Sunteți pe pagina 1din 14

TEMA 11 STRATEGII DIDACTICE

Strategia didactica = sistem complex si coerent de mijloace, metode, materiale si alte resurse
educationale care vizeaza atingerea unor obiective.
- ocupa un loc central n cadrul activitatii didactice, deoarece proiectarea si orani!area
lectiei se reali!ea!a n "unctie de deci!ia strateica a pro"esorului#
- este conceputa ca un scenariu didactic co$ple%, n care sunt i$plicati actorii predarii
- nvatarii, conditiile realizarii, obiectivele si metodele vizate.
- pre"iurea!a traseul $etodic cel $ai potrivit, cel $ai loic si $ai e"icient
pentru a&ordarea unei situatii concrete de predare si nvatare' ast"el se pot preveni erorile, riscurile si
eveni$entele nedorite din activitatea didactica(#
Componente ale strateiei didactice)
siste$ul "or$elor de orani!are si des"asurare a activitatii educationale,
siste$ul $etodoloic respectiv siste$ul $etodelor si procedeelor didactice,
siste$ul $i*loacelor de nvata$+nt, respectiv a resurselor utili!ate,
siste$ul o&iectivelor operationale#
Caracteristici ale strateiei didactice)
i$plica pe cel care nvata n situatii speci"ice de nvatare,
rationali!ea!a si aduce continutul instruirii la nivelul-dupa particularitatile psi.oindividuale
creea!a pre$ise pentru $ani"estarea opti$a a interactiunilor dintre celelalte co$ponente
ale procesului de instruire
presupune co$&inarea conte%tuala, oriinala, unica, uneori, a ele$entelor procesului
instructiv-educativ#
Tipuri de strategii didactice)
1# strategii inductive, al caror de$ers didactic este de la particular la eneral,
/# strategii deductive' invers "a01 de cele inductive( ) eneral -2 particular,lei sau
principii-2 concreti!area lor n e%e$ple,
3# strategii analogice - predarea 4i nv10area se des"14oar1 cu a*utorul $odelelor,
5# strategii transductive cu$ sunt e%plica0iile prin $eta"ore,
6# strategii mixte) inductiv-deductive 4i deductiv-inductive,
7# strategii algoritmice) e%plicativ-de$onstrative, intuitive, e%po!itive, i$itative, prora$ate 4i
alorit$ice propriu-!ise,
8# strategii euristice - de ela&orare a cuno4tin0elor prin e"ort propriu de +ndire, "olosind
pro&le$ati!area, descoperirea, $odelarea, "or$ularea de ipote!e, dialoul euristic, e%peri$entul de
investiare, asaltul de idei, av+nd ca e"ect sti$ularea creativit10ii#
Strateiile didactice sunt realizate cu ajutorul metodelor de predare i nvare' in"or$ative 4i
activ-participative, de studiu individual, de veri"icare si evaluare(# Strateia nu se con"unda cu $etoda sau
cu $etodoloia didactica# etoda vi!ea!a o activitate de predare-nvatare-evaluare# Strategia vi!ea!a
procesul de instruire n ansamblu si nu o secventa de instruire#
!T"#! #! $%&'T''%T
( acele cai prin care elevii ajung, in procesul de invata$ant, su& coordonarea educatorilor, la
dobandirea de cunostinte, deprinderi, la dezvoltarea capacitatilor intelectuale si la valori)icarea
aptitudinilor speci)ice.
etoda - un plan de actiune, o succesiune de operatii reali!ate in vederea atinerii unui scop
- un instrument de lucru in activitatea de cunoastere si de "or$are a a&ilitatilor
- este o te*nica de care pro"esorul si elevii se "olosesc pentru e"ectuarea actiunii de
predare-invatare, ea asigura realizarea in practica a unei activitati proiectate mintal, con"or$ unei
strateii didactice#
+unctii ale $etodelor de invata$ant)
cognitiva - de diri*are a cunoasterii in scopul insusirii unor cunostinte,
normativa - aspecte $etodoloice, respectiv, $odul cu$ sa predea pro"esorul si cu$ sa
invete elevul,
motivationala - de sti$ulare a interesului conitiv, de sustinere a procesului de invatare,
)ormativ-educativ-compensatorie- de e%ersare, antrenare si de!voltare a proceselor
psi.ice#
Caracteristici ale $etodelor didactice)
1# sunt de$ersuri teoretico-actionale e%ecutive de predare- nvatare care asiura derularea si
"inali!area e"icienta a procesului instructiv- educativ
/# sunt in acelasi ti$p de$ersuri investiative 'de cunoastere stiinti"ica(, de docu$entare si
e%peri$ental-aplicative contri&uind la de!voltarea teoriei si practicii pedaoice
3# cuprind si dina$i!ea!a ele$ente pedaoice teoretice
5# se ela&orea!a si i$ple$entea!a corelat cu)
9radul si pro"ilul nvata$+ntului
9 cu speci"icul disciplinei de nvata$+nt
9 cu natura si speci"icul activitatilor didactice
9cu nivelul de preatire al celor care nvata
6# se ela&orea!a si se aplica n str+nsa leatura cu celelalte co$ponente ale procesului de
nvata$+nt
7# se ela&orea!a si se aplica n "unctie de particularitatile de v+rsta si individuale ale aentilor
actului pedaoic,
8# contri&uie la reali!area o&iectivelor didactice
