Sunteți pe pagina 1din 5

Spre deosebire de alti pictori de la acea vreme, Vernet picteaza direct pe panza, fara o

schita preliminara. La aceasta era mult mai priceput decat colegii lui romantici, dar mai
putin preocupat de desen si picta fiecare bucata, trasand un simplu contur cu creta. In
ciuda tehnicii sale spontane, reuseste astfel sa puna pe panza detalii minutioase si forme
bine definite. Amprenta muncii sale, indiferent de scala, este lizibila si clara. Pe langa
asta, executia rapida a desenului aducea laolalta atat dinamica luptelor cat si manifestarile
trupesti.
Unii il compara pe Vernet cu apreciatul ilustrator american orman !oc"#ell. Intuitia si
talentul lor incredibile le$au permis acestora sa dezvaluie si sa puna pe panze ceea ce era
mai important pentru audienta lor, audienta care provenea predominant din clasa mi%locie.
&esi stapaneau perfect tehnica, preferau sa starneasca emotii prin portetizarea obiectelor,
situatiilor sau sentimentelor familiare care aveau o importanta interioara, mai ales pentru
ei. 'abloul ()attle of *onteno+, realizat de Vernet si reprezentand doi soldati care se
imbratiseaza pe campul de lupta este un exemplu al tipului sau de abordare- are un mesa%,
nu compozitia este importanta, tehnica si lumina isi ating scopul. In acelasi fel, Vernet se
foloseste de un intreg arsenal de emotii si stari. umorul, patosul si tragedia se regasesc in
subiecte de o incredibila claritate si relevanta. /a si !oc"#ell, Vernet pune o mare doza
de entuziasm in opera sa.
/hiar si cei mai severi critici ai lui Vermet admirau portretele sale si abilitatea cu care
picta episoade din istoria nationala. &esi opera lui era propagandista si sovinista, Vernet
serveste tarii ca un istoric$cronicar al vietii militare si este perceput de catre public drept
un artist al poporului. /onform influentului critic 0al, Vernet era unul dintre cei patru
pictori care au inspirat imperiul lui apoleon al III$lea, alaturi de /harlet, )eranger si
Louis Philippe, prieteni apropiati ai artistului. reamintind de glorioasele cuceriri facute de
catre apoleon au reusit sa faca publicul receptiv la Louis )onaparte. u printr$o
intamplare, Vernet a%unge pe pozitia de pictor oficial al curtii, sub acest regim.
Ar+ Scheffer il venera pe Vernet ca prieten 1 isi si face un portret2, ca un coleg liberal
alaturi de care a lucrat cand faceau parte din grupul radical numit /arbonari si, mai ales,
ca pictor, care mai mult decat oricare altul de varsta sa a ramas liber si neconstrans de
principiile scolii clasice. Scheffer admira, in mod special, abilitatea lui Vernet de a reda
tot ceea ce ii trecea prin minte. La vremea cand aceste sentimente ieseau la iveala,
Scheffer se afla prins intr$o lupta interioara legata de el si munca sa, in efortul de a
rezolva conflictul dintre confruntarea clasico$romantica. A%unge deliberat la acest
eclectism, care se dovedeste o abordare multumitoare pentru propriul comportament si
adecvata gustului propriului public.
Putini artisti au avut parte de atat de mult succes si recunoastere in timpul vietii precum
Ar+ Scheffer. Alaturi de &elaroche, el este, se pare, cel mai reprodus pictor al acelei
perioade si chiar al secolului 3I3. S$a nascut in &ordrechet, 4landa, pe 56 februarie
5789. &upa moartea tatalui sau in 5:65, Ar+ si fratii sai raman in gri%a mamei, lucru care
avea sa le influenteze mai tarziu cariera. /u un talent mostenit de la tatal lor, care era si el
pictor, Ar+ si fratele sau ;enr+ dezvaluie un talent precoce. Pentru ca 4landa facea parte
atunci din imperiul francez, mama lor muta toata familia la Paris pentru studii mai
avansate si cariere mai promitatoare. Ar+ insusi merge la atelierul lui Prud<hon, dar
preocuparile acestuia pentru alegorii si penumbre il fac pe acesta sa se izoleze si sa se
indeparteze de stilul dominant al acestei perioade. &upa cateva luni, decide sa paraseasca
atelierul Prud<hon pentru =uerin, dorind un alt tip de training. Insa Prud<hon si Scheffer
impart acelasi temperament pictorial si se pare ca starile si culorile mohorate puse de
catre acesta pe panze se datoareaza maestrului sau. Scheffer face progrese incredible
alaturi de =uerin si, pe 55 august 5:55, numele sau apare pe listele de la )eaux Arts.
