Sunteți pe pagina 1din 13

27/2/2014

Complicitatea
Este o forma de participatie penala care consta din fapta persoanei care cu
intentie inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea faptei prevazuta de
legea penala, inclusiv prin promisiunea de a tainui bunurile provenite din
savarsirea faptei sau de a favoriza pe infractor chiar daca dupa savarsirea
faptei promisiunea nu este indeplinita
Ceea ce caracterizeaza complicitatea este caracterul sau de contributie
indirecta la savarsirea infractiunii Complicele nu determina, nici nu
realizeaza in mod nemijlocit fapta prevazuta de legea penala ci inlesneste
autorului aceasta realizare
2 Complicele ca subiect activ al infractiunii !
Complicele poate " orice persoana care indeplineste conditiile pentru a "
subiect activ al infractiunii #a savarsirea unei infractiuni, pot contribui unul
sau mai multi complici
Continutul obiectiv al C$%&#'C'()('' !
Complicitatea trebuie sa indeplineasca * conditii !
+, sa se " savarsit in mod nemijlocit de catre o alta persoana cu o fapta
prevazuta de legea penala
+, sa se " efectuat de catre complice acte de inlesnire sau de ajutor la
savarsirea acelei fapte
+, contributia complicelui sa "e efectiva adica sa " folosit in fapt la
savarsirea de catre autor a faptei respective
) -avarsirea de catre autor a faptei prevazute de legea penala
Complicitatea nu este de conceput fara savarsirea in mod nemijlocit de catre
o alta persoana a unei fapte prevazuta de legea penala Este consitia de baza
a complicitatii
. Complicitatea presupune savarsirea de catre complice a unor acte de
sprijinire a savarsirii faptei de catre autor
C Contributia complicelui trebuie sa "e efectiva sa " folosit efectiv la
realizarea faptei prevazute de legea penala
%$/#'()('#E C$%&#'C'()('' !
Complicitatea este susceptibila de numeroase variatiuni in raport cu natura
sprijinului acordat de complice cu momentul si cu modul in care este dat
acest sprijin
) Complicitatea prin inlesnire sau ajutor dat la savarsirea faptei
. Complicitate prin promisiune de dainuire sau favorizare
C Complicitate materiala si complicitate morala
/ Complicitate anterioara si complicitate concomitenta
E 0emijlocita si mijlocita
1 &rin actiune sau prin inactiune
)0)#'2) %$/#'()('#$3
) C$%&#'C'()(E) &3'0 '0#E-0'3E -)4 )54()3E
'nlesnirea presupune pregatirea de acte care netezesc realizarea actiunii si
care constau in producerea sau procurarea mijloacelor sau instrumentelor ori
darea de bani in acest scop in culegerea de informatii asupra locului unde se
a6a obiectul infractiunii, etc este vorba de acte de complicitate anterioare
savarsirii faptei
)jutorul dat la savarsirea faptei implica si acte de sprijinire a e7ecutarii
acesteia efectuate concomitent cu e7ecutarea cum ar " asigurarea pazei,
strecurarea unei arme in mana faptuitorului, deschiderea unei usi, etc
)ctele de ajutor la e7ecutare constituie complicitate concomitenta
. Complicitatea prin promisiune de tainuire sau favorizare
)cest sprijin consta "e in tainuirea bunurilor "e in favorizarea infractorului
adica in fapte care atunci cand sunt savarsite fara o intelegere stabilita
inainte ori in timpuls avarsirii faptei deci fara o promisiune anterioara
constituie infractiuni de sine statatoate
-prijinul promis infractorului de a tainui bunurile ar putea consta din primirea
in patrimoniul complicelui ori prin dibandirea de catre acesta in orice mod din
transformarea ori din inlesnirea valori"carii unui bun provenit &romisiunea de
a favoriza ar putea consta in orice ajutor dat acestuia pentru a ingreuna sau
zadarnici urmarirea penala, judecata ori e7ecutarea pedepsei
#egea prevede ca este complicitate simpla promisiune de dainuire sau
favorizare chiar daca aceasta nu este respectata
C Complicitate materiala si complicitate morala
