Tratamentul fizical-kinetic al cotului

Recuperarea cotului
Dupa denta data de Kapand| cotu este artcuata membruu
superor care permte antebratuu, orentat n cee tre paur de catre umar, de a
purta ma mut sau ma putn departe extremtatea sa actva mana. Rezuta
dec raportu de subordonare a cotuu dn punct de vedere functona fata de
umar s dn punct de vedere a natat fata de mana. Dar denta u Kapand|
este ncompeta, deoarece se refera doar a ncadrarea cotuu n compexu
functona a membruu superor respectv. Pe buna dreptate T. Gucker atrage
atenta asupra raporturor ce ceaat membru superor. Intr-adevar, n procesu
munc s a gestuatat vet obsnute, cee doua man ucreaza mpreuna uand
raportur spatae bne dente ntre ee. Aceste raportur (dstantar) ntre man
sunt asgurate, n prmu rand de ntegrtatea coasteor. Cu ate cuvnte. Cotu
este o artcuate de mobtate (des nu reazeaza decat mscare de extense-
exe s pronate-supnate) s dec orce efort recuperator va trebu sa se
orenteze asupra recastgar mscar maxme. Dar un cot mob s fara forta
muscuara este des dn ate puncte de vedere, a fe de dsfunctona ca s cotu
rgd. Dec, obectv a fe de mportant n reducerea functonaa, va cresterea
forte s rezstente muscuare.
Aceste ezun asa o arga varetate de sechee, care pot sstematzate, astfe:
a) Sechee ma aes de tp mecanc artcuar, determnand mtarea ma mut
sau ma putn grava a mscaror cotuu prn:
- Organzare coagenca ntre panure de mscare s aunecare
- Retract muscuotendocapsuare
- Fragment osos ntraartcuar
- Caus vcos
- Osteom perartcuar. Exsta posbtatea, des ma rara, ca depunere de
cacu sa se produca n grosmea capsue artcuare, bocandu-se mscarea
- Artrta posttraumatca
- Ccatrce retracta
b) Ma putn frecvent, pot exsta devat axae (cubtus varus s cubtus
vagus), retract schemce ae exoror, cot baant, etc.
c) Musch efector a mscaror cotuu pot ramane dectar prn:
- Atroa de mobzare
- Ruptura tendomuscuara
- Moztee cacare
d) Paraze nervor perferc a membruu superor sunt destu de frecvente
s trebue cautate ntotdeauna;
e) Ischeme a structuror antebratuu, ce duce a retracte Vokmann sau
necroze
f) Sechee a dstanta : redoarea umaruu, a pumnuu, agoneurodstroa
man, etc.
Ca s n cazu ator artcuat, recuperatoru este pus n fata aceoras aspecte
dsfuntonae consecutve secheeor posttraumatce s care consttue
obectvee ma|ore pentru recuperare:
1. Cresterea amplitudinii miscarilor articulare
2. Cresterea tonusului muscular
La aceste obectve, prezente n marea ma|ortate a cazuror, se adauga,
varab, atee de ma mare sau ma mca mportanta n functe de
smptomatooga cnca prezenta (tuburar vascuare, edem, pareze, tuburar
troce)
Fara a se nteege ca varatee ezun traumatce ae cotuu s respectv
secheee acestora au un sabon metodoogc de recuperare, totus, ca pentru
orce artcuate, exsta o anumta schema, program genera, pe care se nscru
varante s partcuarzar, n functe de tpu ezun s a sechee.
Recuperarea precoce (din perioada imobilizarii)
Indferent daca ezunea traumatca a cotuu a necestat ntervente
ortopedca nesangeranda sau chrurgcaa, dupa care cotu a fost mobzat
(aparat gpsat, extense contnua, atea gpsata) se va ncepe (nu ma
devreme de 8-10 ze) apcarea unor procedee zcae terapeutce s de
recuperare, vzand urmatoaree obectve:
A. Troctatea tesuturor
1. Apcarea undeor eectromagnetce de nata frecventa pusate (dapuse),
pentru grabrea consodar fractur, a ccatrzar pagor, pentru cresterea
crcuate s resorbta hematoameor, pentru suprmarea contracturor
muscuare. Se recomanda n apcare ocaa pe cot (n una sau doua pozt
ca "port" de penetrare), urmatoarea formua:
- Frecventa 600;
- Penetrate 6;
- Durata 20` (10+10 pentru cee doua "port" de penetrare)
- Apcat znce n prmee ze, apo 2-3 pe saptamana.
Apcate ocae I se asocaza apcata generaa.
2. Masa|u man s antebratu (daca este neacopert) s a umaruu, pentru
a|utarea crcuate de ntoarcere, pentru ndepartarea edemuu.
3. Angomat (sau aparate asemanatoare), care reazeaza prn mansete
pneumatce aceas efect ca s masa|u.
4. Poztonarea membruu superor, evtandu-se decvtatea preungta, cu
scop crcuator, antedem.
B. Mentinerea mobilitatii articulare articulatiilor neafectate
Indferent de gravtatea ezunor cotuu, ca s tpu de contente aes de ortoped,
pot s trebue mobzate restu artcuator membruu superor. In genera,
contenta cotuu asa bere : umaru, pumnu, degetee, care vor mobzate
pasv, pasv-actv (uneor pentru umar autopasv prn scrpet) s actv (ma aes
pentru mana). In acest fe, vor evtate redore acestor artcuat, aparute dupa
degpsare, ceea ce ar ntarza s ngreuna recuperarea cotuu, dar ma aes ar
reduce consderab functa ntreguu membru superor. In aceas tmp, se va
putea depsta precoce nstaarea une eventuae paraz secundare, precum s a
orcare tuburar de rgate sanguna, mobzare ameorand ee nsee aceasta
rgate.
