Sunteți pe pagina 1din 7

Penal curs 8 10.04.

2014
2. Sistemul zilelor amenda stabilirea cuantumului amenzii se face in raport cu
numarul zilelor amenda
- Valoarea unei zile amenda
Cunatumul amenzii se stabileste in mod concret prin inmultirea numarului
zilelor amenda cu suma corespunzatoare unei zile amenda care este cuprinsa
intre 10-500 lei.
Legea prevede limitele generale ale pedepsei intre 30-400 zile amenda, ceea ce
inseamna ca amenda poate varia intre 300-200.000 lei. La stabilirea numarului
zilelor amenda trebuie sa se tina seama de criteriile de individualizare prevazute
de art 74 CP.
Pentru determinarea corecta a pedepsei amenzii, instanta va trebui sa stabileasca
in fiecare caz in parte cuantumul unei zile amenda intre 10-500 lei, tinand seama
de situatia financiara a inculpatului si de obligatiile legale ale acestuia.
3. limitele speciale ale zilelor-amenda: potrivit art 61 alin 4 CP limitele speciale
sunt urmatoarele:
a. cand legea prevede pentru infractiunea savarsita numai pedeapsa amenzii intre
60-180 zile amenda.
b. Cand legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu inchisoarea de cel putin 2
ani intre 120-240 zile amenda.
c. cand legea prevede pedeapsa inchisorii alternativ cu inchisoarea mai mare de
2 ani intre 180-300 zile.
Limitele speciale se pot majora cu o treime daca prin infractiunea savarsita s-a
urmarit obtinerea unui folos patrimonial iar pedeapsa prevazuta de lege este
numai amenda ori instanta opteaza pentru aplicarea acestei pedepse.
4. aplicarea pedepsei amenzii cumulativ cu pedeapsa inchisorii: potrivit art 62
alin. 1 CP pe langa pedeapsa inchisorii,se poate aplica si pedeapsa amenzii dar
numai daca prin infractiunea savarsita faptuitorul a urmarit obtinerea unui folos
patrimonial. Limitele speciale ale zilelor amenda se determina in acest caz in
raport cu durata pedepsei inchisorii stabilita de instanta si nu pot fi reduse sau
majorate ca efect al cauzelor de agravare sau atenuare a pedepsei. Conform
prevederilor art 61 alin 3, instanta stabileste numarul zilelor amenda in cadrul
limitelor prevazute de lege care nu pot fi reduse sau majorate ca efect al cauzelor
de agravare sau atenuare.
Inlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii: se face in 2 moduri diferite:
1- Dupa cum pedeapsa amenzii a fost aplicata singura : legea prevede ca
daca persoana condamnata cu rea credinta nu executa pedeapsa amenzii in
tot sau in parte, numarul zilelor amenda neexecutate se inlocuieste cu un
numar corespunzator de zile cu inchisoarea - un numar de zile cu
inchisoarea egal cu numarul zilelor amenda neexecutate, unei zile amenda
corespunzandu-i o zi inchisoare.
2- Sau pe langa pedeapsa inchisorii: se raporteaza la cazul in care pedeapsa
amenzii a fost aplicata pe langa pedeapsa inchisorii. In caz de neexecutare
cu rea credinta, numarul zilelor amenda neexecutate se inlocuieste cu un
numar corespunzator de zile cu inchisoarea, adica cu un numar egal de
zile cu inchisoare avand in vedere ca unei zile amenda ii corespunde o zi
de inchisoare. Aceste zile de inchisoare se adauga la pedeapsa initiala a
inchisorii, formand impreuna o singura pedeapsa.
Inlocuirea amenzii neexecutate cu obligatia de a executa o munca neremunerata
in folosul comunitatii: in cazul in care pedeapsa amenzii nu poate fi executata in
tot sau parte din motive neimputabile condamnatului instanta, cu
consimtamantul acesteia, inlocuieste obligatia de plata a amenzii neexecutate cu
obligatia de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii. Aceasta
masura nu poate fi luata daca persoana condamnata, din cauza starii de sanatate,
nu poate presta munca. Instanta are obligatia de a lua aceasta masura atat in
cazul in care amenda a fost aplicata singura cat si in cazul in care a fost aplicata
pe langa pedeapsa inchisorii, cu precizarea ca in acest caz se executa dupa
executarea pedepsei inchisorii. Executarea obligatiei este coordonata de
serviciul de probatiune.