:# au caracter dina$ic 'eli$ina ;u!urile $orale; si adopta noul, sunt desc.ise per"ectionarilor(
<# contri&uie la reali!area e"icienta a predarii-nvatarii'unele servesc n $ai $are $asura $uncii
pro"esorului , n predare, altele servesc $ai ales elevului, nvatarii(
1=# sunt e"iciente daca pro"esorul le co$&ina si "oloseste adecvat si creator#
Clasi)icari ale $etodelor de invata$ant)
1# din punct de vedere istoric,
a( $et# clasice sau traditionale - e%punerea
- conversatia
- e%ercitiul
- de$onstratia
&( $et# de data $ai recenta sau $oderne - pro&le$ati!area
- e%punerea insotita de $i*loace te.nice
- $odelarea
- alorit$i!area
- instruirea prora$ata
/# in "unctie de modalitatea principala de prezenlare a cunostintelor)
a( $et# ver&ale - &a!ate pe cuvantul scris sau rostit,
&( $et# intuitive - &a!ate pe o&servarea directa, concret-sen!oriala a o&iectelor si "eno$enelor
realitatii sau a su&stitutelor acestora,
sau)
a( $et# de co$unicarc orala)
- $etode e%po!itive - povestirea
- e%punerea
- preleerea
- e%plicatia
- descrierea
- $etode interoative - conversatia euristica,
- $etode care presupun discutii si de!&ateri pro&le$ati!area
- &rainstor$in-ul,
&( $et# &a!ate pe contactul cu realitatea- de$onstratia, $odelarea, e%peri$entul
3# dupa gradul de angajare a elevilor la lectie)
a( $et# e%po!itive sau pasive-pun accent pe $e$oria reproductiva si ascultarea pasiva,
&( $et# activ-participative - "avori!ea!a activitatea de e%plorare personala si interactiunea cu
ceilalti colei
5# dupa )orma de organizare a muncii)
a( $et# individuale - adresate "iecarui elev in parte ,
&( $et# de predare-invatare in rupuri de elevi 'o$oene sau eteroene(,
c( $et# "rontale - aplicate in activitatile cu intreul e"ectiv al clasei,
d( $etode co$&inate - alternari-i$&inari intre variantele de $ai sus
6# dupa )unctia didactica principala)
a( $etode de predare si co$unicare,
&( $etode de "i%are si consolidare,
c( $etode de veri"icare si apreciere a re!ultatelor activitatii scolare
7# in "unctie de axa invatare -2 prin receptare 'invatare $ecanica( prin invatare prin descoperire
'invatare constienta()
a( $etode &a!ate pe invatarea prin receptare e%punerea
- de$onstratia cu caracter e%po!itiv
&( $etode care apartin preponderent descoperirii diri*ate)
- conversatia euristica
- o&servatia diri*ata
- instruirea prora$ata
- studiul de ca! etc#
c( $etode de descoperire propriu-!isa - o&servarea independenta
- e%ercitiul euristic
- re!olvarea de pro&le$e
- &rainstor$in-ul etc#
-rincipalele metode de invatamant,
1# E%punerea didactica
/# Conversatia didactica
/#1# Conversatia euristica
/#/# Conversatia e%a$inatoare 'cate.etica(
/#3# Conversatia in actualitate
3# Metoda de$onstratiei
3#1# De$onstratia cu o&iecte
3#/# De$onstratia cu actiuni
3#3# De$onstratia cu su&stitute
3#5# De$onstratia co$&inata
3#6# De$onstratia cu $i*loace te.nice
5# Metoda o&servarii
6# >ucrul cu $anualul
7# Metoda e%ercitiului
8# Alorit$i!area
:# Modelarea didactica
<# ?ro&le$ati!area
1=# Instruirea prora$ata
11# Studiul de ca!
1/# Metodele de si$ulare
13# Invatarea prin descoperire
..!xpunerea didactica
9consta din prezentarea verbala monologata a unui volum de in)ormatie, de catre educator
catre educati, in concordanta cu prevederile programei si cu cerintele didactice ale comunicarii
9$etoda de predare traditionala, ver&ala, e%po!itiva
9poate i$&raca $ai $ulte variante'in "unctie de varsta elevilor si de e%perienta lor de viata()
-povestirea - pre!entarea in"or$atiei su& "or$a descriptiva sau narativa, respectand
ordonarea in ti$p sau in spatiu a o&iectelor, "eno$enelor, eveni$entelor#
-e%plicatia - "or$a de e%punere in care predo$ina aru$entarea rationala, "acandu-
si loc de*a pro&le$ele de la$urit, teore$ele, reulile, leile stiinti"ice#
-preleerea scolara - "or$a de e%punere in cadrul careia in"or$atia este pre!entata
ca o succesiune de idei, teorii, interpretari de "apte separate, in scopul uni"icarii lor intr-un tot#
9are un rol i$portant deoarece pe de o parte, scurtea!a ti$pul insusirii de catre elevi a culturii
$ulti$ilenare a o$enirii, ceea ce prin $etode &a!ate pe descoperire ar "i $ult $ai di"icil, pe de alta parte,
ea constituie o oca!ie per$anenta pentru educator de a o"eri educatului un $odel de ordonare, inc.eare,
aru$entare, siste$ati!are a in"or$atiei din diverse do$enii#
9tre&uie sa respecte un $ini$u$ de cerinte,
- continuturile pre!entate - autentice si convinatoare, ceea ce i$plica preatirea
anticipata te$einica a e%punerii#
- sa "ie respectate li$itele si o&iectivele prora$ei) nici pre!entarea si$plista a