La umar, se vor executa abducte-antepus s rotat. Treptat, se adauga acestor
mscar rezstente gradate pentru evtarea hpotroor muscuare. Char s n
cazure cu extense contnua prn suspendare (cot a zent) tp Leveuf s Godard
se vor putea executa rotat n gena, ate mscar nd nterzse. Pentru a preven
atroa muscuara n aceste stuat se vor executa contract zometrce ae
muscuatur umaruu. Pacentu e va nvata a nceput a umaru opus.
Pentru pumn, sunt permse exa-extensa s devata ateraa (cubtaa s radaa).
Mscare de pronosupnate vor permse numa n unee tpur de fractur. In
aceste cazur, ee sunt perdute n traumatsmee cotuu s, pe de ata parte,
marea or vaoare pentru functa man.
Mana s respectv degetee vor soctate cu muta perseverenta. Se utzeaza
pastna, mng mc, coac de caucun, mane ecu resortur, etc. ca s unee
actvtat manuae obsnute s bnentees posbe. Exerct zometrce pentru
muscuatura ntrnseca, dar s pentru muscuatura antebratuu. De obce,
contrarezstentee sunt executate de mana sanatoasa.
Mobzare artcuator bere se vor adapta pozte membruu superor n
cae a fost mobzat pentru ezunea cotuu. Imobzarea cotuu se face cat ma
aproape de pozta de functune a acestua, adca n exa de 90(uneor n ungh
ceva ma obtuz) s n sempronate. Aceasta pozte este preferata nu numa
pentru functonatatea e, c s pentru ca exe ma mar pot aduce dect de
crcuate prn compresa artere n pca. Dn acesto motv, char n fractur care
prn natura or ar necesta mobzar n exe accentuata (de ex. Fracture
supracondene), totus se prefera mobzarea a 90 a cotuu.
Recuperarea dupa suspendarea imobilizarii
Peroada de mobzare este varaba n functe de tmpu ezona, putnd
sa dureze de a zece a 50-60 ze. Cu cat aceasta peroada este ma unga, cu
atat s probemee pentru recuperare vor ma mute s ma dc de rezovat.
Desgur ca obectvee vor stabte dupa examenu cnc s bantu functona
dupa degpsare.
A. Combaterea durerii
Durerea n afectarea cotuu este un factor patogenetc capab sa
mareasca temporar, dar s dentv dsfunctonatatea aceste artcuat.
Capsua artcuara a cot este foarte bogata n bre senztve, snovaa nd
mut ma saraca. Aparand ma aes a mscare, durerea face pe pacent sa-s
mteze ma mut mobtatea, s asa precaraa cotuu. Asa se face ca mut
pacent, est dn mobzare cu o anumta capactate de mscare s-o perd n
saptamane care urmeaza. Cotu este o artcuate care dezvota cu cea ma mare
usurnta redor stranse s reductbe. Ma trebue adaugat faptu ca, deoarece
cotu asa cum se va vedea se recupereaza numa prn mscar actve, acestea
nu pot performante decat n absenta orcaror durer. Dn aceste motve,
combaterea durer nu trebue ncodata neg|ata.
1. Medcata antagca antnamatoare s seductva asocata este aproape
ntotdeauna necesara.
2. Terapa zcaa cu efecte antagce a fost expusa n partea generaa a
prncpe de recuperare a secheeor artcuare.
B. Combaterea tulburarilor vasomotorii si trofce
Reatv frecvente, aceste tuburar trebue tratate cat ma precoce,
deoarece pot antrena fenomene secundare severe. Edemu, staza venomfatca,
ncetnrea crcuate arteroocapare, hpotroa, tegumenteor, sunt cee ma
frecvente. Ee apar n regunea cotuu, antebratuu s de mute or char a man.
Nu ntegram ac sndroamee secheeor mportante (agoneurodstroa,
sndromu Vokmann, atroa muscuara). Metodee zcae utzate au fost
dscutate a partea generaa a subcaptou ezunor tegumentuu s tesutuu
subcutan s, dec, nu ma revenm asupra or.
C. Recastigarea mobilitatii articulare
Este obectvu de baza a recuperar, argumentate dnd expuse ma sus.
Fexa-extensa cotuu se executa actv pe un arc de 140-145, ar pasv,
ar pasv se ma pot castga nca 10-15.Pronosupnata are o amptudne de cca
170(cand cotu este n exe de 90). Desgur este de dort sa refacem compet
aceste unghur, dar nu ntotdeauna este posb. In aceste stuat, trebue totus
sa recuperam, n prmu rand, sectoaree mnme ute de mscare, respectv
exa-extensa ntre 80 120, care poate deven functonaa cu compensare
cervcaa, dn umar pumn, compensar.
Pronata poate s ea compensata usor prn abducta cu rotate nterna a
umaruu (pozta de functune a antebratuu este de sempronate). In schmb,
supnata nu poate compensata, cac ea se executa numa n artcuate
radocubtae s dec o eventuaa abducte cu rotate externa a umaruu este
noperanta. Dn fercre, n actvtatea obsnua supnata este mut ma putn
mportanta decat pronata.
Remobzarea cotuu, cu avzu ortopeduu, poate ncepe uneor char
nante de suspendarea competa a mobzar cand pacentuu s-a apcat un
aparat bvav. Char s dupa mobzare de scurta durata, redoarea cotuueste o
prezenta cnca constanta. Nu exsta nsa ntotdeauna o reate drecta ntre
traumatsm s redoare . Dupa traumatsmedentce pot determna o redoare
accentuata a un cot s de-aba schtata a atu. Terenu estedec un factor
mportant.
Inante de a ncepe reeducarea mobtat cotuu, trebue sa ne asguram
ca:
- Nu exsta obstaco osos (fragment ntraartcuar, osteoame, caus vcos
sau exuberant);
- Integrtatea anatomca a muscuatur este conservata.
