Sunteți pe pagina 1din 7

2.

Sistemul zilelor de amenda:


Stabilirea cuantumului amenzii se face in raport cu 2 factori:
- nr zilelor amenda
- valoarea zilelor amenda
Iar cuantumul amenzii se stabileste in mod concret prin inmultirea numarului zilelor amenda cu suma
corespunzatoare unei zile amenda care este cuprinsa intre 10 si 500 lei.
Legea prevede limitele generale ale pedepsei intre 50 de zile si 400 zile amenda ceea ce inseamna ca
amenda poate varia intre 300 lei si 200.000 lei. La stabilirea numarului zilelor amenda trebuie sa se tina
seama de criteriile de individualizare prevazute de art. 74 Cod Penal. Pentru determinarea corecta a
pedepsei amenzii instanta va trebui sa stabileasca in fiecare caz in parte cuantumul unei zile de amenda
intre 10 si 500lei tinand seama de situatia financiara a inculpatului si de obligatiile legale ale acestuia.
3. Limitele speciale ale zilelor amenda:
Potrivit art. 61 alin. 4 limitele speciale ale zilelor amenda sunt urmatoarele:
a) Cand legea prevede pentru infractiunea savarsita numai pedeapsa amenzii intre 60 si 180 zile
amenda.
b) Cand legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa inchisorii de cel mult 2ani intre
120 si 240 zile amenda.
c) Cand legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa inchisorii mai mare de 2ani intre
180 si 300 zile.
Limitele speciale ale zilelor-amenda se pot majora cu 1/3 daca prin infractiunea savarsita s-a urmarit
obtinerea unui folos patrimonial iar pedeapsa prevazuta de lege este numai amenda ori instanta
opteaza pentru aplicarea acestei pedepse.
4. Aplicarea pedepsei amenzii cumulativ cu pedeapsa inchisorii:
Potrivit disp. art. 62 alin. 1 CP pe langa pedeapsa inchisorii se poate aplica si pedeapsa amenzii dar
numai daca prin infractiunea savarsita faptuitorul a urmarit obtinerea unui folos patrimonial.
Limitele speciale ale zilelor-amenda se determina in acest caz in raport cu durata pedepsei inchisorii
stabilite de instanta si nu pot fi reduse sau majorate ca efect al cauzelor de agravare sau de atenuare a
pedepsei.
Conform prevederilor art. 61 alin. 3 instanta stabileste numarul zilelor-amenda in cadrul limitelor
prevazute de lege care nu pot fi reduse sau majorate ca efect al cauzelor de agravare sau de atenuare.
Inlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii:
Inlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii se face in doua moduri diferite:
- Dupa cum pedeapsa amenzii a fost aplicata singura
- Pe langa pedeapsa inchisorii
In cazul in care pedeapsa amenzii a fost aplicata ca pedeapsa unica legea prevede ca daca persoana
condamnata cu rea-credinta nu executa pedeapsa amenzii in tot sau in parte numarul zilelor amenda
neexecutate se inlocuieste cu un numar corespunzator de zile cu inchisoarea si anume cu un numar de
zile cu inchisoare egal cu numarul zilelor amenda neexecutate unei zile de amenda corespunzandu-i o zi
de inchisoare.
Cel de al doilea mod de inlocuire a pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii se raporteaza la cazul in care
pedeapsa amenzii a fost aplicata pe langa pedeapsa inchisorii. In caz de neexecutare cu rea-credinta
numarul zilelor amenda neexecutate se inlocuieste cu un numar corespunzator de zile cu inchisoarea
adica cu un numar egal de zile cu inchisoare avand in vedere ca unei zile-amenda ii corespunde o zi de
inchisoare. Aceste zile de inchisoare se adauga la pedeapsa initiala a inchisorii formand impreuna o
singura pedeapsa.
Inlocuirea amenzii neexecutate cu obligatia de a executa o munca neremunerata in folosul comunitatii.
In cazul in care pedeapsa amenzii nu poate fi executata in tot sau in parte din motive neimputabile
persoanei condamnate instanta cu consimtamantul acesteia inlocuieste obligatia de plata a amenzii
neexecutate cu obligatia de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii.
