Mitologia greaca este una dintre cele mai bogate din lume, plasmuind zeitati

nenumarate, eroi cu calitati extraordinare, monstri infioratori si multe alte creaturi fantastice
(nimfe, naiade, driade, centauri, ciclopi, giganti). Dintre toti acestia, cea mai mare
importanta au avut-o insa cei doisprezece zei olimpieni.
Poseidon, Hera, Demetra si Hestia (dar si Hades, stapanul Infernului si al bogatiilor
subsolului, care insa nu locuia in Olimp) erau fii lui Cronos (cel mai tanar dintre titani si
stapanul timpului) si ai Rheei, salvati de cel mai mic frate al lor, Zeus, din pantecele tatalui
care ii inghitise. Dupa un aprig razboi cu titanii, pe care ii inving pana la urma, ei devin noii
stapani ai lumii. Li se alatura inca sapte divinitati principale si multi alti zei minori.

Astfel, Zeus, divinitatea suprema, era considerat stapanul
Universului si personifica cerul, fiind de asemenea si protectorul intregii
naturi, al bunastarii oamenilor si al vietii sociale. Chiar si numele lui
(insemnand "cel plin de raze, stralucitorul") ii atesta calitatea de zeitate
celesta. Atributul lui era fulgerul. Era sotul Herei si tata a numerosi zei si
semizei. Statuia lui sculptata de Fidias pentru templul din Olimp a fost
una din cele sapte minuni ale lumii antice. Romanii il numeau Iuppiter.



Hera (Iunona la romani) era regina zeilor, patroana a
casatoriei si a maternitatii, personificare feminina a cerului, dar si a
pamantului si protectoare a ogoarelor. Extrem de geloasa, ea se razbuna
adesea pe cuceririle sotului sau Zeus. Era reprezentata ca prototipul unei
frumuseti robuste.



Poseidon era zeul marii, responsabil de producerea
cutremurelor, a furtunilor de pe mare si a eruptilor vulcanice, dar si
protector al marinarilor, al pescarilor si al acelora ce
doreau sa cunoasca marea. Era reprezentat ca un barbat
voinic, cu barba, coroana si tinand in mana semnul sau
distinctiv: tridentul. In mitologia romana apare sub
numele de Neptun.


Despre Hestia nu se cunosc multe legende. Tot ce se stie despre ea este
ca i-a refuzat pe Poseidon si, mai tarziu, pe Apollo si a cerut fratelui sau dreptul de
a ramane fecioara pentru totdeauna. Ea simboliza puritatea focului din vetre, a
focului care ardea jertfele muritorilor. Mult mai cunoscuta este zeita
romana Vesta, cu care se identifica si careia ii era inchinat un templu pe colina
Palatinului din Roma, unde slujeau preotese numite vestale.



Demetra, zeita recoltei, agriculturii si fertilitatii, i-a daruit
lui Zeus o fiica, pe Persefona, rapita de Hades si dusa in Infern.
Stapanul zeilor a hotarat mai apoi ca aceasta sa stea noua luni cu
mama sa si trei cu Hades. Echivalentul roman al acestei zeite
este Ceres.


Atena "cu ochi de azur" era zeita intelepciunii, a razboiului dar si, in
acelasi timp, protectoare a artelor, mestesugurilor si pacii. A fost nascuta,
potrivit legendei, din capul tatalui sau, Zeus, care isi inghitise prima consoarta,
pe Metis. Nici ea nu a acceptat sa se marite, lucru care i-a adus denumirea de
Pallas ("fata tanara, curata"). Ei i s-a dedicat magnificul templu Parthenon din
orasul ce ii poarta numele si a carei protectoare era. Minerva este numele ei
roman.



Ares, fiul lui Zeus si al Herei, era zeul razboiului nedrept si
sangeros. L-a avut impreuna cu zeita Afrodita pe Eros (Cupidon).
Corespondentul roman, Marte, era la inceput si divinitate agrara, careia ii
era inchinata prima luna a primaverii, martie. Traditia ii atribuie
paternitatea lui Romulus si Remus.



Celalalt fiu al Herei era Hefaistos (la romani se numea Vulcan),
divinitate a focului si a metalelor, care avea ateliere in fundul vulcanilor, unde
faurea arme pentru cei mai mari eroi legendari. Mama sa, vazand cat era de urat, a
vrut sa-l inece si l-a aruncat in ocean. Salvat, zeul a ramas insa schiop, defect
accentuat de o lovitura primita de la Zeus. Ca sa se revanseze, tatal sau i-a oferit-o
de sotie pe frumoasa Afrodita.