Ma|ortatea specastor (ortopez s recuperator) contrandca n recuperarea
cotuu mobzare pasve s tractune (aceasta armate este ma aes vaaba
pentru mscarea de exe-extense s ma putn pentru pronosupnate). Exsta
doua argumente:
a) Mscare pasve s ntndere pot determna namate artcuara, ca s
mc ruptur ae tesutuu perartcuar, cu formare consecutva de
hematoame. Aceste ruptur sunt mut ma frecvente a cot. Watson
|ones a atras prmu atenta asupraefecteor negatve ae tractun
pasve pe artcuata cotuu, dn aceste motve. In aceas tmp, n
aceasta zona exsta o tendnta partcuara de a se forma n hematoame
depuner cacare, care vor mta s ma mut mscarea. Se pare ca
brahau anteror formeaza cu muta usurnta moztate cacare,
mtand extensa cotuu, asa cum a aratat Boeher.
b) Muscuatura artcuate cotuu este supusa unor efecte ma accentuate
ae nducte recproce. Intnderea pasva (stretch reexu) dezvota
contract smutane ae antagonstor, care se vor opune s ma mut
mobzar.
Aceste argumente teoretce sunt dn pacate conrmate de practca, cac deseor
ne vn pentru recuperare pacent cu sechee posttraumatce de cot, care ne
arma ca au perdut dn mobtate n oc sa castge, dupa scoaterea gpsuu.
Amntm dn acest punct de vedere, gresta ndcate care se da frecvent
pacentor cu redor de cot, sa poarte n mana cat ma mut o greutate (masna
de cacat, o serveta cu cart, etc.). este o practca, daca nu percuoasa
ntotdeauna, ce putn nuta.
1. Snguree mscar pasve permse sunt cee autopasve cu a|utoru
scrpetor, deoarece sunt executate de muscuatura propre a membruu
superor afectat, sunt totus bne dozate de reata senztvo-motore. Forta
de actun a man sanatoase nd contnuu regata de senzata de
tractune s durere n cotu posttraumatc nu permte depasrea astfe a
mteor permse de rezstenta tesuturor.
Probab ca mobzar pasve asocate cu masa|e manuae (cum preconzeaza
Bayart s Magard), executate de knetoterapeut cu muta experenta, sa aba
efecte poztve, evtandu-se rupture tsuare s rebocare artcuate.
2. Mscare actve raman dec baza knetoterape n afectune cotuu
a) Inante de a trece a mscare actve anatce (pe grupe de mscar) este
recomandab sa se execute o reeducare gobaa a gestc cotuu (I.
Barraut, M. Gregore).
Hidrokinetoterapie apa a 36 n bazn, n caz mar sau n cadte pentru
cot.
Se executa mscar bere de exe-extense s pronate-supnate. Condte
factatoare ae ape cade ca medu pentru knetoterape au fost descrse n
partea generaa, a sechee artcuare. Cum se va arata s ma departe,
mscare n bazn se vor executa dn pozt cat ma varate ae cotuu: pe
anga corp, n abducte de 90 a bratuu, n adducte maxma a bratuu.
Bnentee, membru superor nd compet n apa. Sunt recomandabe
mobzare de extense-exe ae cotuu n pozta de putre a corpuu (cu
a|utoru otoareor), care facteaza exa. De atfe, recastgarea exe este
obectv ma mportant decat a extense, cac pacentu trebue cat ma
repede sa poata duce mana a gura, sa se spee, sa se peptene sngur.
Recastgarea extense are mportanta ma aes n ma|ortatea actvtator
profesonae, s desgur, nu va neg|ata.
Terapia ocupationala este un m|oc deosebt de bun de antrenare actva a
mscaror cotuu. Condta de baza n aegerea modatator concrete de terape
ocupatonaa este ca aceasta actvtate sa soocte, n repetar mupe o cat ma
arga amptudne de mscare. Iata cateva exempe: taatu cu erastrau de
mana, ustrutu, apcarea tapetuu cu ruou, tesut de razbo s gherghef,
trcotat, utzarea surubente etc. dntre sportur, notu (orce st, dar ma aes
craw sau brass), basket-ba, tens de masa etc.).
Exsta o sere de aparate s nstaatcare socta mscare dectare,
pacentu executandu-e sub pshooga autodepasr sau compette (cand
se ucreaza n grup).
Terapa ocupatonaa s ergoterapa se organzeaza practc pe
nveur de actvtat, n functe de scop s ndcat, tnand seama ca de
obce , nu putem urmar n aceas tmp cresterea de amptudne s
cresterea stabtat cotuu.
Knetoterapa este a|utata cu o sere de procedee zcae, care au rou sa
creasca eastctatea tsuara, sa ameoreze aunecarea panuror de cva|, sa
reduca contracture s retracture.
- Cadura ocaa este cea ma utzata, sau dn contra, gheata 9ma aes a
masa| cu gheata).
- Utrasunetu de obce cu watta| n |ur de 1-1,5 w/cm (a aceste doze se
evta proemnentee osoase).
Subnem efectu bun a sonoterape pe tendonu s zona musch-tendon a
brahauu anteror s trcepsuu. Se ste ca datorta nserte foarte n scurt,
medat dupa cot, a brahauu anteror, o retractura a u cu doar 1 cm,
antreneaza o perdere de extense a cotuu cu 20

.
Retractura trcepsuu bocheaza exa. Atat unu cat s ceaat repreznta
sed de seecte pentru mozta cacara, eement mportant n redoarea
artcuara s care raspunde bne a termoterape preungta, utrasunete s
radoterape.
- Masajul, pe nserta tendoaneor , facut cu o buna tehnctate, ma aes sub
forma frctunor s petrsa|uu sau a masa|uu profund cu varfu degeteor,
dupa tehnca Cyrax. Atragem nsa n mod deoseb atenta asupra
masa|uu artcuar s perartcuar. Incorect facut, genereaza caccar
perartcuare, nd tota contrandcat de mut autor. Masa|u bratuu s
antebratuu ramane foarte ut.
