Sunteți pe pagina 1din 6

20.12.

2014 DREPT PENAL C1



SAVARSIREA INFRACTIUNII DE CATRE MAI MULTE PERSOANE
1. Notiune
Pluralitatea de infractori este situatia in care un nr de 2 sau mai multe persoane au savarsit prin eforturi
conjugate aceeasi infractiune. asa dar o singura infractiune avand nu unul ci 2 infracori ca subiecti activi
caracterizeaza pluralitatea de infractori.
Pt existenta unei pluralitati de infractori se cere sa exista sub rap laturii obiective o contributie efectiva
a doua sau mai multe persoane la savarsirea aceleiasi fapte prevazute de legea penala. iar sub rap laturii
subiective sa existe vinta acestor persoane de a acoopera la savarsirea faptei respective.
Caracterizarea criminologica a pluralitatii de infractori= o pluralitate de infractori prezinta caractere
specifice si produce efecte juridice deosebite daorita unicitatii infractiunii savarsite oricat de multi
subiecti activi ar fi , unicitatea infractiunii nu este influentata. calificarea faptei, det locului si timpului
savarsiri acestia si in genere continutul infractiunii se rasfrange asupra tuturor infractorilor. urmarea
socialmente periculoasa este produsa prin cooperarea tuturor infractorilor la savarsirea faptei ce
constitutie elementul material al infractiunii.
unicitatea infractiunii ca temei al rasp penale a faptitorilor face ca toate cauzele ce inlatura rasp penala
(amnistia,prescripti raspunderii penal) sau care o exclud(abrogarea incriminarii lipsa unui elem
constitutiv al infractiunii) sa produca efecte fata de toti fapuitorii de o potriva si in acelasi timp.
2. Formele pluralitatii de infractori
Se prezinta sub 3 forme:
a) Naturala
b) Constituita
c) Ocazionala sau participatia penala
a) Pluralitatea naturala : este o forma a pluralitatii de infractori determinata de insasi natura faptei
prevazua de legea penala care nu poate fi savarsita decat prin contributia a doua sau mai multe
persoane de aceaa pluralitatea naturala mai este denumita si pluralitate necesara. Dintre faptele
prevazute de legea penala care prezinta o pluralitate naturala de infractori cele mai numeroase sunt
acelea care nu pot fi savarsite decat prin contributia a doua persoane din care cauza sunt numite
infrctiuni bilaterale(incest,bigamie etc). Exista infractiuni care nu pot fi savarsite decat rin contirbutia
mai mulor persoane cum ar fi incaierarea sau rixul. Plurlitatea naturala de infractori nu sunt
reglementate prin norme cu caracter general, ele au fost incriminate si sanctionate ca atare in conditii
specifice fiecarei infractiunii.
!!!!Caracterisic pluralitatii naturale de infractori este faptul ca fiecare participant la savarsirea faptei este
privit ca autor al infractiunii si raspunde de rezultatul produs. Nu este necesar ca toti faptuitorii sa aiba si
calitatea de infractor , este suficient ca unul sau unii dintre sfapturitori sa actioneze cu vinovatie si deci
sa aibe calitatea de infractor.
b) Pluralitatea constituita
Este o forma a pluralitatii de infractori creata prin asocierea sau gruparea mai multor persoane in
vederea savarsirii de infractiuni. se caracterizeaza prin imprejurarea ca se creaza prin simplul fapt
alasocierii sau gruparii mai multor persoane in vederea savarsirii de infractiuni, indiferent daca aceasta
asociere a fost sau nu urmata de contributia efectiva a persoanelor respective la savarsirea uneia din
infractiunile proiectate.
Conditii de existenta
1. sa exista o grupare de cel putin 2 persoane
2. gruparea sa aiba un anumit program in care sa intre savarsirea uneia sau mai multe infractiuni
3. sa aibe o anumita organizare gruparea, o structura ierarhica, o conceptie unica care sa asigura
coeziunea si stabilitatea grupului
inta in aceasta categorie asocierea p sav de infractini
c) Pluralitatea ocazionala sau participatia penala
Este o forma a pluralitatii de infractori care consta in savarsirea unei infractiuni de 2 sau mai multe
persoane atunci cand aceasta infractiune putea fi savarsita inmod natural de o singura persoana sau de
un numar mai mic de persoane deca a fost savarsita in realitate. Pluralitatea ocazionala are un caracter
intamplator ,ocazional cooperarea dintre subiectii activi fiind determinata nu de natura faptei sau
conditiile in care are putea fi realizata ci de anumite conditii concrete in care cooperarea infractionala
apare mai avantajoasa sub raportul savarsirii sau ascunderii urmelor infractiunii.Participatia penala se
deosebste de celelalte forme ale pluralitatii de infractori nu numai prin caracterul ocazional
neobligatoriu dar si prin pozitia juridica a faptuitorilor, astfel daca la pluralitatea naturala sau constituita
fiecare din participanti este considerat ca ar fi savarsit infractiunea si raspunde pt comiterea acesteia si
nu pentru contributia avuta , in cazul participtiei fiecare participant este tinut sa raspunda numai pentru
contributia pe care a avut-o la savarsirea infractiunii, numai pentru participarea sa.