Inlocuirea cu zile de inchisoare a zilelor amenda neexecutate prin munca in
folosul comunitatii: in cazul in care cel condamnat se sustrage de la prestarea
muncii in favoarea comunitatii, legea prevede posibilitatea inlocuirii cu zile de
inchisoare a zilelor amenda neexecutate in munca in folosul comunitatii.
Aceasta inlocuire are 2 cazuri:
- Cand persoana condamnata nu executa obligatia de munca in favoarea
comunitatii in conditiile stabilite de instanta
- Cand persoana condamnata savarseste din nou o infractiune si daca
aceasta a fost descoperita inainte de executarea integrala a obligatiei de
munca, zilele de munca in folosul comunitatii la data comiterii noii
infractiuni se inlocuiesc cu un numar egal de zile de inchisoare la care se
agauga pedeapsa aplicata pentru noua infractiune.
Inlocuirea amenzii cu inchisoarea cand condamndatul nu consimte la executarea
amenzii prin prestarea unei munci neremunerate in folosul comunitatii: este un
caz special de inlocuire a amenzii in care legiuitorul asimilieaza lipsa
consimntamantului celui condamnat la pedeapsa amenzii de a presta in locul
amenzii o munca neremunerata in folosul comunitatii, cu neexecutarea cu rea
credinta a pedepsei amenzii. Potrivit art 63 numarul zilelor amenda neexecutate
se inlocuieste cu un numar egal de zile de inchisoare care se executa separat sau
adaugate la pedeapsa inchisorii.
Pedeapsa accesorie : in NCP pedeapsa accesorie constand in interzicerea unor
drepturi insoteste numai o pedeapsa principala privativa de libertate, legea
neprevazand aplicarea ei pe langa pedeapsa principala a amenzii. In cazul in care
pedeapsa principala este inchisoarea pedeapsa accesorie consta in interzicerea
drepturilor prevazute in art 66 alin. 1 lit. a, b, d,...n a caror exercitare a fost
interzisa de instanta ca pedeapsa complementara. In masura in care exercitarea
drepturilor aratate a fost interzisa a pedeapsa complementara, atunci pe
parcursul executarii inchisorii exercitarea acestor drepturi va fi interzisa dar ca
pedeapsa accesorie. Sfera drepturilor a caror exercitare este interzisa a ca
pedeapsa accesorie este mai restransa decat in cazul pedepsei complementare. 2
din cele 15 categorii de drepturi ce pot fi interzise ca pedeapsa complementara
nu au fost prevazute si ca pedeapsa accesorie:
- Dreptul strainului de a se afla pe teritoriul Romaniei
- Dreptul de a se apropria de locuinta, locul de munca, scoala, alte locuri
unde victima desfasoara activitati sociale in conditiile stabilite de instanta
de judecata.
Executarea pedepsei accesorii : potrivit art 65 alin 3 NCP, pedeapsa accesorie a
interzicerii unor drepturi se executa din momentul ramanerii definitive a
hotararii de condamnare si pana cand pedeapsa principala privativa de libertate a
fost executata sau considerata ca executata. Teoretic, durata executarii pedepsei
accesorii este identica cu durata pedepsei principale dar in practica, cel mai
adesea pedeapsa accesorie are o perioada mai mare deoarece incepe ssa fie
executata de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, in timp ce
executarea pedepsei principale poate incepe ulterior. Executarea pedepsei
accesorii se suspenda odata cu suspendarea pedepsei principale.
Incetarea pedepsei accesorii
Potrivit art 63 alin 3 din NCP pedeapsa accesorie se executa pana cand pedeapsa
principala privativa de libertate a fst executata sau considerata ca executata.