Hermes era fiul lui Zeus si al nimfei Maia si detinea functia
de mesager al zeilor. De asemenea, e considerat protector al
comertului, al actiunilor indraznete si chiar al hotilor. A inventat lira,
flautul, masurile si greutatile si sportul. A fost identificat cu zeul
roman Mercur. Ca atribute avea sandalele inaripate si caduceul (nuia
magica, simbol al pacii si comertului).




Apollo, alt fiu al lui Zeus, s-a nascut la Delos, in Grecia. Mama sa, Leto,
a fost urmarita de razbunarea Herei si si-a putut naste fii doar pe aceasta insula
care, spune legenda, nu era ancorata de fundul marii. Zeu al luminii si al Soarelui,
al muzicii si al poeziei era maestru al Muzelor si ideal de frumusete masculina.
Grecii il considerau si zeu al Binelui si al Frumusetii, cel ce face pe oameni sa se
supuna legilor, aducator de fericire, zeu al sanatatii si tata al lui Asclepios (zeul
medicinei). In Italia a fost adorat dupa ce, la batalia de la Actium, l-ar fi ajutat pe
imparatul Augustus sa castige.




Sora lui Apollo era zeita Artemis, divinitate a luninii
selenare, dar si a castitatii si fidelitatii conjugale, iar ca zeitate
terestra, a vanatorii si a padurilor. Sunt cunoscute mai multe
legende in care se arata cruda si necrutatoare atunci cand este
maniata: il transforma in cerb pe vanatorul Acteon, care o
surprinsese la baie, iar tanarul este ucis de proprii lui caini; de
asemenea, ucide cele sapte fete ale Niobeei, care se lauda ca avea
cei mai frumosi copii (iar Apollo ii omoara pe baieti). Este
identificata la romani cu Diana, reprezentata ca o tanara cu o
tolba de sageti si insotita de o caprioara. Templul ei din Efes a fost
una din cele Sapte minuni ale lumii.




Ultima, dar cu siguranta nu cea din urma, zeita olimpiana este Afrodita. La
Homer, ea este fiica lui Zeus si a Dianei, dar o alta legenda spune ca ea s-a nascut
din spuma marii, in locul in care cursesera picaturi din sangele lui Uranus cand acesta
fusese lovit de Cronos. Venus la romani, ea era stapana dragostei, a frumusetii,
voluptatii si fecunditatii. Cu numele de Anadiomene ("iesita din mare") este si zeitate
marina, protectoarea marinarilor si a porturilor. Desi era sotia lui Hefaistos, a iubit
mai multi zei - Ares (cu care l-a avut pe Eros), Hermes sau Dionysos - dar si muritori,
printre care pe Adonis sau pe Anchise, tatal lui Enea.




