ACIDUL CIANHIDRIC

HCN
PROPRIETI FIZICO-CHIMICE

Lichid incolor
Miros de migdale amare
Volatil, p.f. 26C
Adsorbit pe suprafee poroase
Acid slab, pKa = 9,2
Srurile alcaline hidrolizeaz puternic HCN
2
ETIOLOGIA INTOXICAIILOR
intenionale
accidentale
alimentare: buturi, p.v. cu heterozide
cianogenetice (ex. amigdalina DL = 50
smburi)
terapeutice: folosirea apei de migdale amare
(aqua laurocerasi) sedativ al tusei
Fol. ca insecticid i raticid
Sub form de nitrili, toxicitate sczut (CN
legat prin covalene)
3
GLICOZIZI CIANOGENETICI
Ex.: amigdalina, durina, linamarina, sambunigrina,
prunasina
se gsesc n aprox. 1000 de specii de plante (mai ales
Rosaceae i Leguminosae):
Pisum sativum, Phaseolus vulgaris, Phaseolus lunatus
fasole Lima
Cassava (Manihot esculenta, Euphorbiaceae), Yuca
sau manioc, un arbust lemnos originar din America de
Sud, cultivat n regiunile tropicale i subtropicale
pentru tuberculii comestibili, surs major de
carbohidrai (Nigeria - este cel mai mare productor
mondial de manioc).
O O CH
CN
gluc. gluc.
1 6 1
amigdalina
CH
CN
O gluc
prunasina
4
AMIGDALINA




Beta-glucozidaza (EC 3.2.1.21) catalizeaz
eliberarea de HCN din amigdalin
toxicitate imprevizibil i potenial letal a
amigdalinei
Ingestia de amigdalin pur sau de smburi (ex. de
caise) poate provoca toxicitate sever i moartea
(intoxicaie cu cianur).
C
O
R1
R2
CN
C
R1
R2
O
HCN
gluc
emulsina
(masticatie)
+
+ glucoza
5
INTOXICAII

supraacute
acute
lente (subacute)
cu ntrziere (glicozizi cianogenetici)
6
TOXICOCINETIC
ptrundere: respirator, digestiv, prin
piele; abs. buna sublinguala (CN
-
)

traverseaz usor membranele celulare
(acid f. slab, ionizare f. slaba, k
a
= 10
-
9
)

7
TOXICOCINETIC
Biotransformare:
80% sub act. rodanazei (hematii,
mitocondrii din ficat si suprarenale) SCN
-

(de 200 x mai putin toxic) (S din cisteina
endogena)
ci secundare de biotransformare:
oxidare la acid izocianic
hidroliz la acid formic
formare de ciancobalamin (aquocobalamina
vit B12bvit. B12)

8
TOXICOCINETIC
Biotransformare: rodanaza: grup disulfur activ; sulful necesar pt.
transformarea CN n tiocianat provine din: cisteina endogen sau
tiosulfatul administrat ca antidot


9
TOXICOCINETIC

Eliminare: respirator (ca atare); urin; saliv
(metabolizat)
Se elimin n lapte
Nu se acumuleaz!
10
ACIUNE TOXIC - MECANISM

Rapid!
Toxic celular!
Prototip de toxic al metabolismului celular-
anoxie de utilizare

11
ACIUNE TOXIC - MECANISM
blocheaz respiraia celular
se fixeaz pe pigmentul heminic cu Fe
(III) al citocromoxidazei (fermentul
respirator al lui Warburg cit a + cit a
3
,
realizeaza 90% din fctia respiratorie a
celulei) blocarea ox.-red. la nivel
celular anoxie de utilizare!
12
ACIUNE TOXIC - MECANISM
atacul CN
-
asupra lanului respirator: la
nivelul cit a
3
ox., complexeaz Fe
3+

in vivo: nu se combin cu Hb! ( )
metHb + CN
-
metHbCN
oxigenul ajunge la esuturi dar nu poate
fi utilizat (deoseb. de CO) sngele
venos este rou viu (saturat cu oxigen)