continuturilor, nici incarcarea e%cesiva cu ele$ente care nu au leatura cu lectia, nu sunt procedee nor$ale#
- volu$ul de in"or$atie sa "ie re!ona&il, in raport cu varsta si cu e%perienta de invatare
a copiilor#
- strinenta loica si succesiune loica ) e%punerea sa ai&a o idee centrala, din care
decur cateva idei principale, la randul lor, acestea tre&uie sa "ie e%plicate si sustinute prin idei de a$anunt
si e%e$ple, respectiv ideile sa decura unele din altele#
- e%e$plele ilustrative sa "ie doar in cantitate su"icienta
- in ca!ul povestirii,o cerinta aparte - caracterul plastic, e$otional, suestiv al e%punerii,
aceasta "iind spri*inita c.iar pe ele$ente dra$atice, $i$ica, estica#
- e%pri$area ) li$&a* si stilul adecvat nivelului auditoriului , claritate loica si
corectitudine ra$aticala#
- $entinerea unui rit$ opti$ 'apro%i$ativ 7=-8= cuvinte pe $inut(
/. Conversatia didactica
9consta in valori"icarea didactica a intre&arilor si raspunsurilor '$etoda ver&ala, ca si e%punerea,
dar $ai activa decat aceasta(
'. Conversa)ia euristica
9conceputa ast"el incat sa conduca la @descoperirea; a ceva nou pentru elev#
9consta in serii leate de intre&ari si raspunsuri, la "inele carora sa re!ulte, ca o conclu!ie, adevarul
sau noutatea pentru elevul antrenat in procesul invatarii#
9intre&arile si raspunsurile se inc.eaa in serii co$pacte, "iecare noua intre&are avandu-si
er$enele sau punctul de plecare in raspunsul anterior
9conditionata de e%perienta de cunoastere de pana atunci a elevului, care sa-i per$ita sa dea
raspuns la intre&arile ce i se pun
0. Conversatia examinatoare 1cate*etica2
9are ca "unctie principala constatarea nivelului la care se a"la cunostintele elevului la un $o$ent
dat#
9se deose&este de cea euristica - nu $ai este o&liatorie constituirea in siste$e sau serii ale
intre&arilor si raspunsurilor'"iecare intre&are i$preuna cu raspunsul sau alcatuiesc un $icrounivers de sine-
statator in raport cu celelalte intre&ari si raspunsuri(#
9tre&uie sa tina cont de cateva cerinte privind calitatile intre&arilor, pe de o parte, si ale
raspunsurilor, pe de alta#
Calitatile ale intre&arilor)
a( sa "ie "or$ulate corect, atat su& aspect ra$atical, cat si loic,
&( sa "ie precise,
c( intre&area sa ai&a conci!ie convena&ila si sa se re"ere la un continut li$itat#
d( intre&arile sa "ie de o varietate su"icienta) Aintre&ari care pretind date, nu$e, de"initii,
A intre&ari care pretind e%plicatii,
Aintre&ari care e%pri$a situatii pro&le$atice
e( intre&area sa "ie asociata de "iecare data cu ti$pul de andire pe care il necesita, in "unctie de
di"icultatea ei#
"( pe ti$pul "or$ularii raspunsului, nu se intervine decat in ca!ul cand elevul co$ite ,,din start;
con"u!ii rosolane#
( nu sunt pro"ita&ile si nici indicate intre&arile care cer raspunsuri $ono-sila&ice si nici cele care
cuprind suerarea raspunsului
.( $ai intai se "or$ulea!a intre&area si se adresea!a intreii clase, iar nu$ai dupa e%pirarea
ti$pului apro%i$ativ de andire este nu$it cel care tre&uie sa raspunda#
i( nu sunt indicate intre&arile voit eronate
Calitatile raspunsului)
a( sa ai&a intotdeauna corectitudinea ra$aticala si loica necesara, indi"erent de $ateria scolara
in cadrul careia se "or$ulea!a#
&( raspunsul sa acopere intreaa s"era a intre&arii#
c( raspunsul sa vi!e!e cu preci!ie continutul esential al intre&arii, avand in acelasi ti$p conci!ia cea
$ai convena&ila#
d( pentru clasele $ici - raspunsul sa "ie pre!entat intr-o propo!itie sau "ra!a inc.eiata#
e( elevul sa "ie indru$at sa evite "or$ularile "ra$entare, sacadate, eventual insotite de ele$ente
care @para!itea!a; si uratesc vor&irea
C. Conversatia in actualitate
9cerinte pt# elevi) pot "i antrenati in de!&atere nu$ai cand dispun)
'a( de in"or$atia i$plicata in pro&le$a
'&( de $etoda necesara investiarii in s"era de!&aterii
'c( de capacitatea de a intelee punctele de vedere ale celorlalti#
9cerinte pt# pro"esori )
'a( sa "i creat cli$atul socio-a"ectiv necesar, &a!at cu prioritate pe coe!iunea rupului,
'&( sa orani!e!e rupul de de!&atere in nu$ar re!ona&il '16-/=(, pentru a da "iecaruia posi&ilitatea
sa-si e%pri$e parerea,
'c( sa se inri*easca de cea $ai &una dispunere in spatiu a rupului,
'd( sa evite pe cat posi&il sa-si i$puna propria parere, asu$andu-si doar rolul de $oderator,
'e( sa se inri*easca de o reparti!are apro%i$ativa a ti$pului, pentru tratarea "iecarei pro&le$e
cuprinse in de!&atere#
3. etoda demonstratiei
9 metoda de predare - invatare, in cadrul careia mesajul de transmis catre elev se cuprinde
intr-un obiect concret, o actiune concrete sau substitutele lor.
