-2b,
x el-2. tl, (z).
Identific6.nd coeficienfii expresiilor polinomiale
din egalitatea
{2)
se obtine
::stemul de ecuatii:
A+B
=
9, 3A-28
=2
cu solutia A
=
4, B
=
S.
Aqadar, relalia
(1)
devine: f (*)=:_2+*,x e
[-2,
r].
Hl$t$
'.
''..,i
:sl
'''::
)$r
.
u
;.
t.
j'
[+rP
$$
de
aca
s-i
Rezurta * t
=
Jlr(;1.*)0"
=
(+rnlx
-21
+ srnlx +sl)l
r,
=
rn+.
3 0BSERVATTE
Cu aceastl rezolvare s-a
inceputul paragrafului
g.
rispuns la situafia-problemi
formulatd la
257
::,*J:fr:::nT:::':::"ff
f :r'l
zt.+a'
f(x)=d##*e
se .bs
i:t:T*91i;f,pf
fu1yit:,lxx'"rft
'rf;
ini*i:,"r:.1fl,*
Rezultd
ca f (x)
-Qx-t)(x2
+-2x)+(2x+2)
Ram6.ne
de scris
ca sumd".J;::;-
=2x='.#.
g :
[t,
zl-
o,
*
t-i =
ffi
t unclii
rationa]e
simple
funcfia:
Avem:
_2x+2
_
_2x+2
x2 +2x
-;G;t
conform
teoremei
14 se obfine
+6=Wffi,
x e
[i,
z].
:i:f:i6Tfjti:
;,j':;,4,',at."
o. r';1fr?o,inomia,e:
."'",'1Ti'$"::j
ffi :$'jflt'j*l1
.Jif
l:i"inomia,e
se obrine
sistemu,
c
Aqadar,
sk)=j
*
vxe
[Lz]
pi
r(x)=2x_rrl_+,xe[rz].
Rezuui
cd J
=
f
?:-
r .
]
-
_ *)*
= (*,
_
".,i,,.i_
u,,,lx
* zl)12
=
=2+tn2+e
h!
=z+mff.
2.
Numitorul
are
rid{cini
reale
multiple.
!9
Exemplu
o
SA se calculeze
integrala
,
_
,-)
s-z*
sorufde
r^..q'-
t-t"po:yft'
se considera
funcua
, ,[_r,
;]
.,
n, f (x)
=
+:+3
Aplicand
teoreyl
ja,:xpresia
funcfiei,
*
";t]Jl;
dffu=W..t-; -*l
""
Erimin'
nd
",r*,ffi
ffi
ffi .
"*i,,,",.ur,,
s-2x
= A*("-r)2
+e(x
-r),
*cx2(x-r)+ox2,
".
l_r.
_rr
.-.
B-2x
=
(A+c)x3
+(-2A+B-c+D)x2..o
;:."::;_,
:ll.t]:.-"
'
L
-'
il'tzt'
Analizi
matematici r
ll. lntegrala
definiti
258
Analizi matematicd r
ll. lnt
. Se observa
rd
algoritmu
se obtine
ca
stemul
de
dentificdnd
coeficienfii
aceloragi puteri
ale lui x din cei doi membri ai e,galitetii (2),
t.
'-r-i.e sistemul de ecuatii:
A+c=o,
-2A+B-C+D=0, A- 2i-=_2.
B=3, cu
nr
--:a
A=4,8=3,C=_4,
D=1.
-rsadar,
=t
-'L
=
1.+
--3-*-L
^
, *. [_r.
_1'l.
x21*-t)2 x'
x2 *-i-(*-t)''^=L-''-tI
tt'
\ i
Rezutra ca: r
=
[il1.+
-
4
*--1
"
l* = for,li_g
_4hlx
,r___]-]i-i
_
r-fi.*
*z *-i-1*-r1,J
\
,,
*-4lnlx
tl
*jl
:=
-3
.2
3 []BSERVATIE
lonstantele
A, B, c, D din egalitatea (1)
se mai pot
determina
astfer:
,
l:ntrr.x
=
O se obtine B
=
3 qi pentrux=
I se oltirr. D
=1.
'
?entru determinarea
constantelor
A si c se deriveaza
egalitatea (1) qi
re obtine:
-2 =
A(r",
-
ax + 1)+ 2B(x
-
r) + c(sx,
_r*)+
2Dx.
-:raceastdegalitate,
pentru
X=o seobtine
A:4, iarpentru
x=1
i= obtine C=-4.
3. Numitorul
are ridicini
complexe
simple.
ffi Exernplu
.
S: se determine
integrala functiei
:),1
-:i
f :[-r, O]-+ D, f (x)-
16
x4 +4
)escompunerea
in factori ireductibiii peste
e a numitomlui
conduce ia urmd-
'-:'
scriere x4 +4
=
x4 + 4x2 +4-4x2
*-(^2
*z)2
*e4,
= (*,
-
zx+z)(x2 +2x+2).
--plicam teorema r s,i obtinem urrnitoarea
descompunere
tn suma finita de
L:: ::- rationale:
-tr'plicand metoda coefi cienfiror nedeterminafi
se obfine egalitatea:
16
=
(A +C)x3 +(za+ B-2C+D)x2
+(2A+ 28+2C-2D)x+28+2D,
xe
[-i,
o]
'dentificdnd coeficienfii
acelorasi puteri
ale lui x din cei doi membri se obtine
;:* .::::ul de ecuatil:
A+C= O'2A+B-2C;D=0,
24 +28+2C-2D=O,
2B+2D=
16, cu sorufia
A=-2
l-= c=2,D=4.
'{sadar' r(4=#.##**
J.,r1x;ax
=
frffi;*.
-
-2x-4
dx=- to(-4:z-*-2
-),--,
r0
( 2x+2
..i.2
_2x+2 J_r(;z:2x+2
-F_2_.2,J"**
J_,[-z-=
^
*
259
Analizd matematicd r
ll. lntegrala
definitd
.-r-='l
*
=
- f
Fr,,
?r- ?
o" * z
J0
--
!--_
*
f,
(
*', * r" * r)'
* o x"+2x+2)
J-t
x2
-2x+2
*-"Lr("_l)-+l
r_,
x"+2x+2
.'J-"(".F;
=
i;+
."f:*.1'+.rfip*
=
rntl! +2arctgtl-l
+
+htl
|
+ 2arctgtlf
=
hb + 2arctg1.
4. Numitorul
are rd.dicini
complexe
multiple.
@ Exemplu
.
Sa se ca-lcuteze
integrala
I]r{=!x$0"
sorufre
(x'+
IJ
Considerim
functia
rafionale
f :
[_1,
AplicAnd
teorema
14 se obtine:
f(x.;=x?-3x+z-i
(x2
+ r)" ,
Metoda coefi cientilor
n.aete#itit'ffia,r""
la urmatoarea
egalitate:
x2
-sx+z = (ax+n)(x2+l)+cx+D,
x er-r ii, il;;;;e
sistemul
de ecuatii:
A=O,
B=1,
A+C=-S,
B+D=2
cusolufiileA=0,
B=I,C=_3,D=1.
Re2u,,""",
se scrie ca sumA
de funcfii
rafionale
simple
astfel:
I
3x-1
f (*)
=
;' -
o*
-
'r, x e
[-t,
l], iar integrala
se scrie sub forma:
x-+r
(x2+r)
J-',r1*1a*
=
j],Jh
-
Jl,-!I-l=
crx
=
arctsx
ll, -
i,
=
t-rr,
,r,
(x'
+ lJ
Calculim
11 in felul urm5tor:
=o-ft,9",*[t_
x2
-
r 6r I
-,
-]'
-
"- r-r1xz
+r).
J_,1",.
rf
dx
= -arcrrxll, *;,*14ftj
.,,
=
=-7r-
"
lt
r
rr
dx
n l I rr
-
,
--t-
{;il)l
,
*;J-'ffi
=-;-;+aarctg*l_,
= -}-}, er
Din relafiile
{t)
qi (2)
se ob{ine ca
frrlx;0"=t"*
"
=
i
ti,6ft
o"
-
Il,
(r
h*
=
;
I|$o,
lf,tff
=
260
Analizi matematici r
ll. lntegrala definiti
,#licafub,ftufrgrd,
Concentrafia
unei solufii apoase
a unei suLrstante,
variazd urmdnd
':i:a:
ctt)=
#
(SU
*t;, x fiind grosimea
stratului
de solu!.ie.
care este cantitatea g
de substanta
confinutd
intr-o
coroan5
'::t-icala
de solutie a cdrei sectiune
dreapta este s
=
I m2 gi grosimea
:--rnd intre O si 2OO m?
i--,:ire
ConsiderArn
un strat foarte mic al coloanei
:: solufie apoasi
cu sectiunea
S si grosimea
dx,
i-:rat la ad6ncimea
x
(figura
l).
Cantitatea
de substanfA
confinutA
in acest
--::r
este: dO
=
C.Sdx
=
i?I
* Integrand
de la
x+1
.= 200 se obflne:
g
=
to
foo
I,
*
=
rg
1'2oo(x+1)-t*
-
JU
x+l
Jo
x+l
= -
J-x
-
ln(x. t)]
I;oo
=
to(2oo
-
ln2ol).
iXEBCllll
gl
PROBIEME
Figura 1
ecuatii:
rlti cd f
E1 SA se calculeze
integralele
de
funcftt rafionale (numitorti
au
ridiclni reale slmple):
.e2 d;
8'
Jr
!1*14;
Il6;fu4u.,
74 6x+l
JoG+zx2x+1)dx;
u,
L'G-,lt#6G;t*'
ro x3-3x2+5x
J-2-;r-;;;*dx;
riffi*
S& se calculeze lntegralele
de functll
rallonale (nurnitorii
au rtdiclnt reale
multiple):
d
I:;Gfu*,
tt
Jo'O$a*;
"-1
r
.)J_,,fflpax;
EXERSARE
g)
b)
c)
o
ril*:;ifu:;l*,
261
Analizi
matemqtici o
ll. lntegrala
definiti
o
r,'dfi#*
")
1"iE"'!rgd*.
("" -
t)
uriffi*
83. Se se calculeze
integralele
de functti
rationale (numitorii
iu ridncini
cor[
plexe
simple):
"t
fG
dx
'
Jr
x(xz + r)'
o,IfF;fr+;1u*
o
r56rfftrq*,
o
1"*j1a,..
84. Sn se calculeze
integralele
de
raflonale (numitoiti
au
complexe
multiple):
n
I;^Uif*'
"r_",cfr*,
ct
1f
zt-::12*.
(x"
+ 6)
"
tie;;f*
APROFUNDARE
Al. Sn se calculeze
integralele
de
funcfit
rationale:
r)
f -2*';6
a* '
t2
*" +zx2
-gx
r1
1i4:_"
-"."2:I*.
"
J",ffF*.
(Untv,
Ouidius,
Crrnstanfa,
Iggg)
A2. Se se calculeze
lntegralele:
'l
fi#=a*;
(Uniu.
Bucuregtl,
I
ggg)
bl lE
*2
-2**2
"t JL
(zx
-
4(={;yax;
(Uniu.
Babeg Botgai,
Cluj_Napoca,
lggg)
"r
Jo';u;#;*,
*.
(uniu.
^x:f;:.r#a
A3. Fle t"
=
Ii_rpi#;dx,
n e H'.
Dac6
a
=
}*("
+../i +
").
r,,,
atunci:
a)
q=
o;
c)
o=e;
b) a=l;
d) o=Je.
(ASE,
Srtsyrefti,
2 OA0l
44. St se calculeze
lntegralelc:
n
l,'(:f)'*,
rr
f;$i{:ea",
"r ft
"t
---.r+-"
-ro"l.
+-
-
gda
af
fi
-t ..t.r-t
:g",
. -*l,rr.
262
**$ut-
lle
de
functt
tu
rddicirr
Analizi matematici r
ll. lntegrala
definiti
.$ffi"
p:rru
n e N se consideri
integrala:
-
_,5
2x_3
-:-.4@dx.
e Si se calculeze
Is, 11 gi
12.
3 Se se calculeze
limitele
jr*r",
:espectiv
l*"r".
A6. Se consideri
funcfia
f :
[O,
f]-+
A,
f(x)=(x+l)"+(x-r)"
^(a,,=--?;-_, neN.
se
se determine
n astfel
incit
Jot
t (*) dx e
e.
--
neN'.
sooo)
SE se calculeze:
Grupa I:
")
Iot
"
ln (x + t) dx;
b)
i,J5$-d,.;
'
"l
4-xo
-,
12
x2 +x+2
cr
Jr
4pJ;rax.
TESTE
DE EUALUARE
Testul L
Grupa
II:
d
JJ"sin(x+r)dx;
o,
i;'u-pa*,
Vx-+4
,i
cl fa_-
x+4
', J'
1**
,){""
_;14".
Testul
2
Fie f,:(o,.)-+D,
f (x)= rrr(r-*)
o
r"
=
Jr"f
(x)dx,
n>r.
a) Si ee calculeze
fr' n > l.
b) Si se determine
,r,
=
|
,o.
k=r
(3
puncte)
Se considerifuncfta
f :e-+A,
f (x)=x3
+mx2
++nx+p.
a) s{ se determine
rr], rr, p
e le s,tltnd
c6 funcfia
f admite
extreme
locale
in
x
= -1,
x
=
I gi
"u
J-trf
(x)dx
=
+.
b) Pentru
valorile
determrnate
ale parametrrlor
si se calcur"""
jjrfoa*.
si. se carcu rutu l'
-u2
Puncte)
.,_r
u=J&.
)2,
d.t;
(ASE,
Bucurelti,
2OO2)
(2 puncte)
f,3.
263
Analizi
matematicd r
ll. ln
Testul
Or. Se considerri
funcgia
, ,[_;,;J_
r,
Dac6
r
=
Jr"
Ot*l.cosxdx,
o,
1l'
2l
(ASE,
BucureEti,
Iggg)
(3
puncte)
(Uniu.
de Nord,
Boia
Mare,
Iggg)
(4
puncte]
(Uniu.
Luciqn
Blaga,
Sibiu,
2OOA|
(2
punct$
3
r(x)
= I""'"*'
"'[-;'
")
i"""*-2sin*,
*.i
2
a) I=e-
n.
4
c)r=l+3-1,
e4
atunci:
-
e+7r-l
I
=
-.
4e
r-T
I
'-
4-;'
b)
d)
Q2,
Si se calculeze:
a) ro= jJ;u;h;dx,keN';
b) limltrrrf
*
3 )
n--+o(
,'Et*J'
os. si se carcul"""
J$
rr,
(r +
Jetg x) ax.
264
r9991
un;cte)
799s)
tncte)
2000)
'ncte)
Analizd matematicd
r
lll. Aplicalii ale integralei definite
Punctul de plecare al Calculului integral il reprezintA calculul
mior unor suprafefe plane gi calculul volumelor unor corpuri de rota{ie.
inca din Antichitate, Arhimede
(287-212
i.Hr.) a dat metode de
qsraul
pentru aria segmentului de parabola folosind aproximarea prin
w: ale unor supra{bfe particulare. Johannes Kepler
(1561-1630)
a
*sbilit reguli de deterrninare a volumului butoaielor prin descom-
T!:i:lerea corpurilor in pArli foarte mici.
Saltul deosebit in problema calcuiului ariilor
gi volumelor s-a
li"-':t cu precadere in secolele al XVtrI-lea, respectiv al XV{II-lea, cAnd
ls;:ag l\s\Mton
(1642-LV27\
si Gottfried Wilhelm Leibniz
(f646-1716)
au
ffr
-rt
prima fundamentare teoreticd a domeniului calculului integral,
mFrofundatd. apoi de matematicienii Augustin l,ouis Cauchy
(1789-
::57)
si
Bernhard Riemann
(1826-1866).
Henri l,eon Lebesgue
(1875-f941)
inif,iazFt teoria modern6 a
::junilor de integrald, lungime, arie.
O
Aria unei suprafele
plane
in acest paragraf se va defini nofiunea de
,,mul{ime
care are arie"
s. se va ard"ta cA dac5. f :
[a,
b]*> iQ* este o funcfie continui, atunci sub-
g:icul
ei f1
={(*,y)
enxn
ia<x<b,
o<y<f (x)} este o multime
t;:e are arie, iar aria sa se va calcula cu ajutorul integralei definite.
+ oEFmrTrE
r
Q multime E c lD x lQ se numeste mulfime elementari dacd
"
=
0o,,
(1),
unde D, sunt suprafe{e dreptunghiulare cu laturile
i=l
respectiv paraleie cu axele de coordonate, iar oricare doui suprafe{e
ijferite Di, Dj au interioarele disjuncte.
Prin definitie,
3
()BSERVATII
X.. Reprezentarea unei mulf.irni elementare sub forma
(1)
nu este unicA.
265
u
tF.
.I
$
l
.E
i
l
l
i
llr r
l
: :tl
ffi
n
E
=
UDi,E =0q, atunci
i*"(o,) =
i.;"(*)=
a.ria(E).
3. Dacd
e
"i
r'"rrrt
-J;*
","*.r*1",
""""
;i;;:l:"
, l?;'. multimi
elementare.
4' DacS
E, F sunt
mulfimi
elementare
disjuncte,
sau
care
au in comun
cel
mutt
laturi_ale
"";-;;ol"g:
i*pt"rgfrrlrr"."
componente,
_
atunci
aria(E
u F)
=
aria(E)
+ aria(n).
-r ---^r).rL
5. Dacd
E, F sunt
mulfimi
elementare
si E c F, atunci:
aria(E) <
aria(n)
qi
aria(F
\ E)
=
aria(F) _
aria(E).
Analizi
matematicd r
lll.
*
pEFtiltTtE
b) qirurile
de
numere
reale
convergente
qi
lim
aria(E,r)
=
'
Fie
A o multime
mirginitd
din plan.
Mulfimea
A are
arie
daci:
a) exist'"
doua qiruJ
(E"),
(oJ;.
mulfimi
erementare,
astfer
incat
E'cA-Ft,VneN;
lozitive
(aria(E,'))
ei (aria(n,))
sunt
#**"(r;).
C OBSEBVATII
t'3:ft*',".,H:ti*t
ms.rginite
A nu
depinde
de
alegerea
sirurilor de
2.Dacdmurrim'Jf::
[?]]il:l",ci
AvB,
AnB
si
A \ B auarie.
3. Dacd
A si B au arie
si
A c B, atu
=
aria
(B)
-
aria
(A).
mci
aria(A)
< aria(e)
ei
aria(B
\ A)
=
cu aceste
elemente
pregdtitoare
se va putea
ardta
cand
o mulfime
pland
mdrginiti
oarecare
"r.-"rie
qi".r*
se
calculeazd
aceasta.
L*.*Sgp"!_
"az
se defin
lS.*R*.n*f+llir-rrii
A, astfel
:
na(
(E)
F
lom
Inen
.or de
arie.
\ A)=
ilfime
Analizi matematici
r
lll. Aplicalii ale
267
definite
:le (A"), A,'
= (. =
*f) . *{")
a]e intervalului
[a'
b] cu tim
lln"ll=
o
'
Functia f fiind continua
pe
:- este continud
pe fiecare subintervd
["1i], "1"']
conform
teore-
lui weierstrass,
f este mdrginitd
9i
i$i atinge marginile
pe fiecare
hffi,,'al
["[:],"1")]'
i
=
1, k,'.
in consecinf',
exista u['), r{") .
["!:], "!"1]
astfel incAt t(r{"')=
=
-:
a'
=
inr
{r
(x)1" .
[*{:1, "!"'
]},
t
("1"'
)
=
M[")
-
sup
{i
1"11"'
["11]'
"1"']]'
fi.
=
l- k.r. a
Ftgura 7
Se considerd
dreptunghiurile
cu
M1')l--
m*"o
x!")
-"[:)
ei
indgim.u
*{'), ,""-
urccdl.
nn{")
lng,tra
1):
D!") =
["1:],
*1",]"
[0,
*[")]
'
c[")
=
["1:], "!t].
[0,
t1"'].
Se constituie
mulfimile
elementare
E,'
def
,
respectiv
Fr.
=
v
G(') . care verificf, relafiile
E. c r, c
\,
(1), pi aria(E') =
i*1')
'
=
i*1",
(*1", --!ll)=Et("["')
("1"' --t:l)-
oo"(t,"!"').
Fiind continu6
pe
[a,
b], f este integrabile
pe
[a'
b]
Oi
astfel:
f
r
1'y
a"
:
1i5
oo"
(t,
"{t
)
=
**
oo"
(t,
"1"'
)
=
"ri.
(E,,
)
=
aria (F.
)'
(2)
Din relafiile
(i) qi (2) qi aplicand
definifia mul!.imii
care are arie, se
btine cd mul!.imea
f1 are arie
9i
aria (rr) =
ff
l"tat
'
'
cl"'
*1ll '01''
def
k,,
=
Uol")
*-i',
=u
t=I
rn)
\,
i=1
aria(n") -
Exp'.ol&?to/nhtalp,
tr 1. Se se determine
ariile su,tgraficelor
funcfiilor:
a)
[:[O,t]-+D,
l(x) =x2
+x; b] f, :[O,n]-+A,
fr(x)
=sinx;
c) f, :
[f,
e]-+ e, f, (x)
=
lnx; d) fn :
[t,
+]-+ e, fn (x)
= Jx.