Complicitatea materiala consta in savarsirea de acte de sprijin material cum
ar " procurarea sau adaptarea mijloacelor necesare faptei, punerea la
dispozitie a unor sume de bani, inlaturarea unor obstacole sau orice act de
inlesnire materiala
Complicitatea %$3)#) consta in efectuarea de acte de sprijin a savarsirii
infractiunii pe latura ei psihica, cum ar " intretinerea sau consolidarea
hotararii autorului de a savarsi fapta, darea de sfaturi sau implicatii,
promisiunea de dainuire sau favorizare, determinarea altor persoane sa
speijine pe infractor, etc
/ Complicitatea anterioara si concomitenta
Comp8icitatea anterioara presupune acordarea contributiei inainte de
savarsirea faptei
'ar complicitatea C$0C$%'(E0() presupune ca ajutorul dat savarsirii faptei
sa "e concomitent cu savarsirea acesteia si sa constea din acte de ajutor la
e7ecutare
E Complicitatea nemijlocita si complicitatea mijlocita
/istinctia se face in raport de modul direct sau indirect in care eate data
contributia complicelui E7ista complicitate nemijlocita cand sprijinul acordat
de complice este direct si nu prin intermediul altui prticipant
Complicitatea mijlocita se poate realiza in * modalitati !
+, complicitate la instigare ce consta in sprijinul acordat de complice
autorului in actiunea acestuia de determinare a autorului la savarsirea faptei,
complicitate la complicitate, ce consta in sprijinul dat de complice unui alt
complice pentru ca sa poata sprijini savarsirea de catre autor a faptei si
instigare la complicitate care consta in determinarea unei persoane de a
sprijini savarsirea unei fapte prevazute de legea penala
Complicitate prin actiune si prin inactiune
Complicitatea prin actiune consta in efectuarea de acte de investire sau de
ajutor las avarsirea faptei prevazuta de legea penala pe cand conplicitatea
prininactiune consta in neindeplinirea de catre complice a unor acte pe care
era obligat sa le indeplineasca iar aceasta neindeplinire sa constituie o
inlesnire la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala
Continutul subiectiv al complicitatii
Complicitatea consta intr un sprinin acordat cu intentie directa sau indirecta
faptei prevazute de legea penala 'n ceea ce priveste savarsirea de catre
autor a faptei, aceasta poate avea loc "e cu intentie caz in care va e7ista
participatie proprie "e din culpa sau fara vinovatie caz in care va e7ista
participtie improprie
&articipatia '%&3$&3'E
+ este acea forma de participatie penala la care persoanele care savarsesc
prin vointa comuna o fapta prevazuta de legea penala nu au toate aceeasi
atitudine psihica, nu actioneaza cu aceeasi forma de vinovatie, unii
participanti actionand cu intentie iar altii din culpa fara vinovatie
&)3('C'&)(') '%&3$&3'E poate e7ista "e in forma coautoratului in cazul in
care unul sau unii dintre autori savarsesc fapta cu intentie iar altii din culpa
sau fara vinovatie
'nforma instigarii proprii in cazul in care savarsesc acte de determinare cu
intentie la savarsirea de catre o alta persoana din culpa ori fara vinovatie a
unei fapte prevazuta de legea penala si in forma complicitatii improprii in
cazul in care o persoana inlesneste sau ajuta cu intentie o alta persoana, care
savarseste din culpa sau fara vinovatie o fapta prevazuta de legea pebala
&articipatia improprie a fost contestata )rgumentul a fost ca participatia
penala nu poate " conceputa fara o intelegere prealabila intre participanti
&artizanii acestui punct de vedere au sustinut ca atunci cand o persoana a
savarsit o fapta prevazuta de legea penala fara intentie sau fara vinovatie
"ind determinata de o actiune de instigare efectuata cu intentie, cel care a
e7ecutat fapta trebuie sa "e considerat autor imediat, nepedepsibil, iar cel
care l+a instigat cu ibtentie trebuie sa "e considerat ca autor mediat,
pedepsibil Este teoria autorului de mana lunga