9 "or$e de de$onstratie 'in "unctie de $i*locul pe care se &a!ea!a "iecare()
'a( de$onstratia cu o&iecte in stare naturala,
'&( de$onstratia cu actiuni,
'c( de$onstratia cu su&stitutele o&iectelor, "eno$enelor, actiunilor,
'd( de$onstratia de tip co$&inat,
'e( de$onstratia cu $i*loace te.nice#
a. #emonstratia cu obiecte
-sursa principala a in"or$atiei elevului consta dintr-un o&iect natural 'roci, se$inte, plante,
su&stante c.i$ice( pe cat este posi&il incadrate in conte%tul lor de e%istenta 'de pilda, plantele sau unele
ani$ale de la&orator(#
-avanta* -2 i$pri$a invatarii o nota deose&it de convinatoare
b. #emonstratia cu actiuni
- sursa cunoasterii pentru elev este o actiune pe care educatorul i-o arata, iar tinta de reali!at este
trans"or$area actiunii respective intr-o deprindere
- cerintele didactice de respectat)
- ase!area, ruparea, instruirea preala&ila a elevilor
- o e%ersare preala&ila su"icienta a actiunii de catre instructor
- de$onstratia sa "ie in"aptuita e"ectiv, sa constea din actiune reala, iar nu din
@$i$are; sau si$pla ver&ali!are#
- sa se i$pleteasca in cat $ai scurt ti$p cu e%ercitiul, adica actiunea sa "ie preluata de
catre elev
- sa "ie spri*inita pe e%plicatiile instructorului#
c. #emonstratia cu substitute
9are o e%tensie deose&it de $are 'su&stitutele sau $aterialele con"ectionate sau preparate $ai
usor la inde$ana educatorului(
1 planse
2 .arti din di"erite do$enii
3 "otora"ii si ta&louri
4 $ateriale tridi$ensionale
9avanta*ele utili!arii acestei $etode)
1# distanta in ti$p si spatiu nu per$ite, in $ulte ca!uri,apelul direct la o&iectele sau "eno$enele
concrete,
/# alcatuirea prea co$plicata a o&iectelor si "eno$enelor din realitate - prin inter$ediul
su&stitutelor, se poate si$pli"ica, "ie prin vi!uali!are, "ie prin sc.e$ati!are,
3# i$posi&ilitatea recurerii la e%istente naturale
5# su&stitutele pot sta la dispo!itia invata$antului ti$p neli$itat
6# e"ort "inanciar $ai $ic, in raport cu oriinalele
d. #emonstratia combinata - de$onstratia prin e%periente
- de$onstratia prin desen didactic
De$onstratia prin e%periente - co$&inatia dintre de$onstratia cu o&iecte si cea cu actiuni#
De$onatratia prin desen didactic - e"ectuarea desenului de catre educator in "ata elevilor, acestia
din ur$a desenand in paralel cu el' de$onstratie ce co$&ina actiunea cu su&stitutul(
e# #emonstratia cu mijloace te*nice
9 se spri*ina pe $i*loacele te.nice) $i*loace audio, $i*loace video, $i*loace audio-vi!uale#
9 avanta*e)
1# redau cu $are "idelitate, atat in plan sonor, cat si vi!ual,
/# pot surprinde aspecte care pe alta cale ar "i i$posi&il sau cel putin "oarte reu de redat,
3# ratie di"eritelor te.nici de truca*, pot separa, desco$pune si reda "eno$ene insesi!a&ile pe alta
cale,
5# per$it reluarea rapida, ori de cate ori este nevoie, asadar evita consu$ul stan*enitor de ti$p,
6# datorita ineditului pe care il contin si c.iar aspectul lui estetic pe care il i$plica, ele sunt $ai
atractive pentru elevi si $ai productive#
9 cerinte) - orani!area speciala a spatiului in care se "ac de$onstratiile de acest "el 'perdele
opace, pupitre etc#(,
- aleerea *udicioasa a $o$entului utili!arii de$onstratiilor de acest "el, pentru a nu
,,&ruia; activitatea elevului,
- preatirea speciala a educatorului pentru utili!area si pentru intretinerea in stare
"unctionala a dispo!itivelor, $aterialelor, aparaturii cuprinse in acest de$ers#
4. etoda observarii
9 consta in urmarirea sistematica de catre elev a obiectelor si )enomenelor ce constituie
continutul invatarii, in scopul surprinderii insusirilor semni)icative ale acestora.
9 $etoda de invatare prin cercetare si descoperire
9 "unctie "or$ativa
9 presupune parcurerea catorva etape)-orani!area o&servarii
-o&servarea propriu-!isa
- prelucrarea datelor culese
- valori"icarea o&servarii
5. 6ucrul cu manualul
9 $etoda de invata$ant bazata pe citirea din manual si explicarea, in clasa, sub indrumarea
stricta a educatorului.
9 are o des"asurare speci"ica, pornind de la lectura interala, continuand cu anali!a pe parti sau
aspecte si inc.eind cu incercarea de redare a intreului si aplicatiile a"erente#
7. etoda exercitiului
9 consta in executarea repetata si constienta a unei actiuni in vederea insusirii practice a unui
model dat de actiune sau a imbunatatini unei per)ormante
9 nu se li$itea!a doar la "or$area deprinderilor, vi!ea!a in acelasi ti$p consolidarea unor
cunostinte
9 este co$pati&ila cu orice continut de invata$ant
9 e%ercitiile pot "i rupate in "unctie de cel putin doua criterii)
a# dupa "or$a - e%ercitii orale
- e%ercitii scrise
- e%ercitii practice
&# dupa scopul si co$ple%itatea lor - e%ercitii de introducere intr-un $odel dat sau e%ercitii
introductive -2elevilor li se e%plica pentru pri$a oara o activitate, pe care ei o aplica in paralel cu e%plicatiile
pro"esorului
- e%ercitii de insusire sau consolidare a $odelului dat,
denu$ite si e%ercitii de &a!a -2 elevul reia in intrei$e si in c.ip repetat, actiunea ce i s-a e%plicat
- e%ercitii de leare a cunostintelor si deprinderilor $ai vec.i
cu cele noi, nu$ite si e%ercitii paralele, avand scopul de a intera deprinderile in siste$e din ce in ce $ai
lari
- e%ercitii de creatie sau euristice
9 cerinte )
a# Elevul sa "ie constient de scopul e%ercitiului si sa inteleaa &ine $odelul actiunii de invatat#
&# E%ercitiile sa ai&a varietate su"icienta, alt"el riscand sa "or$a$ nu$ai partial deprinderea
propusa ca scop#
c# E%ercitiile sa respecte o anu$ita radatie de di"icultate in aplicarea lor# Deprinderile $ai
co$plicate se "or$ea!a prin interarea succesiva a unor deprinderi $ai si$ple #
d# E%ercitiile sa ai&a, continuitate in ti$p, alt"el putand sa apara lacune, care i$piedica elevul sa-si
"or$e!e in $od nor$al deprinderile vi!ate#
e# E%ercitiile sa ai&a rit$ opti$ si durata opti$a#
"# E%ersarea sa "ie per$anenta insotita de corectura si de autocorectura
8. 'lgoritmizarea
9 $etoda de predare-invatare constand din utili!area si valori"icarea alorit$ilor#
9 alorit$i!area insea$na asirea de catre pro"esor a inlantuirii necesare a operatiilor "iecarei
activitati de invatat
9 elevul isi insuseste, pe calea alorit$i!arii, cunostintele sau te.nicile de lucru, prin si$pla
parcurere a unei cai de*a sta&ilite, pe cand in cadrul invatarii de tip euristic insusirea are loc pe &a!a
propriilor cautari#
9. odelarea didactica
9 $etodei de predare-invatare in cadrul careia $esa*ul ce ur$ea!a trans$is este cuprins intr-un
$odel'$odelul repre!inta o reproducere si$pli"icata a unui oriinal, in asa "el incat sa "ie pus in evidenta
ele$entul care interesea!a(
9 poate "i reali!ata prin $ai $ulte procedee)
marire sau reducere la scara a unor reproduceri si$ilare '$ac.ete, $ula*e(
concretizare 'redarea "iurativa a unor ci"re sau rupuri de ci"re(
abstractizare 'redarea prin anu$ite "or$ule nu$erice sau literale a unor serii intrei de
o&iecte, procese, actiuni(
analogie 'i$ainarea unui o&iect nou sau aparat, a caror "unctionare sa "ie conceputa prin
co$paratie cu structura sau utili!area altui o&iect sau aparat e%istent, ase$anator(#
9 utili!area $odelului i$plica activi!area elevului
:. -roblematizarea
9 denu$ita si predare prin re!olvare de pro&le$e sau, $ai precis, predare prin re!olvare productiva
de pro&le$e#
9 o $etoda didactica ce consta din punerea in )ata elevului a unor di)icultati create in mod
deliberat in depasirea carora, prin e)ort propriu. elevul invata ceva nou.