Solufre
Subgraficele
functiilor vor fi reprezentate
ire
,lo-------:in"'"
t
desenele aldturate (figurile
2-b).
a) Avem: aria(rr,
)
=
fit,
(*)0"
=fi(r,
**)0":
(*"*')ltllb
=i-+-
ii
=_+_=_
[3
z)lo 3 2 6'
b) aria(rr,)=
J.U(")0"=losinx
d.=-o"*
['
=
=1+1=2.
c) aria
(r1.
)
=
I
t, (x) ax
=
J'h
x cx
=
=
l,
"'.Lex
dx= xrr:x
l;
-
f"
+
dX
=
-"1
i=
r.
a) aria(rr.
)=
tt*(x)ax
=JiJ*.S =
f*io"
=
=Z
*zl,
=;""
l,
=3,'-')=
+
tr 2. Sa se determine aria mulfimii f1 in cazurile:
a) f :[L e]-+D, f(x)=xlnx;
b) f :[-r,z]_+a,
f(x)=l"r_*1.
Solufte
a) Funcfia f este continud qi pozitivd
p.
[l,e].
Rezult6 c6 mulfi-
mea 11 are arie qi aria(rr)
=
li*rnxdx
=
{[rr* -+]l
'
=
.',*,
.
2\.
z)lr 4
l*'
-x,
x
[-r,
o]
b) f (x)
= jx
-
x2, xe (o, r) . Funcfia f este continud qi pozitivd pe
[*'-x,xe[t,2]
intervalul
[-t,
Z]. Rezultd.
cd mulfimea fs are arie si:
a2
-+
x
ra3
x
L4
-)
r
'a5
4
--+
x
ilti-
Analizd matematici
r
lll. ale integralei delinite
ro
aria(r,)=
J',r1"10'
=
jl("'-")d". jj("-*')d".
I,'("'-")d"
=
,.3
"')l
o
(*'
"t)lt
(*3
*')l
'
1t
=
-
--
ll
I
l--- li +i-
=-.
3 2/,[2 3Jlo
[3
z)1, 6
Aria elipsei
Fie elipsa (d) caracterwatl.
r:tata
grafic in figura 6.
Problema care se pune este:
r::erminarea ariei suprafefei deli-
L-:ate de elipsa (d
)
folosind inte-
graia
definita.
Funcfiile ale c5"ror
grafice
s*.criu curba (d) sunt urmdtoarele:
: f2 :[-","]-+D, f,(t)=!G'*"3,
9C
de ecuafia
:-
*
J=
-
I
=
O, repre
ao b'
Deoarece func{iile tr, f2 sunt fi:nc!1i
'e--:r delimitate de elipsa (d') este egal6 cu
::ia suprafefei has,i-lrat-e din figura 6.
pare, rezutrt5. cd aria supra-
aria{dr)
=
4Ar, unde A1 este
Foiosind tema de proiect de la pagina 227
,
se otl{ine
Aqadar,
ffi*$
Daci &
=
b, elipsa (d) devine cercul cu centrul in ori$ine si raza
R
=
a
=
b. Rezultd cd. aria('(O, R))= nR2.
Aria suprafetelor
plane cuprinse intre doui curbe
Problemi-suport
Se considerAfuncfiite f, g:[-2, t]*+ D, f (x)="'+t'
g(x)=-x*3.
o)
a(a. o)
. b/q ,
r)
= --{a-
-- x-
pe
Analizi matematici r
lll.
ale integralei definite
a) Se se ilustreze
domeniul
plan
tative ale funcfiilor
f si g si de dreptele
deecuatii
x=-2,x=1.
b) Sa se calculeze
aria acestui
domeniu.
Rezoluare
-
al Imaginea geometricd
a grafi_
cului funcfiei
f este arcul de paribola
AVB inclus
in parabola
de ecua[ie
y=x2
+1, cu vdrful V(O, l) si care
trece prin punctele
A(-2,b) qi
B (t,Z),
(figura
7). Imaginea geometricd
a grafi_
cului func{iei g este segmentull
de
dreapti
[an],
reprezentat
in figura 7. Rezultd.
cd domeniul
plan D este
regiunea
hasuratd.
b) Se observd
cd" D
=fe
\fr.
Rezulta
ce aria(D)
=
aria(r*)
_
aria(r,)
=
i_',
g(*)a*
_
J,
f
1";O*
=
=
J,(s(*)-r(*))o*
=
"[,(-*'
*x+2)dx
=
f-{-
*'
*r*]l'
=
' |. 3 2''^)l_,-
=(
-
!--!*r)-tg-1_o)
=
e
I
s 2'')-t,5-t-*)=E'
Aceastd" problemd
sugereaza
rnodul general
de determinare
a ariei
unei suprafefe
plane
md.rginite
de graficele
"
d;;;
n
""t"
"""Ui;;'.
un interval
[a,b].
D mdrginit
de curbele
reprezen_
A(-2.5)
Analizi matematici
r
lll. Aplicalii ri integralei delinite
:le
reprezer
I
I
I
Frswar
n ffiodhrnpr@Tohraip'
F 1. Se se determine aria suprafefei plane md.rginite de graficele
funcliilor f,g :
[-t,
1] + Q, f (x)
=
2-, g(x)
=
4
-x'.
tr-::ne
Reprezentirile geometrice ale graficelor celor
u:ua func{ii sunt redate in figura 9. Astfel:
aria (r,,*
)
=
jl,[e (")
-
r (x)] ax
= (1,2)
lan
D
esre
(x)ox
=
re
a arie:
tinue
pe
=
-14-x,
-2.)dx=
(n
-*-+'ll'
=??
\
3 rn2
)l_,
3
x
ln4
E 2. Sa se determine aria suprafefei plane
ecuafii
Y=x2 -3x
qi
Y=2x-4.
5:,i^ne
Se determind. mai intA{ punctele de inter-
wie ale celor doud curbe rezolvdnd sistemul
[v=xt-3x
:': rUatii i
"
[v
=2x-4
Se obfin solufiile (t,
*
z) qi
(4, 4) care
s-::: coordonatele punctelor de intersectie ale
:r::: doue curtre, figura 10. Asociem acestor
:-:re func{iile f" g:
[1,4]-+
n, f (x)= x'-3x, g(t)= 2x*4.
Din lectura graficd se observi ca g(x)> f (r), V x e
[L
4].
Rezultd ca aria(r1,r)=
l,-[g(x)-r(x)]ox
=
f
(-x2
+5x-+)ax
=
-r3 sx2 )ln 9
+__4xll
=_.
3 z
)rz
F
3. Se considerd funcfia f : (0, +
co)
+ Q, f (x)
=
Iog, x.
a) Sa se reprezinte grafic functia f.
b) Sa se determine aria domeniului plan mArginit de axa Ox, graficui
::rcriei
gi dreptele de ecuafii x
=
l, x
=
2.
--n-.i:
-ife
a) Functia f este strict descresc[toare pe (0, +"o), liir^lf(x)=+"o;
=f
,x)=-.o.
Intersecfia curbei logaritrnice cu axa O* ;;. punctul
-1-
l. I
).
Curba logaritmicA este redatd in figura I 1.
27L
mdrginite de curbele de
Analizi
matematici r
lll. Aplicalii
ale integralei
definite
b)
Considerdm
funcfia
g:
[t,
2]+
D, a
g(x)
=
O.
Rezultd
cd
aria
domeniului
plan
cuprins
intre
curbele gr,
{4,
si dreptele
de ecuatii
x=1,
x=2
este:
Imaginea
geometrica
a graficului
frrnctiei
f este
reolta
* ou;
ir.
*'
Aria
suprafefei
plani
has-riate
este:
a
=
ff
6)dx
*
I'to
_
r("));;jii"l*
=
=
f
(",
-
sx + z) a**
I,(_*,
* s*
_
z)d"
*
*
Il!,-sx
+ z)0"
=
:. +
*
g
=
lr.
6
6
6
6'
tr
5.
O suprafafd
inlinitd
Oxi{a
stpfffet-e
ptane
nemdrginite
cantitate
finitd
de vbpsea?
--"
,Solufre
Rdspunsul
este
afirmativ.
Intr-adevdr,
fie
-f,inctia
aria
(rs,r)
=
l,'tg(") -
r(x)]dx
=
Figura
1L
ol
A
vopsite
cu
o
Ftgura
13
a-x
=
l,'[-t(*)]ax
=
-li^u;* *
=#
f
r,,*o*
=
Tnza/
=
#.
J'x,rnxdx =
#
["r,,*1;
_
!,,
*
**)
=
#
.(zmz_
"li)
=
_
2ln2
-L
ln2
tr
4' se se
determine
aria
suprafefei
prane
cuprinse
intre
axa
ox s,i ima_
"'#t*
geometricd
a graficului
funcfiei
f :
[0,
S]
_+
rp, f (x)
=
x2
_
Sx +2.
ff
ca.re
pot
at
f:D-+e,
f(x)=
t
grafic
este
rerrat
,*#"
i:.
"*"t
subgraficului
funcfiei
f pe
intervalufi:;i;_:
*i.3:.:a.
""i*ptota
orizontald
spre
+oo
si
*oo.
Pentru
a>0,
aria
."t(")=
["
-fa .-axo
+l
x=arctgxlu"
=2"rctga.
***i$ri
2t
-_|>
i
Xri
Analizi matematici
r
lll. Aplicalii ale integralei delinite
Aria suprafefei nemaiginite limitate de graficul funcfiei gi axa Ox
este egald. cu:
../
=
lim .,/ (a)
=
n.
a-++@
Aqadar, aceastd suprafa!.a nemf,rginiti are arie finitd..
EXERGTIil
$r
PBoBLEME
EXERSARE
El. Si se calculeze aria mulfimii ls in
cazurile:
a) f(x)=3x-4,xe[z,S];
t) f(x)=1617,xe[o,r];
c) f (x)
=*,
x e
[e,
e];
d) f(x)=cosx,
".lo,f]t
e) f (x)=*;jx+8, xe[-2" o];
O
r(x)=,2js*,xe[r, z];
E)
f(x)
=
xx, x e
[o,
r];
h) r(x)
= -.r+,
*.
[Jro,
s].
vx"-9
Sd' se determine aria mulfimi! fs,a
in cazurile:
a) f(x)=*2, g(")
=4x-1
xe[t,3];
b) f(x)
=2x-s,
g(x)=x2+1, xe
'["3]'
c) f(x)=4,g(*)=x*1, xe[r, e].
d) f (x)
=
-x, g(x)
=
e-, x
[O,
r];
e) f (x)
= -IEJJ,
g(x)
= Jx + 1, x .
x e
[o,
e];
O
f(x)=O, g(x)=2slnx, xe[O, n];
g) r(x)
-
arctgx, g(x)
=
o, x e
.
[-J5,
-
r].
83. Sn se deterrnine aria suprafefei din
plan, delimitati de axa Ox
gl ima-
ginea geometrlci a graficului func-
$iei:
a) f(x)
=4-x2,
xe[-2, z];
b) f(x)
=
x2 + 3, x
[-r,
r];
c) f (x)
=9-x2,
x e
[-c,
a];
d) f(x)
=2x-x2,
x.[-r, A];
e) f (x)
=
sin x, x e
[O,
Zn];
Ir -
t2
,* e
[-r,
o]
fl f
(x)=
i
'
" '
lt-*,xe(O,2]
rma-
2.
-+
E2,
0
APROg'UNDARE
x
ia
A1. Sn se deterrnine aria mulfimii 11
pentru:
a) f(x)
=
x2arctg", *.
[o,
J5];
b) f (x)
=
xln2 *,
".
[",
.2];
c) f (x)
=,t4*-*',
x e
[r,
s];
a) f(x)=1"-zl, xe[-t, +];
e) f (x)=l*'-el, xe[-+, s];
nrlr)=l*X"l'..,,,n,
42. Si se determine aria mulfimii cu-
prinse intre curbele:
a) y= *2,y=8-x2;
273
b) y=
x2
-4x,
y=x-4;
cly2=16-x2,y2=6x:
"
al y2
=lox,
y=Ex;
e) x2 + y2
=
4,y="6.x,
x> O.
Afl. Si se determine
arla suprafefel
plnne
mirgJinite
de graficul
i""r1i"i
r,
fo,?]
-+
p,
r(x)
=ffi ,,*.
Ox gt
dreptele
de ecuafil
x
=
O,
3n
x__.
4
A4. Se consideri
funcfiile
f : e
_+
D,
f(x)=
-x2
+E
9i
g : e. +p, g(x)=
I
=
;5.
"u
se determine
aria supra_
fefel cuprlnse
intre graflcele
celor
doui funclii gi
drepteie
x
=
l, x
=
2,
AE. Fie r:[o
e)+e f(x)=?*__
$i se caleuleze
aria suprafefei
mfu-
gtntte
de grallcul
fundliei,'"**
&
_sldrepterc x=4, x=8.
46. Se di tunctia
f : e \
{z}
_+
A, f (x)
=
x2+Gx
= -----=_. SiL se determine
aria
a.-2
suprafefei
deUmitate
de graffcul
funcfiei,
axa Ox gi
dreptele
;
=
_61
X=O.
.A7.
Se di funcfia
f : e \
{r}
_+
A, f (x)
=
x2 + x+2
. Si se determlne
arla
x-l
euprafegei
mirglntte
de graflcul
funcflet,
asirnptota
obtici
CT
di"p:
tele x=2,
x=3.
A8. Interlorul
ellpsel
x2 + 4yz
_
4
=
O
este desp{.r,tit
de hiperbola
de ecu_
afie
x2
-4y2
-2=O
in trei regi-
uni. S{ se afle arla fiecirei
regiunl.
Analizi
matematici r
lll. Aplica;ii ale integralei
definite
A9. Se consideri
funcfia
f :
[O,
+ o) + A,
fe, x=o
f(*)={ !
[(x+r)',
x>o
Si se arate ci aria suprafetei
deli-
mitate
de graflcul
funcliei,
axele
Oy gt
Ox qi
dreapta
x
=
I este mai
mic6 decit
,,e...
AlO. Fie f, g:
p
+ A, f (x)
=
xarctgx ql
g (*)
=
fn
(r
+ x2). Si se calculeze
aria suprafefei
cuprinse
intre
grnfi_
cele funcliilor
fgi g
9i
dreptele
x=O, x=1.
All. Se constderi
funcfta
f :
[O,
2]_+ n,
f (x)
=
2x-x2,
Sn se determine
meQ,
astfel
incdt dreapta
de ecu-
afie y
=
rnx si imparti
subgraficul
firncriei
in doud
ffiffil,"r'*?,
Al2. Fie functia
f ,I
u al
L-a'al-+
a' r(x)
=
=
Gt;t
-
x, a ni. se se deter-
mine parametrul
,,a.. astfel
inc6t
aria subgralicului
funcffei
f se fie
egalicu
(eJ5+zn).
Al3. Fie funcfla
f : D
_+ p,
f (x)
=
*+t
=-'-_-
_,aeQ.
x- +2x+B
a) Si se determlne
valorile
lui
,,a,,
astfel inc&t
aria subgrallcului
func_
fiei
f pe
lntenralul
[a,
a + t] si ia
valoare
maximi,
respecfiv
valoare
mlnim[.
b) Si se calculeze
Hm
ffi,
unde
S(r) reprezlnti
arla suprafefei
cuprinse
intre graficul
functlei
si
aslmptota
acestuia pe
intenralul
[-r,
.].
274
stgr
t
tlculn
:e gpa6.
ele
l]-+E
!ermiu
ile ecu-
graficul
i egale"
f, Iggs
f (x)=
deter-
I incdt
si fie
lui
,,a"
i func-
si la
'aloare
rnde
rafefei
liet
qi
)rvalul
fr fmctiile
f
,
g:
[2,
+ o) -+ Q,
t
l1
. .,fn;)
f r,=------ Fi
Vx-+l
=3-x2-x+5
trll=
-----
-,2
-
(x-r)
Analizi matematici
e
lll. Aplicalii ale integralei delinite
a) Si se calculeze aria e(b) a supra-
felei
plane delimitate de graficele
celor doui func$ii
Pe
intervalul
[2,b],b>2.
u) se se calculeze
l!x"tol.
fin studiul
geometriei in spa{iu sunt cunoscute o serie de corpuri
gpic.e.rice
pentru care se
qtiu formulele de caicul ale volumului:
ffir=".".
pirJmida, trunchiul de piramidS., cilindrul' conul, trunchiul de
lrnrrr sl sfera.
in acest
paragraf se va indica o cale de a determina volumul acelor
1gr:"-.l-i
obtinute
prin rotirea subgraficului
unei funclii continue
qi
!o=t"
in
jurui axei Ox folosind calculul integrai, care pentru func{ii
a:i'Fpr-tnzator
alese sA conduci la formulele deja cunr:scute
pentru
sr:urile
geometrice enumerate mai sus'
Fie f :
[",
U] -*
[0,
+.o], o func{.ie continte5'
+
pEFlHlT!
l.
Se numeste corp de rotafie detenninat
de funafia f, corpul *b{inut
I
p.- rotirea subgraficuiui
acestela in
jurul axei Ox, figura 1"
corputr de rota{ie determinat
de func!.ia f se noteaeS" c19i
c, =
{(*,
v,
z)=
rn3
|
<f("),.<*<u).
v
(^
\--.-_
l,-_
,:\
::-',--i----'--
\ i
,t-----
b x
$'
z
Cel mai simplu corp de rotafie se obfine prin rotirea subgraficului
funcfiei constante
poziuve, f (x)= r' x
["'
b]' in
jurul axei ox' figura 2'
Acest corp reprezintS. un cilindru cu taza bazei egald cl-l r
si
generatoarea
(inaltimea) egal5 cu b
-
a.
Volumul corpurilor
de rota[ie
Figura
275
1.
l
?r
d
4
ii
1.
I
i
i
t
Se noteazd
C.
=
{f*,
U,
,). rOr
f
<r,a."=o].
:: T::-T""::::: :tTo:*i
c. este:
vor
(c,
)
=
n ,2) (b
-
^)
X#Ti:::::l:j;1":r*,:.ut
u=(.=;':*,:_
I".'
,
i",'
=or
;,1';;;1
"
:":I:1"rui
[a,
b],
.
astrer,,"j,',
;"
;:;";;
iJ
i:"jl
inten'ar
[:::*'l{:t::
v *u[*,-''
*,),i
e
{t,2,. , n}.
se spune
cd func{ia
f este
;";;#o"
oi"*",
* DEF|IITIE
l'r:j$1#tri1#::;'t;:l'f"ffi
i;':trl:il,?.::ff
ilT'ilTil:;;
Volurnul
""Tr:*
mul{imi
e}ernentare
este
dat
de formula:
Vot{C1)
- nf
",'(",
*xi_r).
i=1
cu
ajutonrl
rnultim'or
c'indrice
erementare
se va
de{ini
volumul
unui
corp
de rotafie
determmaf
aJo
n .r"!ie
pozitivd.
*
0EFtl{tTtE
'
Fie
f :
[a,
b]+
D* qi
cf corpur
de rota{ie
determinat
de functra
f.
Corpul
Cf are
volum
dacd
exis
;:t*
;it* ::*H"-J"'l.
t::,;'J;*?*,.1.
$*,::
a)
G'cC1
cHr'Vne
N;
o)
j'*
vol
(G,'
)
=
l1x
vot
(H,,
)
=
z.
In acest
caz,
volumui
corpului
Cl este:
vot(Cr)trr.
cu
aceste
elernente-
pregdtitoare,
vom
descrie
o metodd
oferitd
de
calculul
integral
pentru
o"t".illrJ..a
vorumulri;;;
corp
de rotafie.
Analizi
matematicii r
lll. Aplicafii
ale
i definite
276
Iumu]
:!ia
f.
)4.
tiuni
Analizi matematici
r
lll. Aplicalii ale integralei definite
'e'nonstrcit'
Fie
(r,,),A.,
=
(" =
*t",.
"{")
rn:ri ale intervalului
[a,
b], cu tirn
lln"ll
=
O. Notdm ..r{"), respectiv M{')
ma-rginea inferioard, respectiv marginea superioard
a funcfiei f pe
.n--ervaiut
[d:l,t{d],
i
=
r, r,'. Atunci existd ,fd,rfd .
[*{:i,
,.{",],
""tlr
:n:at f
(uf",)=
*{",, t("f",)
-
M{''), i
=
r, r.'.
Pentru fiecare n e N se de{inesc funcfiile constante pe por,tiuni:
a /_\_ f-f",
=r("{",),
*=
("fl?,*{",),
1
<
i<kn
9"(x)=i
, , \\
v.\'
lr(*f",),"="{"),
o<i<kn
L ,_-\ lr{",=
r(.t,{"r),*.
(-fll,"f",),r
< i
<
kn
h"(x)=i
,
'
\'
lr(*1"1),
"=*f"),
o<i.k.,
corpurile de rotafie Gr, gi H' geneiete
de funcflile gr' respectiv
.:- sunt multimi cilindrice elementare c.r proprietdfile:
(1)
G" cCl cHr' ne N;
(2)
vol(G,,)=
"Ir,'('{")X*J")
--{l})=
o6"
(nr2,.rf")),
vor (H,,
)
=
"l
rt
("[",;1"1t -
"{l})
=
o6.
(nr2,
"[",).