'ntr+o alta opinie pe care o consideram intemeiata, se sustine un punct de
vedere contrar, aratand ca participatia improprie este o realitate iar
reglementarea ei o necesitate
&entru e7istenta participatiei penale nu este necesara o intelegere cu privire
la savarsirea faptei "ind su"cient numai ca instigatorul sau complicele sa
actioneze constient urmarind savarairea faptei si cooperand in acest scop cu
autorul, acesta din urma putand actiona din culpa sau fara vinovatie
&ersoana care savarseste nemijlocit fapta este si ramane autorul acesteia
chiar daca nu raspunde penal dupa cum cel care dteermina savarsirea faptei
este si ramane un instigator neputand " transformat in autor cata vreme nu a
savarait in mod nemijlocit fapta
0$/)#'()('#E &)3('C'&)('E' '%&3$&3''
1 'ntentie si culpa adica participarea cu intentie la din culpa
2 'ntentie si lipsa de vinovatie adica participarea cu intentie la o fapta
savarsita de autpr fara vinovatie
* Culpa si intentie adica participarea din culpa la o fapta savarsita de autor
cu intentie
4 #ipsa de vinovatie si intentie + participarea fara vinovatie la o fapta
savraita de autor cu intentie
&articipatia improprie este reglementata in constituie participatie improprie
determinarea, inlesnirea sau ajutarea in orice mod cu intentie la savarsirea
din culpa de catre o alta persoana a unei fapte prevazute de legea penala
Caracteristic participatiei improprii, in aceasta modalitate, este faptul ca
autprul savarseste infractiunea din culpa "ind determinat de o alta persoana
9instigator: sau sprininit in e7ecutarea faptei in orice mod cu intentie de catre
o alta persoana 9complice: 1aptele celor doi participanti constituie instigare
si respectiv complicitate la infractiunea intentionata 'ar savarsirea
nemijlocita din culpa a faptei constituie autorat la infractiunea savarsita din
culpa
&articipatia improprie in modalitatea de intentie si lipsa de vinovatie
&oteivit art ;2 alin * determinarea, inlesnirea sau ajutarea in orice mod cu
intentie la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala de catre o
persoana care comite acea fapta fara vinovatie se sanctioneaa cu pedeapsa
prevazuta de lege pentru acea infractiune
#a modalitatea intentie si lipsa de vinovatie autorul este determinat si in
acest caz cu intentie sau sprijinit prin inlesnire ori ajutor cu intentie dr
svarseste fapta fara vinovatie datorita iresponsabilitatii minoritatii, erorii de
fapt, constrangerii "zice sau morale, betiei fortuite complete
'n cazul instigarii unui minor care nu a implinit 14 ani, se realizeaza o
participatie improprie la care e7ista un instigator la infractiunea realizata
material de un minor care nu este infractor si deci nu raspunde penal
&edeapsa in caz de participatie !
4nitatea infractiunii si pluralitate de subiecti activi
'n doctrina dreptului penal este dominanta concepti potrivit careia cand doua
sau mai multe persoane au contribuit l savarsirea aceleiasi fapte, e7ista o
singura fapta si mai multi faptuitori iar atunci cand acestia au actionat cu
vinovatie e7ista o aingura infractiune si mai multi infractori
Este asa numita teorie a unitatii "e a faptei prevazute de legea penala "e a
infractiunii
#egea penala atunci cand prevede ca o fapta este periculoasa pentru o
valoare sociala are in vedere aceasta unitate de rezultat sau de stare
periculoasa care arata in ce masura au fost puse in pericol sau vatamate
valorile sociale
'ntr+o conceptie opusa teoriei unitatii se sustine ca in caz de paeticipatie
penala "ecare persoana savarseste o incalcare de sine statatoare a legii
penale si deci se comit tot atatea infractiuni cati faptuitori sunt Este asa
numita teorie a participatiei delict distinct sau a autonomiei actelor de
participatie, teorie care nu poate " acceptata deoarece transforma
pluralitatea de infractori intr o pluralitate infractiuni