- Curentii de medie frecventa, sub forma nterferentaa sau nu, utzandu-se
formee exctomotor.
Recastgarea mobtat unu cot sechear ramane de cee ma mute or o
probema dca. Este artcuata care se asa ce ma greu recuperata.
Duratee sunt ung, cca 4-5 un, ar rezutatee putn spectacuoase. Este
necesara o masuratoare exacta, de doua or pe una. Daca ntre aceste
masurator nu se ma constata nc un fe de ameorare a ampttudnor
de mscare s daca, bnentees, programu recuperator a fost respectat
rguros, este nut sa se contnue. S-a ntns un maxm posb. Daca
amptudne atnse sunt nca functonae, un consut cu ortopedu-chrurg
se mpune pentru a se decde e eventuaa ntervente.
D. Cresterea fortei musculare
In mod norma exsta unee raportur de forta ntre grupee muscuare
antagonste ae cotuu. Astfe raportu exor/extensor = 14/9,3, ar
pronator/supnator = 1,6/1,7. Recastgarea forte exoror cotuu (bcepsu
braha, brahau anteror ungu supnator) este mut ma mportant decat a
extensoror (trcepsu braha), deoarece gravtata poate cobora antebratu, dar
se opune exe.
Ecactatea exoror este maxma n pozta de 90

a cotuu (pentru
bceps 80

- 90

, ar pentru ungu supnator 100

110

). Pentru extensor obtnem

un maxm de ecactate a un ungh a cotuu de 20

-30

s usoara antepuse a
umaruu.supnator (bcepsu braha s scurtu supnator) sunt cu ma putn
puternc decat pronator (rotundu s patratu pronator), desfasurandu-s forta
maxma cand cotu este ectat.
O atente deosebta se acorda stabzator cotuu, musch epconden s
eptroheen, ce vor tonat zometrc. Pentru rotundu pronator, pamar s
rada cu cotu n exe s n extense pentru cubtau posteror, scurtu supnator,
extensoru comun s anconeu. Pozta umnuu trebue sa asgure maxmumde
scurtare a muschuu care este contractat zometrc.
Pentru factarea toner muscuare, de cate or este posb vor
preferate anumte postur optmae:
- Pentru exor: umar n pozte de repaus, cot a 90

; se ecteaza cotu (cu

rezstenta) concomtent cu antepusa bratuu
- Pentru extensor: umaru n antepuse de 90

cotu ectat a 30

; se extnde
cotu (cu rezstenta) concomtent cu o abducte a bratuu; se executa
supnata (cu rezstenta asocnu-se cu o abducte a bratuu.
Metodooga de crestere a fosrte muscuare, ca s a rezstente a efort, a
fost expusa n partea generaa, a secheee muscuare. Partcuar pentru cot
sunt doar datee de ma sus, ca s unee aspecte de bomecanca muscuara
teoretca de care trebue sa se tna seama.
Exercitii kinetoterapie
Prin adoptarea unor posturi
Exercitiul 1 in procubit, cu sprijin pe antebratele pronate, bratele in usoara abductie, coatele
in afara (postura pentru flexie).
Exercitiul 2 Pozitie mahomedana, cu !" inainte, palmele pe sol #oistura pentru extensie).
Exercitiul $ din sezand sau ortostatism, mina prinde o bara cat mai de sus a spalierului se
exerseaza extensia cotului.
Exercitiul % montaj de scripeti cu &reutate pentru flexie. "e poate recur&e si la montaje
pentru extensie, plasand bratul in flexie si abductie.
Exercitiul ' subiectul sezand, cu antebratul in pozitie de maxima pronatie sau supinatie( se
aseaza mina sub fesa homoloa&a, cu palma sau fata dorsal pe scau) pumnul este flectat sau
extins (postura pentru pronatie sau supnatie).
Exercitiul * un capat fortind pronatia sau supinatia, dupa caz.
+.2.1.2 prin mobilizari passi,e
Exercitiul 1 in sezand, cu fata posterioara a bratului pe o masa, sub cot cu o pernuta( prizele
ca in f&ura +-*1, iar fortarea flexiei se face, de fapt, de catre asistent, cu antebratul.
.arianta pentru fortarea flexiei( decubit dorsal, bratul pe masa, dubla priza pe antebrat (in
treimile distala si proximala).
/ alta ,arianta( in sezand cu bratul in abductie si rotatie interna, antebratul ,ertical spre sol(
priza bimanuala pe treimea proximala a antebratului, fortand flexia concomitent cu abducerea
bratului (asistentul sta in fata pacientului).
Exercitiul 2 in sezand, cu bratul in sprijin pe masa( prize pe brat si antebrat, cat mai aproape
de cot) se executa extensii
Exercitiul $ in fi& +-*$ sunt prezentate trei modele (a,b,c) de exercitii pentru
decompresiunea articulatiei cotului (exercitiile de decompresiune sunt mai eficiente).
Exercitiul % mobilizarea pasixa in articulatiile radiocubitale superioare si inferioare, pentru
promo,area pronosupinatiei prin tractiuni lon&itudinale ale radiusului, se realizeaza prin
cate,a ,ariante, din care doua sunt ilustrate in fi& +-*% ( se obserca ca mana este in pronatie
(a), dar pozitia se ,a alterna si cu supinatia (b).
Exercitiul ' in sezand, cu bratul la trunchi, cotul flectat la #01 ( o priza pe brat, pentru a-l
fixa la trunchi, si o priza pe extremitatea distala a antebratului (la ni,elul stiloidelor), in asa
fel incat loja tenara sa fie mereu pe radius, moti, pentru care priza se modifica dupa cum se
executa mai intai pronatia si apoi supinatia.