Funcfia f fiind continui, rezult6, cd s,i funcfia nf2 este continua,
mi este integrabild pe intervalul
[a,
b]
+i
prin urrnare:
"l:f'
(x)dx
=
l31oo"(nf2,'{",)
=
l11vol(G,)
=
lgoo"(nr;,.,r1"11
=
=
3.
vol(H"). (3)
Din relafiile (l)-{3) qi
defini{ia corpurilor care au volum, rezultd cd
L are volum qi
vol(C1)
=
"l:t'
(x)ax.l
277
Analizi
matematici .
lll. Aplicagii
ale
definite
e"-r.rt;">rcgt"r.t*
El
l; ?i,,;';1".":.r:,"*,rTrl
corpului
de rora{ie
determinat
de
*rd,
f :[2,
a]-+
a, f (x)
=2x_3; b) f :
[o,
Bj];,"r44ff:i'ri:il:
a) Corpul
de rotafie
C1 determi_
nat
de funcfia
f este
un trunchi
de con
(Iigura
4). Votumul
acestui-i.r"Ini
o.
con se calculeazi
astfel:
vol(c1)
=
n
If,r'
*la*
=
*
$(+x2
-
r2x +
+e),rx
="(n*-t2{*erll
n
-G2n
( 3
2
"'-)lr--s'
u) r(x)
=
{t"'
x e
[0,
t]
i^-
.
\ ,
lx+2,
xe(1,31'
t.t
tr
,1 i,1::_:li:l:r_.
*1y1ur
corpului
de rotatie
obfinut
prin
rotirea
rL
P.(rrl
roure
,:j[ru|.,T::l::
tlfimii
mirginite
de parabo
tu y,
=
2px pentru
x e
[0,
a] (paraboloidul
de rotafle _
figura
5).
Solutie
Funcfia
care
determind
corpul
de
rota{ie
este
f :
[0,
a]+
D, f (x)
=
p;.
Rezulti
ci:
vol(c1)
=
nJjzp*
dx
:;r
^+l
=
npa2.
z
t
lo
.eolufie
Semicercul
din
enunf
este
caracterizat
de
ecuafia
*'*y,
=12, yrO.
F"rncfia
asociatA
este:
f (x)
= V7=,
x e
[-r,
r].
o'or(cr)
=
^1.(r,
-"r)o*
=
n.( rr*_{Jl.
=4*t
'
[
3)-,
3
*"?U'"
i:ffi;:,I:'
l,T* ::T:r^li *qut
prin
rotirea
in j
umJ
ffi:"titillfd:*"t'i"upe'io;il:;#il:ruilJ'"'[3#',:#
278
Analizi matematici
.
lll. Aplicalii ale integralei definite
E 4. Sa se calculeze volumul corpului obfinut prin rotirea in jurul
axei Ox a suprafetei plane delimitate de arcele de parabolA y
=
4
-
x
-x2 si Y=2x-x2,
cu y>o siaxaOx.
Solufre
Suprafafa plana din enun{ este redatd in
igura 7. Volumul corpului de rotafie C1 generat
lrin rotirea acestei suprafefe este egal cu:
'/
(c,)
=
,l:r$
-
*')'dx
-
n
I\P*-
"
)'
d"
=
6
--n['r(ta-Bx2 *"4)a'
-"!l(*' -4xs
+xn)d'
=
=
n( ru,_
8x3
.4ll'
_n(
n*t_x4
+{)l'
-4e6n
.
[
3 5)l_,
[3
5)lo 15
EXERCITII SI PROBTEME
EXERSARE
El. Si se calculeze volumele eorpurilor
de rotagie determinate de funcfiile:
a) f :[o, z]-+8, f(")= 4x-x2i
b) f :
[o,
n]+ a, f (x)
=
5i111'
"r
t'
[-1,3]'
4, r(x)
-
cosx;
d) f :
[-r,
z]-+ Q, f (*)
=
J*'tr,
e) f :
[t,
z]-+ Q, f (*)
=
m'
f) f :[-2,3]+4, f (*)=lx-rl;
g) f :
[o,
s]-+ n, f (*)
=
JE
-Jx;
h) f :[a, a+1]-rQ,
r(*)=ut-1--a'
i) f :
[1,
3]-+ D,
279
r(*)
=
82. Se se calculeze
volumul
corlrului
obSinut prin
rotlrea in jurul
axel
Ox a curbei definlte prin:
,"4}r(")='=fi,
*.[Jd,e];
x
(r)=-m,
xe[o, 1];
Vx-+l
c) r(x)
=
rE,
x e
[a,
s];
d) r(x)
=
#;,
x e
[o,
r].
APROFUNDARE
A1. Sn se calculeze
volumr.ll
corpului
de rotalie determlnat
de funcfia:
l- r'l
G;}
r
'
lo,* l-r
a, f (x)
=
arcainx;
L2)
A5. Sn se calculeze volumul
corpuftai
obtinut prin
rotirea pottgonuftd
ABCD in jurul exei
Ox, dacn A{I,
Q,
B(2, s), c(4,6), D(ro, o).
A6. Fie funcfiile
f, g:
[O,
1]-+
D, f (")
=
=
arGcosx, g(x)
= J;=.
Si se determine
volumul
corpului
de rotafie generat prin
rotirea
-rn
jurul
axei Ox a mulflmii dellmitatc
de gralicele
celor doui funegii.
A7. Se consideri
curbele de ecuafil:
Y=-x2 +3x+ 4,y=3x-x2,
unde
y>o.
a) Si se reprezinte gralic
aceste
curbe pe acelagi sistem
de axe de
coordonate.
b) Si se calculeze
aria suprafefei
plane
mirginite
de aeeste curbe si
axa Ox.
c) Si se calculeze
volumul
corpului
de rotafie obflnut
rotind in
Juruf
axei Ox suprafafa plani
cuprlnsa
intre cele doui curbe
Si
axa Ox.
calculul
limitei se dovedeste
largd de nofiuni
si
tehnici
c)
dl
t'[o,i]-+
a, r(x)
=
xxr
f :
[r,
e]-+ a, f (x)
= Jf h*;
f :[L +]-+4, f(x)=lsx+4-l*-sl.
,t3.
A4.
-
I I rl
Fie f :
l-;,;l-+
a,f (x)
=
fr=-
-
x. Si se determine
volumul cor_
pului
de rotatie deternrinat
de func_
gia
f.
Se consideri
funcfia
r:
[r,
G]-+ a, r(x)
=+
hVx.
Si se determine
volumul corpului
de rotafie determinat
de funcfla f.
Si se determine
volumul
corpului
obfinut prin
rotirea in jurul
axei
Ox a curbei de ecuatie
(x
_
C)y2
=
=
x(x
-
3), * e
[o,
e].
A
Calculul
unor limite
de giruri
Y
folosind
integrala
definitf,
In clasa a )il-a
s-au studiat
diferite
metode
de determinare
a
limitei
unui gir
de numere
reale.
Pentru anumite
Fimri
de numere
reale
uneori destul
de laborios,
antren6.nd
o arie
de lucru.
280
Analizi matematicd o
lll. Aplicalii ale integralei
definite
)orpului
gonulEi
A(1q,
r(*)=
rrpului
,rea
in
mitate
,i.
tii:
unde
rceste
xe de
afefei
rbe gi
pului
jurul
rinsi
ea
rgte
rici
irl'':.9"-
Analizi matematici
.
lll. ale i delinite
>O,Vne N*, rezultd
Exemplu
J.asedetermine lim(
'
*
1
*...*
t
',].
n-*\n+I n+2 n+n/
l.:nsiderAm sirul (a.,), ."
=
-+
*
-+
* ... *
I
n+l n+z n+n
n
Studiul convergentei pirului (arr).
rl Sirul (arr) este gir de termeni pozitivi qi O < a, . r
-!
< 1, V n e N*. Rezultd. ca
n+l
ro-- a.) este sir marginit.
hl Deoarece &n+l-dn==f-*=-l
^-
1
=
2n+1 2n+2 n+l
c: .l
(folosind
elemente de analizS. matematicd. de clasa a XI-a):
28r
2(n+1)(2n+1)
:s .-'l este sir strict crescd-tor. in concluzie girul (ar) este qir convergent.
.
)eterminarea limitei qirului (ar)
?entru determinarea limitei qimlui (arr) se r.'a folosi sirul:
.tll 1
-xr),
x,
=
j*r*d*...+--lnn,
n e N .
?entru studiul convergenf.ei
Eirului
(x.r) se folosepte inegalitatea
-!
. h(k + ii-
k+1
'1
"
- -c'
s. <
i,
k e N .
(1),
obfinutd. prin aplicarea teoremei lui Lagrange func{iei
11,
i
-k.
k + l]-r a, f (*)= lnx (tema).
r(U
-*em xrr*1
-Xn =
"_
-ln(n+I)+lnn
<0, V n e N'.
RezultA cd. girul (xrr) este monoton descresc6"tor, deci este mArginit superior de
lerrenul xr
=
1.
lnsumind relafiile (1) pentru k=l,n se ob{ine:
l*l*...o
1,<ln(n+t)<
'
2 3 n+l
\ /
. :-** . *
1,
inegaliteti din care se obtine xr, > ln(n+l)-lnn > 0, V ne N*.
2n"
RezultA cA
Sirul
(x,r) este monoton
$i
m6.rginit, deci este qir convergent.
X.gatura intre qirurile ("")
Ci
(xrr) este datA de relafia &n
=
X2n
*
xr, + ln2"
Trecdnd la limitA in aceasttr relatie se obfine c5. lim ar,
=
ln2.
SoLutia2 (folosind
elemente de calcul integral):
Termenul general al qirului
(a,r) se poate scrie sub forma:
""
= i
-+
=
1
i
-L
=
1i
r[,E).
tzl
unde r:
[o.
r]-+ a, r(x)=
+ -n
fi,n+k
t
rfir*!
"ft'("/'
"'r-"''r '
*"\'-'f
1+x'
Se observd c5. relatia (2)leprezintd.
suma Riemann asociata. f'uncfiei f pe intervalul
: 1]. diviziunii o"
=[0,
!.2 E,
.l) si sistemului de puncte inrermediare
\nnnn)
(t
2 k n\
-
-t_
_ _ I
:-
-l
l.
-
\n n n n)
::
ii
,:ii
:
1:
i1-
!
I
:. ,
l
t,
:i
ii
:'
Funcfia
f este
continuS.
pe intervalul
[o,
1], deci este
functie
integrabir'
pe
[o,
t] s
astrer
lim
f
3,t[*J=
fir1*;o"
=
lj*l*
=
rn(x
+ r)ll
=
rnz.
Asadar,
s,irul
(a.)
este convergent
pi
lim an
=
In2.
> COMENTARIU
solufia
2 arat6,
cd pentru
anumite
siruri
de numere
reare
ar c.ro:
termen
general
se
scrie
ca o sumd
Riemann
aiapata
unei
functii integrabile
pe
un intervar
[",u],
calculul
rimitei
se poate
face
folosinc
integrala
definiti
a acesteia.
gra&/p-".*
llj
1. Se se calculeze
limitele
de
siruri:
a) lim
lP +2P
+...+nP
,
( t
z
n+o
"rr-'
p e !r:
b)
_lim *i
";
+ 2ei
solulfe
n+o
nz
I
a) Fie girul
(a^),
&,,
=
lP + 2P +...
+ nP
rermenur
-.;J;-*
"J:f
.l:,'
o
Analizi
matematici r
lll.
ale integralei
delinite
n\
-l
+...
+ nen l.
)
In acest
sens,
refinem
urmdtorul
rezultat
general:
282
0,ll s
$r t4 *,;.4i1
*
=r-[])o
*[?)o.....1,l'j'.]=
t
ifr)o =l
ir(E). unde
* -
.,:
[.) [,rJ
-"'-[;J
]-
;6t;
)
-
n#,'[']'
:
-f.
1]-+ D, f (x)
=
xP este o funcfie integra-
irmi.-; pe
[0,
1]. Conforrn teoremei anterioare,
nm-ilta ca:
, rl
{r- a-
=
ltf
(")ar
= frxpdx =
*o*l
| =--l-
:l-"
J0-\
'
Jo
p+tlo p+l
Deoarece f este funcfie integrabilS pe intervalul
[0,
1] se ob!.ine cA
_1e-
u.
=
fif
1";O*,
ceea ce trebuia demonstrat.
b) Fie pirul (b"),b,.,
=+[."*
*2.?+...+t.;l
-Il
l' ,,
n,
l.
,
Atunci u"
=1[]"i
*?.?* *r"ll=
I
if:1":
=
t
irf!),
unde
"
rL" n n
_l
nfi\n
)
nrj'
\nl'
:
-r.
1]-+lD, f (x)=xex. Deoarece f este funcfie continud pe
[0,
1], deci
mregrabila
pe
[0,
1], aplicAnd teorema 4 rezultd'ce [31b,,
=
jjf
1";a"
=
=
i-xe"dx
=
fi*("-)'d*
="."1:-
jje-4"
=e*(x-t)l: =t
E 2. Fie f :[0, t]+D o func{ie integrabils
pe
[0,
1]
si +irul
(.,,),u,-,
=
=
I
*ffzk-t).ne N*.
nfi
\
2n
I
a) Sa se arate ca
HXa,,
=
fif
1";a".
b) sa se calcule ze rim(=+.=l=
+." +.+)
-----
;-;;[2n+I 2n+3 4n-L)
qpi-une
a) Consideram diviziunea 1,.,
=
[0,
!
,
?
,...,
+,
'1, ...,
"
\. nn n n
gstemul
de puncte intermediare
| =
(6r,
Ez,
...,
k,
...,
Er,),
n e N
':-
-2k-r. [o-t,5-.l, o
=
t, n
(miilocul
intervalului).
:"
2n
-L
n'nl'--
r
Rezulta cd a,,
=
*Et,rk)=
oo. (f,
E).
rl
I
n)
-l'
Fl
n)
t,
unde
/
-F
,Tti-Flri.rTr.--
- r]]]:rl::lr:]:]:
dd.e-i#]Fd!:@s@"f
a:i 11
b)
considerdm
""
=t;*-u,*+...+*=
t=--L -
I
+ I r r
n
;^,- ,:"-"
+n-r
F-,2n+(2k-t)
=
*p,t5
=;
*p,r[+#)
unde
r :
[o,
r]+
a, r(x)
=*
este
funcfie
integrabili
pe
intervalul
[0,
tJ.
Aplicand
punctul
a) se
obtine
ta:
u*[
I
*--l--
I
;31(tn+r
*
2,,1T+...
+Z;-)
=*
firt*ldx
=
I
IJfr*
=
I
.r'(*
. r)
l;
=
tnJi.
EI
3' Fie
f :[o'
r]-+(t'
+m)
o funcfie
continuipe
[0,
1] qi qirul
(a,).
""=mneN'.
a) sa se arate
"t
jg",,
=
"1J,"{*)*.
"'Js6secarcureze
#gm
Analizi
matematici r
lll. Aplicalii
ale
a) Termenul
general
al qirului
(a")
se scrie
sub
forma:
ln
An
=
?)...r(l)
n)
\n/
,(
r)
;)
f(
i
r"r[!)
{=l \n/
=
"*l'"'[*)*r"r(?)*.
*r"'(*)J
=
"*;
u
!:
)
:
il:li;:T"Ti'l
j
;Jj;il"j
bil6 pe
intervalul
[0,
f].
Rezurte
ce
l
ri-f *
"[]')
't$
",.,
=
""-i;
"
6'(
n
j
=
.j
o
s{")a*
=
.iJ,"
r{*)*.
". "oll:ili,::t
punctul
a) pentru
runcria
r:
[0,
r]-+
a, r(x)
=
r + x pi
fg
m
=
"lJh(**4a*
=
"xrn(x+g
1r
-r,ifi o-
=
.,,j
4
e
284
-:r{ir'
EXEBCTIil
$t
PRoBLEME
91. Si se caleulze limitele
(.") folosind integrala
daci:
.12n
EJ 8o
=
--; * --;
+... * --;i
ll' n' lto
EXERSARE
sirurilor
definiti,
APR.OFUNDARE
285
V. * dF *... * dF
n
11
il-
=:r-:+.,.+
-^
vnz + 1 Jnz +22
I
!---.
Jn2 + n2
.11
r
a'
=
W--;E;;:=;
+'..r
I
I--
J4o^2
-"^2
8n= e)
f)
""
=*[(*)..(:).. .(;).],
,
r+Jz+Js+...+v[
dn
=
-_______,
nVn
d) ao
=
*:p
+
2+r
+... +
n
f,-.
'
tt2 + n2'
A1. Folosind integrala definiti, s[ se
calculeze limttele girurilor
(""),
daci:
-(rI
a) atr
=
"
[p*,;z
+
,4
"nz
+ ... +
,
I
).
'n2+gn2)'
b) ao=+*-=--!-*...*4,
-
./n(n
+ r)
./n(n
+ z)
Jzn,
'
. 1( t 2 n\
c) ao=;5[ffi*15;+...+76)t
-.
t(r 2 t')
dr ar
=;u[t6*u5;.....o6;J.
A2. Si se calculije fimitele girurilor
(.") folosind lntegrala deflniti,
qtiind
cd:
.nn
8J n''=l_dt+V_*+...+
n
!-.
'
n2
-4n2'
t( r2
22
b) a,,
=;[#;+
r;i;+
32 ttz )
!-+ r-1.
'
gnz
-9
an')'
. n+l n+2
c, an
=
V;p
+
^1rz
+ ... +
n+n
f-.
'
n2 +'^2'
d) a,
=
1[r"[t
*
3992)*
n[
\
n
)
* m
(,r
+
2oo8)
+ ... + rn [t .
l).l.
\
n/
\
n))
lI3. Folosind integrala definiti, sd se
calculeze:
g
2k-r
a, um
)
--_----_'
-
;;
#1
"1@r.
-
ry . a",
'
b) lime*i-^
l--,
'
;;;
'#urrr.r
1zr
_
r;2'
u*[
-l
*
1
*...* -t ),
n-*\3n+2 3n+5 6n-1/'
-.
(
1 1 I
llml-t-*-*...*
nx\n+l n+v'3 n+J7
e)
d)
il
fr
aE4*i!r':.::::&
I
2
T
e
ul rim
*.
!-+o
Vn
A5. Sd se verifice
egalititile:
a) timl[.o"3-. -
2n
n+on\
n
l-cosj+"'+
*
"o"
"n)
=
0,,
n)
b) lim
I
i"inkt=2.
n-_ronff,
n
n,
"
fg#ea
*"tg{=-#,
'nkz
u)lg*P,eisinrl"o"fi=
=*(t+sin1-cosl);
") iT*F,"'*=*-''
et4.
S{ se arate
c&:
a) rim
4.
n_+o
n-
.t6,
Se consideri
funcfia
f : D + e, cu
T:r:,::r"a
c{ f (n + r) e
[n,
n + r),
Si se calculeze:
a)lim(
r
-
I
-
;Ji[;;(r)
*;;;1ry
*...
*
r)
+_ t.
n + f (n)J'
b) rim [----t-
2
n__+-[n
+r_f
(r)
-t;;Z:i(2) +
n)
+...+-l
znz _r@))'
47.
Si se calculeze
limit
dac{:
ta qirulut
(ar),
a) a.
=-\- +--1-
*... *_a
^
,
"*;
,*T
,r*
tr'='
b)a-=
I
'.
I
"
n+l_sinz-rr*r_;**
.r2
t...*-
2n
-
sin!
n
Testul
f (pe
doud grupe)
Of .
Si se calculeze
aria
suprafetei
plane
cuprinse
intre
curbele;
Grupa
l: y-xo,
y=
4x;
Grupa
2: y
=
2xs,,
=i;
a2'
si se calculeze,
volumul
corpulur
de rotafie
generat
de rotrrea
functiet
r :
[o,
z]
_+ p,
in
iuruiJ"li
"*, Grupa
f: f (x)=sin2x;
TESTE
DE EUATUARE
Grupa
z; f (x)
=
2sin2
x.
286
(3
puncte)
graflculul
(3
puncte)
stRt'
Analizd
matematicd r
lll. Aplicalii
ale in
Analizi matematici
.
lll.
+Q,
ct
n+lj
4*
]I,.
3d se calculeze limitele:
Jn+1 +Jtt+z +...+JDn
GruPa l: t]lm-,
"^,.;
,J1, .j..-r-i.
-
n-+-\n+l n+3 3n-f/
Testul 2
Se consideri funcfla f :(O,+o)+D,f(*)=2x+axlnx. Si se
a e Q
gtiind ci aria suprafefei mirglnite de graflcul funcgiei f,
dreptele x=1, x=e esteegalicu
#
Si se determine volurnul corpului de rotafie C; determinat
f :
[O,
r]-+ P, f (x)
l+ x2
,."),
le,
(3 puncte)
deterrnine
axa Ox qi
(3 puncte)
de funcfia
(3 puncte)
,t
r
'+
'c)
ui
13. Si se calculeze intelrafa
Jj
f"
(r
+ *2)a" qt limita girului
(a,,),
""
=
*litn(r2
+ ,^'\-r('
-
r)nnl, n . r'.
nlr?
\ /
J
(3 puncte)
(Boco,lq:ureo,t,
iunie, 7 998)
Testul $
31. Seconsidericurbeledeecuafii y=x2
+mx
gi y=x+m, meQ.
a) SE se determine aria .id(m) a suprafef,ei plane cuprinse intre cele doui
curbe.
b) Sn.s1 determine m e Q astfel incflt ./(m)
=
3O.