Heracle (cunoscut i sub numele de
Hercule n limba romn) este cel mai
cunoscut erou din mitologia greac, nentrecut
n for i vitejie i care, dup moarte, a fost
primit n rndul zeilor devenind astfel
nemuritor. Grecii antici au srbtorit festivalul
Heracleea, care comemora moartea lui
Hercule , n a doua zi a lunii a Metageitnion (
sfritul lunii iulie sau nceputul lui august).
Hercule era fiul lui Zeus i al
Alcmenei. Pentru a se uni cu Alcmene, Zeus a
luat chipul i nfiarea soului ei,
Amphitryon, plecat s lupte mpotriva
teleboenilor. Din unirea Alcmenei cu Zeus s-a
nscut Hercule, iar din unirea Alcmenei cu
Amphitryon, sosit imediat dup aceea, s-a nscut Iphicles, frate geamn cu Hercule.
Dndu-i seama de originea divin a lui Hercule, Amphitryon a consimit s-l creasc n
casa sa, alturi de Iphicles. Gelozia Herei fa de Alcmene s-a manifestat ns de timpuriu, nc
nainte de naterea copilului. Fiindc Zeus - ca s-i ocroteasc viitorul fiu - fgduise regatul
Argosului primului urma care se va nate din Perseu, Hera a ndemnat-o pe fiica ei, Ilithyia, care
patrona naterile, s ntrzie naterea lui Hercule i s o grbeasc n schimb pe cea a lui
Eurystheus, fiul lui Sthenelos. Datorit acestui fapt, Eurystheus se nate la apte luni, revenindu-i
lui Argosul, iar Hercule e purtat zece luni n pntece de Alcmene.
Mnia Herei continu s se reverse i dup natere, de data aceasta ns asupra
copilului. ntr-o noapte, cnd cei doi frai se aflau n leagnul lor, ea le trimite doi erpi cu gndul
s-l ucid pe Hercule. Fr s-i piard cumptul, Hercule, dei avea numai zece luni, i apuc pe
fiecare cu cte o mn i i sugrum, n timp ce Iphicles, ngrozit, trezete toat casa cu ipetele lui.
Este un semn n plus pentru Amphitryon cu privire la originea divin a copilului. El l crete ns
mai departe n casa sa, ca pe propriul su fiu. Cnd Hercule crete, el i nspimnt printele,
ucigndu-i dasclul, pe Linus, i acest fapt l determin pe Amphitryon s-l trimit pe Hercule la
ar s-i pzeasc cirezile.
Eroul st acolo pn la vrsta de optsprezece ani, cnd svrete primul su act de
vitejie: ucide leul din Cithaeron, care atacase cirezile tatlui su. Cu aceast ocazie el se unete
cincizeci de nopi la rnd cu cele cincizeci de fiice ale regelui Thespius, la care st n gazd tot
timpul ct dureaz vntoarea. Dup ce ucide fiorosul animal, Hercule se ntoarce acas. Pe drum
se ntlnete cu solii regelui Erginus, trimii s ridice tributul la care erau supui tebanii. El se
lupt cu Erginus i l nvinge. Drept mulumire c i-a scpat pe tebani de tributul njositor, regele
Creon i-o d n cstorie lui Hercule pe fiica sa, Megara. Cu Megara eroul a avut mai muli copii.
Urmrindu-l mai departe cu mnia sa divin, Hera i ia minile i, ntr-un delir furios, l
determin s-i ucid copiii. n urma svririi acestei crime, eroul consult oracolul din Delphi.
Pentru ispire, Apollo i poruncete s-i slujeasc timp de doisprezece ani lui Eurystheus. La
cererea acestuia, care l pune la felurite munci, Hercule svrete cele dousprezece mari fapte de
vitejie cunoscute sub numele de muncile (isprvile) lui Hercule:
Prima munc este uciderea leului din Nemeea, o fiar nspimnttoare care pustia
inutul respectiv. Eroul l sugrum, apoi l jupoaie de pielea ngrozitoare la vedere. nfindu-se
mai apoi mbrcat n aceast piele lui Eurystheus, acesta, de fric, nu-i ngduie s ptrund n
cetate ci i poruncete s-i depun prada naintea porilor. Cu aceast ocazie eroul nfiineaz
Jocurile Nemeiene.
A doua munc este uciderea hidrei din Lerna. Nscut din Typhon i din Echidna,
hidra era un balaur monstruos, a crui rsuflare ucidea pe oricine i simea duhoarea. Ea avea
nenumrate capete, care pe msur ce erau retezate creteau la loc. Unul dintre capete era
nemuritor. Hercule a reuit sa-i reteze capetele i, cu ajutorul nepotului su, Iolaus, s-i ard
carnea n locul unde fuseser, pentru a le mpiedica s se mai regenereze. La urm el i reteaz i
capul cel nemuritor i, ngropndu-l n pmnt, mpinge deasupra lui o stnc uria. Sngele
hidrei era i el aductor de moarte. De aceea, la plecare, eroul i-a muiat sgeile n el, fcndu-le
astfel veninoase.