.arianta( in sezand, cu bratul in sprijin pe masa, cotul flectat, antebratul ,ertical ( se face priza
bimanuala in treimea inferioara a antebratului, executandu-se pronosupinatii.
+.2.1.$ prin mobilizari autopasive
2cestea sunt mult mai recomandabile decat cele pasi,e
Exercitiul 1 subiectul in sezand, cu coatele pe o masa, mainile cu de&etele intrepatrunse( se
executa flexii-extensii de cot, membrul superior sanatos antrenandu-l pe cel afectat.
Exercitiul 2- in sezand, cu ambele coate flecatet sprijinite pe torace, antebratele inainte,
mainile cu de&etele intrepatrunse( se executa pronosupinatia.
Exercitiul $- pacientul cu de&etele intrepatrunse in fara trunchiului, coatele indepartate in
lateral( ducerea mainilor spre umarul homolo& cotului lezat realizeaza flexia si supinatia
acestuia ) extensia spre hemibazinul contralateral asociaza si pronatia.
Exercitiul %( pozitia din fi& +-*', in care mana homolaterala membrului superior afetat este cu
palma pe perete, iar mana opusa deasupra o stabilizeaza( deplasarea antero-posterioara a
trunchiului ,a forta flexia-extensia.
Exercitiul '( pozitia din fi& +-**, in acest caz fiind afectat membrul superior drept) bastonul,
in contact cu spatele( membrul superior stan& mobilizeaza in sus si in jos bastonul.
Exercitiul *- pozitia din fi& +-*+, cel afectat fiind membrul superior drept( se remarca bratul
drept in contact ferm cu masa) mana stan&a, deplasand bastonul, determina pronatia sau
supinatia.
Exercitiul +- mobilizari autopasi,e prin scripetoterapie, utilizand tractiunea cu mana sanatoasa
sau chiar cu un membru inferior.
7.2.1.4. prin miscari active
!iscarile acti,e reprezinta baza exercitiilor pentru cresterea mobilitatii articulare in
afectiunile reumatismale si posttraumatice ale cotului.
Exercitiul 1- pe o masa se fac extensii-flexii de antebrat
.arianta( cu o patina cu rotile in mana, se executa aceleasi miscari.
Exercitiul 2- miscari libere de flexie-extensie din cot in toate planurile( brat la trunchi, brat la
orizontala (flectat sau abdus), brat le zenit
Exercitiul $- miscari &estuale( de lansare, ca la aruncarea unei pietre, de lo,ire, ca in box)
sau de sus in jos( de piston miscari inainte-inapoi
Exercitiul % cotul la trunchi (#01) ( se executa pronosupinatia
Exercitiul '- plamele lipite, de&etele pri,esc in jos, apoi se roteaza ca sa pri,easca in sus
se repeta.
Exercitiul * rasucirea prin pronosupinatie a unui baston, miner, etc.
Exercitiul + miscari libere in apa (hidro3inetoterapie), cu a,antajele cunoscute datorita
temperaturii apei si posibilitatilor de facilitare.
7.2.1.5. prin metode de facilitare
"unt cele mai indicate si pentru alte se&mente. !ult folosit la cot este exercitiul cu comanda
tine-relaxeaza atat pe a&onist, cat si pe anta&onist.
+.2.2 refacerea fortei musculare
+.2.2.1 tonifierea musculaturii flexoare
!usculatura flexoare este asezata inaintea planului frontal al miscarii de flexie-extensie.
4lexorii sunt monoarticulari (brahialul si brahio-radialul) si biarticulari (bicepsul, care are si
rolul de stabilizator al umarului). 5a muschi accesori sunt considerati epitrohleeni (rotundul
pronator, cei doi palmari, flexorul comun superficial al de&etelor si cubitalul anterior).
Exercitiul 1 pacientul in decubit dorsal, cu scapulo-humerala si cotul extinse, antebratul
supinat, mana extinsa( prize pe brat si pe palma, prin care asistentul se opune triplei flexii
.arianta( idem din pozitia de laterocubit sau din sezand
Exercitiul 2- in sezand, cu antebratul supinat si sprijinit pe masa( prize pe fata anterioara a
bratului si pe cea a antebratului) pacientul incepe exercitiul prin flexie scapulo-humerala, apoi
continua cu cea a cotului contra rezintentelor opuse de asistent (exercitiu proximo-distal).
Exercitiul $- - in sezand, cu antebratul supinat si sprijinit pe masa, prizele pe palma si
antebrat( se executa flexia de&etelor si pumnului cu contrarezistenta, apoi a cotului cu
rezistenta (exercitiu disto-proximal).
Exercitiul %- in decubit dorsal, cu bratul in abductie orizontala, cotul mainii extins, antebratul
supinat( prizele, pe brat si pe palma, se opun flexiei mainii si adductiei orizontale a bratului)
concomitent se flecteaza cotul (exercitiu disto-proximal si proximo-distal).
Exercitiul '- pacientul in sezand sau in ortostatism, cu bratul la trunchi, cotul extins, in mana
supinata cu o &antera( se executa flexia cotului si a umarului- re,enire lenta (contractie
excentrica).
Exercitiul *- in sezand, cu bratul fixat in semiflexie( se fac tractiuni a unei &reutati trecute pe
un scripete si re,eniri lente.
Exercitiul + (pentru biceps)( din decubit dorsal, cu cotul intins in supinatie, bratul in afara
mesei in extensie) cu o mana, asistentul incearca sa mentina cotul extins si sa proneze
antebratul, iar cu cealalta, facand priza pe brat, sa-l mentina extins) subiectul ,a executa flexia
cotului cu efort de supinatie, iar la ni,elul scapulo-humeralei o flexie a bratului, blocata insa
de asistent (izometrie) - deci bratul ramane fixat in extensie, pentru a nu se produce scurtarea
bicepsului la acest ni,el.