(4 pwrcte)
02. Se consideri neN' qifuncfia f :[-f, 1]+4, f (x)=cos(narccosx).
Si se determine:
a) volumul corpulul de rotafie Cs;
b) n e N' pentru care vol(C
)
=+,
(3 puncte)
c3. FtekeN..sisearatecilim(
I
*
I
*...*
1
')-ln(k+r).
n-+*\n+k n+2k n+nk/ k
(2 puncte)
287
Teme de sintezi
TEME
DE SIIITEZA
TEIT4A
1
-
Mutftmi
de numere:
e,
SETITL
I op
pnonr,pun
(MULTTMEA
e
)
Ol. Se dau numerele
reale:
.
=
(ri)-'
+
r[,"@.
o,o(e
ei
(
z
\2 r^
---
.t-2
r=
IraJ
.Lo,r25
_
o,25*(_r)*J
a) Si se determine
medil aritmetici,
med.ia geo-
metrici gl
media
armonici
a numerelor
x, yl
b) Si se calculeze
[*
* y],
{y
_
x} si
togi ('y),.
4
C,2, se di numirul
rear x
=
m,
n Z*.
a)
pentru
n
=
r si se calculeze
produsur
primelor
3 zecimale
ale lui x.
b) Si se determtne
mutfimea
A
=
{n
e N
l-x
. N}.
- --'
03. Si se determlne
m e e astfel
incit si existe:
d
@
pentruorieare
xee;
b) rosz#
04. Si se ragionalizeze
erpresiile:
-t
t
-.
t r
ar
161;5.;
t)
q6,;
")5-*;.f=.
05. Si se demonstreze
ci:
a)
-:--l-
.
I
-'
t tz + z,ti-
-d-_*E
-...
=
;ffi;f
=, -';=, v n e N';
b)
i+#.**...*#>..6,
v neN*.
06. Se dau lntenralele
de numere
K=(r-x,
B).
rvalele
de numere
reale
t=(-o'
*')'
t=(*'-r'
+o)
Sl se detcrmlne
x e e pentru
care:
a) K este lntenral
etmetitc;
9t
.*4d[r
288
Teme de sintezi
b) K este interval centrat in a
= -1;
c) J este veciniitate a punctului
a
=
3;
d) KcInJ.
Si se aduci la forma cea mai simpli expresiile:
a) rogs,s,
(?t)+
tog
,
!;
b) loz
(m"n)
-
loga 884 + log" s
-
*St/ffi.
s Fie mulfimea A(a, o)
=
{* I
*.,o, +.o), b > a}.
a) si se arate ci A (r, 2) este mulfime mirginiti gi si se afle inf A, sup A.
b) si se arate cd. A (1, 1) este nemdrginiti superior qi si se determine
mulflmea minoranfllor.
fg. Se considerifuncfia
f :e-+n, f (x)=
o**1 :.
Si se determlne Imf.
x"+x+l
:n0, Sn se determlne mulflmea de adevir a predicatelor:
r) p(x),
"(*'
-
3x+ t)(*,
-
sx- e)
=
5, x e N,,;
b) p(x,v):,,(zx
+y+2)Jz +(cx+y+b).F=o, x, yce.,.
Sprur,2 np
pnonr,pnan
(Mul1ruEA
C )
f 1, Si se determine x, y
le pentru care
are loc egalltatea:
"
(++syt).(+-o")=
=2(y-x)+r;
3+xl x+v
lrl
-r_---_-1.
(3 -
2t)
(e
+ zt)
)2.
c) (x+ 2y+ i)(y
-
i)
=
(r+x+ i)(s
-+i).
si se calculeze opusul, inversul, conjugatul gl
modulul numd.rului complex
(r-i)(Js+i)
z=
, ,.
1+i
Si se determine numirul complex z in
- r
-2+4i
aJ z-
=
-:------:-i
bl 2z+z.z=4+2ii
'
2+7
33.
cazurile:
c) ilzl+lz-!=1+i.
289
05. Fie A={*.
cl ,;=r,lr="*l=r}.
o""u s=
I
z, atunci:
I I
-.
lz_sil--J
"_h,-,^
a) S=r-Zi;
b) S=3; c) S=l+2i;
d) S=
_!_2i.
55
(Admitere
ASE, Bucuregti,
06. valoarea
expresiei
t
=
i'i'
'i:
""
'72oo7
ErEr &
=
iP *1";;70.t
""t"t
Teme de sintezi
04' Fie s suma varor'or
distincte pe
care Ie ia
""
=
l*"
.
*1,
x2 + x+ l
=
O, n e N*. Atunci:
a)S=4;
b)S=3;
e)S=E:
d) S=s;
e) S=tz.
(Admitere
ASE, Bucure$ti,
I
a)
-i;
bl 2oO7; c) O;
d) d=1.
2-i'
07. a) Se consideri
ecuafia
x2
_4x+E=O
cu solufiile
x1, x2. Si se
x?1+x/,
xf +x!, xf +x|,44!*
*1*u.
x?
_L
xZ_r'
b) si se formeze
ecuafia
de gradul
2 cu coeficienfi
reali care are o sol@
dati de ,,
=
I: {.
08. Se conslderi
ecuafia bipitrati
x4
_2mx2
+ (m + l)2
=
O, m e e. Si se detcry_
mine m astfel incdt ecuafia si aibi:
a) toate solufille
in
O \ D;
b) doud solutii reale.
09. Se dau numerele
complexe
zt
=L+iJd si zz
=l_i.
a) Se se scrie sub formi trigonometrici
z, qI
zz.
b) si se calculeze
("r"")'o
,(t)t' si ridicinile
de ordinur
4 are numirur'i
21.
ClO. Se consideripuncteleA,
B, Ccu afixele
ze.=6+Si,
z6
=Z
_Bi,
zc=_2+4L
a) Si se calculeze perimetrul
triunghiului
ABC.
b) si se determine
distanfa
dintie centrul
de greutate
al triunghiului
si
centrul
cercului
circumscris
acestuia.
c) si se deterrnine punct'r
o (+ + bi) stiind ci este coriniar
cu punctere
A si B.
r-"-*y,
290
rl
t_l
xni'
'.rerti, 7
+1#;:1id *i-
Teme de sintezi
TEIT4A 2
-
Funcfii. Propriet[fi
-
SETUL 1 DE PRoBLEME
Fie func!.ia f : Q--+n, f(x)
=
ax2 +bx+2, a, b e Q"
a) Pentru a
=
O, si se dea exemplu de o
funclie f care sd fle strict crescfltoare pe A
qi
de alta eare s[ fie strict descrescitoare
pe D.
b) Dacd b
=
O, si se precizeze paritatea (impa-
ritatea) funcfiei oblinute.
c) Daci a
=
1, b
= -3,
si se arate c[ funcfia f
este mirginitd inferior
qi
si se precizeze dacril
este funcfle convexi sau concavi pe P.
[x+m, x>1
Sedifuncfia f:P-+lF, f{")=l
q
^
L-*"*2x,x<L
a) Pentru $r
=
O s{ se arate c[ funcfia f este
inversablli si
sd se deterrrine f-1.
b) si se rezolve ecuafia 4[f (x)
-
r-t (*)]
=
7
-7x.
c) Si se arate ci funcfia f-r este strict crescitoare pe
p.
Si se studieze injectivitatea
gi surjectivitatea func$ieil
e) f:C-+0,f(z)=22+1Zt
b) f :C-ro, f (z) +zt(i\=22+32,v ze'C:
c) f : Q \
{-2}
-r
Q\{e}, r(x)=T#
Fie funcfia f : Q
-rn'
f(x)=3x+4. se se determine funcfia g :p-tlQ cu
sroprietatea
ca
(r.
g
"
r-1)(x)
=
f,*
+ r.
Si se studieae periodicitatea funcfiei:
l'nl lnl
ti f :z-+a, f (n)=t;j.t;j'
bl f :Q-+4, f(x)=2sin3x.
5i se arate c[:
rl turctia f. :
-,/12(p)
--n
'Ar(n\,f
(X)
=
X2 nu este surjectivi;
bl functia f,:Sr, -+S' f (x)=oxd-l, unde oeS'
este funcfie inversablli qi
ri se caleuleze f-Ll
e; fuacfia f :Zr, +Zr f (x)
=x2
+x+i tt,testebijectivipentru ne{2,3,4,5} .
29r
+l
*r
&
I
t
t
i
L
L
E
jj
rt,i
,I
:
Jt
ised
--1
+
lhiutld
le.A.
n
Teme
de sintezd
+)
-+
{r,
z,
g,
4} inJective,
veriflci
egalitatea:
b) f(r)+f(2)=s2
or.
Fiefuncfla
f :e-+e,
f(x)=/to-4.34x+l+12,
x<t
a) si se arate
ce pentTu
"
=
rt;ffr;ilLlri"t"..
b) si se studieze
continurtatea
iuicgiei
fdrscutind
dupi
a e D.
(_
oz. se consideri
functia
f :
[o,
z]_+
a, f (x)
=
.|li'J='r,o'
t,
Fie
A={(n,
*,
s)en3
lf
derrvab'-r"
,"|;i,nr=',t'i,
(p+m+q).
Atunci:a)
s=Z;
b) S=_l;
c) S=o;
d)
"=ro,
u)
"=(n;:;)."'-
"
(Admitere,
ASt,
Bucureg
tt, t
d
os.
Seconstderifunctra
f :e_+D,
f(x)=1_r1t.l["."
EJ*o).8,
a, bee.
Dac6
A
=
{{",
t).
o',
I
f este periodici
cu perioada
2 qi
continu.
in x
=
r} r
) s=,
I
(a+b),
atunci:
-J'
(a, b)eA
a) S=2;
b) S=_t;
c) S=O;
d) S__S;
e) S=4.
(Admitere,
Economie
generald.,
Bucureqti,
2OO!D
04.
se consideri
runcria
r:
D -+ a, r(x)
=
[
lx1:l:;i
e[2, +].
a) si se determine
parametrii
a, b e
p
"h;ff
n*Ii;r"
prrmitive
pe
e. b) Si se determlne
prlmitivele
funr
c) si se arate
ci pentru
.',."
"ltl.t;::::T"'iTrll,lJ;.
pe
intenrar'r
[-r,s].
d)Sisedetermtne
a, bee
astfelincat
ff(x)dx=14 Fi
ff(x)dr=39.
05.
Se consideri
functla
polinomlali
f
a) Si se determine
a e D
stiind., ;,1_:;
;j-,
=
x5 a
o*3
+ 8Ex-
2.
:iffJ"H,.:
i"
rrl;
j,1 jr"rl
t eciz
e ze tnt ervar
ete
de m on otoni
e
si
c onvexitat
e
_
07.
Cdte
functii
f :
{1,
2, B,
a) f(r) .t(2)=
+;
SETUL
2 op
pnosr,sMr
292
p.
.1)
Teme de sintezi
f,6. a) si se demonstreze ci suma a doui funcfil convexe f, g ! r
-r
D
(I
interval
deschis) este funcfie convex6.
b) Si se arate ce urmitoarele functii sunt convexe:
f : Q -+ A, f (x)
=
ax4 + bx2 + cx + d,a, b, c, d e e
qi
a, b > o;
h: (O, +o) -+n, n(x)
=
4x4 +gx2
-Ex+Z+logl
x.
E
@acolaureo't, 799g)
)7. Seconsiderifuncf.ia
f :D-+e continuiqi a>O astfelincet:
J'*"r1t;at=3,
v xee.
Si se stabileasci valoarea de adevlr a propoziflilor:
a) f este periodici;
b) f este injectivi.;
c) f este surJectivi;
d) f este mirglniti.
-
Ecuafii, inecuafii,
Sgrw I os
pRonr.nup
TETUA 3
sisteme de ecuatii si inecuatii
-
31. Si se determine x e Q in cazurile:
.2x-l
(x-l
2x+1\

t_. _
I,
s
-[
2
'
s
)'
b) 3x+re[zx,x2+r].
)2. Fie funclia f : Q -+ D,
f (*)
=
(zm + 3)*,
-
2(t + 3m)x + z,
meQ.
a) Pentru ce valori ale lui m graficul
funcliei f intersecteazi axa Ox in doui
puncte distincte?
b) Se se determine m e
p
pentru care
gralicul
funcfiei este situat sub
n:a
Ox.
c) Sn se determine m e e astfel incit
ecuafia f (x)
=
O si aibi solutiile
negative.
d) Sn se determine m e e astfel incit
solufiile x1t 2t2 ale ecuafiei f (x)
=
O si
verifice relafia x1 + 2x2
=
g.
I
C3. Se consideri ecuatia *'
- l*l
=
mx (x + t), m e e.
Daci M
=
{-.
D
I
ecua}ia are exact trei ridicini reale distincte}, atunci:
a) M=(-.o,-11;b) M=(-r,r); c) M=(2,*.o); d) M=e; e) M=e.
(Ad,mitere
AS.E, Bucuresti, IggZ)
293
-:?a- * 5t
-E-+4
::rt**--
=5*
:
=
i :
_
Teme
de sintezd
04.
Fie
A={{*,
")
ezxzl
l1llj_*_3,
l=ll=y+3}.
DaciM-
S
x
-.vq
rv':
6,!.^-'
atunci:
ff;
ur
*=3,
c)
M=
f;:
al
M=z;")
M=#.
07.
pe
D se
definegte
legea
de compozitie
a) Si se rezolve
ecuafia
2z o
4x
=d,
b) Si se rezolve
in
N* ecuatia
Cg
"
Cl
"
Ci
=
44
+ n.
c) Si se rezolve
in
e lnecuafia
x o
t2
s l.
08.
Si se rezolve
sistemul
de ecuafii:
AI
=
roAI-',
cI
=
3"1-.
OfO.
Si se rezolve
sistemele
de ecuafii:
.,{*'.:"-="
; br [x2+vz=g
[z+2v*r =
19' ",
lroar*_ro-go"
=rt
")
(z
-
o6)""
+
(z + +"6)"*
=
ro.
06.
Se di functia
f : D
_+
e, f (x)
=
tE:
tg rx.
a) Si se determlne
D.
b) se se determine
x e D, astfel
inc6t
termenul
al crncilea
din
dezvoltarer
binomulut
(r
+ *rt-))6
sln fle tE.
05.
S{ se rezolve:
",ffi.rffi=f,
b)
G;t>r-x;
(Admitere
ASE,
Bucuregti,
(Bolco,laureat,
(Simulqre
Bolcalaureqt,
2OOO,
,,o" prin
xoy=x+y_1,
V x, yee.
(Bqcc,llrurest,
2OO2)
(Admitere
uniuersitq.tea
Tfqnsiluqnis.,
Bra?ou,
2OOZ)
09.
Si se rezolve
ecuatiile:
a) Zsin2x+Ecosx_4=e;
b) sinx
+ 2sin3x
+ sinEx
=
g;
c)
Jdsin 2x+cos2x=2.
.l
{3"-Jilr
=s
[-x+zg}le=5'
294
SETUL 2 oP PnosLP[{P
11. Si se rezolve ecuafiile:
I x i I lx+i l+il
")
lr**
i**l=lr-i **il'
lx+1
ut
l*-r
lz*+o
x+3
x
2x+ 3
x.l
xr
I
stii
*rl
*51
+tl=o.
rl
za.
),
2x-
x
2
2
ind C8 X1' X2'
J2.
l*t
x2
Si se calculeze determinantut
D
=
lxz
xg
l*s
x1
x3 surlt
solufiile ecuafiei xs
-2x2
+2x+L7 =O.
(Adrnitere llniuersitotea
Bra;ort, 2OOO)
S[ se determine a e P astfel incit ecuafia:
|
2-a a-x *-ti
i
t
-
*' x2
-1
|
=
o si aibri o rldicini dubli numir intreg'
lz-a-zx
x+a *-21
Si se rezolve ecuafiile matriceale:
13.
"
[;
;)
-=(l
I l)'
b) A"
=[?
l)' ""u"
Ae't(2(a)
r5 Fiecr,p.se,"=[l;:
t::)
r=[l',i:
: :)
""sedetermine
signatura
permutiritor cr,
9i
p qi sn se rezolve ecuafiile:
a) alox
=
p16; b) a-zoorp-ror -
1ap)5o.
f6.
2x+y+32=l
x-y+z=-l
x+2y+mz=m
(Admitere llniuersitate
a Craiau o, 2 O O 4)
)7, Se di sistemul de ecuafii liniare:
(z*-v+z-t=l
,1"*"
+az+t=-1,
a, beD'
I
fx+Y+
z-t=b
a) si se determine a gi b astfel incdt matricea sistemulul si fie de ran$ 2 si
sistemul si fie comPatibil.
b) Pentru a
= -l 9i
b
=
I si se rezolve sistemul'
(Brrcg,laureo't, 1999)
295
(z
I 3.1
Fiematriceae=lr -1
r
le.a3(n).
l.r
2 m)
a) Si se determlne rangul lui A in funcfie de rn'
b) Pentru m
=
I si se calculeze A-1.
c) Si se rezolve discutflnd sistemul de ecuafii liniare
t-i
,:{:
-1:
:;
ll
I
,t
Teme de sintezi
Teme de sintezi
08,
Si se rezolve
ecuafiile:
a) x1-l5x2-16=o;
b)
c) xa-gx3+14x2_gx+r=e;
d)
3x3+zx2+Zx+3=e;
zx4
+xs
-4x2
-lox_4=g.
09.
Si se rezolve,
ecuafia
in condifiile
date:
a) 4x3
-
r2x2
+ I' rx + 3a
=
g,
daci soJugiile
sunt in progresie
aritmetic{;
b) 2x3
-
(x
+ a)x2
+zx
-z--ol?"u solufiile
suntin
progresie
geometrica:
c) xa
-
ois + ir,
_;;'.r;,;
."o
u,
xr
=
B
_
2Jr.
d) xa- 4xs +x2
+ax_ 20=;',".-o
ur
xr
=2+i.
OtO. Fiepolinomul
f eZs[x],f
=X4.f
aX2+OX+b.
a) Si se determine
a, b e Z5 stiind
ca f ;
(x + a)(x
+ a).
:iffiT
I
=
b
=
i si se descompun.
porinomul
f in produs
de factori
rre-
c) Daci
dezs[x]
este
c.m.m.d.c.
al polinoamelor
g=Xs+6x+i
st f
pentru
I
=
b
=
i, sri se rezolve
ecuatia
d (x)
=
6.
:Hffi.
alte posib'itatea
ca polinoamele
f gi g si aibi cel pufin
o ridicini
Qll. Si se arate
c6:
a) daci
A
= ft
b\
(c u)..r6(c),
atunci
:_,
_(^+d)A+(ad_
bc)t"=gr;
b) extsti
o matrtce
* .
4r!"),
pentru
c-a11
rurS
(rvr; * rang (rU2
)
;
:l$il:tr:|l:'
B E
'il2(6)u"tu
riou""abili,
atrirtr
matricei
Br este
inver-
d) daci
matricea
D e,,//2(C)
veriflci
relafla
rang(o)
=
trng(D"),
vrrl'li.
rang
(D)
=
""ng
(o2), atunci
(Bdco,lqureat,
2OO6)
Ol. Fte trtunghtuf
fnC
qi
M, N,
p
miJloacele
Iaturilor
[BcJ,
[cA],
[AB].
sa se demon-
.streze
ci pentru
orlce punct
O dtn plan
au
loc relaglile:
a) OA+dE=2[p.
b) OT+dE+oe
=otlf +6N+6F.
02. Se consideri
c(8,
8),D(3,
;:""t'*
A(3' 2)' B(8,
4),
a) Si se arate
ci vectorii
dE
Ci
eD sunt
vectorl
coliniari.
b) Si se determine
coordonatele
punctului
Mdaci
Allyl=E_eD.
TEII4A
4
-
Elemente
de geometrle
plan6 _
296
ire'
cif
lcini
inver'
rtuncl
20,06)
Teme de sintezi
f,3.
c)56sedeterminecoordonatelepunctululNastfelincitBCNDesteparale-
logram.
Jt"Se
".
arate ci punctele C, M, N sunt coliniare'
Fie D, E, F miJloacele
laturilor
[aC]' [CA]' [AB]
ele triung[riului
ABC' S[ se
arate ci:
a) 6'nd+nE'6+cF'E=o;
b) d6.Ee+6E.6+6F'ffi =
o, v o e 3'
s[ se veriflce daci au loc egalttiftle
pe domenlul de existenfi:
sln2x sinx+cosx
al
----
-
-
; =slnX+cosx;
'sinx-cosx
tg'x-l
b) 2(sin6 x + cos6
")l
r("rrrn r+ cos4 x) + r
=
o;
cos(-48o') tg5?oo.sin675o Jo
-
r
---:-
,
et
cos66oo cosgo0o
6
)4.
35. Si se calculeze sin(a+b)
qi cos(a-b) daci
(n
\ / s7r\
".
[;,n),
o.
[",
tJ.
35- Sl se aduci la o formi mai simpli expresiile:
. s7n27x + sinl3x
4l
-r
'
cog41x- cosx
sln2 3x
-
sinz 7x
9t-
-'
"o"2
gx
-
cos2 7x'
c) sln2 x + 2cosacoaxcos(a
+ x)
-
cos2 (a + x);
a) tef,+ tgx *rei,.
:I.jlr Sl se demonstreze
c[ pentru oricare 8, x e l) au loc rela$iile:
")
(r
-
stna)x2
-
2xcosa + I + slna ) O;
b) sinax+cos4"t].