A treia munc este prinderea mistreului de pe muntele Erymanthus. Groaznicul
animal a fost urmrit de ctre erou prin mijlocul unor zpezi nalte, pn cnd, sleit de puteri, a
fost prins.
A patra munc este prinderea unui cprior cu coarne de aur, care aparinea zeiei
Artemis. Vestit prin iueala lui, cpriorul a fost fugrit un an ncheiat de ctre erou, care, n cele
din urm, l-a ajuns n Arcadia si, rnindu-l uor, a reuit s-l prind.
A cincea munc este curarea grajdurilor lui Augias. Augias, regele din Elis, avea
peste trei mii de vite i grajdurile care le adposteau nu mai fuseser curate de peste treizeci de
ani. La porunca lui Eurystheus, Hercule s-a legat s le curee ntr-o singur zi, cerndu-i o rsplat
lui Augias, dac avea s reueasc. Augias s-a nvoit. Atunci eroul a schimbat cursurile rurilor
Alpheus i Peneus i, abtndu-le prin mijlocul grajdurilor, a fcut ca tot gunoiul s fie dus de ape
pn-n sear. Cnd i-a cerut ns plata cuvenit, Augias a refuzat s-i in fgduiala, fapt pentru
care avea s fie pedepsit mai trziu de ctre erou.
A asea munc este distrugerea psrilor stimfalide. n pdurile care mprejmuiau lacul
Stymphalis din Arcadia slluiau puzderie de psri de prad, care pustiau inutul. Hercule le-a
strpit ucigndu-le cu sgeile sale otrvite.
A aptea munc este prinderea taurului din Creta. Odinioar, regele Minos voise s-i
sacrifice taurul lui Poseidon dar, cucerit de frumuseea animalului, l cruase. Zeul mrii se
rzbunase, fcnd taurul s devin furios. Hercule a reuit s-l prind i i l-a adus lui Eurystheus,
care ns i-a redat libertatea.
A opta munc este mblnzirea iepelor lui Diomede. Diomede, regele Traciei, avea
nite iepe slbatice pe care le hrnea cu carne omeneasc. Hercule l-a ucis pe Diomedes i le-a dat
iepelor lui s-i mnnce trupul. Dup ce s-au osptat din carnea stpnului lor, iepele au devenit
blnde i s-au lsat uor prinse. Hercule i le-a adus i pe acestea lui Eurystheus.
A noua munc este dobndirea cingtorii purtate de Hippolyte, regina amazoanelor.
Cingtoarea i fusese druit acesteia de nsui Ares, zeul rzboiului. Hercule i-o ia, dup ce se
lupt cu amazoanele, i o druiete fiicei lui Eurystheus.
A zecea munc este aducerea boilor lui Geryon, tot la porunca lui Eurystheus. Cirezile
de boi ale lui Geryon se aflau pe insula Erythia, departe, ctre apusul lumii. Ca s ajung acolo,
eroul a strbtut deertul Libiei, apoi Oceanul, iar ca s pun mna pe boii lui Geryon l-a ucis mai
nti pe Orthrus, cinele cu dou capete care-i pzea, apoi pe Eurytion, uriaul care-i ptea i, n
sfrit, pe nsui Geryon, monstrul cu trei trupuri, cruia i aparineau. Dup multe peripeii,
Hercule ajunge cu bine din nou la Eurystheus, nu fr s fi avut de ns de furc pe drumul de
ntoarcere cu numeroi dumani care l atacaser, vrnd s-i fure boii.
A unsprezecea munc este culegerea merelor din Grdina Hesperidelor. Merele
acestea erau de aur, i ele aparineau Herei, care le primise n dar, cu prilejul nunii ei cu Zeus, de
la Gaia. Hera le dusese n Grdina Hesperidelor i i le dduse n paz lui Ladon, un balaur uria cu
o sut de capete. Dup ce cutreier mri i ri, dup ce trece prin Caucaz unde-l elibereaz pe
Prometheus, Hercule ajunge la hiperboreeni, unde se afla faimoasa grdin, i, cu ajutorul lui
Atlas, izbutete s fure merele i i le duce lui Eurystheus.
A dousprezecea munc este aducerea lui Cerberus din mpria umbrelor
subpmntene, cea mai grea ncercare la care a fost supus. n ndeplinirea acestei sarcini, el a fost
ajutat de Hermes i de Athena. Ajuns n Infern, Hercule s-a ntlnit cu umbra lui Meleager -
cruia, cu aceast ocazie, i-a fgduit s o ia n cstorie pe Deianira - cu Pirithous, cu Theseus i
cu Ascalaphus, pe care i-a scpat din chinurile la care erau supui i, n sfrit, cu zeul Hades, care
s-a nvoit s i-l dea pe Cerberus cu condiia ca eroul s-l prind fr s se serveasc de vreo arm.
Strngndu-l cu amndou minile de gt, Hercule a reuit s-l stpneasc pe Cerberus i s-l
trasc dup el, pe pmnt. La vederea lui, Eurystheus a fost att de nfricoat nct s-a ascuns i
n-a vrut s-l primeasc. Neavnd ce face cu el, Hercule l-a adus atunci napoi.