Exercitiul 6 (pentru brahialul anterior) din sezand cu fata la masa, cu bratul flectat, cotul pe
masa si usor flectat, antebratul supinat (inaltimea mesei determina un&hiul de flexie a
bratului) ( priza unica pe pumn incearca sa mentina cotul extins si supinat) subiectul executa o
flexie cu pronatie a antebratului bratul ramane fix, flectat, ceea ce elimina partial forta
bicepsului, pronarea scotand de asemena din actiune bicepsul) se considera ca trecerea din
supinatie spre pozitia neutra (pronosupinatie) elimina si actiunea brahioradialului.
Exercitiul # (pentru brahialul anterior) pacientul in decubit dorsal, cu cotul intins) prin
prizele aratate in fi&ura, asistentul se opune flexiei cotului facute concomitent cu pronatia
antebratului bratul nu trebuie extins.
Exercitiul 10 (pentru brahioradial) sezand in fata mesei, cu cotul usor flectat pe masa,
scapulo-humerala flectata, antebratul in pozitie neutra, cu policele spre zenit ( asistentul aplica
priza pe antebrat, rezistand la incercarea de flexie a acestuia.
Exercitiul 11 (pentru brahioradial) decubit ,entral, cu membrul superior atarnat spre podea,
antebratul in pozitie neutra, in mana cu o &antera ( se executa flexia cotului.
Tonfierea musculaturii extensoare
Extensia antebratului este realizata doar de tricepsul brahial (lun&a portiune este biarticulara,
iar ,astul intern si cel extern sunt monoarticulari) si anconeu.
Exercitiul 1 in decubit dorsal, cu scapulo-humerala, cotul si piciorul flectate, antebratul in
supinatie( priza posterioara pe brat si pe dosul mainii) pacientul executa extensia de&etelor,
pumnului, cotului si umarului) flexia initiala a scapulo-humeralei solicita lun&a portiune a
tricpesului (facilitate rpoximo-distala), iar solicitarea extensorilor mainii este o facilitare
disto-proximala.
Exercitiul 2 in sezand, cu membrul superior pe lan&a trunchi, antebratul supinat( priza unica
pe fata posterioara a bratului) subiectul face extensia de&etelor si pumnului (facilitare disto-
proximala), apoi extensia scapulo-humeralei cu opozitie extensorii cotului intra in contractie
izometrica.
Exercitiul $ pacientul in decubit ,entral, cu bratul in abductie orizontala si rotatie externa,
antebratul in supinatie, cotul flectat( se executa extensia anti-&ra,itatie.
Exercitiul %- in decubit contralateral) membrul superior afectat are toate articulatiile flectate,
iar antebratul supinat si in sprijin pe o placa, sau suspendat, se executa extensia scapulo-
humeralei (facilitare proximo-distala) miscarea poate fi contrata.
Exercitiile 2,$ si % se utilizeaza pentru antrenarea musculaturii slabe.
Exercitiul ' pacientul in decubit dorsal, cu bratul addus orizontal peste torace, cotul flectat,
antebratul supinat( asistentul aplica o priza pe brat si o alta pe mar&inea cubitala a mainii)
pacientul executa simultan adductia orizontala a bratului, cu extensia cotului si inclinarea
cubitala a mainii.
Exercitiul *- utilizarea unui scripete cu contra&reutate ca in fi& +-+1 sau +-+2.
Exercitiul +- pacientul in decubit dorsal, cu scapulo-humerala abdusa si rotata intern , cotul
flectat, antebratul pronat ( priza pe brat si pe mana) subiectul executa o adductie a bratului cu
extensia cotului- miscari la care se opune asistentul.
Exercitiul 6- pacientul in decubit dorsal, cu bratul la trunchi, cotul in flexie completa,
antebratul in pronatie, in mana cu o haltera, care ,a fi dusa spre zenit prin flexia scapulo-
humeralei si extensia cotului.
.arianta( in sezand, cu bratul in abductie de #07, cotul in flexie completa, antebratul in
supinatie, in mana cu o haltera. "e duce mana spre zenit, cu bratul pe lan&a cap, extinzandu-se
cotul.
Exercitiul # (pentru lun&a portiune a tricepsului) in decubit dorsal, cu bratul in flexie
maxima, cotul flectat, antebratul pronat, in mana cu o &antera( se extinde cotul, mana
indreptandu-se spre zenit- pozitia initiala de flexie maxima a scapulo-humeralei (brat pe lan&a
cap) plaseaza lun&a portiune a tricepsului in pozitie alun&ita, ceea ce inseamna o solicitare
maxima in continuare (se contracta si ,astul intern si ,astul extern).
Exercitiul 10 (pentru ,astul intern, ,astul extern extensori monoarticulari) in decubit
,entral, cu bratul in extensie, mentinut asa de o perna dura) antebratul supinat sau in pozitie
neutra, in mana cu o &antera( &reutatea trebuie deplasata dorsal prin extensia cotului) bratul,
deja in extensie maxima, anihileaza lun&a portiune a tricepsului.
Tonifierea musculaturii supinatoare
!uschii principali( scurtul supinator (monoarticular) si tricpesul brahial (poliarticular)
!uschii accesori ( brahioradialul si epicondilienii (radialii, extensorii de&etelor, cubitalul
posterior)
Exercitiul 1 pacientul in sezan, cu bratul la orizontala(flectat sau abdus) in rotatie interna
maxima, cotul extins, antebratul maxim pronat( priza 8in bratara8 aplicata pe brat il mentine
rotat intern, priza pe pumni-mana mentinand pronatia) subiectul executa rotatia externa a
scapulo-humeralei, urmata de supinatia antebratului.
9ota( cand cotul este extins, axul de rotatie coincide cu axul pronosupinator al antebratului,
de unde siner&iile intre rotatorii bratului si pronosupinatori.