2
36
Se di triun$hiul ABC in care se cunosc a'
=L2,
B
=
1O5o' C
=
15o'
a) Si se rezolve triunghiul ABC.
b) Si se caleuleze arla suprafetei
[ABC]'
c) Si se determine lungimea medianel din A'
d) Si se determine R
qi r.
m se dau
punctele A(a+ l,2a.1), B(sa
-2,8-
:-), c(4,6), D(1, O), dls'
tlrcte. Si se determine a e P in cazurile:
a) c'entrul de greutate al triunghiutui ABC este situat pe prlma bisectoare a
sha
=
q.
sint
= -|.
qi
5' 13
r{
:l
il
:i-jl
..;1
ai
:i
1i
*i',
a
i,
trti
"i'
t!
i
ii
il
li
';li
axelor de coordonate;
I
297
Teme de sintezi
b) a1nc1=f,:
c) A, B, D sunt puncte
coliniare;
d) dreptele
eA qi
Cp
"rrrrt
p"oi"f",
e) dreptere
AD.ei
BC
""";;;;;;;iio,rrrr";
0
punctele
A
9t
B
"""t
uiai
JJperi.ru
u" d,reapta
CD.
TEIIIA
5
_
giruri
de numere
reale.
Limite
de funcfii _
01. Fie
(a") o progresie
aritmetici.
a) Sri se determine
&1 qi
ralia
r daci
2ag
-3a2
* 81s
=
42 qr
a2.tg
=
ll2.
b) Si se calculeze
suma
Sr,
=
i
"a"
k=r
c) Si se calculeze
lim
S,
.
n-+@ n}"n
02. Fie
(ar) o progresle
geometrlci
in care
a3 gl
as sunt
respectiv
cea
mai mici gl
cea
mai mare
solufie
a ecuatiei
1.
;
Lr
+ log+
(sx
*
z)]
=
log4
(r +
Jrox
-
r r) .
Si se caluulezr
e
)suma
S=
I.o"
k=r
(Admitere
ASE,
Bucurerti,
2OOZ)
o3'
?H,"rT;eIe
pozitive
x, y,
z sunt
in progresie
aritmetici
cu ratia
r, iar r
este:
unt in progresie
geometrici
""
,al.
-,
n l, atunci
x + y
+ I
a) t2;
b)
_12;
c) 9;
dl T;
e) lS.
(Admitere
ASE,
Bucure,
ti, 2 OO2
b) Iim
n '-cos n
.
n-+@
n- + I
o)
j1i(Ct. &,
-
J;{;),
05.
Si se determlne
constantele
reale
astfel
incAtl
a) Iim
(n2 + an-
bt'
)
-
..
n-+.[
n+2
n+rJ-",
04. Sn se calculeze
limitele:
n
i'*(F;.;u;.....;-),
c)timlft*l,
t
r)
-';;rr[^-5*b'*"'*FJt
e) Iim[n+r
*
3t
']o*'
n_+.\2n+l
6n+1J
298
"
f-*(
(
n+P 12n+r 1
q
tim!8+-=;-t =-,
r+=\ bn'+5n+4)
e
L se determine a
p
pentru care funcfia
qrcc1ficat:
(3x-4.x2-l
I
f(r)
=
ttr"
-
1)x + r, x <
-r,
xo
= -l;
$ se calculeze:
x2+x+3
d fim
----
^
-i
z+*d3n-5X+l
x-4
ai
llrn
4--i
x+ J2x+1-3
cos 4x
-
cos x
Elu--..----.-._.---:--1-_l
"
r+o
gitl
2x
.
sin 3x
3t-g
3
Yrz x-21
i$
H'
tg (L+ ex)
.
z+o 2xo +x
(
dx-2 1x+2
E
limrl+-;-i
i
r+o\ xo +x+L)
Teme de sintezi
f : Q -+ Q are limiti in
Punctul
rafia r,
mci x+y
turegti,
lli se determine asimptotele funcfiilor f : D -+ Q:
o,
"'tdffi36'
d)lim4-!Z**l
-
x--+9 ./x
-
3
fl ltm
x2+x-6..
'
x-+-3 arctg (x + 3)
ax ox
hl ltmu
-'
i
'x-+o4x-3x'
u)f(x)=#'
d) r(x)=**.
ln
(l
+ sin 2x)
lim_=#:
x-+o ln (1 + 2 sin 3x)
'
._---x3-22
,.,oIJx2+zx-sl
r-rl x+2 I
\,/
_2
r, f (x)
=fp,
xlxl
6i f (x)
=;ri'
5t se calculeze limitele de
giruri:
"
l**(" *
.h-*.....;*;)'
2nz +5n+2
-
N
*m
l(-:-*
-J-
*... *
-J-],
E+on[R/e+1
\iez+1 t/e"+f/
Teme
de sintezd
-
Derivate.
n, !p"*
I DE PRoBLEME
vr.
sa se
studieze
continuitatea
litatea
funcfiei
f : D
_r
il--
a) f (r)
=
xfxf
;
b) ffx)-1x2sinx,
x<o
\,
[n(r+*2),*ro;
c) r(x)-{G:r,
x>r
larcsinx,
xe[_1,
l).
02'
si se
determine
parametrii
reari
astfel
incdt
functia
f : D
_ o
"ii"
u"iiij.orru,
a) f (x)
=[*"
*ax-2,xe[r,
z)
[u*r-2x+c, *.(2,
+.);
b) f(x)
=
{t"".tg*
+ b, x < o
[2ax+l,x>O
TEMA
6
Primitive.
Integrate _
gi
derivabi-
03.
Ele funcfia
f:D
\
{_ei
_D, f(x)_
m:(+n
n astfel
incat
,,rr.^ ,,'u lr,-'tl-;;;'
rD'
D e D'
incrinatila
4doffi::#]".
2)es1'
rar
tansenta
Fiefuncgia
f :D+D,
f(r)={t"lt-x),
x<2
ar ex
^- -
-
Lax"-x(za-b)
a) si se
determine
8, b, c.
fi";1r,il;ll:';t:
it f s{
fie de doui
orl
derivabild
il
Si se
determine
m J
in punctul
A si
ft
x=2.
o5.
b) Pentru
"=-1
pt
b=c=O
sd
se scrie
functiel
in punctul
A care
are
absclsa
egali
cu
ecuafla
tangentei
la graflcul
rgf,,(o).
f:D-+p:
u)f(x)=.*(H),
O f(x)
=tn(zx2 +2x+r)_+arctg_x=
Si se caleuleze
derivata
functiei
ar f(x)=*?-s**2.
xo
+2x+2'
c)r(x)=iF,
Fiq
f :(r,
+o)*(8,
*o),
f(x)=Bx+
x2
_x.
si se
arate
c6 f este
functle
inversabiri
st
si se calculeze
(r_r),{rr)
si (r_r),(se).
06.
Teme de sinteztr
J7. Se consideri funcfla f :Q-+ n, f (x)
=22
+ ar
-5x -6",
a > O.
a) Si se calculeze f(o)
9i
f'(O).
b) SE se determlne a astfel incnt f (x) ) O, V x e Q.
fo' -
4x + b
-2,
xe
[-2,
o)
f,8. Se d[ funcgta f :
[-2,
4]-+ D, f (x)
=
)
|*2+(c
-2)x+r,
xe[o, +]
a) Si se determine a, b, c e Q astfel incit pentru func!,ia f si fle apllcabili
teorema lui Rolle.
b) Si se aplice teorema lui Rolle funcfiet f.
trg. Si se determlne numirul solufiilor reale ale ecuafillor algebrice:
a) 3xa
-
8xs + 9x2
*
36x+ 1
=
o;
b) 8x5*loxa*3oxs +45x2
-m=o,meQ.
310. Folosind teorema lui Lagrange, 8i se rezolve:
a) 3x + Loz
=22x
+ 32=;
b) 7x+4x>5t+6x.
2x
c) arcsin--- + 2arcttx
=
zr.
x"+1
Sprur,z DE PRoBLEMD
31. Foloslnd re$ula lui I'Ilospital, sd se calculeze:
h
(t
+ ea")
at
l!:;UL.
"z=f
;
loo.xlo2-lolxror+x
b) lim
x+l
(r
-
*)'
I
c) lim(x-g)eE:
'r--r3t t
-
x>3
"
;-tl-."
"dtt
]
)2. Fle Io
=
3*3{#9,
n N,
9i
p cel mai mlc numir natural pentru care
este numlr real nenul' Daci M
=
;r31(t. *t")
'
atunci:
Ip
a) M
=
eVC; b)M=-"Ve; c)M=3e; d)M=2VE.
(Admitere
ASE, Bucureg ti, 2 O O 4)
33. Fle f : D -+ Q o funcfia
polinomiali de gradul trel.
a) Si se determine funcfia
ptiind ci are un maxim local egal cu
-l
in x
=
I
gi mintm local egal cu
-2
in x
=
2.
b) Si se determine lntenralele de monotonie ale funcfiei f.
c) Si se arate c[ punctele de extrem local gi punctul de inflexiune ale
graffcului funcliei f sunt colinlare.
di Si se reprezinte grallc funcfia g: D -+
p'
g(x)
=
f (x) + 1.
e) Si se calculeze aria suprafefei plane merginite de graflcului funcfiei g qi
axa Ox.
301
t
, ,!,i',
abil6 in
gralicul
x
x+1
luaeb
Teme de sintezd
04. Fle funcfla f : Q -+ A, f (x)
=2a
+Z-x.
a) S[ se verlflce c[ f (x) *
f(-x), V x e D.
b) Si se calculeze f,(x), x e D.
c) Si se arate ce f este strlct descrescitoare pe
(--, O] gi strtct cressltoare
pe
[o,
+ o).
d) 56' se arate ci functia feste convex[ pe
e.
f' r /t) at
e) Si se calculeze tim
'o I i
x-+@ f (")
@ocalaureat, 2QO4)
05. Seconsider[funcfia f :D-+n, f (x)=a)(*Jb-t.-.-1,
a>O, b>O.
a) Si se determine parametrii
a, b, c e le, astfel incit dreapta y
=
2x + I si
fie asimptote obnci spre +co, iar y
= -l
s{ fle asimptoti orizontali spre
_o.
b) sise determine aria subgrariculuituncgi"i
e'[:,i]-"
e(*) =(x+r)f
(x).
oo. se consideri funcfia f :
[-r,
2] -+ n, r (*)
=
[:',
*,*: c' x
(
I
'-\'-''
lm("2
_3x+B),
x > r'
a) si. se determine a, b, c e e astfel incit funcfiel f s[ i se poati aplica
teorema lui Rolle.
b) Pentru I
= -c = -1
pi
b
=
O si se calculeze:
2
H"'
1[rfr).
rfA) * ... * r(r)1,
n-+6 ll
L \n/ \n/ \n/l
ri-
I
fr|.r
*
l)*
rl,r *
3)
* ... * rfr.
t').l.
n-+on[
\
n)
\
n/
\
n/J
c) si se carcureze
ti
"(r.r
*)*.
O7. Fiefuncfiite f, g:e-+e,
f (x)=x2-ax qi g(x)=aax_
x2, te[O, +o).
a) si se studieze pozifia paralelelor
corespunzitoare
funcflilor f si g.
b) Si se calculeze aria suprafefei plane
S, cuprinsi intre cele dou6
farabole.
c) Daci A este punctul
de intersecfie a celor doui paralele,
dlferit de
origine, si se arate ci dreapta oA imparte suprafafa s in doue suprafefe
echivalente.
08. Se consider[ funcfia fr, : (O, + o) -+ n, f" (x)
=
C1+.
a) Si se rezolve lnecuafia fr (*)
-
f2 (x) > O.
b) sri se calculeze aria suprafefei plane
mirginite de graflcele
funcfiilor f1 si
f2 gidreptele
x=1, x=e.
r{As\:
302
200s
+1 i
fe
-!-
)r
("
c) S[ se calculeze
volumul
corpului de rota]le
g :
[r,
e]-+ a,
g(x)
=
xJi[r1(x) -
12 (x)]'
3'9, Se consideri
funcfia f : D -+ n, f (x)
=
x2oo6 + l'
a) Si se calculeze
f'(x), x e Q'
b) Si se calculeze
f,f1*;c*.
c) Si se arate c[ funcfia feste convexfl
pe Q'
d) si se calculeze
ti*!(I)J-(9)'
x-+O X
e) si se calculeze
}r**
f,sinxdx'
TEttIA 7.
-
Structuri
algebrice -
compuneril
permutirilor
pe mulfimea G2'
b) Si se arate ci (Gr,')
este
grup comutativ Ci
(G2'
")
grupului (sn,").
c) Si se arate ci (Ct, ')
=
(Gr,
")
'
303
deterninat
de funclla
(Bolcotaureo't, 2OOG)
este subgruP
al
11,
Pe Q se consideri
legile de compozifie
,
o "
Qi
,, l-
" definite astfel:
x
o
Y =
x +
Y
+ 2, x )-Y
=
:'Y + x +
Y
+ a'
Vx,yeQ.
a) Si se studieze
proprietfllile legii
"
o "'
b) S[ se determine
a e Q astfel incit
legea ,, J
" s[ fle asociatlvi'
c) Pentru
a
=
O si se rezolve ecuafiile:
(*' -t).
(z*- 3)
=
6, z* r
(2" -r) =
zr'
d) Se se rezolve
sistemul
de ecuafii
pentru a
=
O:
[(x+r)"(y+1)=o
l(x+r)r(v-r)=2'
e)
gtiind ca (-z) l- 3
= -5,
si se arate
"e
?!2!+)2=',
5"[(-') ''o]'
v n e n.'
Se consideri
mulfimile:
",={[;
:),[: l),(;
:)
(",
;)]-
'a.(n\t
((t
2 3 4\ fl
2 s 4)
fl
2 3 4)
fl
2 s +)l
.,=t[l
;; ;,)'t; ; ; ;,J,[; ; ; ;,l'[; ; 4'J]""
a) si se stabileascd
tabla inmulfirii
matricelor
pe mulfimea G1
9i
tabla
Teme de sintezi
Teme
de sintezi
oB.
se di matricea
A(a)
= [t f:
t'
')
a) si se.,","
* ;;,
!;gj;:1""".*,
or"",u
ar ri a e D.
]|ff
::ilj;;.
e(.)
A(b)=
e(a+
b),
v a, b en.
r ecuafia
A (x + r) A (2)
=
A (r
_
*) Aa.
d) si se rezolve
sistemul
de ecuatii
{^'
@+
By)
=
A (-8)
e) Daci
c
=
{e(a) |
a e n}
"n "".".,i:i
;l;,:lli;if]j*;;]
f) Si se stabileasci
un izomorflsm
intre gtupurile
(C,
.)
*i ((O, + o),
.),
04.
::*Tn
o,t""
.,".
".
se
conetderi
mulftmea
de
numere
trtr
=
t* I
tr'
et-j.
a) Si se arate
ci daci
r, y
e Hrr, atunci
x + y
e Ho.
b) S{ se verlflce
c6 daci
".
ff", atuncl _x
e Ho.
c) Si se arate
c6 daci
x. Ho, at.rrr"i
Ilo
c Hn.
:'.T":"
arate
ci pentru
orlce
numir
rafional
r, exlsti
n N*, astfel
itrc*
"l
t: se
arate
ci dar:i
(c,*)
este
subgrup
ar grupurur
(e, +)
t
;J.
G, n e N-, atunci
H'
c G.
0 Sa se demor
i*Ll
:
=
"*;:
:::;:;,1"
;;;T:?#":
lf;::Xil,il:H
(Brrcrrlq;ureqt,
2OO2l
05.
pe
multlme"
A:
lxl sedeflnesc
operafiile
algebrice:
(a, u) + (c, a)
=
(a *
",
t * a),--"---
(", b)
'(c, d)
=
(ad + bc + 2atc,
bd
_
ac).
a) si se arate
ci
(A'
') este
monoid
gi
si se determine
murgrmea ql
@). b) Si se arate
ci
(a, *,
.)
este
inel.
c) Inelul
(e, *,
.)
are divizori
ai lui zero?
06.
in
mulfimea
,,U2(A)
mulfimea
o=[( 1
Il-;
complex
z.
se consideri
matricele o)
o)
er
o =[;
l),*
=(l
,1"'*."],
*db'
304
unde
t este
conJugatul
numirului
r).
o)
lsl
o)
mirului
;,,-
Teme de sintezi
a) Si se veriflce cd 12 e G
9i
02 e G'
b) Sise arate ci daci z, w eO
9i
lzl2
+lwl2 =
o' atuncl Z=w=O'
c) Si se arate ei daci P,
Q
e G' atunci P'$ e G'
d) Si se arate ci daci D e G, D * 02, atuncl D este matrice inversabill 9i
D-r e G.
e) Si se
giseasci o
(-1
0\
"=[o
t).
f) Si se arate ci daci A, B e G
9i
A'B
=
02' atunci A
=
Oz sau B
=
Oz.
g) Sn se arate ci (c
f
{Or},
')
este
gnrP necomutativ'
h) Si se arate ci (C, *, ') este
grup necomutativ'
(Bqcq,lo:ureo;t, 2OO4)
Se consideri
polinomul f eC[x],f =(r+***')to
cu forma sa algebrlci
f=azoX2o+...*a1X+a6'
a) Si se determine as
fi
41.
b) Si se calculeze f(r)' f(-1)' f(t)'
c) Si se calculeze
suma coeflclenfilor
pollnomului f'
d) si se arate ci a6 * a4 *... * a15
=
|[ttt)
+ f (-r) + f (i) + f (-t)]'
(Borcqlo;ureo,t, 2OOO)
Fle f e C[X]
un pollnom de
$radul
n e N*'
a)Sisedeterminefgtiindcifuncllapolinomialiatas'atlverificiegalltatea
f(*)- f'(x)
= {,
o x e Q,
(1).
b) Si se arate ci daci f verifici relatia
(1) atunci nu
poate avea ridiclni
reale multiPle.
c) Daci fverifici
relafia
(1) si se calculeze
f*ttt)'
d) 56 se rezolve in mullimea O
ecuatia f (x) +12
=
o pentru r
=
4'
Pe mu$imea
p
se consider[ operafiile
algebrice
x-L
y
=
x +
y
-
I' xTy
=zxy -
-2(x+ Y)+a,
V x,
YeQ.
a) S[ se determine
a e Q
pentru care (P' 1' T) este inel'
b) Pentru a e Q determinat
si se stabileasel
Ol(A)'
c) S[ se alle tn, np
Pentru
care f :Q-+n' f(x)=3x+n
este izornorflsm
intre corpurile (n, +, ') +i
(n' f' f)
'
305
-9=+,#-+=G==-:=affitf
3*a-:' : :,'i
_
matrlce X e G cu proprietatea ci XC + CX' unde
J7.
ii
E
t
G
E
,{
respunsuri
INDICATII
SI RASPUNSURI
-
ALGEBRA
-
CAPITOLUL
I. Grupuri
l.]"_gi-q"
compozifie
pe
o mulfime
1.5. Tabla
unei tegi de compoziiijlpag.
rZ1
.82.
a) a=o, a=1,5. .
EE. c) x.{i,
2}; a) *.{0,
4}.
.
eo. rt
".{0.
i
b) x
=
2, y
=S.
.
89. a) Avem x, y[2, .o)=
x_220, y_2)0+("_tr,,l-_
)O=xy
-2x-2y +4>O=xoy)2.
c) Se are in vedere
cA det(A)
=
a2
_Z*
Ei
det(A'B)
=
det(e)'det(e). o
Etl. al card(,//)
=
6; b) se aratd ca A= _ a
_ Am+n
.A2.
b) Din x, ye[4,6J
se obfine
cd x_5, y_be[_L
r] sau
l*_SI<1. J_
S1. As,adar
i("-s)(y-s)lsr si -1<ry-5x*by+ 2s<1,
de unde rennil
41xoys6. r
A3. Avem
x, y>2-a(x _2)(V-2)r0+xy
_2(x+y)_+rili
=+xy-2-2(x+y-S)>O*
xy
_2>2(x+y_g)=+xoy>2.
o
"{6.
a) r,I
=(x-z)(V-2)+2+("-
2)rz, pentru
aef2,+m);
c) x=fZ, y=b.
rA8.
Fie MclD partestabilaalui
lD qi
xeM.
Atunci
xreM,
v ne\,
-
rece
M este ffnitd existi
m, nN',
cu xm
=xn sau x-
_xr
=O. Se
x=O sau x--.
=1. Se obfin
mul{imile
{O}, {U, {0, U, {_1,
i},
{_1,
O. I .
Mc,D
avemcA
x=0
sau xp=1,
deciMpoatefi
{O}
,%._ei,,l/nwlO"
'un
este mul{imea
radacinilor
de ordinul
n ale unitdtii. .
A9. 3e, respectr
legi de compozitie.
2.2. Proprietatea
de asociativitate
(pag.
20)
rE3.a)
?=c=l,beL:
b) a=2,b=2;-d)
a=b=1.

{(s,
o),(0,
r)}
rAl.c)
x=0..A4.a)
a=b=O
sau
A.B=(a+b)AB
si a, bete.
c) ae te.
c) ax=xa,
V xeM; d) ax=xa,
V xeM.
.eO.
n9.
2.4. Elemente
simetri
zabile (pag.