Pedepsele complementare
spre deosebire de pedepsele accesorii care se executa od ata cu pedeapsa
principala ,pedepsele cmplementare se executa dupa executarea pedepsei
principale si se refera la interzicerea exercitarii unor drepturi in principal pe o
perioada de timp.
Interzicerea exercitarii unor drepturi este una din cele trei pedepse
complementare regl de NCP alaturi de degradarea militara si publicarea hotararii
definitive de condamnare.
Pedeapsa complementara a itnerzicerii unor drepturi consta in interzicerea unuia
sau unora din cele 15 categorii de drepturi la care face referire art 66 alin 1 CP.
A.dreptul de a fi ales in orice functie publica
B.dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat
C.dreptul strainului de a se afla pe teritoriul romaniei
D.dreptul de a alege
E.drepturile parintesti
F.dreptul de a fi tutore sau curator
G.dreptul de a ocupa o functie,de a exrcita profesia/meseria ori de a desfasura
activitatea ptr care s-a folosit ptr savarsirea infractiunii
H.dreptul de a detine ,purta,folosi orice categorie de arme
I.dreptul de conduce anumite categorii de vehicule stabilite de instanta
J.dreptul de a parasi teritoriul romaniei
K.dreptul de ocupa o functie de conducere in cadrul unei persoane juridice de
drept public
L.dreptul de a se afla in anumite localitati stabilite de instanta
M.dreptul de a se afla in anumite locuri sau in anumite manifestari
sportive,culturale ori alte adunari publice stabilite de instanta
N.dreptul de comunica cu victima sau cu membrii de familie ai acesteia,cu
persoanele care au comis infractiunea sau cu alte persoane stabilite de instanta
ori de a se apropia de acestia
O.dreptul de a se apropia de locuinta,locul de munca,scoala etc unde victima
desfasoara activitati sociale in conditiile stabilite de instanta
Modurile si conditiile de aplicare a pedepsei complementare de interzicere a
unor drepturi
Aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi , este atat
facultativa cat si obligatorie adica este obligatorie atunci cand legea prevede
aceasta pedeapsa pentru infractiunea savarsita iar in lipsa unei astfel de
prevederi este facultativa.
In cazul aplicarii facultative a pedepsei complementare ,instanta va aprecia cu
privire la necesitatea sanctionarii condamnatului prin interzicerea exercitarii
unuia sau mai multora dintre drepturile prevazute in art 66 alin 1 NCP.
Astfel instanta va decide care din drepturile prevazute de art 66 va face obiectul
interdictiei.
Instanta va decide care va fi durata interzicerii exercitarii acestor drepturi si
instanta va tine seama de criteriile rpevezute de art 67 alin 1 referitoare la natura
i gravitatea infractiunii savarsite,imprejurarule cauzei si persoana infractorului.
In cazul aplicarii obligatorii a pedepsei complementare ,instanta va proceda la
fel ,hotarand cu privire la categoriile de drepturi a caror exerciare este interzisa
si cuprivire la durata acestor interziceri.
In lege nu s-a prevazut posibilitatea aplicarii pedepsei complementare a
interzicerii exercitarii unor drepturi ,pe langa pedeapsa detentiunii pe viata.
Totusi in situatia in care aceasta pedeapsa u se mai aplica,ori condamnatul a
beneficat de inlocuira detentiunii pe viata ,legea a prevazut aplicarea obligatorie
a pedepsei complementare cnstand in interzicera exercitarii unor drepturi pe
durata maxima adica 5 ani.
Inceperea aplicarii pedepsei complemnetare a itnerzicerii unor drepturi
In cazul pronuntarii unor condamnari la pedeapsa amenzii ,pedeapsa
complementara a itnerzicerii unor drepturi va incepe sa se execute de la
ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti.
Al doilea moment a inceperii executarii pedepsei complementare a interzicerii
unor drepturi este ramanerea definitiva a hotararii de condamnare prin care s-a
dispus suspendarea pedepsei.(?)