Exercitiul 2 pacientul in ortostatism, cu membrul superior atarnand pe lan&a corp, cu bratul
in rotatie interna, antebratul in pozitie neutra( priza dubla 8in bratara8, aplicata de catre
asistent pe brat, in treimea distala, mentine rotatia( pacientul face rotatia externa pe brat,
continuand cu supinatia( exercitiul este recomandat pentru tonifierea musculaturii slabe).
Exercitiul $ in decubit dorsal, cu membrul superior afectat in afara mesei, cu scapulo-
humerala in extensie-adductie-rotatie interna, cotul extins, antebratul pronat( asistentul aplica
priza pe brat si pe mana) subiectul executa din membrul superior o miscare complexa de
flexie-abductie-rotatie externa (din scapulo-humerala) supinatie(palma este dusa spre zenit)
contra rezistentei opuse de catre asistent
Exercitiul % din sezand, cu prize ca in fi& +-+$, subiectul executa adductie de bratcu o
supinatie a antebratului, asistentul opunandu-se.
9ota( cotul flectat decupleaza axele de rotatie ale bratului si de pronosupinatie ale antebratului
in aceasta situatie adductorii bratului faciliteaza supinatia.
Exercitiul '- in decubit dorsal, cu bratul in abductie orizontala si rotatie interna, cotul extins,
antebratul pronat( prize pe fata inferioara a bratului si pe palma-pumn) subiectul executa o
adductie-flexie-rotatie externa din scapulo-humerala si o flexie-supinatie a cotului.
9ota( flexia cotului antreneaza bicepsul si ca supinator.
Exercitiul * in sezand, cu cotul flectat pe masa( asistentul aplica prize pe fata dorsala a
mainii si pe antebrat) pacientul executa o extensie a de&etelor, a pumnului(asistentul se opune
usor), apoi a cotului, concomitent cu supinatia (acest exercitiu reprezinta o 3inezie periferica
de finete, in care umarul nu mai are rol).
Exercitiul + (pentru scurtul supinator) in decubit dorsal, cu membrul superior ridicat la
,erticala prin flexia scapulo-humeralei, antebratul pronat( priza 8in bratara8 pe treimea distala
a antebratului si pumn) pacientul executa supinatia asociata rotatie externe scapulo-humeralei
bicepsul intra foarte putin in joc.
Tonifierea musculaturii pronatoare
!uschii principali( patratul pronator (monoarticular) si rotundul pronator (poliarticular).
!uschii accesori ( marele palmar, flexorii comuni (superficiali) ai de&etelor si, poate, si
extensorii cotului.
Exercitiul 1 pacientul in decubit dorsal, cu bratul pe lan&a corp si in rotatie externa, cotul
extins, antebratul supinat( executa o rotatie interna din scapulo-humerala concomitent cu
pronatia) asistentul, cu prize pe brat si mana, se opune.
Exercitiul 2 pacientul in decubit dorsal, cu bratul in flexie-abductie-rotatie externa, cotul
intins, antebratul supinat( executa o miscare ce conduce mana spre soldul opus, realizandu-se
o adductie-extensie-rotatie interna din scapulo-humerala si supinatia antebratului) prin prizele
de pe brat si mana, asistentul opune rezistenta.
Exercitiul $ in decubit dorsal, cu bratul in adductie-rotatie externa, cotul extins, antebratul
supinat, mana la ni,elul hemibazinului opus( asistentul opune rezistenta prin prizele aplicate
pe fata dorsala a bratului si palma) subiectul incearca sa execute contra opozitie o miscare de
abductie-extensie din scapulo-humerala, flexia cotului, cu pronatia antebratului (mana se duce
spre pectoralul homolateral)
Exercitiul %- pacientul in sezand, cu bratul la trunchi, cotul flectat, antebratul in pozitie neutra,
in mana cu un baston le&at la o contra&reutate( abduce si roteaza extern scapulo-humerala
pronatorii sunt in contractie izometrica.
Exercitiul '- in sezand, cu antebratul supinat, in sprijin pe o masa, pumnul si de&etele intinse(
asistentul face prize pe antebrat si in palma (cu indexul si mediusul) ) subiectul executa o
flexie a de&etelor, pumnului si cotului, concomitent cu pronatia (este un exercitiu de finete
pentru raportul dintre mana si pronatie, fara inter,entia umarului).
Exercitiul *(pentru rotundul pronator) in decubit dorsal, cu bratul pe lan&a trunchi, cotul
intins, antebratul supinat( priza unica la ni,elul pumn-mana,opunandu-se flexie cotului si
pronatiei antebratului atat in pronatie, cat si in flexia cotului, rotundul pronator este acti,at.
Exercitiul + (pentru patratul pronator, care participa in orice pozitie a cotului la pronatie)
pentru a indeparta actiunea rotundului pronator, se ,or face exercitii de pronatie cu cotul
intins.
Refacerea stabilitatii miscarii controlate si abilitatii
+.2.$.1 exercitii pentru flexori
Exercitiul 1 pacientul in sezand (sau in ortostatism), cu membrele superioare intinse
orizontal si inainte, coatele intinse, mainile cu de&etele intrepatrunse( apropie mainile de
torace, indepartand coatele miscare contrata de asistent.
Exercitiul 2 in sezand, cu membrele superioare intinse, cu antebratele supinate, coatele
intinse, in maini cu un baston prin printr-un cordon peste un scripete cu contra&reutate( se
tractioneaza, executand extensia scapulo-humeralei si flexia cotului cordonul c
contra&reutatea este prins asimetric pe baston, spre partea sanatoasa).
Exercitiul $ pacientul in ortostatism, cu fata la spalier, apuca bara cu mainile. !embrul
superior sanatos executa o impin&ere puternica in bara spalierului) automat, se produce o
contractie a flexorilor cotului opus (afectat)
Exercitiile 1,2, si $ sunt exercitii in lant facilitator contralateral.