2Zl
oEl.
a) e=O;
b) e=-1;
c) e=B;
d) e=O;
e) e=3.
.
Fj2.al
e=_2:
b) e=*
ll
c) e=::
d) e=2s.
.E5.b)
a+3b=3=:,a
a
=
1, b e lD. b) Deoarece
AB
=
BA
.A5.
a) ax
=xa, V xeM; b) a
=11
.r&.tt
-
1
*-=-=- card(A")=
|nl,
nentru
n > 2' Grupul
j
J.::tru
n> 4, avem o.6 * 6o' unde
"
= f 1
l4
:
=-l:
b) a=5;
c) a=30.
'A4.
a=b=O
sau a=-1' b=1'
r ,.
=
tlil,
a(.,il)={-1,
1\e't/r'
I si
probleme
recapitulative
(pag' 28)
-r-t
f e,z;(M)
s,i f'el(M)
cu f
'f'=1r,,t
=f'"f
atuncif
estesurjectivi
r :-
-i
respectiv
f ' este surjectivA
qi f injectivd"
AQadar
f este bijectivf,'
:= : este funcfie
bijectiva'
'
A4' c) U('t;)='i'
c
A8' Se aratd cd f"
an de
gruP. ExemPle
(Pag' a5)
.
eo._1c,,.).
.
pe.
b) Se aratd c5 A3=Is,VAe
M
qi AIB=A+
.
89, a) Avem
e(o6)=e(o)'e(a)=r'1=1'
deci o6 este permutare
*
lndicalii
.si
risPunsuri
este comutativ
Pentru
2 3 4 5
n)
L
3215
n)
!
:
1
,t
i
t
-\
.I' i
+ r ... nl
t.
rT--J...n)
dc calcul
intr-un
gruP
(Pag' 51)
-
,.=2,(r-
i)'=2,is=b-4i..82.
A"=[:
T")
'E3'b)
x'=
.
E-1. b) x, =(x
_+)"
*4.
.
Eb. c) Inductie
matematica.
.86. c) x"
=
-rr:
:rrrrernatica'
3
A2. a) Rezultd
succesiv
a=b2 =("')'=a4
9i
cu
r.: -
ii se obtine
ca a3
=
e
qi analog
bs =
e' Aqadar
x2
=
(aba)(aba) =
t,:1. =al
gi x3 =
aba'a2 =ab=
a'u2 =e'
"
A3' Avem
ab=e=.a=
I
.::
.A1o. al x2 =e-x-x-I'
Atunci
xy="-t'y-t =(vt)-t
=r"'
,t=.:l'.-l-x!''xY-)o{yysidup6simplificAriseoblineyx=xy'
z
.,- -t-,
-
\,-1x-1 =*-,y-t =)
x-l =yx-ly-I
-
x-ly
=),x"i
*
)D(=xy'
,
= -"-
I
se obtine
ca xx-2 -
x-2x-l
=)
[
=
x-l
"au
x2 =
e'
=
:q-l
-':l<-2
=
x-rx-2
=*
xG =
e, iar pentru
Y
=
x--l se obline
X4
=
e'
'
tl
=e
etc.
lr:.
:: :..
=1
se obline
ci existEt
p'qeL
astfel
incAt 1=mP-FnQ"
ry
= .
---:!
=i(ry')-)'
(t"vi")-
=({*)*)'
({w)"1'=iv-^)*o.nq
=rx'
307
'45'
f:Gz
-+Gr,
f(cosc+isino)-[
cosa
sinc)
.Ag.a=b=1..A
'[-sina
"o"oJ''47'f(x)=tg-x-
'Arr.
r:
D -+
",
ri;'=t;ry)
=
r(x)'r(v)
o (ry)-'
=
*-'u-'
c)
xy
= )x
6. Subgrupuri
(pag.
64)
'
tt;:i;1":;:';"=2'=)
x'=2-n'
Dale
x,
".*,
atunci
x=2m.
r=r:
(-s)*
s.2=o.
Fie';.T','j;j'
l*i
i="
i.a'
';;:';;:*;;
'(-s)*3.2=o.
Fie
"nrur
,-_-)i1'-:""'x=x'leA'
r
E'7.
oeM,
deoa:=:r
a, beM,
atunci
^_,".M,2=2x+sy.
opusul
este *z*
f**l+3.(_-r-
--r
r
Ar.
Fie
H
=Hr
"":'Ij::.::?13.",-",,+s-(-v,;
=
rl
x,)+3(y
-r
::"lT:
jy:trili:,:,lfiJ;.*iIJ;,:'#JjJ:1Tfii::T#
::.1=:;T:
=
G'
A2'
e2='1"'il
i(")
";"":::":iiil:::"ili#'
=f/xv-r) do^i
^-
:t :,:-:(*)'b=f(v)
$i ab-r
=f(")'(r(v))-'=f(x).frr,---
=
=
r('v-'),
deci
ab-r
e r(H). .
e+.
..;,;;r.""
:'=tt
(v)l
'
=
r(*)'rrln--'
=
;,::;fi":
=
u(.,trr(a)),H={o."1
o,
=rrJ. A,r"_,
*=[9
,).
,,r=f_, 2)
,_ _
\.\.,
( o
r)
--
.,
(--r
,\
(t
o/' '
=lo
,)'x'
YeFl
a-
o=l-"t
'j
ut
1ol'=.(-;
3)-"
rAE.
Fie
xe
H
si aeG
\ H fixar.
Ar,:r,-
:."
\ H qi
r(*)=g("*).
nezurta
ficare,
f(x)=g("j,*.u,
deci
f
=u
"t
r(a)'r(x)=8(.).g(")
eidupdsirn;u-
ceruta. pentru
xEG.
;;:::^:*,
o:,G.'46.
Fie
(G,+)
cu
o-on.*.*
obfine
". ",,,
(r"
*li
-T
;5J
(-"))
=
f (o)
= L 0""'
r1";
r1-";
=
,
Ei s*
2
'Dur-____-___-___i_
=
l.
De
aici
rezultd
cd
deci
GcZ,
oe
unoe
G=nz.
r
A8.
^.,":.*:;:r*:""t
cos2nx=r
si x=Z
xeKerr,
atunci
r(x)=6
si de
",",
o(i"=^;
;:It":l
r(x)=*r(r).
Dace
gi
astfel
Kerf
= z,
deoarece
f (x)
=
d(l).
0 se obtine
f (r)
=
r:
308
-F*i
'$i
:2.
)acd
,M.
une
prii,
istd
I\
I
rnci
G-
dar
mci
pli-
Ltea
se
:l-,
a.cd
=6
*j {,4 a..i:"r
{T
'ri i
I
i
?. Grupuri flnite
(Pag. 71)
.
Al. a) DacA existd. x e G cu x'
=e,
atunci G
=
(")
9i
G este comutativ' b) Fie
:=ord(x);
atunci p
I
n
qi avem n=pq, x"
=;Pa -("o)o =:.
o
A4. Rezulti ca
t'
)t
=
x6
=
e
qi
(y)2 =
fqrx
=
V(V3")"
=y4x2 =
x2' Aqada. (yt)' are ordinul 3,
.i:j.
)x
ordinul 6. Dar (y")t
=y"(Vr)'=yx.x2
=y<s =y
qi de aici y2
=e.
Din
=latia
datd. >Y
= Y3x
=
ry
= ly'x.
CAPITOLUT
il. Inele
gi corPuri
1. Definifit
gi exemPle
(Pag. 84)
.
E2. b)u1/(L)={-1,
-3}.'
eZ. b=3-3a.'
A4.''t/(M)=(0,
+'o) \
{l}'
2. Reguli de calcul intr-un tnel
(pag" 9O)
It.x<o l.o,x<o
.
E2. r(x)=t;,
",;
e(x)=ti'";;'
Avem r'g=o' Y xet' respectiv xerQ'
'
E3. b) a (E)
=E
\
{(o,
o)}'
'
E7' Se are in vedere ca
-2 =2'
.
AS. Din relafiile (f
-aU)x-l
=l
gi
"-t(1-ab)=1
se obfine x-r
-l=abx-r
=
=
x-rab. Avem (f
-Ua)(f
+bx-Ia)=1+bx-ra-ba-babx-ra
=
b("-t
-1)a+1 -
-babx-ra
=b.(abx-l)a+l-babx-la=babx-ra+1-babx-ra
=1'
n
A5' Avem
I=1-". =(t-")(t
+a+a2 +...+a""-r).
r
116. a) Ohrfinem
(-*)'=-x Qi
x2
=x,
deci x=-x,vxeA,
sau x*X=o.
b) (x+Y)'="+yex2+xy+yx+y2=x+
-y(e)iry+yx=0xy=-yx-fx'
o
A7' a) Avem x6=x Ei
(-x)u=-x'
deci
x=-x
sau x*x=O,Vxe
A' Rezulti ce (x*1)u=x+1*x6+6x5+15x4+
*2Ox3+15x2
+6x+1
sau x6 +x4 +x2 +1
=x+1=xa
+X2
=O-+xa
--:I(2
+
t X6
= -Xn
= -X2.
Dar X6 =
X:) )(
= -x2
) X= x2, deci inelul A este bOolean
qi
este comutativ.
r
A8. Din
problema A3 proprietatea
are loc
pentru n=1'
Presupunem
ci I-("b)"
e a(A)' Atunci l-(ba)"
z(A)' Aritam
ca P(n+1)
este adevirat'.
Avem: 1
-(ab)"*r
e,lt (A). LuAnd x
=
b(ab)"
=
I
-(ab)"*l
=
1
--
-ax
,a(A),
deci 1-xa e,il(A).
Dar 1-XEr=l-b(ab)"&=l-(b")"*t
9i
astfel
t
-(ba)"*t
e a(e)'
o
D2. Se are invedere
c[ din I+1=O rezultd &*a=o'
v aeA'' D3' Din ega-
litatea(r+r)(r+1)=1+1+l+l=orezulticil+lestedivizoralluizero.Dar
1 + 1 + o, altfel ar rezulta ca inelul A are caracteristica
2.
'
D4' Daci n nu este
prim, atunci n
=
p'q s'i avem p'Q
=
n'1= 0' deci inelul
are divizori ai lui zero'
in contradic{ie
cu iPoteza'
{
309
.cffirf# ]*#@!q+r'*-q
9i
rdspunsuri
3. Corpuri
(pag.
9a)
r
44.
a)
Se aratd
ul
=(ab)-,=b,
"'
;':::'",j-rf:;Lr]'
deci
ab=r'
a=b-t,
b=a-r.
Ar.s:
::!"1 ;-'^ T::"i.i'"""
=',
:"
=' o,.,
."li,,l'lTl;
1 ;; ll_,
-T:
;:,"=
'>a3
*l
=0+(a-r)(a,
+a+i)=0.
cum
a
_r
*0,
rezuitd
";:"
;:'_l'=:
;
H,HIJ:;?=?
Tl,i=,r..,r=;,,,,,",
x2
-r+r+1+r
=0. Dar
K es,.
:r!
4. Morfisme
de ine
'":',,_::
i+;FJ i,"
$:T,#,#:l
r(ry)
=
r(x)
r(y),
y
x, yE
Z,E
rezultdca
f(nx)=nf(x),v
xenlJ2],r.z,
pi
f(n)=nf(r),
v neil..
Atunci
r(x
+ y)
= r(*)*
f(v)
r
(Jr)= x +yf(.D).
asaoar
izomorr.ismir
',";;::";T:":':'.
:i' ::t)
Dar
2=r(2)=r(r,
rr)=(r(o1r,
t(J")=
+Jd.
Dar
tJd
*ufJsl:t,
o."r
.,,,
existd
;
:
*;
;;;
rr,lq,,l
-^,
_l,Ji[?,"i,,"i:: ::",:,"^::
sunt
izcmorfe.
b)
q;
si Q nu sunt
ca::nn echivalente.e)
Se aratS nr f1-\__,
-
^-','
-'
v
Pr r?
nu sunt
ca:=
:
j
;,;".;
{ :iT[. i
lF
I J,
"l
;, l];; J i
ffi,
"":]iH,:"
::,.:
deci
are
forrna
f
{m) =
mr(r).
Deoarece
f (l)
=
i, rezutt'
";t'rdl;,
::1;
c) Fie
f :t^
_+2r,,
morlism
de inele.
p.T
r^.,1ni+x
^-
.,
f)in
relafia
f(x+y)=f(")+f(1,1.3,
,.
eE^,
rez,rta
cd r(px)=pr(x),
v
".2,",
",
;(rj=;air:.;:,
+r(y)
:: i
e
9{PII!LUL
&r. rnele
de potinoanne
3.1.
Adunar""
ut
llpyt3ie-anffi1'r*"ro, scrise
_^ ".rl
formi
algerriciipa;;;;-
.
EP.
a)
pentru
m
=,+gracr(f)=o,
;i:iin;i:i
TlilT,lo,i:j*,:;:.j:,='
b) :
=
"
83.
b)
m=i+gr"d(f)=1,
m*6=rgrad(f)=0,
m=i+grad(f)=2.
e)
;=
"
ffi.T:?;j;
-:l
-',+ grad(r)
=2, me,c
\
{-i,
0, i}.+ grad(r)
=
3
'
lu'
o*i
t(o)-s(!'
r(i),s(i)'
r(o)-s(i)
Rezurtd
cd
a
=i, b+ c=i,
2b-
:
= =0, cu
solutiile
a=i,
b=0,
"=i.
.
ag.
S=a+bX+cX2
+dXB.
Din
con,:_:i de egalitate
se obfine
a
=i, a+b+c+d
=!,
^
+ib*
4"n3a
=0, a +su+4c _
i:
=
=3, a*b+c *d=2.
Se obfine
a=i,
b=3,
c=i,
o=e l^rn.
a) Daca
f es::
3io
*rd#
'
r'ell} 1=
(t)
=
s,
3.
=l=
L Ana-
.e corp,
,[],
rul
este
z
, dec-
'{-I,
rj
:ardina-
.A7.
Fi:
lrupun
meZ
, X. V.
)+C=
rditia
id=
este
-uncfie
polinomiali'
atunci
si f2
=
lxl2
este funcfie
polinomiald'
Rezulta
cd
i2 =x2,
deci f are
gradul l' Dacd' f (")=ax+b*ax+b=l*l'
V xe lQ' Pentru
r=O=b=O sipentru
x=I3a=1'
Dar f(x)=x*lxl'
b)Avemca
ld=f(x)*x2'
]eci|x|arfifuncliepolinomiald'c)Dacd"farfifuncfiepolinomialS',atunciqi
z1=f
@)
-22
ar fi funcfie
polinomialS.
Dar dace
g(z)
=
lzl,
atunci
pentru x e Q'
ar rezulta
ca
g(x)=lxl este funclie
potrinomiali,
Fais' d) Dac6 (K' +") este
:orp finit at.unci
orice funcfie
f : K
*+
K este
polinomiala'
intr-adevir'
fie
1J1",,
"r,
..., x")' Lu6.nd
f :K-rK'
atunci
alegem
polinomui
g de
gradul
r-l' astfelincat
g(x')=f("')'ie{1'
2""'n}'
sistemulverificatdecoeficienlii
:olinomuluig,estesistemdetipCramer,deoarecedeterminantulsiuestede
:: \randermonde.
3.2,
tmpArfirca
polinoamelor
(pag' 118)
'
ez. a)
"=
-#tb)
a= 2,b
=-2;
cl a=
-2'
6=O; d).=0;
e)
"=6,U=2"
.
A3. RestuL
este de forma r=aX+b'
iar t(")=an+b
r:meticd..'AS.
a
=trl,
Lr=tr' c= 2-m'
d=1' rne lQ'
r
A?'
*lX2
+22X+m'
t-3.
impir{!.rea
la X
*
a'
gcherna
lui Horner {pag'
123}
.Al.Sepurreconditiaf(*i)elB]'Seobtine:a)m=1;b}nre{*3'3}'eA4'in=
=i.n=-2.
n
lL6. o=6'A=)'
a
617' Din f (2) =_12
se oblirre
n=4'
apoi
-=-76.'A8.Avern
2^ +2n+1=13 9i
4* +4'+-I=81'
Seoht'ine
m=3' n-2
:.:i m =2,n=3
qi f
=X3+X2+1" "AI'O'
t=0'n-i'
'All"
Folosindformuia
*: \loiwe
se obline
cf, sin cx + sin 2cx + sin 3cr + sin 4ry =
t + J7
si cos cr
-l- cos 2u +
_
::s3cr_r-
cos4u =
*i.
A doua rela{ie
se scrie cos2cr
+ 2cos2 2a
-l+
2cos2a'
::,scr = -1
sau cos2s(1+2cos2cr
+2coscr) =O
cu solulia
"
=fr'
"d.
Divizibilitatea
polinoamelor
(pa$' 133)
'E4.a)
rn*-3;
b) m=*;
"l
*=2;
d) m=3'
38
,A1.a)
'u{i,i};u)
3=6;
c} (a,b)e{(i'O)',(2'i)',(0'2)};
d) a=i; e) a+b2=
=
i.
.
A3. se pune conditia
ca f (e)= 0, unde es
=
r, 0 * 1. se obtine
nl= 2'
'A4.
me
{0'
1,3}.
'aO"
f
=a(X3
*9X2
+26X+SO)'
'A?'
Se obtine
aXs +
-
:x2
+ cX t d
=(sux2'r
2hrX+.")[*-,,)
+i
apoi b
=
3act'
c
-
9aa2'
d= 27act3'
care este
Progresie
a=6,b=5.f=X3-
.:'
r.:..1i:/i;.:!i4...44:::;'i:::.
=
|
:
)
*-#;.G;+-**ffif:'1
1= f -
311
.3 -:-
rA8.
me
{o,2}.
.Alt.Avem
f
=(g+x")r_X,=g,
+2g;.n+x2,_X,
s:s
arats'
cd
x2"
-x'-x'(x-l)g. o
At2.
a) f
-(g*x)n,*r
*(g*x)n,*,
=(g_rr-
+g-X)'Q
=2g'8. b) Deoarece
X-l
=X,
-g
se obfine:
f
=(x2
*g)"*,
+X2.-
=
=
g.
h +
(X2)n+2 * ;E2n+l
=
g
.
h * 72n+4
* ;12n+t
=
g
.
h * ;12n+r
(*. * r)
=
g. h + XL_
'(x+t)g'
d) f
=("t*sX2+BX+1)".(x+r)2
+x+2=(xg*l)".(*r*
2x--
-
+X+2=9'h+(X2
+2x+l)
+X+2=g.h+g.
.
Atg.
f
=X- *(Xr_S)-
*t=X=
*
+x2-
+g'h+l'
seconsiderS.apoi
m=3k,
m=3k+1,
m=3k+2
etc.
5' Descompunerea
polinoameror
in factori
ireductib'i
(pag.
r44)
oE3.a)a=6;
b) a=2;cl
a=6,b__6.
r
Al. a) DacA
x e,e,
atunci
f (x)
=(Z* + Sx2 + x)+
(x3 +2x
+g)JE
.
e, irnr_.,:*
x3+2x+3=O
gi
x=-l
etc. b) Daca
xete+f(x)=2x3+5x2_3+i(x2
-2x_:
.
^=O;
O*t
x2-2x-3=0,
deci xe{-f,S}
etc.c)Rezultd
cexz+2mx_6=-
n
zx-
_x_IIl=0,
de unde
4x3
_x2_3=o,
x=lelD,
iar
fn=1. .j{2.
a) ae{_2
-
bl aeJo,-t.s.--l
tl
'--t-'
r'u'--",;|
'A4.
m=s.
"A5.
a=-f,b=s,c==*
o46.
t_
schema
lui Homer
se obfin
relafiile q,3
-sa2
+Bs+a=o
si 3sz
_locr-g=
_
cu solufii
dt=2,"r=t,
etc.
o
AZ. al a=12,b=-g. o
Ag.
Avern
f(O)=a__
t(i)=i
*o,t(2)=a+i.
seobfineca
a+i=6,
oeci
r=_i. rAg.
n
_2. oAtt.
u
pune
conditia
ca f(i)*O,
f
(t)#6. Se obfine
a+b=6,
oeci
a=i, b=!
=,,*,
"=2,
b=i. .
ArB.
a) a=i;
b)
pentru
u.{0,
,,s,A,S,6,
?i, poiinomri
:*
solufii
in Zo'
R.mane
de analizat
cazur,=i. .
ArE.
Dacd
f ar fi reduc:$
peste
Z atunci
am avea
cd f
=(X+m)(X2+pX+O),
cu p, q,
meZ,
de r:::r:r
identificand
coericienfii
se obfine
b=p+m,
c=q+mp,
a=Qfr pi
ab+bc
=
c*
'(p*q+
m +mp).
Dar
ab+ bc
=i*p", conduce
la q pi
",
;;J;
;;;::
+mp
=par
gi
egalitatea
nu poate
avea loc.
r
416.
presupunem
ca f este
reducsl
peste
Z. Atunci
avem
cd. f
=
g.h
cu g, h cu coelieienfi
in Z de gradul
cel pu::
l' obfinem:
g(t)'h(l)
= -L
g(2).h(2)=
-r
g(g).h(s)
= -l Fi
de aici rezurta
$
funcfiile
polinomiale
g
sau
h au cel pu{in
doui
valori
egale
cu I sau cu
_- Dar
unul
dintre polin"oamer.-;;";;";re
gradul
t,
9i
atinci
er ar fi consm:r:
3i2
r: nu se poate.. A19. Vom avea c5 i1n;=nt-(.t-l)t-3n2-3n+1,
l' deci polinomul
=f -3X2+3X-1
are ca ridicini orice numdr
i
-+sadar
el este polinomul nul, deci f
=
3X2
-
3X + L.