Amprenta lui =uerin se va vedea in fiecare opera a lui Scheffer. Accentul pus mai
degraba pe expresia faciala decat pe corpul in miscare, lipsa detaliilor si felul in care se
concenta sa redea figurile izolate au devenit caracteristicile stilului sau. =uerin a
contribuit la modernizarea curriculei academice prin organizarea unei competitii de desen
ca proba pentru castigarea unei burse de studiu la !oma si, mai apoi, prin introducerea
altor forme de premiere. Aceste inovatii au contribuit la revitalizarea studiilor in arta
contemporana si au contribuit si la formarea ideilor unor romantici precum =ericault si
&elacroix. Atelirul lui =uerin era considerat un centru de idei radicale si nu pentru ca, asa
cum sustin unii, acestuia ii lipsea autoritatea, ci pentru ca ii placea sa incura%eze
originalitatea si ideile indraznete care erau la pas cu acele vremuri schimbatoare.
In ciuda polemicilor ocazionale dintre ei, Scheffer si =ericault devin prieteni apropiati.
Sheffer a colectionat studiile si copiile muncii lui =ericault si a pictat un impresionant
tablou cu acesta pe patul de moarte. >i aveau in comun simpatia pentru )onapartisti si
admiratia pentru =ros, al carui atelier se afla in aceeasi cladire cu a lui =uerin 1/ollege
des ?uatr ations2. Scheffer il vedea pe =ros ca pe discipolul care, desi atasat de &avid,
a dezvoltatat o abordare destul de originala. >l respecta culorile indraznetete ale lui =ros,
dinamica compozitiilor sale $ pe care o compara cu capodoperele lui !ubens $ si
libertatea sa de expresie. &upa parerea lui Scheffer scenele de batalie ale lui =ros precum
si tabloul numit Plague victims at Jaffa puteau fi comparate cu lucrarile celor mai mari
maiestri. Intr$adevar, perioada romantica a lui Scheffer a inceput cu o lucrare influentata
de Plague victims St Louis ministering of the plague of his sick soldiers a lui =ros @
lucrare care prezinta influente ale perioade ce avea sa urmeze revolutiei franceze.
Performantele lui Scheffer la competiile de gen sunt sarace, acesta reusind sa castige un
singur premiu, in octombrie 5:57, la /oncours d<>ssAuise. Incepe sa trimita lucrari la
Salon si, cu scopul de a atrage cumparatori, executa teme comerciale, nu neaparat din
motive financiare. Seriile cu acet gen de de picturi @ precum The Storm, Old Sergeant,
Soldiers Widow, Orphans, nvasion Scene in timp ce se suprapun peste faza sa
romantica, cuprind, Bn esenCD, prima lui maniera. Unele sunt inspirate de cantecele
populare si sentimentale ale lui )eranger. Poetul$cantaret, caruia Ar+ ii face un portret in
5:E:, ii devine prieten apropiat si continua sa$i furnizeze artistului teme pana in 5:F5.
=uerin avea sa$si puna amprenta pe aceste opera de gen inca de la inceputuri, dar tot el
era si un critic al acestora, sfatuindu$l pe Scheffer sa ramana la pictura clasica. !eplica lui
Ar+ insa era- (u fi nelinistit pentru ca aleg alt drum- cand reputatia mea va fi construita
si pozitia$mi asigurata, o voi lua inapoi pas cu pas spre inceputuri si poate atunci imi voi
cinsti maestrul, care in acest moment nu pare a fi prea increzator in mine.,
Pasa%ul precedent sugereaza ca stilul era predefinit si ca Scheffer trebuia doar sa reintre in
sistem pentru a produce opere de arta mari. Acest drum era caracteristic Academiei, dar
pentru Scheffer era mai complicat pentru ca el era de acord cu revendicarile romanticilor.
Aflandu$se sub influenta duala a lui =uerin si a lui =eos acesta gaseste o cale de mi%loc
intre (o calitate finisata cu gri%a, si (asprimea schitei,.