Cu privire la modurile de stabilire a pedepsei pentru participantii la savarsirea
infractiunii sunt cunoscute doua sisteme ! sistemul pari"carii si sistemul
diversi"carii
-istemul &)3'1'C)3'' + toti participantii la infractiune 9autori, instigatori,
complici: trebuie sa "e sanctionati prin lege cu aceeasi pedeapsa urmand ca
judiciar pedeapsa sa "e atunci cand este cazul /esi corect in principiu,
acest sistem a fost totusi criticat "indca se intemeiaza subiectiv pe coeziunea
subiectiva a participantilor, coeziune care nu e7ista in realitte in mod absolut
-istemul /'<E3-'1'C)3''
+, sustine ca legea insasi trebuie sa prevada pedepse diferite pentru diferitii
participanti la infractiune )cest sistem porneste de la ideea ca intre
contributiile participantilor e7ista in mod obiectiv o vadita deosebire
cantitativa si calitativa
-istemul diversi"carii este la randul sau criticat pentru ierarhizarea formata si
abstracta a contributiilor diferitilor participanti pentru clasi"carea acestora in
principale si secundare, mai importante sau mai putin importante
)ceasta ierarhizare apare pe cale stiinti"ca in confruntarea ei cu realitatea
"indca este posibil ca o contributie unui complice sa "e in concret mai
importanta decat fapta autorului
/aca de e7emplu fara contributia complicelui, autorul ar " renuntat la fapta
savarsita
/intre cele doua sisteme de sanctionare, este preferabila acela al pari"carii
deoarece dpdv normativ toti faptuitorii trebuie sa "e sanctionati cu pedeapsa
prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita
/ar acest sistem trebuie corectat prin luarea in considerare a naturii si
importantei contributiei aduse de "ecare participant la infractiune
#egiutorul roman a prevazut un sistem de sanctionare diferit pt participatia
propriuzisa sau perfecta in raport cu participatia improprie, astf=l potrivit
legii, participatia proprie este sanctionata pe sistemul pari"carii cu obligatia
pentru instanta de judecata sa tina seama de contributia efectiva a "ecarui
participant la savarsirea infractiunii
&entru participtia improprie, legea prevede sistemul diversi"carii, obligatia
instantei de a aplica in mod corespunzator diapozitiile privitoare si la cauza
de nepedepsire a i piedicarii de catre participnt a savarsirii infractiunii
&articipantii cre au lucrat cu intentie sunt sanctionati potrivit sistemului
pari"carii
&edeapsa in cazul participatiei proprii !
&rin diapo'tia prevazuta de art 4> C& se prevede ca instigatorul si complicele
la o fapta prevazuta de legea penala savarsita cu intentie se sanctioneaza cu
pedeapsa prevazuta de lege de catre autor Este consacrat sistemul
pari"carii
#egea prevede insa ca la individualizarea pedepsei, trebuie sa se tina seama
de contributia "ecarui participant la savarsirea infractiunii
&edeapsa )4($34#4' !
+ este pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita in
con"guratia tipica sau intr+o varianta a acesteia 9atenuata, agravata sau
cali"cata: in functie de incdrarea juridica a faptei concrete
/aca sunt mai multi autori, 9coautori:, pedeapsa stabilita pt "ecare din ei
difera in raport cu valoarea adusa de "ecare dintre ei la infractiune "indca
desi toti autorii au contributii la e7ecutare, aceste contributii pot " diferite
&edeapsa instigatorului !
#egal si pedeapsa inatigatorului este prevazuta de lege pentru infractiunea
savarsita
'n concret insa, pedeapsa stabilita de catre instanta poate sa difere in raport
cu contributia adusa de instigator si cu criteriile generale de individualizare
Este poaibil ca instigatorului sa i se ap8ica o pedeapsa mai grea decat cea a
autorului, spre e7emplul in cazul unei inatigari cali"cate
'n cazul coinstigarii sau al instigarilor concurente, pedeapsa pt "ecare
instigator poate diferi in raport cu contributia adusa de acesta
&edeapsa complicelui !