Al treilea moment este dupa executarea pedepsei inchisorii dupa gratierea totala
sau a restului de pedepasa,dupa impliniarea termenului de prescriptie a
executgarii pedepsei sau dupa expirarea eliberarii conditionate ,mai general
spus,peedapsa coplementara incepe dupa executarea sau considerarea ca
executata a pedepsei principale.
Degradarea militara
Consta in pierderea gradului si a dreptului de a purta uniforma ,are o incidenta
redusa pentru ca se aplica anumitor categorii de condamnati si anume militarii in
activitate,in rezerva sau in retragere.
Pierderea gradului si a dreptului de purta uniforma sunt doua drepturi a caror
restrangere se face impreuna instanta neputand sa restranga numai unul din ele.
Degradarea militara se aplica in mod obligatoriu condamnatilor militari in
activitate,in rezerva sau in retragere daca pedeapsa inchisorii este mai mare de
10 ani sau detentiunea pe viata.
Degradarea militara se aplica facultativ n cazul condamnatilor militari in cazul
savarsirii de infractiuni cu intentie daca pedeapsa principala este inchisoarea de
cel putin 5 ani si de cel mult 10.
Executarea pedepsei degradarii militare
Spre deoebire de pedeapsa complemnetra a interzicerii exercitarii unor
drepturi,degradarea militara este o masura cu caracter definitiv ,punerea in
executare se face prin trimitearea de catre instanta a unei copii a hotararii
definitive de condamnare ,comandantului unitatii miliate din care face parte cel
condamnat sau comandantatului cercrului militar in raza caruia domiciliaza
condamnatului.
Publicarea hotararii definitive de condamnare
Se poate dispune atunci cand tinand seama de natura si gravitatea infractiunii
,imprejurarile cauzei si persoana condamnatului,instanta apreciaza ca publicarea
va contribui la prevenirea savarsirii altor infractiuni.
Intrucat n lege nu se pervede o conditie legata de pedeapsa principala ,rezulta ca
ramane la aprecierea instantei natura si gravitatea.
Aplicarea pedepsei complementare a publicarii hotararii de condamnare este
facultativa reprezentand o sanctiune de ordin moral prin aducerea la cunostinta a
oublicului a faptei savarsite.
Calculul duratei pedepselor
Prin durata pedepsei de intelege intervalul de timp dintre data la care incepe
executarea si data cand ia sfarsit executarea.
Durata pedepsei se socoteste din data in care conamnatul a inceput executarea
hotararii de condamnare pana in ziua cand expira executarea pedepsei.
Zua in care incepe precum si ziua in care inceteaza se socotesc in durata
pedepsei.
Perioada in care condamnatul se afla bolnav in spital intra in calculul duratei
pdepsei.
Permisiile de iesire din penitenciar acordate de comandant drept recompensa de
comportare corecta intra in durata executarii pedepsei.
Computarea duratei masurilor preventive
Potrivit legii scaderea retinerii si arestarii preventive din durata pedepsei
privative de libertate este o masura necesara justificata si echitabila.
Perioada in care o persoana a fsot supusa unei masuri privative de libertate adica
timpul retinerii si a arestarii preventive a inculpatului in cursul urmaririi sau
judecatii se scade din pedeapsa pronuntata deoarece atat detentie preventiva cat
si pedeapsa aplicata insumeaza o suferinta pe care cel vinovat de comiterea
infracvtiunii o suporta ca urmare a savarsirii infractiunii.
In caz contrar legea ar crea o inechitate.
Noul cod face o descriere explicita a cazurilor in care perioada retinerii si a
arestarii se scad din pedeapsa.
Primul caz vorbeste de computarea retinerii si arestarii preventive din pedeapsa
aplicata ptr infractiunea savarsita
Al doilea caz priveste computarea retinerii si arestarii preventive in situatia
infractiunilor concurente,in acest caz daca inculpatul a fost urmnarit si judecat
concomitent sau separat ptr mai multe infractiuni ,computarea pedepsei are loc
chiar daca acesta a fost achitat sau condamnat pentru o alta fapta care a
determinat dispunerea masurii preventive.