Conditii de existenta :
a)a se fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala
b) fapta sa fi fost savarsita prin coopareare de 2 sau mai multe persoane,nr acestora sa fie de ce putin 2
in cazul infratiunilor ce ar putea gfi savarsite de catre o singura persoana si superior decat nr necesar pt
savarsirea infractunii in cazul pluralitatii contituite sau naturale,nu este necsar ca toti sa aiba caliatea de
infractor,nu intereseaza felul contributiei
c) sa exita vointa comuna la savarisrea infractiunii
d) fapta prevazuta de legea penala trebuie sa constituie infractiune
Felurile participatiei penale:
1. in raport cu atitudinea psihica a participantilor se face dinsticie intre:
- proprie(propriu-zisa sau perfecta)
- improprie(imperfecta)
-Participatia proprie= toti participantii actioneaza cu aceeasi forma de vinovatie adica cu intentie (idem
animus) sau din culpa
-Participatia improprie= unii din faptuitorii actioneaza cu intentie iar altii din culpa sau fara vinovatie
-Se face distincie dintre participatia simpla sau omogena sau coautorat la care contributiile
participantilor sunt aceleasi.
-Participatia complexa sau eterogena la care contributiile participantilor sunt diferite (
autori,instigatori,complici)
-Participatia materiala consta in contributia pt realizarea laturii obiective a infractiunii
-Participatia morala in conributia realizarii laturii subiective a infractiunii
-Participatie spontana si preordinata
-Participatie anterioara la care contributia este data inainea executarii fapei
-Participatie concomitenta la care contributia este data in timpul savarsirii faptei
-Participatia penala propriu-zisa sau perfecta reprezinta acel gen de participatie obisnuit sau comun la
care toti participantii la infractiune acioneaza cu intentie (idem animus) iar in cazul infractiunilor din
culpa toti fapuiorii actioneaza din culpa(eadem culpa).
Formele participatiei penale proprii:
Formele tipice de cooperare la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala sunt in numar de 3:
1. Prin efectuarea de acte prin care se realizaeaza insasi fapta prevazuta de legea penala( acte de
executare)
2. Prin efectuarea de acte prin care se determina formarea hotararii de a savarsi fapta (acte de
determinare)
3. Efectuarea de acte prin care se ajuta la savarsirea faptei( acte de sprijinire)
1.Contributia data prin executarea faptei prevazuta de legea penala este denumita autorat sau act de
executare.autor
2. contributia data prin det hotararii de a savarsii infractiunea poarta denumirea de instigare.
instigator/autor moral.
3 Contributia data prin acte de ajutare..... se numeste complice
1.Autoratul
Este acea forma de participare care consta in savarsirea de acte de executare a faptei prevazute de legea
penala. Legea penala prevede ca este autor pers care savarseste in mod nemijlocit fapta prevazuta de
legea penala. in raport cu celelalte forme ale participatiei autoratul se distinge prin caracterul sau
esential si necesar. Contributia autorului constand tocmi prin savarsirea faptei care contituie infractiune.
Autoratul este singura forma de contributie care poate exista si in afara participatiei. Nici instigarea si
nici complicitate nu pot exista in afara autoratului. autiratul se deosebeste de instigare care consta in
actiunea de determinarea a unei persoane la svarsirea unei infractiuni. Autoratul se deosebeste si de
complicitate care este o contributie indirecta la savarsirea infractiunii.sub rap laturii subiective autoratul
.... dat contributiei esentiale la savarsirea infractiunii poate fi realizat cu orice forma de vinovatie.
Coautoratul este o situatie prevazuta de legea penala, a fost savarsita de 2 sau mai multe persoane care
au calitatea de autori deci de coautori ai acelei fapte. pentru existenta coautoratului trebuie sa se
dovedeasca ca cel putin doi participanti au savarsit in mod nemijlocit fapta prevazuta de legea penala.
prin act de executare sau de savarsire nemijlocita a faptei se intelege orice act de executare , orice act
de conduita exterioara prin care se faptuieste direct sau indirect aciunea incriminata. se considera ca
fiind acte de executare deci de coautorat siacele acte prin care se contribie indirect la efectuarea faptei
incriminare cum ar fi actele de paralizare a energiei ,de opunere sau inlaturare a uni obstacol din calea
savarsirii faptei. In cazul infractiunii complexe ( unua sau mai multe infractiuni talharia, uciderea din
culpa +alcool) este coautor cel care savarseste una din actiunile ce formeaza elementul material al
actiunii complexe cealalta fiind realizata de alt autor.