Aceasta masura nu poate fi luata daca persoana condamnata din cauza starii sale de sanatate nu poate
presta munca instanta are onligatia de a lua aceasta masura atat in cazul in care amenda a fost aplicata
singura cat si in cazul cand a fost aplicata pe langa pedeapsa inchisorii cu precizarea ca in acest caz se
executa dupa executarea pedepsei inchisorii. Exec utarea obligatiei este probata de serviciul de
probatiune.
Inlocuirea cu zile de inchisoare a zilelor de zile amenda neexecutate prin munca in folosul comunitatii.
In cazul in care cel condamnat se sustrage de la condamnarea de la munca in folosul comunitatii legea
prevede posibilitatea inlocuirii cu zile de inchisoare a zilelor amenda neexecutate prin munca in folosul
comunitatii.
Aceasta inlocuire are doua cazuri si anume:
- cand persoana condamnata nu executa obligatia de munca in folosul comunitatii in conditiile
stabilite de instanta
- si cand persoana condamnata savarseste din nou o infractiune.
In cazul in care persoana condamnata savarseste o noua infractiune descoperita inainte de executarea
integrala a obligatiei de munca in folosul comunitatii, zilele amenda neexecutate prin munca in folosul
comunitatii la data comiterii noii infractiuni, se inlocuiesc cu un numar egal de zile de inchisoare la care
se adauga pedeapsa aplicata pentru noua infractiune.
Inlocuirea ppedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii cand condamnatul nu consimte la executarea
amenzii prin prestarea unei munci neremunerate in folosul comunitatii. Este un caz special de inlocuire a
pedepsei amenzii in care legiuitorul asimileaza lipsa consimtamantului celui condamnat la pedeapsa
amenzii de a presta in locul amenzii o munca neremunerata in folosul comunitatii, cu neexecutarea cu
rea-credinta a pedepsei amenzii.
Potrivit dispozitiilor art. 63 numarul zilelor amenda neexecutate se inlocuieste cu un numar egal de zile
de inchisoare care se executa separat sau adaugate la pedeapsa inchisorii.
Pedeapsa accesorie:
In NCP pedepasa accesorie constant in interzicerea unor drepturi insoteste numai o pedeapsa principala
privativa de libertate legea neprevazand posibilitatea aplicarii ei pe langa pedeapsa generala a amenzii.
In cazul in care pedeapsa principala aplicata condamnatului este inchisoarea pedeapsa accesorie consta
in interzicerea drepturilor prevazute in art. 66 alin. 1 literele a), b) si d) pana la n) a caror exercitare a
fost interzisa de instanta ca pedeapsa complementara.
Asadar in masura in care exercitarea drepturilor aratate a fost interzisa ca pedeapsa complementara
atunci pe parcursul executarii pedepsei inchisorii exercitarea acestor drepturi va fi de asemenea
interzisa dar ca pedeapsa accesorie.
Sfera dreptrurilor a caror exercitare este interzisa ca pedeapsa accesorie este mai restransa decat in
cazul pedepsei complementare. Doua din cele 15 categorii de drepturi ce pot fi interzise ca pedeapsa
complementara nu au fost prevazute si ca pedeapsa accesorie:
- dreptul strainului de a se afla pe teritoriul Romaniei
- si dreptul de a se apropia de gradinita, loc de munca, scoala sau alte locuri unde victima
desfasoara activitati sociale in conditiile stabilite de instanta de judecata.
Executarea pedepsei accesorii:
Potrivit art. 65 alin. 3 NCP pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi se executa din momentul
ramanerii definitive a hotararii de condamnare si pana cand pedeapsa principala privativa de libertate a
fost executata sau considerata ca executata.
Teoretic durata executarii pedepsei accesorii este identica cu durata pedepsei principale dar in practica
cel mai adesea pedeapsa accesorie are o durata mai mare deoarece incepe sa fie executata de la
ramanerea definitiva hotararii de condamnare in timp ce executarea pedepsei principale poate incepe
ulterior.