+ se stabileste pornind de la pedeapsa prevazuta de lege pentru autor
/iversi"carea se poate face tinand seama de contributia reala data de
complice la savarairea faptei cand complicitatea a constat in promisiunea de
a tainui sau de a favoriza pe infractor, complicelui nu i se aplica decat
pedeapsa pentru ciomplicitate atat in cazul cat nu si+a tinut promisiunea cat
si atunci cand a tainuit bunurile sau a favorizat pe autor ori pe alt participant
Efectele circumstntelor personale si a Circumstantelor reale asupra pedepsei
participantilor
)rt ;0 din cp prevede ca circumstantele personale ale unui participant nus e
rasfrang asupra celorlalti in timp ce circumstantele privitore la fapta 9reale:
se rasfrang asupra celorlalti dar numai in cele pe care acestia le+au cunoscut
'n ceea ce priveste cuircumstantele personale, este necesar sa se tina seama
de acele circumstante care desi personale prin natura lor, se convertesc in
anumite situatii in circumstante reale si deci se pot rasfrange asupra tuturor
participantilor care le+au prevazut sau cunoscut
Cu privire la circumstantele reale, se impune necesitatea cercetarii lor cu
atentie urmand sa se stabileasca daca participantii la infractiune au cunoscut
sau au prevazut e7istenta lor ori ivirea circumstantelor reale agravante
/aca participantul nu a cunoscut sau a cunoscut gresit o circumstanta
agravanta, aceasta nu ii poate " imputata
'n cazul infractiunilor savaraite cu preter intentie urmarile mai grave sau
imputate tuturor participantilor, de e7emplu toti care au participat la o
talharie care a avut ca urmare moarte victimei sau au contribuit la
provocarea avortului care a dus la moartea femeii insarcinate
/aca autorul savarseste fapta din eroare asupra identittii, error in personam
sau ca urmare a deviere a loviturii, aceasta eroare nu apara de raspundere
nici pe ceilalti participanti
'%&'E/'C)3E) /E C)(3E &)3('C'&)0( ) -)<)3-'3'' 1)&(E' !
Este o cauza care apara de pedeapsa pe participant la savarsirea infractiunii
daca acesta impiedica consumrea infractiunii in cursul e7ecutarii dar mai
inainte de a " descoperita Este o cauza de impuritate corespunzatoare celei
prevazute de lege in favoarea autorului care a lucrat singur si care s+a
desistat sau a impiedicat de bunavoie producerea rezultatului 9art *4 C&:
-pre deosebire de aceasta cauza de impuritate, cea prevazuta de art ;0, are
incidenta in celelalte cazuri de participatie si poate pro"ta oricarui participant
autor coator instigator sau complice
Conditii !
1 )utorul sa " inceput e7ecutarea faptei la a carei savarsire contribuie
2 1apta sa nu " fost contribuita
* )ctiunea de impiedicare sa " foat e"cienta
Efecte ! participantul cre a e7ecutat impiedicarea faptei este aparat de
pedeapsa
/aca impiedicarea producerii rezult(ului este opera autprului si nu e7ista
coautori efectele impiedicarii sunt aceleasi ca si in cazul desistarii 9art *4:
Cauza de impuritate pro"ta si celorlalti participanti daca e7ista, daca numai
insa unul sau mai multi dintre autori au impiedicat e7ecutarea, numai acestia
bene"ciaza de impuritate
/aca autorii sau autorul care s+a desistat nu au reusit sa impiedice pe ceilalti
autori sa consume fapta, ei nu bene"ciaza de nicio cauza de impuritate
&E/E)&-) '0 C)24# &)3(C'&)('E' '%&3$&3''
+, savarsirea nemijlocita cu int=ntie de catre o persoana a unei fapte
prevazute de legea penala din culpa sau fara vinovatie se sanctioneaza cu
fapta prevazuta de lege pentru fapta comisa cu intentie, asdar autorul
raspunde pt fapta savarsita din culpa in timp ce instigatorul raspunde pentru
fapta savarsita cu intentie
'n cazul celei de+a doua modalitati in care o persoana inlesneste sau ajuta in
orice mod cu intentie la savarsirea unei fapte prevazuta de legea penala de
catre o persoana care comite acea fapta fara vinovatie, autprul nu raspunde
penal pt ca a savarsit fapta fara vinovatie in timp ce instigatorul raspunde pt
fapta prevazuta de legea penala cu intentie