&esi erau niste lucrari comerciale, ele dezvaluie dedicarea cu care incerca sa comunice cu
publicul, dedicare care avea sa$l urmeze o viata, si, mai ales, fascinatia pentru victimele
razboiului, calamitati naturale si pentru inegalitatile sociale. Intreaga sa cariera s$a
invartit in %urul convingerilor sale politice si sociale, care il plasau adesea in rolul
cetateanului patriot. *amilia sa patricipa cu ardoare la intalnirile miscarii de eliberare
franceza. Legaturile de familie il a%uta atat pe Ar+ cat si pe fratele sau Arnold sa a%unga in
slu%ba generalului Lafa+ette in 5:5:. Arnold ii serveste ca secretar, iar Ar+ ca portretist al
familiei si professor de desen pentru copiii acestuia. La resedinta generalului, Ar+ intra
in contact cu adversarii )ourbonilor, inclusiv politicieni si intelectuali apropiati ai
acestora si ai unor persona%e precum Ganuel, 'hiers, )roglie, /ousin, Augustin 'hierr+
and 0oufro+. Ar+, 'hierr+ si 0ouffro+ ii devin prieteni apropiati. Stimulati de catre aceste
asociatii, cei doi frati se alatura gruparii (/arbunarilor, sub conducerea lui Lafa+ette si a
aliatilor sai.
&ar dupa implicarea lor in cateva actiuni esuate @ spre exemplu razmerita de la )elfort
din 5:EE @ entuziasmul pentru politica scade lasand loc telurilor legate de cariera. Ar+
renunta la rolul lui de activist politic pentru unul contemplativ, dar isi exprima insa
simpatia pentru luptele nationale in lucrari precum (&efense of Gissolonghi, )attle of
Gorat, !etreat from Alsace, and (Souliot #omen,. Aceasta etapa coincide cu
participarea lui la curentul romantic si ma%oritatea acestor lucrari se caracterizeaza prin
linii indraznete si constraste puternice. Arnold se alatura redactiilor =lobe si ational
contribuind la redarea preocuparilor istorice din acea perioada. Scrie cronici pentru
olandezi, nemti si americani, elogiind contributia lui Lafa+ette la idealurile
republicanilor. Ar+ ilustreaza scrierile lui 'hiers si pe ale lui )arante, si impartaseste cu
fratele sau si 'hierr+ ideea ca trecutul poate fi reinviat cu a%utorul imaginatiei. Acestia
picteaza si scriu despre situatia *rantei si informeaza oamenii cu privire la mersul
lucrurilor din acea perioada.
Scheffer participa adesea la balurile din cea perioad,a care erau date de obicei de
sustinatorii bourbonilor si de sustinatorii financiari ai ziarului =lobe. La adunarile
liberale ale contesei de Sainte$Aulaire, ducesei de )roglie, surorilor /lar"e, ale lui
&edecluze, Lebrun, Aubernon si la baronul =erard, Ar+ avea sa intalneasca noua clasa de
mi%loc, clasa mai educata care avea sa furnizeze motivele revolutiei franceze de la 5:F6,
care avea sa smulga puterea din mainile elitei cu radacini lungi infipte in trecut in
favoarea uneia noi, mai bogate si mai educate. Acesta se asociaza cu =uizot, Vitet,
!emusat, )arante 1ale caror portrete le realizeaza2, cu 'hiers, !o+er$/ollard, /ousin si cu
discipolii sai Stapfer, Ampere and Sautelet. Il viziteaza adesea pe Sautelet, unul dintre cei
mai distinsi discipoli ai lui /ousin, care detinea o editura si se ocupa de ational. 'ot el
era vazut adesea in compania lui )eranger la salonul poetului Pierre Lebrun care era
vazut ca un eclectic- Sainte$)eauve il descria pe Lebrun ca fiind un (poet traditionalist,,
care se gasea la intersectia dintre doua curbe (el este, pe scurt, fie cel mai romantic dintre
clasici, fie cel mai clasic romantic,. La baronul =erard, Scheffer intra in contact cu tineri
artisti apartinand miscarii !uste milieu, inclusiv persona%e precum !obert, &elaroche,
Schnetz, Vernet, dar si celebritati ale vremii ca Ingres, &elacroix, Gerimee, Stendhal,
)alzac si !ossini, care ii si pozeaza in 5:HF. Importanta acestei puternice atmosfere
liberale asupra gandirii lui Scheffer nu poate fi exagerata. Se gaseste in compania unor
indivizi aflati in opozitie cu influenta clericilor sau nobililor, emancipati in opiniile lor
filosofice, dedicati politic cauzei libertatilor personale, dar care repudiau excesele
republicane si deschisi examinarii de noi idei in arta si literature, chiar daca nu mereu
dornici de adoptare. u este surprinzator ca din punct de vedere politic acesta era adeptul
monarhiei, desi din punct de vedere estetic prefera o abordare destul de eclectica.