Daca contributia diferitilor autori este simultana aceasta poate fi si succesiva, contributiile pot fi date?
succesiv in timp intr-o inlantuire a de acte de executare a infractiunii unice. interventia succesiva a
coautorilor fiind posibila nu numai in cazul infractiunilor continue sau coontinuate dar si in cazul altor
infractiuni care prin natura lor complexa nu poate fi realizata decat prin contributii succesive(
fasificarea). Coautoratul fiind o forma de participare propriu-zisa sau perfecta se caracerizaeza prin
insistenta a tuturor participantilor intenia sau culpa de regula coautoratul se savarseste cu intentie.
Coautratul poate exista si in cazul infractiunilor din culpa si se realizaeaza atunci cand 2 sau mai multer
persoane actionand din culpa au savarsit simultan sau succesiv acte de executare prin care s-a produs
acelasi rezultat socialmente periculos. Unii autori sunt de parere ca nu poate exista coautorat in cazul
infractiunilor neintentionate.
!!!Infractiuni la care coautoratul nu este posibil:
infractiuni cu autor unic care nu pot fi savarsite nemijlocit de catre o singura persoana:
-infractiuni care se savarsesc in personam propria:marturia mincinoasa,dezertarea,nedenuntarea
-infrcatiunile omisive care se savaarsesc prin neindeplinirea unei obligatii de afaceri impusa cu caracter
personal astfel incat fiecare persd savarseste o actiune de sine statatoare
Instigarea
Instigarea este fapta unei persoane denumita instigator care cu intentie determina prin orice mijloace
pe o alta persoana (instigat) sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala. Instigaorul contribuie la
savarsirea infractiunii prin transmiterea care cel instigat a ideii de savarsire a infractiunii si prin
determinarea hotararii acestuia de a savarsii fapta. Instigarea prezinta prin esenta un aspect psihic si
realizand cauzalitatea psihica ce precede cauzalitatea fizica adica actele de executare. Datorita
continutului psihic instigatorul este denumit si autor moral.
Instigatorul poate fi orice persoana care indeplineste conditiile pt a fi subiect al infractiunii , nu este
necesara o calitate speciala de aceea instigarea este posibila si la infractiunile proprii fara sa fie necesar
ca instigatorul s aiba calitatea ceruta de lege a autorului infractiunii.
Instigarea este posibila la orice fapta prevazuta de legea penala, poate fi savarsita de 2 sau mai multe
persoane ce determina simultan sau succesiv aceeasi persoana la savarsirea aceleiasi infractiuni. deci
exista doi sau mai multi coinstigatori daca acestia au actionat in intelegere si cu vointa de a coopera ,
daca intre instigaorinu a existat o astfel de intelegere va exista un concurs de instigari si nu o coinstigare.
Exista de asemenea si coinstigare in cazul in care o pers determina o alta persoana ca aceasa la randul ei
s determine o a treia persoana sa svarseasca o fapta prevazuta de legea penala in orimul caz exista o
instigare mediata si o intigarea imdedfiata din partea celui de al doilea. daca e langa activitatea de
instigare persoana savarseste si acte de executare participand si ca autor ,contributia deintigator se
absoarbe in contibutia de autor. instigatul este pers asura careia se face instigare, orice persoana fizica
chiar daca nu indeplineste toate conditiile pt a fi subiect activ al infractiunii.
Cand instigarea este asupra unei singure persoane este individuala iar atunci cand se adreseaza unui nr
nedeterminat ese numita instigare colectiva.Prima este o forma a participatiei penale in timp ce a doua
nu rep o participatie penala dar poate contituii o infractiune de sine satatatoare ex: instigarea ublica
art.368 ncp.
Conditiile instigarii:
a) sa existe o acivitate de determinare de catre o persoana (instigator)
b) ctivitatea de determinare sa priveasca o fapta incrminata de legea penala
c) sa nu existe o hotarare ......
d) activitatea de instigare sa aiba efect , sa duca la determinarea instigatului
e) cel instigat sa fi trecut la savarsirea faptei realizand cel putin o entativa pedepsibila
Activitatea de determinare = actiunea de a determina se realizaeza prin orice mijloace, se face dif erenta
dintre instigarea simpla ce se realizaeza prin materiale imateriale(rugamini indemnuri insinuari) si
calificata prin care se folosesc mijloace de promisiuni materiale ,sau prin constrangeri morale
Obiectivul activitatii de determinare il contituie o fapta prevazuta de legea penala . instigarea trebuie sa
se indrepte asupra unei pers care are calitatea ceruta delege pt autorul infractiunii.
Se face distinctie inte instigare directa(in mod direct si explicit indemnul) si instigare indirecta (la care
instigatorul nu transmite direct ideea savarsirii faptei)
Instigar evidenta(actioneaza deschis) insidioasa( ascunsa actioneaza din umbra fara ca cel instigat sa isi
dea seama ca este instigat la sav unei fapte penale)
Continutul subiectiv al instigarii trebuie sa fie sav cu intentie sau insigatorul sa actioneze cu intentie
indirecta.