Itri Vite (pag.
r5r)
* :
=ix*i)*;
b) r=(**i)'; .) r=("+i)5; d) t=(*-i)(x,
-a).
d
3
t,-n)' or
{+,t,ti'
c)
{6,2,-r\;
d)
{r,s,6}.
.
Eb. a} se
rt
=
6 si se folosegte schema lui Horner. a
= -5.
bl Din zrz2zs
=
6 se
:
=
-6,6)
etc. cl z"=4,7=37.
oA2.al
z"=-m. Apoi m=-1,
4=2,
{.. Ll a=-b; c) a=-b..A3.a) m=9,"={z-JS,z,z*.J5}. b)Dinrela-
&
*r":-xs=3m
9i
xr+x3=2xz se obfine Xz=m. Prin schema lui
*
I.r z2
=?-r,
ZS=a+r, 24
=a+3r.
Se obfine CA lO
=Zr*22+Zg*7'4=
m
=
1.5 si x e
{t,
Z, S, a}.
.
ee. a) Avem XrX3
=
x!
9i
xrxrxe
=
-27.
Se
rr
= -3.
apoi m
=
4
si
solu{iile
-t,'*y.
b} Fie a, aq, aq2, aqg
rs:;.:.:ei- Din relatiile lui Viete se obfine ca aaq6
=*
qi
"'(q*q'+2q3
+
'
4
\'
*
==
sau a2q3=tj
si (t+q+2q"*q3*qn)=*Tot" Rezulti cd
: - )'
35'
sau
[.f.t.nl[,l*ql=t$.
c,rnota{ia q*1=t
r --;-l==4q-
\q /\q
_)
4 q
: :--
=+
cusolufiile t.{-I,f}, .."p""tiv t(t+t)=--i cusolu-
4
122)
r
\ -'
4
--
:-:1J+,
etc.
.
A8. a) Consideram x, y, zelD solu{ii ale ecuafiei de
7
I r : t3
-2t2
+ mt+2=0. Din relatia *" ny2 +22
=G
se obfine ci
=
14 si cu notafia r2
=
t se obfine ecuafia
(4-
-9t)f
?q
-
t')
=
24. Re-
'
\4 )\q )
a,*
-:
q-
-Y+w,)=6 si
)ry + yz + zx= L A$adar x, y, z verificd ecua{ia
-:-i=c
sau (t-2)(t'z-t)=0. Se obfine x=2,y=r,z=-l sau
&"e
:cestora.
313
rispunsuri
7. Rezolvarea
ecuafiilor
algebrice
cu coeficienfi
in Z,
e, te,
,C
(pag.
f 60)
'
E4. a) Ecuatia
are si solutia
Xz
=I+J5. Rezultd
cd polinomul
f
=X4
_4X. _
-4x2
+16X+12
se divide
cu g-("-t-Jg)("_r_Jr)=X2_
2X_2.Se
:,:_
tine catul
s=X2
-2x-6" u) r=(rr_zx_r)(x,
+r).
at Xr,2
=3tJB, x.
=*
X,
=3.
r
AL. Solutiile
intregi pot
fi
_1,
I,2,
*2.
Se obfine
cd a e
lA,_2,
4,*g|.
r
A2' Dacd.
cele doua
solufii
sunt simple
ele pot
fi doi dintre
divizorii
lui 2 s,
anume:
{",,
"r}
*
{(_r,
t), (_l 2), (-1,
_z),
(r,lr),
(r, rli
"_
asemenea
pu::n
avea:
xr
=
x2 G{-t't'
-
2, 2}.
.A3.
c} solufiile
rafionare
apar{in
murtimii
__
*
-2,2,-s,a-6,6,
* * 3;I
Rezuud
cd ae
{-q,a,_s,_1a,
_12,_4e,_
j:
"AG.
a=14,b=B
sau
^=238.b=_l
_
1
si
Xl
=
X2
=
_,:;:;n
;= ;: ; ::': ::':"::::l=,
=.'._
convine
deoarece
se obfine
solu{ia
triple
X=_1" r
AlO" a)
polinomu]
a:_-*,1-
ecua{iei
se divide cu g-x4
-10x3 +2rx2
+74X+2.
Se gaseste
a
=-10,
b
=
--
e=14,d.=2. .
Al1. Ecuafia
admite gi
sclufiile
xz=J|*VE,*.
=_J2*JB
-.-- =
= -Jz -JS si
se scrie
(x*x,)(x-"r)("_or)("._xa)
_0.
Altfe},
fie x
=1V
_
",
,{turrci
x2
=5 +2J6
s.r,
(x2_t)'=
(rrlu}r, cteuncle
xa*10x2+l=0.
8. Rezolvarea
unor ecuafii
algebrice
de grad
superior
cu coeflclenti
in
,c
(pag.
16z)
.43.
Conditia
ab+a-b-l=O
conducela
(a_f)(b+l)=O. pentru
b=_-_
:)
'=8'
iarpentru
a=1=)b2=22.
'.d5.
a.{3,-l}
.nerr.seimparteci;
r-
s,isefacnota{iile:a}
y=**3,
b) y="-3,
c) y=r.*3. oAt2.c)Seno:e=-:r
a-rb
z'
x
x
Y-x+*2
Siseob{ineecuafia
(y*o)n*(y_o)n=c,
unde
"=+.
e) D-.:E
efectuarea
produsului
se imparte
cu x2 qi
se noteaz6
y=**{. r
AlB. }
X
noteazA
lo96 x
=
y
Sj
se ob{ine
ecua{ia
reclprocA.
314
sl
PnniCve
doot"gtarei
nedefintte
(pag' 18o)
;_l"n;ix)=f
(x), xe o.
n
8,2. Se verifics
faptui
c5. F este
=-
: s)
=
f(x)'
xelQ'
"
E3' Fz este
primitivd
a functiei
f'
:--;,--
continue"'Es.
J(s"'*zx)ax=x3
+ x2 +n(' Dace
F(x)=
: f :ste o primitiva,
din conrli{ia
F(-1) =2'
rezulta
c=2 9i
-
AI.IALIZA
zuIATEIIIATICA -
315
t
ffi
ucbi.il
*:
t-
il .
-{3,
r'-nc.'iile
sunt
continue'
e} f (*)-
{[:
j'
:::
"
A4. f este
-
-t-c'-.x.-<-1
W r =
:^t
Din
conclifia
ci F este
continui
in
-c..
x>-1
.1.
5
ffi--i
., 1 = -) -
c2 si
clin F(2) =;
rezulla
t' = -Z'
cr = -7 '
I
:
=
--
.A7. Dincontinuitatea?n
x-l
rezultd
3a-b=-9
sidin
-
1l
'
t'l
lsf r* ri -
:e obfine
Sa
+ ?b
=
*'l
5'
ilezultii
a
'=
"- -E--' t-
"
-A
I
ri
: -
'A9.
a=1,
be
lil, c=0'
u
'4"1O'
3'=$=1"
o
'&^3L'
a=-3'
b='1'
**',,'n :': ..' =
:]. c) nu au proprietatea
lui l)arboux
cleoarece:
a) f
iin)
=
rr:
:r :-.-=.7
speta;
e) f ([Z' 3])
nu este int'erval'
LrL;
-::::
::::r
absurd
ci
g admite
piT*i"t.
:-11*-:1'j::::i:
=ts'{"n-'
*
--*' :'
r /r\
(n
r.- a/^\\.* interval. contradic!,ie
--+.-ir-o
nA
nrrrf,.r":
- t-I'Dar'
h(I)={O'n-f(")}
*interval'
ct
umnle Pag.
19O)
^
s
X
=sinx
s,i integrala
este
jsmxdx=-cosx+'('
r".'r.t- I
=:--cOSt
=
:1.-:*"-
: :i lt"='|=I+cosx'
respectiv
2sin2
\'"1'cosx'
-
sin2 x + co{ x
-
I
*
-1=_
etc. b) Se folo-
.:..ar:
-------
2 _
=-=7--------:;-
-
*", * Sin:
X
<:--
\ cos' x sin' x'cos-x
i:
a
4.
l:
a:
.J-'
l,
I
{.
t
ln4lcagii gi rdspunsuri
[x3
+ r)'
segte
formula
cos 2x
=
cos2
x
*
sin2
x.
d) fg".Lq,o*
-
;sin3
r
_
i
,( R \
J1=cos2o*--J-;J;l!
{ A \
l-cos-x J
sinzf_
=
ll
smx______
ldr
J!
"irrr"J*
=*cosx+8ctgx
+".n
J(t+tgrx)d"=
fiag"),dx=Er*
.
A,t|.
a)
xa+x2+t:tt-"+r)(x'z+x+t)
o
'
x2
-x+l
-F=xz+x+l
etc.
b)
Se fo.
x3-l=(x-r)(x'z+x+r).
.
A4. a)
Jox(sx,
+r)?ox=
I(r",
+r),(sx, _i
:u=
=
Ju,(x).u7
(x)ox
=
#
* n,=
(u11_*4'
+?.
ct
Jxn6u
*,
rox
=f
Js".flr-
*
.
=*(*'.r)'fi'4.k=f
I''(*)
(u(x))*d-=*.(u(x))'.i
*r.,
. ?r
*;l-
+(etc'
d)
iJi-3
=
J
=
iffio* =
1-$90"
=
zf(1ff"))'
ffi'"=ffi
"
(")) ctx
= z./u (x; * r
= z,[*"i
*.r.
"l
J}r"*
xdx
=
fit,r*)'
.
kra xrJx
=
Ju,(x).ua
(x)ox
=
g]
f.
-)l:l.-*.
dx
*f
g-!il
-_|-^_
I
su'{x) _
,iJx*
_6x
+
tl
-^
6
J";r
*6;;Jo"
=
e
J;gofrr*
{1!
n?
=ffx-.,
5s
*
*,0,
ju
(x)l+ z:
=
=f,'(sf
-6x+rr) +vt. tt'!i**=#*=
I#ox=
ji,,
o^i',,f4'G
k)
I**=*I6hdx=;i#**=j
"."u(x
-
+r:=
jarcte
x2 + ?.
tl
l',$uo:<
l n {"t)'
=:J-$ax
I
I
u'(x)
v(o-J
-25
-5tfr5*=
= j. r,,1,r1'1
*
fit*y -
zsl * zr
etc.
n)
ffiu-=l;}o*nffi*=
=
*
I#f
*.
*
I#* =
*
I#*
+r
I++* = jarctgx2
+
nlr"(r+xa)+
?.
..&8..)
s*g'r
+,t:
bt*"I##l
+,(i;
c)*rlff#I."
316
lndica!ii
9i
ff
-
-
.,
2
=*'
(x2
+t)+': f)
-cos2(xz
+t)+'a;
I
!ts'**w;
r&
=-o-N -.ru--d"=-X-x
-e-*
+'6. c)
Jsin2xdx=
Jsinx.(-cosx)'dx=
m
*
.i*:r.
u ir
= -
sinx
.
cosx +
J(f
-
"in,
x) *
= -sinx
.
cosx + x
-
Jsin2
x dr.
J\ I
J
qM n :r
= -srrx.cosx
+x+,(/, etc. e)
JGt-
z5 a*
=
J*'rFlEa*
=
il
m.'
*fsr
*-J7 *zs). Rezuua jlF.zsa-
=
j[*Gt*zs *zs
2
'-
--a--
2
IM" Iategrala delinlti
ee u.nei firncftt pe un lnterval
[",
b]
(pag.
2Of)
r
"
o.
=,
d
#;
d) 12.
o
E2. al s,
=1
E+=
"g;1. r=).
==
-
=2:
ct."
=81;#!, ,
=3,
dt s"
=g-.1):-, t-=|.
.tr
I
.t
-
:m. :
=
2.3| + interval. Rezultd ci f nu are proprletatea
lui Darboux,
wr:::nitive pe
[0,
t].
U
f difera de funcfia integrabila g:[O, 1]_+A,
$,
--
:unctul xe
=
1. Atunci f bste integrabilA pe
[O,
f1
;i
ljf
l*;a"
=
:r. 5
=
3.
.
E4. a) Imf
={-f,
1}*interval; b) exista dou6 qiruri
de sume
:-* Lrnite distincte.
:i tr nu este marginiti, deci nu este integrabila pe
[-L
r]. tt F este
::pe
[-1,
1]
si
F'(x)=f(x).
.A5.
a4+B=10a2-t:+ae{tt,
tS}.
317
ffiffiss.=..!:|-.::-.'..-:.-..4'.
o
A6. Din condilia cd f este integrabili pe
[a,
b] rezultA cA pentru orict sr
diviziuni (1"),lln"ll-+O ale intervalului
[a,
b]
;i
pentru orice qir de :'
intermediare
(E1"')
corespunzator, s-irul sumelor Riemann este con'"=:
Alegand
q{")
astfet incat f
(1"))=
c, at,rnci oo,
(t,
g1"')=
"(o
*
a). Rer-:-::
1g
oo,
(t, E1",)
=
"
(b
-
";
=
Jb
r
1";ar.
o
A7. Se construiesc doua s::---
sume Riemann cu limite distincte.
4. Integrabilitatea functiilor contlnue
(pag.
2O4)
o
El. Funcfiile sunt mArginite qi au un numdr finit de puncte de
:"s:
nuitate.
.
E.2. a), b), c), e)
-
funcfiile sunt continue, deci integrab:-: m
d) f este marginita gi are un punct de discontinuitate, deci este integ--:Lltis
[-
1, 1]
o
Al. a), b), c) funcfiile sunt continue.
.
AIl. a), b) functiile sunt marg::**:*
un num6r finit de puncte de discontinuitate.
r
A3. al f este continua: bJ
g
mArginita, cu doud. puncte de discontinuitate; c) h este nemArginitA, dec:---
integrabil&; d) j este continuA.
o
A4. a) f nu este integrabiia pe
[-1,
1] :*:;
existA s,iruri de sume Riemann cu limite diferite; (f
.
f)(x)
=
1, V x e
l-:
--
este integrabild pe
[-1,
1]. b) (f
"f)(")=JS,
v xe[0,2], deci este in:t{:
pe
[0,
2].
.
A5. f este integrabilA pe
[-1,
I] conform teoremei lui Lebes;
este neintegrabil6 pe
[2,3]
deoarece se gAsesc giruri
de sume Rier-:-nr
limite distincte.
5. Formula lul Leibniz-Newton
(pag.
2Og)
rEr.a)
s:U\:
"l $;
d)
-r;
e) 23;
U
*'
sf
S;
1-
_ln
T2
r,t
]r'I.
.
E2. r,,
h)
J5-;
rr
6-I
'2
3ll
"
-;ll
^il
"*9ll 2|
i
a'!
lur"tgz"l"
=;'
o,
;c) l: d) 4(J5-1); e) n;
fl
o; g) 1;
o
E3. a) AICS:: *
--dut
r- t:
=
ri
trl
- !!'
ul jr,''(x'z+r)i"'t,
]r'("^.r)l:
"r*nqi
-
=f ,
o, r',1**FIll,'
"
r.,(*+"G'+e)1"
=tt'
d) rn2
n
Al..
I
a)
urn
(r
+ Jz).
.
A^z.
318
=
iLn5;
c)
f
arcsin3x
:IT"dftt*
:j]
r@
. $Ii!
sfrr
flstr
ri* M.
*u
------
-
rG
'
.""i,-, "11'
, u
arcsin
",.1
:f
.
'
A3. a)
-'.3 -x2
lo
: e)
-a
a
ln
-
q
13
-' ,n -');l
,"r
f,
t","",;l::
d) arcsintf)I,'",i
tt'",i1,
J
ro
ru
Fmprietnfi
ale integralei
deflnite
(pag' 216)
il,"
"1,
b) Functiile:f
sunt marginite
qi u,r, un numar finit de puncte de
:::inuitate.
RezultA cA sunt integrabile
pe
[-1'2]'
respectiv
[0'3]
9i
r::"
dx=
Il,{r"+3)dx*
ji(-s*'+r)ax=0,
respecti"
jjf (x)dx=
f
r(";a"*
*
j
'
*=:(^*.*;),
c) reste continud
*
[{';]
tt
t=
ij(-sinx)dx+
;
jT=rx
dx=2. d) f este continui
pe
[-2,2]
si
I=
J-j(*'-r)a".
J],(t-x2)ax+
JflL
i
,t
_
l)d*
=
4.
.82.
Se aplica
proprietatea
de pozitivitate a integralei'
t[. Se folosegte
proprietatea de medie a integralei'
a) m
= -3'
M
=7;
b) m
=
O'
=:
c) m=
-2,M=-f,,d)
m=f;,n'r=2;
e) m=;fu. M=+'
eJ : este continua si
Jlr(")ax
=
ii(*
+2)dx*
Jru"'dt
=?
o'se aplica
'z
e
-"2
*2e
"ry-:'
:i lebesque ai
I=
J;("-e)dx+
J"'tt'9at
--e':2e '
c) f este con-
rud- - = i-i-s*+s)dx-r
j,'t-"+3)dx*
Jits"-5)d"
=f
u' f este continua
.
=
--.
rr
-
zx)*.
J-"r(-"z
-zx)ax.
ii("'
+ zx)dx =
+'
..-: /
r-z \
/
.sl.
r,L :
=te
majginitd
qi are un numAr finit de puncte de discontinuitate'
-
tr :r-
=
i-,t**
Jtza"*
J'sat=6'
e) f este integrabild
p"
[o'3]
(teorema
ru*m,.,:rci
=r Jjr1"1a"= fi('-2)d'
.
[itz"-2)M.
f
t"
+2)dx=4'
, x2t 9.n , , rn r r
-^
:-+^d,^^ d^
^c
r
.N& S": :.rjoseste
inegalitatea
0
;l;;F=*+#**=*.:"G
lndicatii
-
s
=:,::
se trece lalimitd,
dupa n-+co' Se obline limita zero'
'
A6' a) Se
319
E
o IVJ
Z
F'.')t
l"
'
;mrnffi
I
"
i.,
=r" =fr
9i
se aplicd teorema cleqtelui'
'
A7' a) lnxz?
lndicalii
9i
rispunsuri
V x e
[1,
4]. Rezulta ca
lif"*o"
-
.l',"?*.
b) Se arata cd are loc
-x2
cosx>I-;,
V xe[O, I].
.
A8. a) x"
>*n+r.
V xe[O.t],neN=ln{l_r=
=
>tn(r**"*t),V
xe[0, l], neN=I,.,2I.,*r,neN,
deci (1") este monoton..
o'I"Ir, v neN', deci (I") este mirginit. b) se arat6 ca h(r*"")=x=
-
,r
e[O,f],neN. Rezultici I,,<Jjx"dx=*
9i
hml'=O.
.A9.b)
s-.n
>sin'*r
x, x[t
;],
neN3I., >I,.,*,.
Din 0
<sinx<1,
V *.f0,
*-1,
""
c,=@
L2)
ca s,irul (I") este mdrginit.
r
Alo. Din
[f(x).t-g(x)]z>o,
tere, xe[a,'c,
prin integrare se obfine:
ft'
(")dx
.
t2
-rlor(*)e(x)dx
..
J:g,
(*)dx ) o.
v telQ. Pun6.nd condifia A<o se obfine concluzia.
o
Atl.
Irg."
= j. otn
condifia ca f este integrabild pe
[0,
1] rezulti ci f este merginita, adica
r I\'I>0, astfer incat
lr(x)l=
M, v x e
[0,
11*
llJx"r(x)axl=
fi*"lr1x;lax
<
=
[]
*"
.M
dx
=
Yri
l' =
t
-+ o. Rezuua ca
Jo
n+l
lo
fl*ln'*.-''
7. Integrarea funcfiilor continue (pag.
223)
r
Er. a) f ()=
#,
f",'xdx
=
$,
ol
g;
.)
t-6
b
foloseste semnul functiei F'.
o
Al. Din teorema de medie, existi q
.
[r,
b] astfel incat
Jt
r (x) dx
=
(n
-
a) r (i) .
Presupunem ci edsta
r, r
+(, astfel incAt
J"f1";a"=(b-")f(,).
Atunci
f (q)
=
f (6r), relafie care contrazice strict monotonia.
Rezulti ca ( este unic.
o
A2. Din teorerna de medie, f
.,
(n, n+l) astfel incAt I,,
=f(q").
Deoarece
ItIl*=t,
se obline
lian2r"
=]iT*"83'f(")=r.
.
A3. Din teorema de
n+-
5n
n+@
"
n_+@
6:
medie, rezuud cd 3 c,,
=[*
]], ""rr"r
incat r,-,
=(*
,l)rr"")=;r;
o
E2. a)
*=#'
b)
=*
.
EB. a) F'(")= .*'(*'-+);n'(-z)=F,(2)=o.
b) se
lim arrlr,
=
Q,
n-)@
lm9'
d)
-.4
4 3' 12
320
elatia:
"")
-
Avem
V xe
fnx)
rbfine
",b],
x>0,
. Din
adicA
dx<
b) Se
f().
unci
c.
rrece
rde
FN
arctg(nc,r).
Deoarece
l*.""
=1,
se obfine L= rimarctg(nc") =Ln.