13
ACIUNE TOXIC - MECANISM
Fiziologic lantul respirator:
I - transfer de hidrogen si protoni de la substrat la NAD
+

NADH + H
+
la FAD FADH
2


II - transfer de electroni cu ajutorul citocromilor, intr-o
ordine depend. de potentialul lor redox.: cit.b, cit.c,
citoxidaza (cit a + cit a3) oxigenul activat se combina
cu 2 H
+
H
2
O

reoxidarea coenz. NADH + H
+
si FADH
2
prin trecerea
hidrogenului pe oxigen, cu formarea apei;
prin reoxidarea. coenz. se asigura: continuarea
dehidrogenarilor in caile degradative specifice si in ciclul
acizilor tricarboxilici si eliberarea unei cantit. de energie
care serveste la sinteza celei mai parti a ATP-ului in cadrul
fosforilarii oxid. 14
ATACUL CN
-
ASUPRA LANULUI RESPIRATOR
15
CN
-
scos de pe citox. n msura n care este transformat
n SCN
-
(enzima: rodanaza);
SIMPTOMATOLOGIE
INTOXICATIA SUPRAACUTA

inhib. c. respiratori bulbari paralizie brutala a
acestora;
intoxicatul cade, scoate un tipat, isi pierde
cunostinta, conv., cianoza, respiratie sacadata,
moarte in 1 2 min.
16
INTOXICATIA ACUTA
f. initiala: anestezia simt olfactiv, neliniste,
cefalee, greata, voma, hiperpnee (atac asupra
chemoreceptorilor din sinusul carotidian)
f. respiratorie: inspiratie scurta, expiratie lunga,
apnee
f. convulsiilor: conv. epileptiforme, crampe
hipoxice, vomismente
f. finala: cianoza, midriaza, bradicardie, coma,
moarte in 30 min
17
INTOX. LENTA (SUBACUTA)
la mucitorii expusi in atm. poluate
tulb. neuropsihice (cefalee, astenie,
insomnie, nervozitate)
tulb. digestive (greturi, anorexie)
tulb. respiratorii si c.v.
18
INTOX. CU GLIC. CIANOGENETICI
Intox. cu intarziere- manif. intr-o ora:
grea, ameeli, dureri de cap, slbiciune,
cianoza feei, convulsii, pierderea
cunotinei, com;
n 2 9 ore;
Antidot: glucoza (sau stafide: 26% gluc.)
19


Revenire fara sechele (totul sau nimic)
20
LEZIUNI ANATOMO-PATOLOGICE

Miros de migdale amare
Congestie i EP
Pete roii pe piept i pe coapse
Snge rou-viu
21
TRATAMENT
de urgen!
respiraie artificial
O
2
terapie
spltur stomacal (KMnO
4
ox. la acid izocianic;
Na
2
S
2
O
3
; FeSO
4
+ NaHCO
3
)
methemoglobinizare (AD indirecte): NaNO
2
3% i.v.,
albastru de metilen, tionina (500 g metHb leaga 1 g
CN
-
vit B
12b
(aquacobalamina) doze mari i.v. (se transf.
lent in vit B
12
tratament combinat: Na
2
S
2
O
3
+ formator de metHb
Kelocyanor (EDTACo) i.v.
22
ACIDUL CIANHIDRIC DISIMULAT
(HSCN)
prin putrefactie produsi sulfurati
HCN HSCN in distilat se cauta ambii;

Analiza-
Portiunea C de organe
din portiunea C (acidulata cu acid fosforic) se supune distilarii
in distilat se cercet. HCN liber
in reziduu se cercet. HSCN: defecare cu acid picric, filtrare: in
filtrat se det. SCN
-
(cu Fe3+) si se ox. cu am. sulfocromic la cald,
cand se regenereaza HCN, antrenare cu un curent de aer si
trecere peste o h. de filtru imbibata cu hidroxid feroso-feric, dupa
developare cu HCl rezulta o coloratie albastra (metoda petelor
test).
23
ACIDUL CIANHIDRIC DISIMULAT

Moartea prin intoxicatie cu HCN se confirma
daca la analiza se gasesc mai mult de 0,01
0,02 mg HCN/100 ml sange
24
ACIDUL CIANHIDRIC DISIMULAT
Prezenta unor cantit. mari de SCN
-
alaturi
de cantitati mici de HCN poate constitui o
dovada a unei intox. acute.
Lipsa totala de HCN si prezenta unor cantit.
mari de SCN
-
nu poate fi dovada certa a
unei intox. (HCN nu se transf. total);
tiocianat poate rezulta din consumul unor
alimente (varza, ridichi, mustar)
In intox. cu HCN, acesta trebuie sa fie
prezent la analiza!
25
ACIDUL CIANHIDRIC DISIMULAT
In intox. pe cale digestiva: toxicul in continutul
stomacal si in viscere.
Ingerarea de cianuri alcaline: iritatia
mucoasei gastrice (la autopsie); reactia
mediului: alcalina
Intox. cu glicozizi cianogenetici:
simptomele apar la 1 2 ore de la consumul
samburilor (dupa hidroliza glicozizilor)
alaturi de HCN (rezultat prin hidroliza), se
identifica si benzaldehida, eventual acetona
in tubul digestiv identificate fragmente
nedigerate de samburi
26