Executarea pedepsei accesorii se suspenda odata cu executarea pedepsei principale.
Incetarea pedepsei accesorii:
Potrivit art. 65 alin. 3 NCP pedeapsa accesorie se executa pana cand pedeapsa principala privativa de
libertate a fost executata sau considerata ca executata deci avem un moment de inceput care este cel al
ramanerii definitive a hotararii de condamnare si un final care este momentul in care pedeapsa a fost
executata sau considerata ca a fost executata.
Pedepsele complementare:
Spre deosebire de pedepsele accesorii care se executa odata cu pedeapsa principala pedepsele
complementare se executa dupa executarea pedepsei principale si se refera la interzicerea exercitarii
unor drepturi in principal pe o perioada de timp.
Interzicerea exercitarii unor drepturi este una din cele trei pedepse complementare reglementate de
NCP alaturi de degradarea militara si publicarea hotararii definitive de condamnare.
Pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi consta in interzicerea unuia sau unora din cele 15
categorii de drepturi la care face referire art. 66 alin. 1 NCP.
a) dreptul de a fi ales in autoritatile publice ori la alte orice alte functii publice.
b) dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat
c) dreptul strainului de a se afla pe teritoriul Romaniei
d) dreptul de a alege
e) drepturile parintesti
f) dreptul de a fi tutore sau curator
g) dreptul de a ocupa o functie de a exercita profesia sau meseria ori de a desfasura activitatea de
care s-a folosit pentru savarsirea infractiunii.
h) dreptul de a detine, purta si folosi orice categorie de arme
i) dreptul de a conduce anumite categorii de vehicule stabilite de instanta
j) dreptul de parasi teritoriul Romaniei
k) dreptul de a ocupa o functie de conducere in cadrul unei persoane juridice de drept public
l) dreptul de a se afla in anumite localitati stabilite de instanta
m) dreptul de a se afla in anumite locuri sau anumite manifestari sportive, culturale ori alte adunari
publice stabilite de instanta
n) dreptul de a comunica cu victima sau cu membrii de familie ai acesteia, cu persoanele care au
comis infractiunea sau cu alte persoane stabilite de instanta ori de a se apropia de acestia.
o) dreptul de a se apropia de locuinta, locul de munca, scoala sau alte locuri unde victima
desfasoara activitati sociale in conditiile stabilite de instanta.

Modurile si conditiile de aplicare a pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi
Aplicarea a pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi este atat facultativa cat si obligatorie
adica este obligatorie atunci cand legea prevede aceasta pedeapsa pentru infractiunea savarsita iar in
lipsa unei astfel de prevederi este facultativa.
In cazul aplicarii facultative a pedepsei complementare instanta va aprecia cu privire la necesitatea
sanctionarii condamnatului prin interzicerea exercitarii unuia sau mai multora dintre drepturile
prevazute in art. 66 alin. 1 NCP astfel instanta va decide care din drepturile prevazute de art. 66 vor
forma obiectul interdictiei. Instanta va decide care va fi durata interzicerii exercitarii acestor drepturi si
totodata instanta va tine seama de criteriile prevazute de art. 67 alin. 1 referitoare la natura si gravitatea
infractiunii savarsite, imprejurarile cauzei si persoana infractorului.
In cazul aplicarii obligatorii a pedepsei complementare instanta va proceda la fel hotarand cu privire la
categoriile de drepturi a caror exercitare este interzisa si cu privire la durata acestei interziceri.
In lege nu s-a prevazut posibilitatea aplicarii pedepsei coplementare a interzicerii exercitarii unor
drepturi pe langa pedeapsa detentiunii pe viata. Totusi in situatia in care aceasta pedeapsa nu se mai
aplica ori condamnatul a beneficiat de inlocuirea detentiunii pe viata legea a prevazut aplicarea
obligatorie a pedepsei complementare constand in interzicerea exercitarii unor drepturi pe durata
maxima adica 5ani.
Inceperea exercitarii pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi:
In cazul pronuntarii unei condamnari la pedeapsa amenzii pedeapsa complementara a interzicerii unor
drepturi va incepe sa se execute de la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti.