Exercitiul % pozitia este aceea din exercitiul $ ( asistentul, din spatele pacientului, tra&e
indarat bazinul acestuia) pacientul se opune (contractie izometrica).
Exercitiul ' in decubit dorsal, ca in fi& +-+6 ( pacientul se opune deplasarii &enunchiilor spre
stan&a, luand punct fix cu mana dreapta in palma asistentului, realizand deci contractia
izometrica a flexorilor cotului este un exercitiu disto-proximal (&enunchii -rotatorii
trunchiului) si, concomitent, proximo-distal (trunchi flexorii cotului)
Exercitiul * din decubit dorsal, cu coxofemuralele si &enunchii flectati, bratele usor flectate,
antebratele pronate sau supinate ( mainile apuca o bara fixa sau doua manere fixate prin corzi
ri&ide) asistentul aplica pe frunte o presiune in jos) subiectul incearca sa isi ridice capul si
umerii de pe masa, luandu-si puncte fixe in maini (flexorii coapsei si trunchiului sunt in
pozitie nefa,orabila) este un exercitiu proximo-distal.
Exercitiul + pacientul in sezand pe un s3ate-board, cu fata la spalier, picioarele pe bara
spalierului, membrul inferior in tripla flexie, in maini cu doua cordoane elastice prinse de
spalier( executa tripla extensie a membrelor inferioare, ceea ce deplaseaza dorsal planseta cu
rotile, iar flexorii cotului intra in contractie prin tractionarea cordoanelor elastice contractia
poate fi izometrica, mentinand semiflexia de pornire, sau concentrica, marind flexia coatelor.
Exercitiul 6 in 8patrupedie8, perpendicular pe o planseta basculanta, ca in fi& +-+# (
basculand posterior planseta, pacientul trebuie sa-si contracte flexorii cotului, acrosand solid
mar&inea plansetei.
.arianta( pe aceeasi planseta, in dreptul umarului, si cu cel afectat indepartat, cu mana
prinzand mar&inea plansetei( o basculare spre partea sanatoasa obli&a la contractia flexorilor
cotului pe partea afectata, pentru mentinerea echilibrului.
+.2.$.2 exercitii pentru extensori
Exercitiul 1 pozitia ca la exercitiul $ indicat pentru tonifierea musculaturii pronatoare, cu
coatele semiflectate ( pacientul intinde coatele, asistentul opunand rezistenta.
Exercitiul 2 pacientul cu spatele la $0 cm de perete, cu membrul superior afectat,
sprijinindu-se cu palma de perete (coatele moderat flectate), cu cel opus flectat, cotul flectat,
antebratul pronat, mana deschisa, pumnul extins( asistentul exercita pe aceasta mana, ca pe un
tampon, o presiune spre posterior( pentru echilibrare, intra in actiune extensorii cotului
membrului superior care se sprijina pe perete.
Exercitiul $ in decubit dorsal, cu scapulohumeralele si coatele flectate, in maini cu o haltera,
care trebuie impinsa spre zenit.
Exercitiul % utilizarea unui scripete cu contra&reutate, ca in fi& +-60.
Exercitiul ' pacientul in ortrostatism, intre doua bare paralele, la o inaltime con,enabila,
incat apucandu-le cu mainile, coatele sa fie flectate( se ridica apoi capul prin extensia coatelor.
:oate aceste cinci exercitii realizeaza lanturi 3inetice contralaterale.
Exercitiul * pacientul in 8patrupedie8, cu sezutul spre taloane, bratele flectate si abduse,
coatele semiflectate, mainile pe sol( isi transleaza &reutatea corpului de pe taloane inainte pe
membrul superior, bustul ramanand cat mai aproape de sol acti,itatea marilor pectorali si a
extensorilor coatelor creste intens.
Exercitiul + din sezand, cu &enunchii intinsi, corpul pe spate sprijinit pe membrele
superioare, care sunt extinse, cu coatele usor flectate, pacientul ridica bazinul prin extensia
coxofemuralelor, ceea ce acti,eaza musculatura extensoare a coatelor.
Exercitiul 6 pacientul in decubit dorsal, cu bratele ridicate pe lan&a cap, in maini cu un
baston( executa intinderea coatelor, cu sau fara opozitia asistentului.
Exercitiul # in 8patrupedie8 pe planseta basculanta, ca la exercitiul 6 pentru flexori, dar
bascularea se face anterior.
.arianta( idem, dar bascularea se face spre membrul superior afectat.
+.2.$.$ exercitii pentru supinatori
Exercitiul 1 pozitia ca in fi& +-61, pacientul executand supinatia (se obser,a asimetria celor
doua bastoane) ( membrul superior drept fiind cel afectat, forta solicitata este mai mica si este
facilitata de supinatorii din membrul superior stan&, care sunt puternic acti,ati.
Exercitiul 2 pacientul, cu bratele in abductie orizontala, tine in maini un inel de cauciuc( cu
mana sanatoasa executa o pronatie, realizand din inelul de cauciuc un 868 (fi& +-62) ceea ce
solicita supinatorii mainii opuse.
Exercitiul $ se prinde cu mainile un baston, ca in fi& +-6$, mana dreapta executand o
supinatie, iar cea stan&a o pronatie (la capetele bastonului sunt prinze doua corzi, care, trecand
peste doi scripeti, au la capete &reutati).
Exercitii pentru pronatori
Exercitiul 1- pacientul, cu coatele flectate la trunchi, cu antebratele supinate, tine in maini
capetele unui resort de otel ( executa simultan pronatia celor doua maini.
Exercitiul 2 utilizand o &reutate pe un scripete prin de doua manere, ca in fi& +-6%, se
realizeaza pronatii ca in exercitiul 1.