9 tipuri de situatii pro&le$atice )
a( cand e%ista un de!acord intre vec.ile cunostinte ale elevului si cerintele i$puse de re!olvarea unei
noi situatii,
&( cand elevul tre&uie sa aleaa dintr-un lant sau siste$ de cunostinte, c.iar inco$plete, nu$ai pe
cele necesare in re!olvarea unei situatii date, ur$and sa co$plete!e datele necunoscute,
c( cand elevul este pus in "ata unei contradictii intre $odul de re!olvare posi&il din punct de vedere
teoretic si di"icultatea de aplicare a lui in practica,
d( cand elevul este solicitat sa sesi!e!e dina$ica $iscarii c.iar intr-o sc.e$a aparent statica
e( cand elevului i se cere sa aplice, in conditii noi, cunostintele anterior asi$ilate#
9 "avori!ea!a aspectul "or$ativ al invata$antului 'elevul participa e"ectiv si sustinut si isi de!volta
interesele de cunoastere(
9 cerinte )
e%istenta unui "ond aperceptiv su"icient al elevului ,
do!area di"icultatilor intr-o anu$ita radatie,
aleerea celui $ai potrivit $o$ent de plasare a pro&le$ei in lectie,
e%istenta unui interes real pentru re!olvarea pro&le$ei,
asiurarea unei relative o$oenitati a clasei, la nivelul superior,
un e"ectiv nu prea $are in "iecare clasa de elevi,
evitarea supraincarcarii prora$elor scolare#
.;. $nstruirea programata
9 este o metoda multi)unctionala, cuprin!and o inlantuire de algoritmi, dar si de probleme de
rezolvat, prezentate preponderent in "or$a verbala, dar si cu includerea unor aspecte intuitive.
9 -rincipiile instruirii prora$ate)
1#?rincipiul pasilor $ici - $ateria se i$parte in "ra$ente, pana la nivelul de inteleere al copiilor#
'$ari$ea acestor pasi poate sa di"ere in "unctie de nivelul la care s-ar a"la cei care invata(#
/# ?rincipiul raspunsului e"ectiv - potrivit lui, pentru a se putea $ere $ai departe, nu sunt inaduite
olurile de raspuns sau ,,sariturile;#'de reula "iecare raspuns se spri*ina pe re!olvarea altora anterioare lui(
3# ?rincipiul con"ir$arii i$ediate - dupa "iecare raspuns "or$ulat, elevul sa-l con"runte cu lista sau
;c.eia; raspunsurilor e%acte# 'Aceasta con"ir$are in"or$ea!a elevul daca poate sau nu sa continue cu
secventa ur$atoare(
5# ?rincipiul rit$ului individual - "iecarui elev i se poate pune la dispo!itie prora$ul de invatat, pe
care il parcure in "unctie de posi&ilitatile sale#
9 tipuri ) -prora$area ra$i"icata
- prora$area co$&inata
9 $i*loacele utili!ate in instruirea prora$ata ) "isele prora$ate
-$anualele prora$ate
- $asinile de invatat 'calculatoarele- pe lana
a"isarea prora$elor pe ecran, reali!ea!a si conducerea invatarii(
9avanta*e)
posi&ilitatea sporita de inteleere, prin divi!are, a $ateriei
inlaturarea inconvententelor de rit$ al invatarii, data "iind individuali!area
capatarea treptata a independentei de catre elev, de unde atenuarea $acar partiala a
e"ectului lipsei de cadre didactice, sau lipsei asistentei didactice in "a$ilia elevului
econo$ia de ti$p#
... Studiul de caz
9 $etoda ce consta din con)runtarea elevului cu o situatie reala de viata, prin a carei
observare, intelegere, interpretare, urmeaza sa realizeze un progres in cunoastere
9 etape ale studiului de ca!)