Al doilea moment de incepere a executarii pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi este
ramanerea definitiva a hotararii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei
sub supraveghere.
Al treilea moment este dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala sau a restului de
pedeapsa, dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei sau dupa expirarea
termenului de supraveghere a liberarii conditionate. Mai general spus pedeapsa complementara incepe
dupa executarea sau dupa considerarea ca executata a pedepsei principale
Degradarea militara:
Consta in pierderea gradului si a dreptului de a purta uniforma. Are o incidenta redusa pentru ca se
aplica anumitor categorii de condamnati si anume militarii in activitate, in rezerva sau in retragere.
Pierderea gradului si a dreptului de a purta uniforma sunt doua drepturi a caror restrangere se face
impreuna instanta neputand sa restranga numai unul din ele.
Degradarea militara se aplica in mod obligatoriu condamnatilor militari in activitate, in rezerva sau in
retragere daca pedeapsa inchisorii este mai mare de 10ani sau detentiunea pe viata.
Degradarea militara se aplica facultativ in cazul condamnatilor militari in activitate, in rezerva sau in
retragere in cazul savarsirii de infractiuni cu intentie daca pedeapsa principala este pedeapsa cu
inchisoarea de cel putin 5ani si de cel mult 10ani.

Executarea pedepsei degradarii militare:
Spre deosebire de pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi degradarea militara este o
masura cu caracter definitiv.
Punerea in executare se face prin trimiterea de catre instanta a unei copii a hotararii definitive de
condamnare comandantului unitatii militare din care face parte cel condamnat sau comandantului
centrului militar in raza caruia domiciliaza condamnatul.
Publicarea hotararii definitive de condamnare:
Se poate dispune atunci cand, tinand seama de natura si gravitatea infractiunii, imprejurarile cauzei si
persoana condamnatului, instanta apreciaza ca publicarea va contribui la prevenirea savarsirii altor
infractiuni intrucat in lege nu se prevede o conditie legata de pedeapsa principala rezulta ca ramane la
aprecierea instantei natura si gravitatea pedepsei pronuntate.
Aplciarea pedepsei complementare a publicarii hotararii de cndamnare este facultativa reprezentand
evident o sanctiune de ordin moral prin aducerea la cunostinta publicului a faptei savarsite.
Calculul duratei pedepselor:
Prin durata pedepsei se intelege intervalul de timp dintre data la care incepe executarea si data cand ia
sfarsit executarea.
Durata pedepsei se socoteste din ziua in care condamnatul a inceput executarea hotararii de
condamnare pana in ziua cand expira executarea pedepsei.
- Ziua in care incepe precum si ziua in care inceteaza se socotesc in durata pedepsei.
- Perioada in care condamnatul se afla bolnav in spital intra in calculul duratei pedepsei
- Permisiile de iesire din penitenciar acordate de comandant drept recompensa pentru
comportare corecta intra in durata executarii pedepselor.
Computarea duratei masurilor preventive:
Potrivit legii scaderea retinerii si arestarii preventive din durata pedepsei privative de libertate este o
masura necesara, justificata si echitabila.
Perioada in care a fost supusa unei masuri privative de libertate adica timpul retinerii si arestarii
preventive a inculpatului in cursul urmaririi sau judecatii se scade din pedeapsa pronuntata deoarece
atat detentia preventiva cat si pedeapsa aplicata insumeaza o suferinta pe care cel vinovat de comiterea
infractiunii o suporta ca urmare a savarsirii infractiunii in caz contrar legea ar crea o inechitate. Noul cod
face o descriere explicita a cazurilor in care perioada retinerii si arestarii se scad din pedeapsa.
Primul caz vorbeste de computarea retinerii si arestarii preventive din pedeapsa aplicata pentru
infractiunea savarsita.
Al doilea caz priveste computarea retinerii si arestarii preventive in situatia infractiunilor concurente. In
acest caz daca inculpatul a fost urmarit si judecat concomitent sau separat pentru mai multe infractiuni
computarea pedepsei are loc chiar daca acesta a fost achitat ori condamnat pentru o alta fapta decat
cea care a determinat dispunerea masurii preventive.