'
A4. se
aplica regula lui I'Hospital'
a), b) O; c) 2'
'
A'5' a) f este continua
pe lQ' deci
admite
primitive pe tQ. Pentru
o primitivA F avem:
Jo
f
1q
at
=
f'(x)
-
F(O) =
x2, x e lQ'
Derivand
ultima egalitate
se obfine f (")
=
2x' x e lQ' b) Daci F este o primitiva
a func{iei
f, atunci r(*)
-
F(o)= F(2x)
-
r(")' x e lQ' Derivdnd
aceastd egalitate
se obtinein final cef este fr-rnctie constantA'
c) f (x)
=
c'ex' c elQ'
l-Z'"e(-'o,
-t]
.
4,6.
g(x)
=
1r*,
x e (-1, 1)
9i
se studiazA
derivabilitatea'
l.z,x.[1'+*)
r
AZ. Dac6 a=o
si
b=XelD,
atunci
fir1t;at=g(x)-g(o)
+i
jjtrlt;at=
=xg(x).
Rezultd. cA
$
este functie derivabili
pe lQ' Se deduce f (x)=g'(x) Si
d(")=g(x)+xg'(x),xeQ.
Substituind
g' se obline xf (x)-g(x)+xf
(x)' de
unde
g(x)=o, xeD
si
f (x)=o' xelQ'
i_
1
!
="';'
. ur jj(z*-1)e*dx =
fi(r*-r)(".)'6q
=(2x-1).*
li-
ii'".*=e+l-
-2".1'.=3-e.
c)
Jixrnxax=
ff[+)hxdx
=*
t"l,
f+
!o*
=+-
f ,
="';'.a)
Jix'zrnxdx=f[+Jhxdx=t'"'*|"
J:+
i*=*-
*\,
='On*t.")
J,
h2xdx=
Jd*'t"'xdx=xln2xtt'-
f'x'2lnx
!a*=
=4e2 -zJ"'hxdx
=4e2 -2J"x'lnxdx
=4e2 -zfxrnxli'-
f
t*)=z(e'z-r)'
U
f
Y*
=
Ji(rr,*)'lnxdx
=
lr,'"1"
-
i:Y*'
Rezulttr
ca z jiEx 6"
=
=ln2xl" =t ci
J:Y*
=L''82.
a)
f
(**l)"i"xdx-
ff(**r)(-"osx)'dx=
L:.
it'
,:l.
I
L:
,t
{_,
L
32t
* la
T
n
=-(x+l)cosxlS.
ficosxdx
=2.
bl
{.# ")
Ioi"ir,rxdx=
ffsinx(_cosx
:l=
1\.nRr
= -sinxcosxls .
l..cos2
xd"
= -9.
jr.(t
-sin2
*)ax
= -+.,.;
ffsin2
r::r
-r
r( fi ,T\
Rezurta ca
Joosinzxdx=;[-ti.aj
d)
ry#"."=
ryx.(_ctgX
_
=
= -xcx
li-
ft.r1"dx
=1+
ln(sinx)
lur=;+
hJD.
.
E3. a) r
=
/5JF-
=
=
444
=
I,*"'.
=
zJs
-r.
ni"
1;|;
dx
=
2{E
-
r + a h(x .
J7;4)
I :=
""
obtine r
= Js
*
zr'1J
d) t=
fi*JF.ra'= fi
"(=)d"=
il+dx+ l]+dx=rr
*J*,
-
,o
J"2+I
,oJ*r*r*^
'oJ*r*t
/p rls,-
=
= J2
-2L
Rezulti ci I
= Ji
*
zl *
J2
-1,
deci o
=rEu-J
rAl'
a) 16-2e2; o)
!{F,
"r f
;
a) h(r +Jz)+t*J2;
e) e(sinr-cos-
o
ak'
g) rntegrala se scrie
*
!z*.*
(r
+
'r)0"
=;
j(""')'(i
+ x2)ax
= =
.
"
fiF.
i) zrn(Js+z)-JE. .
A2. at
f
,
or
#,",
%-,
ar
f
-rn,:
/_\
e) n;
0
+["t-'j,
'r
*(t.,"+),h)
r=;ry"
(
#)'*=
=;
T
.A3.
a)
*-*(t.JD);
r)
{,
"t #-&},u,?+n(z-J3),
e)
fi+.6_r
t
tf[t=)'
.,""o"xdx=..
s)
*.*-],
rA4.
a)
J'xsinxdx-I,.n
.sinx
=4n.
bl r=
i:(",
-")e*dx+
fi("-x2)e*dx. J,r(",
-x)e*dx,
c) i
=
=
Ij(-*"-*)**
lir,'"o"*
f'(r,'**J-Ja*=
"1*?"-2.
.
AE. ,r
,?;
ur
".i-f
,
322
cosx)'dx
=
sin2
x dx.
gx)'dx
=
'*_*?o*
=
'
46. a) t
=
fi#)d.
=
fi+dx.4fi+dx =r,
+ 4r2
t,
=
lj"'
({t-
+
)'
o"
=
*sJ"z
* a
l.
-
,,
= fr;
_
sr. 12
=
fi
_
(JF;;)'
o*
=
r--rl
=
xJx2 . nl;
-
iiGt;d"
= s;
-
fiffi*=
JB
_
r,
_
4tn(_.
ne;;;1'
Se inlocuieste
11 qi
I, in I.
t
AZ. a)
qh2-f,,
U
e2 +e +2e-r
_g.
r
Ag. a) Se
integreazi
prin pirti.
b) (I") este m'rginit,
monoton qi
Il+t"_,
=*. se trece
la limitd in aceastd
egalitate
si se ob{ine
limita
zera..Ag.
a) ,o=t,lr=t,1r=!.
b) Avem
O<cosx<1,
V x.fo,*l
Rezultd
inegalitatea
cos.x>cos,*rx,
V xe
L,l
I
2)
'Lo';J
eideci I, )I,,*r,neN.
c) I,,
=+ I,,-2, n
,2,ro=t,rr=r.
'
Aro' ul I"
=E*#ffi.
c) r.,
=
I.'(r-"')"*
=
fi|":
-cl,*,
+cf,(x,)'
-
-": ("')' * .*(-r)"
cl
(",)']*
=
":
-*ci
.*cfl
_....**"*
rAlr.
a) Io=t-*.,r,=i*?,
rz=2-i
o, r,,=fx,.(_"-.)'dx=*e-x
""1;*
+fn:<"-ie-*dx=*1+nlr.-r.
c) se demonstreaza
prin
induc[ie.
pentru
n-1,
rezultd
t,
=t-:,
egatitate
adevdrati
din a) Daca r,_,
=g]f.
[r.+. ,hJ]
dinb) rezultdr,=-l
-
1
',t["-(r*!*f*...*
I
)l_"'
r r
.-+nrn-I
=-t_"1"
['
rr
'2;-
-G:,),]]="
l"-lt*f *a *
r
).1
L
( I! 2t
("
_
t)r nrJ_]'
8.2.f . Prima
metodi
de schimbare
de variabili (pag.
236)
.
El. b)
f,u",
(z*t * r)n *
=
1_',(2".
+ r)'
(zx3 * r;- L
=
I_',r,1*;.
ua (x;ox
=
=
Jqll,t-ot=*l:
=T c) ,=|f''(*)
u-31x)ax=il,u.-.o,,
etc. d) r-
=
I-l,
r'(*) " ,*
1";* =
1*.'t*at,
etc. e)
!(t
-zJz), u
*,g
j; h) rns;
-4
-dx
-
L
^/=
lt''
J+vb
t+JB'
;-- 1I
'+ll
=
to
Jo"
=
cos
l);
e
,,=*,
2
tnJi:
6
3
|
*zt
2n
x'
r
I_
4
,ii
[,
t,
rti
Li
323
:1'!:lltri1 Prqtr,!l=!F:
0
hF.
I
f
r',s;
H
f5;
,t
X.
.
ez. at
e
Ul;
tr
6fu;
c) e-G; a)
f;
.Ar.
a)
fr"f'
rl
f
') i;
rr
-f,;
d
*tu#:
hl 2rn(t+
J2)-'E4. a),blFuncriaesteimpara
;"tffi;
o-F,
n,lr.f*ff,
o
A2. at t+zh!:
ur
fi'
c! r=
fj;il*=
fi{$*=r,,;ft,
d) hsji:
o
r=
ffi#o*=h(e*.Gn;;l]}
l,'16
r.
e^
=
*=;
ei
se al'ege u(x)
=
e-''
'
A3. al
-f
k s, t)
-L;
c)
4
e)
f;
0
r-tnJ2:
d
fr;
rD h(r+.,tr);
r)
-fr+rn(2./3.);
j)
f,.
o
A4. Se transformd"
produsul
de funcfii trigonometrice
in sumA.
")
_*;
t) O;
c) o; d)
*[; f]
"
t=
l.#.sin2'xdx,
etc.
rAb.a]
rnr6; rl 2.6, .t
f
,
d)
-1*]9r
.l
--L
r AA
ql
rrl nr e^ *^+ r^r^^, r-
ztg*
-'
+- ts'
''
-#''
A6' a)' b)' c) se pot folosi formulele
sinx
=
#
2
l
-
tg'*
cosx
=:.
_"i
d) Se pot
folosi formulele:
sinx=-$,
cosx
=_+.
'*8t
l{l+tg'x
t,/t+tg2x
sr
f;
scrie
-i-
=
J"2*
-
t
rnJz; a)
j;
:dx;
*
t
A
I
i:
un *'
3: cJ:
1
l
-tt
2@.!
-2
. tt
+ t-;
.i.
=,
a-- r: :. : ; .: .d*:;
t:.
*2.2, A doua metodi de schimbare de variabili (pag.
24O)
r
81. a) Se alege
"'[+,
r]-
[;
z], ,1*1= I + Ji, bijectiva, derivabild,
,-',
[;'
r] *[*' t]'
"-'
(t)
=
(t
-
r)2
si (,,-')' (t)
=
2(t
-
1); r'
[;,
z]
-
rn, r(x)
=
=
xi se obfine r
=
Jj
,u
.2(t
-1)
dt
=
,(+
-*)
I
;
,
etc. c) 2
-
r ++atcts!:
"2
e
2 r*zrr,1) .
or;2."l
sff om9), b) h9.
\ 5i
' -
(z
---
2
)'
-'
'^'2'
*Al.
a) u(x)=Vi; b) u(x)=e*; c) u(x)=JGS1; a) u(x)=+
-
'
x"+l
.A2.
a) u(x)=J"'J' t) u(x)={/i; c) u(x)=Ji: d) u(x)=.8+1.
.43.
a) u(x)
= -x;
b) u(x)
=
*x;
c) u(x)
=
;-
*
GIIFTTOLUL ffI. APLICATII ALE TNTEGRALEI DEFINITE
L Arin unel suprafefe plane (pag.2Z3l
.Gr"
a)
f,t
al
Ji+9"rcsi'*' .l
]r"f,;
d) 1; e)
*,
u
**3
nf,
ulS;
"f'
u,(';t).rEB.a)T,
o,T
-2x+xz)dx +
fi(2x
-*,)dr
*
lrt(-2"
+x2)dx
=
+.
;.lf; dl ,,/
=
rtL
d:
.*-
t
-Jla.
-f
r) se aleg t, g:[-2,2]-+ra,
f(x)=xr,g(x)=8-x2,
aria(rr,r)=
Ii[(t-"r)_
A4 /-
==T'
c) A,
=z(fiJ0"0".
f
Jro-*o*),o,
=
nr2
-Ar,r=4.
ceg.
;-
-"-E+
.oo.*. .AE.
A=
Jn'-r1x;a".
rAe.
t=
!)g*r;*a".
J'edx=e.
325
'.;
'::.
1.-:-=-=
= == -- --=
-
r-s
= = -- = =
j
=
r trr.
aria(ri)=f,,
*ir(rr,r)=g#d,
r11= 2-W.
r
At2. aria(rr)=az.
--;
i, a2
=12.
r
Al3.
46
/
il1.
^2,
aria(f1)
=
i
-rlnui
*2=u * 6^.
a
= -3,
respectiv
a
=
0.
a' + 4a+6
2. Volumul corpurilor de rotafie
(pag.
279)
o
Er. a)
Tf
'
at,
q
*:
d) 6n;
"t
,,[r. r"fi)'
u
?'
sr
ff;
r,l
t
(++no)',.
,82.
a)
$,
or ,'(t-t)'
"r f
r"f
;
u,
;(";
"
aa.
{{rs-l6ln2);
.45.
117x.
'
A6. nJj("t""o"x)2dx
=
!-(Gn-
13).
6t
I
3. Catculut unor limite de
Eirurl
foloslnd integrala deliniti
(pag. 285)
. pf
"
H."
=
Jtf
1")dx,
unde: a) f (x)= x; b) f (x)= xa; c) f (x)= fi'
at f(x)=g!u, e) f(x)'=e";
0
f(x)=rft;,
g) f(x) -#
.A'-.
|ga"=
jjrl',;, unde: a) f(x)=?*' u) f(x)=#' c) f(x)=J#'
a) f (x)
=
xe-x.
o
A2. Funcfiile care se integreazi pe intervalul
[0,
1] sunt:
a) f
(x)=-j-, b) f (x)
=
-x
;i
c) f (x)=++; d) f (x)=ln(x+1).
-
\'
x"-4 9-x" x"+l
.
A3. Se considera f :
[0.
1]-+ Q,A,,
=
[t
* ? ;),
-t punctele intermediare
(p astrel: a)
6r. =T,f(x)=;ft4
b)
r =T,r(x)=J*''
c)
r =
3k-1
-(k-r
k\ I
-r,
-G'-r.*r-
f(x)=
=?'[-f
';,J'tt'l=
s1.^*4'
d)
4r' ==-;-'rt^r
x+r
aplica exerci{iul rezolvat3.
.
"4,6.
a) lima,
=
ij;ft
=ln2i
b) a,,
=*P,#*
(a+l)s (s-a)+aa
12
-It
')
Jj("
-
x2)ax
=
,-
=I+9=[?,*],-=r,,'.
.AZ.
a)
""
=*_i,*u,6o =*[--"'"*).
[t<-t kl :-
e
l:---:,
:
I.
k
=
I, n. b) a,.
Lnnl
ig I
nffl+Eg
326
+a4
CIJITTTINS
Prefa16
i
:1.':l"ff;li
x
1+x
)0"
=
ediare
lr=
{4. Se
I
*g-'
n.
l.legide-compozilie
pe
o mullime .. .................
b
l.l. Detjnitii
si exemple
..........
s
1.2. Adunarea
si inmultirea
modulo
"
....:....;
1.3. Adunarea
si inmultirea
claselor
de
resturi
modulo
n .................
.................
7
1.4. Parte stabild.
Lege de compozitie
indusd
1.5. rabta un.i r.gi Je i;p;;jii;
.........."..
2.?roprietSliale
legilor de compozilie
............
L4
z. t.
proprietatea
de comutativjtate
............14
2.2. Proprietatea
de asociativitate
. .. i;
2.3. Element
neutru
.............2I
2.4. Elemente
simetr2abile
......................;;
3.Jlloliunea
de grup.
Exemple
.........,...............
3 i
3.1. Grupul aditiv al resturilor
moduio
"
.. 3t
3.2. Grupul claselor
de resturi
modulo n .. S
3.3. Grupul permutArilor.,n.i
muliimi .....;;
3.4. Grupul simetric
Sn ............................
Sg
3.5. Grupuri
de matrice
.......40
3.6. Grupui
rAddcinilor
de ordinul
n
ale unitAfii
....................43
4. Reguli de calcul intr.un grup
.......................47
4. 1. Puterea
unui element
intr_un g.r,p
.... aZ
4.2. I-e,gi de simplificare
.................
..
"........
48
5. Morfisme
de grupuri
.............
s3
Capitolull.
GRUpURt
6. Subgrupuri
..............
59
3. Corpuri
.,.,.'.'...'..'..'....',
9t
4. Morfisme
de inele gi corpuri ...."..................
96
7. Grupuri finite ............
..........".66
7. l Subgrupul generat
de un element ...... a;
7.2. Ordinul
unui elernent
intr-un g."p
.... OO
7.3. Teoreme
remarcabile
in teoria-
grupurilor
finite ..................................
6g
Capitolul ll. INEtE gt
C0RpUFt
..... .............27
l.Itefinifii gi
exempte
...............77
l.l. Inelul claselor
de resturi
moclulo n .....Tg
1.2. lnele de matrice pdtralice
..............
....79
r.o. rnele de lunctii reale ............ ............... g2
-2.
Beguli de calcul intr.un inel ."......................8s
n\
n- le
k)
Itltfffl*
i ;ii
o
io
Capitolul
llt. tNELE DE POUN0AME
.........
ro+
1. Mullimea polinoamelor
cu eoeficienti
intr.un
corp comutativ
......... ....................
i 04
Ll. Siruri de elemente
din corpul
K ........
i0;
1.2. Operatii cu siruri cle elemente
din corpul
K .....................................
t04
z.^Fr1qa
algebrici
a polinoamelor
.................
IoZ
z. [. rot]noame
constante
.......,................
f07
2.2. Forma algebricA
a unui monom ........
107
? 9. I.y"
atgebrica
a unui potinom
....... tOB
2.4. valoarea
unui polinom.
Functii
polinomiale
..................
I09
3. Operalii cu p0linoame
scrise sub forrnd
algebricd
....... r lo
3. l. Adunarea gi
inmulfirea poLinoamelor
- - -
scrise sub formA algebricd
...."...........
l l0
l.?. l*pr*t"a
polinoameio.
................,..
i i;
3"3. implrtirea
la X-a Schema f"i fforrr", iiO
4. Itivizibilitatea
polinoamelor
........".".....
...... r2s
4. I. Relatia de divizibilitate
_
-
pe mulfirnea
KlXl
......".. t2b
4.2. Proprietdti
aie relatiei
de
divizibilitate
.................
l2b
4.3. Cci mai mare divizor comun al
polinoameior
...............12a
5. Descompunerea
polinoamelor
in factori
ireduetibili
..... rgb
5. l. RAddcini ale polinoameto.
................
iSs
5.2. Radacini
multiple
ale unui poli"o;
.. i5;
9.9.
Ecuatii algebrice
..........
I3g
5.4. Polinoame
ireductibile
in K[X] ........."
i;0
5.5. Descompunerea
polinoameioi
in factori ireductibili
.........................
l4 I
6. Relaliile lui Vidte
................t42
7. Rezolvarea
ecualiil0r
atgebrice
cu
_c0eficienli
in Z,
e, [), O ...........................
rbB
7. 1. Ecuatii
algebrice
cu coeficienti
inZ ..tii
7.2. Ecualii algebrice
cu coeficienti
rationali
.......................
tSZ
7.3. Ecuatii algebrice
cu coeficienti
reati . iSS
L Rezolvarea
unor ecualii algebrice
de grad
^superior
cu coeficienli
in C ............._........
8.1. Ecuatii
bipatrate
8.2- Ecr-ratii binome
...,
't
ii
6',
';i
i
i-
it
:
j.;
i
i:
j:
1.
.i
.il
.-:t
':
).-
,
'1..
:L
''.
I
l'.
t
t
L'
,d
rg:
',.L:'
162
162
163
164
.>ory
JZI
8.3. Ecuatii reciproce
!;:=EF E&a4=-==Z-==--
Capitotut t.
pRtMtTtvE
......... rzt
1. Problemri'care
conduc la noliunea
de integrald
.........................
rzl
2. Primitivele
unei funclii
lntegrala nedefiniti a unei lunclii ............. LTB
3. Proprietdli
ale integralei nedefinite ........... 176
4. Primitive uzuale ..........
........ r8s
4. l. Primitive deduse din derivatele
funcfiilor elementare ........................
l
g3
"4.2.
Primitive deduse din derivarea
funcfiilor compuse
...... lg6
4.3. Primitive deduse din formula de deri_
vare a produsului
a doud functii ...... Ig9
Capitolul ll. lt{TEGBALA
DEFTNlT4 ........... re4
l. Diviziuni ale unui interval
la, bl .................
194
2. Sume Riemann
....................
lgs
3. lntegrabilitatea
unei func;ii
pe un interval
la, bl ..................................
re7
4. lntegrabilitatea
luncfiilor
continue ........... 2oz
5. Formula lui leibniz-Newton
.............. ........ zos
E. Proprietili
ale integralei definite .............. 209
7. lntegrarea funcliilor continue ................... 220
8. Metode de calcul pentru
integrale
definite
.........22s
8. I. Metoda integrarii prin pdrfi ..............225
8.2. Metoda schimbaTii
de variabila .........231
8.2.1. Prima metod6. de schimbare
'
devariabild .............,..............231
4.2.2. A doua metodi de schimbare
de variabilA
........299
9.Galculul integralelor
funcliilor ralionale .... 248
9. l. Calculul integralei
unei functii
ra{ionale simple
...........244
9.2. Calculul integralei
unei functii
ra{.ionale oarecare
.......25s
Capitolul lll. APtlcAIil AtE tNTEcRAtEt
DEF|N|TE
.........26s
l. Aria unei suprafele plane
..........................
26s
2. Volumuf corprrilor de rotalie ....................22s
3. Calculul unor limite de girurifolosind
integrala definitd
................280
TEME DE SilItTEZA ........
rrrDtcAlil gt
RASPUNSURT
II
328