a( aleerea ca!ului si conturarea principalelor ele$ente se$ni"icative,
&( lansarea ca!ului, care poate avea loc in $ai $ulte "or$e, intre care lansarea ca o situatie
pro&le$atica,
c( procurarea in"or$atiei in leatura cu ca!ul,
d( siste$ati!area $aterialului, prin recurerea la diverse $etode, intre care cele statistice,
e( de!&atere asupra in"or$atiei culese, care poate avea loc prin diverse $etode
"( sta&ilirea conclu!iilor si valori"icarea proprie) un re"erat, o co$unicare, o suita de ipote!e de
veri"icat in viitor, o .otarare de luat#
9 avanta*e )
a( situarea elevului c.iar in $i*locul realitatii concrete=2 inteleerea esentei adevarurilor si
retinerea lor dura&ila, precu$ si aplicarea in conte%te reale,
&( caracterul prin e%celenta activ al $etodei - toti elevii se pot ana*a in re!olvarea ca!ului,
c( cultiva spiritul de responsa&ilitate in rup si capacitatea de initiativa,
d( "avori!ea!a sociali!area elevului si capacitatea de cola&orare#
./. etodele de simulare 1jocul de rol2
9 metoda jocurilor este prezentata pe doua categorii) de o parte cea a *ocurilor didactice sau
educative,pe de alta parte cateoria *ocurilor si$ulative
9 jocurile educative au, intr-o $asura si intr-o perioada, caracter i$itativ e$piric'sunt proprii
varstei si educatiei prescolare(#
9 jocurile simulative - au alt reistru si alta se$ni"icatie, ele "iind verita&ile oca!ii de antrena$ent,
pentru indeplinirea unor roluri reale in viata 'la varste scolare $ai $ari si se pre!inta $ai ales su& "or$a
*ocurilor de rol(#
9 invatarea pe simulatoare -tot o $etoda co$po!ita - i$&ina $ai $ulte dintre $etodele anterior
citate si pre!entate
9 <ocul de rol - o $etoda activa de predare-invatare, &a!ata pe si$ularea unor "unctii, relatii,
activitati, "eno$ene, siste$e etc
- ur$areste "or$area co$porta$entului u$an pornind de la si$ularea unei situatii
reale
- avanta*e)
- activi!ea!a elevii din punct de vedere conitiv, a"ectiv, actional, punadu-i in situatia de a
interactiona,
- prin dra$ati!are, asiura pro&le$ati!area, sporind radul de inteleere si participare activa a
cursantilor,
- interactiunea participantilor asiura un autocontrol e"icient al conduitelor si ac.i!itiilor,
- pune in evidenta $odul corect sau incorect de co$portare in anu$ite situatii,
- este una din $etodele e"iciente de "or$are rapida si corecta a convinerilor, atitudinilor si
co$porta$entelor#
- de!avanta*e sau di"icultati leate de utili!area $etodei)
- este o $etoda reu de aplicat 'presupune nu nu$ai aptitudini pedaoice, ci si aptitudini rei!orale
si actoricesti la conducatorul *ocului(
- desi activitatea &a!ata pe *ocul de rol durea!a relativ putin -apro%i$ativ o ora - proiectarea si
preatirea sa cer ti$p si e"ort din partea cadrului didactic
- e%ista riscul devalori!arii *ocului de rol, ca re!ultat al considerarii lui ca ceva pueril, "acil de catre
elevi,
- este posi&ila aparitia &loca*elor e$otionale in preluarea si interpretarea rolurilor de catre unii
elevi#
9 !tapele pregatirii si )olosirii jocului de rol
a# $denti)icarea situatiei interu$ane care se pretea!a la si$ulare prin *ocul de rol - este "oarte
i$portant ca situatia ce ur$ea!a a "i si$ulata sa "ie relevanta o&iectivului, co$porta$entelor de insusit de
catre elevi in ur$a interpretarii rolurilor#
&# odelarea situatiei si proiectarea scenariului - situatia de si$ulat este supusa anali!ei su&
aspectul statusurilor si cateoriilor de interactiuni i$plicate# Din situatia reala sunt retinute pentru
scenariu nu$ai aspectele esentiale) status-urile si rolurile cele $ai i$portante care servesc la constituirea
unui $odel interactional# Br$ea!a apoi sa se ela&ore!e scenariul propriu-!is, respectiv noua structura de
status-uri si roluri, care, "ireste este $ult si$pli"icata "ata de situatia reala#
c# 'legerea partenerilor si instruirea lor relativ la speci"icul si e%ientele *ocului de rol - este
vor&a de distri&uirea rolurilor si "a$iliari!area participantilor cu sarcinile de reali!at# Status-urile si
rolurile sunt descrise a$anuntit pentru "iecare participant in parte pe o "isa, distri&uirea poate "i la aleere
sau presta&ilita de catre conducatorul activitati#
d# $nvatarea individuala a rolului de catre "iecare participant prin studierea "isei - este necesar
ca participantii sa "ie lasati 16-/= de $inute sa-si interiori!e!e rolul si sa-si conceapa $odul propriu de
interpretare#
e# $nterpretarea rolurilor
"# #ezbaterea cu toti participantii a modului de interpretare si reluarea secventelor in care nu
s-au o&tinut co$porta$entele asteptate# >a de!&atere participa si o&servatorii# Este necesar ca
interpretilor sa li se dea prioritate pentru a co$unica ceea ce au si$tit #
9 Tipuri de *ocuri de rol)
a# Cocuri de rol cu un caracter $ai eneral ) - *ocul de repre!entare a structurilor 'de e%)
orani!area unei intreprinderi sau institutii poate "i reprodusa intr-o sala de dans, prin distri&utie spatiala
corespun!atoare a $o&ilierului, a status-urilor si rolurilor de indeplinit(
- *ocul de deci!ie 'elevilor li se distri&uie status-
uri si roluri $enite a si$ula structura unui oranis$ de deci!ie, con"runtarea cu o situatie deci!ionala
i$portanta-elevii insisi sunt pusi in situatia de a lua deci!ii(
- *ocul de ar&itra* - usurea!a inteleerea si
de!voltarea capacitatilor de solutionare a pro&le$elor con"lictuale ce apar intre doua persoane, doua
rupuri, doua unitati econo$ice etc#
- *ocul de co$petitie 'de o&tinere a
per"or$antelor(# ?rin acest tip de *oc se ur$areste si$ularea o&tinerii unor per"or$ante de invinere a unui
adversar, real sau i$ainat
&# Cocuri de rol cu caracter $ai speci"ic) *ocul de-a .idul si vi!itatorii
*ocul de neociere
.3. $nvatarea prin descoperire
9 se re"era la o situatie in care materialul de invatat nu este prezentat intr-o )orma )inala
celui ce invata 'asa cu$ se petrece in invatarea prin receptare(, ci reclama o anumita activitate mentala
anterioara rezultatului )inal in structura cognitiva.