Pe la 5:E6, Scheffer ii cunoste pe ducele si ducesa de 4rleans. Aceasta intalnire avea sa$i
schimbe viata si sa$i afecteze decisiv cariera. Viitorul rege il anga%eaza pe Ar+ ca profesor
de pictura si desen pentru copii sai, dar acesta reuseste cu a%utorul sarmului si
personalitatii sale sa$i devina confident si prieten apropiat. /hiar Scheffer a fost acela
caruia i s$a cerut de catre 'hiers sa$l informeze pe duce ca poate sa capete coroana
*rantei si, in mod ironic, tot Scheffer a fost cel care l$a a%utat pe fugarul Louis Philippo sa
urce in trasura care avea sa$l scoata din oras 5: ani mai tarziu.
/am in perioada in care se alatura familiei regale incepe sa$si reevalueze munca. 'ot
atunci trecea de faza romantica caracterizata prin actiuni dinamice, culori puternice,
desene impulsive cu teme legate de lupta nationala precum lucrarea "efence of
#issolonghi sau "eath of $aston La %oi&. Aceasta din urma a fost expusa la Salon in
5:EH si se deosebea de restul prin abundenta de vopsea folosita, linii rupte si dupa cu
descria Vitet o ( negli%enta deliberata,. &in pacate, publicul nu a fost interesat de aceasta
lucrare care a fost foarte comentata de catre critici. Profund ranit Scheffer nu a mai expus
nimic pana in 5:E7, cand a scos in lume Souliot Iomen 1Plate III.F2. /ontemporanii lui
au privit aceasta lucrare ca si cum ar fi facuta de altcineva- lucrarea nu prezenta nici o
aglomerare de pigmenti, o tusa mai fina, contururi accentuate si o forma mai bine legata.
/and prietenii lui Scheffer au vazut lucrarea inca neterminata, l$au sfatuit sa o lase balta,
dar acesta le$a raspuns- (&aca ar fi sa renunt, mai bine nu ma apucam. u am de gand sa
renunt la panzele mici doar pentru a mari figurile, trebuie doar sa pictez in alt fel. &aca as
renunta la aceasta tehnica, mi se va spune ca nu stiu sa fac nimic altceva in afara de
acuarela, atat pe panze mici cat si pe mari. Vreau sa evidentiez forma bine si sa intensific
nu numai conturul, cat si relieful.,
&esi era constient de cerintele publicului, in timp ce accepta premisele schitei Sheffer
incearca sa lucreze la mesa%ul ei pentru public. In ciuda noii sale tehnici, pictura lui inca
mai pastreaza o nuanta romantica. dramatizeaza un episod din invazia turca in =recia,
ilustrata de =ericault in 'aft of the #edusa
Lui Ingres i se datoreaza cautarile pentru inspiratie ale lui Ar+ din aceasta perioada plina
de schimbari. Se intreba adesea cum ar fi fost sa$l aiba ca professor in locul lui =uerin.
Intr$un articol legat de Salonul din 5:E7, pe care il scria impreuna cu fratele sau Arnold,
il descrie pe Ingres ca un romantic care a reusit sa sintetizese vechiul si noul in
(potheosis of )omer. Scheffer vedea romantismul ca pe o amplificare a
traditionalismului si nu ca pe un inlocuitor. A atacat adesea scoala clasica pentru limitarile
si abordarile formale asupra desenului si designului, a raspuns protestand ca pictura
legitima si adevarata este facuta din culori vii, efecte concise si expresia veritabila a
pasiunilor. Acesta argumenta ca principalul pacat al clasicismului era exclusivitatea, in
timp ce universalitatea singura satisfacea toate nevoile societatii contemporane. u
numai ca putea sa %ustifice acest argument in contextul noii conceptii filozofice, dar fara
indoiala s$a folosit de el pentru a$si sustine increderea in sine in timp ce sarea din scoala
in scoala.