$<6"'C! #! $%&'T''%T
ijloace de invatamant = ansa$&lul de o&iecte, instru$ente, produse, aparate, ec.ipa$ente si
siste$e te.nice care sustin si "acilitea!a trans$iterea unor cunostinte, "or$area unor deprinderi, evaluarea
unor ac.i!itii si reali!area unor aplicatii in cadrul procesului instructiv-educativ#
ijloacele te*nice de instruire = ca ansa$&lu al $i*loacelor de invata$ant cu suport te.nic si care
pretind respectarea unor nor$e te.nice de utili!are speciale, respectiv ec.ipa$entele te.nice-aparatele
dispo!itivele, $asinile, utila*ele, instalatiile utili!ate in procesul didactic#
Clasi)icarea mijloacelor te*nice de instruire 'in "unctie de anali!atorul solicitat precu$ si de
caracterul siste$ic sau dina$ic al celor pre!entate(
- $i*loacele te.nice vi!uale ) retroproiectorul, .arti, "ise de lucru
- $i*loacele te.nice auditive ) radioul, caseto"onul, etc
- $i*loacele te.nice audio-vi!uale ) video-plaDer, tv, calculatorul
Scopuri didactice 'pt "olosirea acestor $i*oace(
- sensi&ili!area elevilor in vederea des"asurarii activitatii didactice
- spri*inirea perceperii noului de catre elevi
- co$unicarea, trans$iterea, de$onstrarea-ilustrarea noului
- inteleerea noului de catre elevi
- aplicarea si e%ersarea noilor cunostinte teoretice si practice
- "i%area si consolidarea noilor cunostinte si co$petente
- veri"icarea si evaluarea cunostintelor si a&ilitatilor elevilor#
Caracteristici ale mijloacelor te*nice de instruire
a# "le%i&ilitatea sau adapta&ilitatea - se re"era la posi&ilitatile de adaptare a acestora la
necesitatile de $o$ent
&# eneralitatea 'repre!inta o proprietate asociata "le%i&ilitatii( - se re"era la posi&ilitatea de a
codi"ica in di"erite "or$e, in"or$atiile $esa*elor trans$ise spre receptorul u$an
c# paralelis$ul - se re"era la posi&ilitatea utili!arii si$ultane a aceluiasi $i*loc in $ai $ulte scopuri
sau de catre $ai $ulti utili!atori, in aceeasi unitate de ti$p#
d# accesi&ilitatea - o proprietate a $i*loacelor te.nice deter$inata de co$ple%itatea lor si de
usurinta cu care ele pot "i utili!ate 'cu cat un $i*loc te.nic este $ai co$ple%, cu atat accesul utili!atorilor
depinde in $ai $are $asura de prora$e speciale de instruire pentru cunoasterea si $anuirea aparatelor(#
e# Siuranta si "unctionarea - este o caracteristica a"lata in corelatie cu "ia&ilitatea si intretinerea
si se re"era la respectarea anu$itor reuli si operatii la punerea in "unctiune, la utili!arca si la oprirea
aparatelor#
+unctiile pedagogice ale mijloacelor de invatamant
a# Eunctia de instruire
&# Eunctia de $otivare a invatarii si de orientareFa intereselor pro"esionale ale elevilor
c# Eunctia de$onstrative
d# Eunctia "or$ativa si estetica
e# Eunctia de scolari!are su&stitutiva sau de reali!are a invata$antului la-de la distanta
"# Eunctia de evaluare a randa$entului elevilor
ijloacele de invatamant pot "i rupate in doua $ari categorii,
a( $i*loace de invata$ant care cuprind $esa*ul didactic)
- o&iecte naturale, oriinale - ani$ale vii sau conservate, ier&are, insectare, diora$e, acvarii,
$ateriale
- suporturi "iurative si ra"ice - .arti, planse, al&u$e, panouri,
- $i*loace si$&olic-rationale - ta&ele cu "or$ule sau si$&oluri, planse cu litere, cuvinte, sc.e$e
structurale sau "unctionale,
- $i*loace te.nice audiovi!uale - diapo!itive, "il$e, suporturi audio si-sau video,
&( $i*loace de invata$ant care "acilitea!a trans$iterea $esa*elor didactice )
- instru$ente, aparate si instalatii de la&orator,
- ec.ipa$ente te.nice pentru ateliere,
- instru$ente $u!icale si aparate sportive,
- $asini de instruit, calculatoare si ec.ipa$ente co$puteri!ate,
- *ocuri didactice o&iectuale, electrote.nice sau electronice,
- si$ulatoare didactice, ec.ipa$ente pentru la&oratoare "onice,
+"=! #! "=>'%$?'=! ' -="C!S@6@$ #! $%&'T''%T
Moduri de orani!are a activitatii didactice 'n "unctie de $aniera de des"asurare(
a. activitati )rontale
b. activitati de grup
c. activitati individuale#
a. 'ctivitatile )rontale cuprind) lectia, se$inarul, la&oratorul, activitatile n ca&inetele pe
specialitati, vi!ita, e%cursia, spectacolul etc#
?redarea "rontala - se &a!ea!a pe principiul tratarii nedi"erentiate, al $uncii eale cu toti elevii din
aceeasi clasa#
- pro"esorul are rolul principal, orani!ea!1, conduce 4i diri*ea!1 activitatea
elevilor, este denu$it $aistral#
- predo$inanta este activitatea pro"esorului - &a!at1 e%clusiv pe e%punere, pe
trans$itere de cuno4tin0e unei clase ntrei de elevi =2 reduce inv10area la ac.i!i0ionarea pasiv1 de
cuno4tin0e 4i li$itea!1 "oarte $ult activitatea colectiv1 propriu-!isa#
- elevii e%ecut1 n acela4i ti$p 4i n acela4i siste$, acelea4i sarcini, dar "iecare
lucrea!a strict individual, "1r1 a se sta&ili leaturi de interdependent1 ntre ei# =2 co$unicarea ntre colei
4i posi&ila inva0are prin cooperare sunt reduse la $a%i$u$, ele av+nd loc nu$ai n a"ara pred1rii, n pau!e 4i
n ti$pul li&er
- este totusi de pre"erat atunci c+nd se inten0ionea!a e%punerea unor
no0iuni "unda$entale, sinteti!area unei in"or$a0ii $ai cuprin!1toare, e"ectuarea unor de$onstra0ii,
sensi&ili!area 4i c+4tiarea ade!iunii pentru o idee, ori atunci c+nd se caut1 $odelarea unor opinii 4i atitudini
prin a&ordarea unor te$e pro"und caracter e$o0ional-educativ#
b. 'ctivitatile de grup diri*ate cuprind) consultatii, $editatii, e%ercitii independente, vi!ita n
rupuri $ici, cercul de elevi, nt+lniri cu specialisti 'oa$eni de stiinta, scriitori(, concursuri si de!&ateri
scolare, sesiuni de co$unicari si re"erate, reviste scolare#
De tip tradi0ional r1$+ne 4i predarea n grup, pe clase conven0ionale, cu un e"ectiv de apro%i$ativ
3= de elevi# De ase$enea poate "i "olosita si organizarea pe grupe a activit10ii elevilor =2 pro"esorul
ndru$1 4i conduce activitatea unor su&divi!iuni-$icrocolectivit10i 'denu$ite rupe( alc1tuite din elevii unei
clase 4i care ur$aresc anu$ite
o&iective educa0ionale, identice sau
di"erite de la o rup1 la alta#Aceste
rupe '3-: elevi( pot "i o$oene -$icrocolectivit10i "or$ale, respectiv alc1tuite dup1
criterii &ine sta&ilite n preala&il 4i cu o structur1 precis1 'de e%e$plu, elevi cu acela4i nivel de preatire la
disciplina respectiv1, cu acelea4i nevoi educa0ionale, cu acelea4i interese sau $otiva0ii( sau neo$oene-
eteroene $icrocolectivit10i in"or$ale, respectiv constituite prin ini0iative spontane, individuale, dup1
prerin0ele elevilor 4i care au un coordonator
"rganizarea n binom 'perec.i( alc1tuite "ie de pro"esor, "ie de elevi n $od aleatoriu, dup1 anu$ite
pre"erin0e sau dup1 criterii &ine preci!are#
"rganizarea combinat a activit10ii elevilor se re"er1 la $&inarea celor pre!entate $ai sus, in
"unc0ie de o&iectivele opera0ionale ur$1rite 4i curacteristicile concrete ale conte%telor educa0ionale
c. 'ctivitatile individuale cuprind studiul individual, e"ectuarea te$elor pentru acasa, studiul n
&i&lioteci, lectura supli$entara si de co$pletare, ntoc$irea de proiecte, re"erate, desene, sc.e$e, alte
lucrari scrise, co$unicari stiinti"ice, alte proiecte practice#
- pun accentul pe $unca independent1, "ar1 suprave.ere direct1 4i consultant1 din partea
pro"esorului
- e%ist1 $ai $ulte variante de orani!are individual1 a activit10ii alevilor) cu sarcini de instruire
co$une pentru toti elevii, cu te$e di"eren0iate pe rupe de nivel, cu te$e di"erite pentru "iecare elev# In
acest ulti$ ca!, activitatea se nu$e4te individuali!ata sau personali!at1, pentru c1 0ine cont de
particularit10ile "i!ice 4i psi.ice ale "iec1rui elev, de nivelul pre1tirii sale, aptitudinile lui, de nevoile lui
educa0ionale#
- pro"esorul va orani!a activitatile didactice ast"el nc+t sa sporeasca sansele de reusita a atinerii
o&iectivelor propuse, adopt+nd o varietate de activitati la speci"icul si potentialul elevilor sai#
$%T!='CT$@%!' "0$!CT$&!-C"%T$%@T@=$-ST='T!>$$ $% $%ST=@$=!' SC"6'='
Strateia este leata de o&iectivele operationale si continuturile scolare si are i$plicatii directe
privind per"or$anta scolara, deoarece re!ultatele scolare sunt dependente de $odul de aplicare si diri*are
de catre pro"esor a interactiunilor dintre strateiile didactice si o&iectivele didactice#
G strateie didactica prescrie $odul n care elevul este pus n contact cu continutul de nvatare,
adica traiectoria pe care ur$ea!a sa-i "ie condus e"ortul de nvatare# Ea con"era solutii de ordin structural
procedural cu privire la proiectarea si co$&inarea di"eritelor $etode, $i*loace, "or$e si resurse de
predare-nvatare, pentru ca elevii sa a*una la ac.i!itiile dorite, iar o&iectivele educationale sa "ie atinse#
Rela0ie obiective-continuturi-strategii in instruirea scolara e%pri$1 alorit$ul ce tre&uie
ur$at n ela&orarea proiect1rii didactice)
H se sta&ilesc la nceput obiectivele-cadru 'enerale(, apoi cele de re"erin01 4i opera0ionale,
preci!+ndu-se activit10ile de nv10are,
H ur$ea!1 anali!a resurselor u$ane 'clasa de elevi(, 0in+nd sea$a de nivelul de intelien01 al elevilor,
de $otiva0ia nv101rii 4i de aptitudinile lor# Se vor avea n vedere olurile din cuno4tin0e, nivelul de
cuno4tin0e al elevilor, deprinderile 4i $odul de nv10are,
H coninuturile procesului de predare - nv10are se sta&ilesc n "unc0ie de o&iective, de resursele
u$ane 4i $ateriale e%istente,
H strategiile didactice i metodele de predare - nvare - evaluare se sta&ilesc n raport de
o&iectivele educa0ionale 4i de con0inuturi,
H n "unc0ie de o&iective, con0inuturi 4i strateii se preci!ea!1 )ormele de organizare a activit10ilor
didactice, adic1 tipurile de lec0ii 4i alte activit10i educa0ionale,
H toate acestea se reali!ea!1 de c1tre pro"esor prin co$porta$entul s1u didactic#