Sunteți pe pagina 1din 8

7

CAPITOLUL 1
CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE I ORGANIZAREA ADMINISTRATIV
TERITORIAL
1.1. Date generale
Masivul Piatra Craiului se gaseste la marginea de vest a depresiunii Barsei, fiind format dintr-o
impresionanta coama muntoasa de calcar cenusiu, lunga de 22 de km.
Piatra Craiului Mica este ocrotita pe portiunile stancoase de deasupra padurii, in aceste zone culegera
oricarei plante este interzisa.
Parcul National Piatra Craiului a luat fiinta in anul 19!, are o suprafata de 1".!## $a.
%vem&
-'ezervatia Peretele (estic
-'ezervatia Piatra Mica
-'ezervatia Prapastia )arnestilor
-'ezervatia *ornurile +rindului - Muc$ia ,unga
Parcul National Piatra Craiului este o arie prote-ata ale carei principale o.iective sunt conservarea
.iodiversitatii, incura-area o.iceiurilor si modului traditional de viata al comunitatiilor locale si stimularea
turismului. Prima actiune de protectie in Patra Cra!l! "atea#a "n 1$%& cand s-a infiintat 'ezervatia
Naturala Piatra Craiului pe o suprafata de ""# $a /datorita caracterului unic al masivului unde se gasesc
specii rare ca 0iantus Callizonus sau ,eontopodium %lpinum ca si datorita frumusetii peisa-ului1. 2n 199#
Piatra Craiului este declarat parc national iar in 1999 incepe Proiectul Managementul Conservarii
Biodiversitatii.
3ituat in spatiul Carpatilor Meridionali, Masivul Piatra Craiului este plasat intr-o regiune puternic
fragmentata cu 0epresiunea Barsei la N, C!l'ar!l (ran)R!*ar)Drag'+la,ele la E, invecinandu-se cu
unele dintre cele mai inalte masive muntoase din 'omania& Muntii 4agaras si 2ezer la (, Masivul Bucegi
la 5 si Masivul ,eaota la 35. Masivul Piatra Craiului, principalul component al Parcului National, se
impune ca o creasta calcaroasa spectaculoasa cu o lungime de 26 km, cu altitudini de peste 2### m,
desfasurata pe directia NN5-33(, intre localitatile )arnesti 7N8 si Podu 0am.ovitei 738. Parcul National
Piatra Craiului se intinde intre coordonatele de "6# 229 1.:99 si "6# "9 "9.6699 latitudine nordica si 26#
#!9 61.;199 si 26# 219 6:.2199 longitudine estica. 3uprafata totala a Parcului National Piatra Craiului este de
1":: $a din care :!#; $a in -ud. Brasov si ;9;: in -udetul %rges. ,ocalitatile din -urul Parcului sunt
reprezentate de orasul )arnesti si comunele& Bran, Moieciu, 4undata pe raza -udetului Brasov si de
comunele 0am.ovicioara si 'ucar pe raza -udetului %rges. 2n cadrul localitatilor mentionate, impactul cel
mai mare asupra Parcului il au& orasul )arnesti, comunele 'ucar si 0am.ovicioara si satele& Pestera si
Magura 7comuna Moieciu8, 3irnea 7comuna 4undata8.
2n interiorul parcului este prevazuta o zona de conservare speciala, in suprafata de "!:9$a 7Brasov
2;2"$a, %rges 2266$a8, din care rezervatie stiintifica ;!$a 7B( ""$a, %+ 2"#$a8. )ona de conservare
speciala mai include si alte " zone carstice, si anume C$eile )arnestilor 7Prapastiile )arnestilor8 in -udetul
Brasov si C$eile 0am.ovicioarei, C$eile Brusturetului si C$eile 0am.ovitei, situate in -udetul %rges,
precum si o arie de protectie cu caracter de monument al naturii totalizand 1.6 $a 7Pestera ,iliecilor8. 2n
interiorul zonei de conservare speciala se afla si zona in care pasunatul este interzis, cu o suprafata 11!9
$a. 'estul suprafetei 9!9"$a 7Brasov 61!2$a, %rges ":12$a8 constituie zona de parc national.
Masivul Piatra Craiului a devenit rezervatie naturala in 2! martie 19! 7<urnalul Consiliului de Ministri nr.
;"68. Consiliul de Ministri a luat aceasta decizie /datorita caracterului unic al masivului unde se gasesc
specii rare ca 0iant$us callizonus, *esperis nivea, Minuatia transilvanica, ,eontopodium alpinum,ca si
datorita frumusetii peisa-ului1.
2n 19!, cand rezervatia naturala a fost infiintata, au fost luate in considerare numai ""# $a. 2n 19:2,
aceasta suprafata a crescut la 9## $a, iar astazi, zona de conservare speciala acopera o suprafata de
"!:9$a, zona de parc national ocup=nd cca. 9!9" $a. >n 1962 7anul in care a fost ?nregistrat primul
amena-ament silvic pentru zona Pietrei Craiului8, in -ur de 1:.2@ din suprafata totala a masivului a fost
luata in considerare pentru conservare. 2n anul 199# Piatra Craiului este declarat parc national prin
Ardinul : al Ministerului %griculturii de la acea vreme, alaturi de alte 12 parcuri din 'omania. 2ncepand
din anul anul 1999, odata cu demararea Proiectului Managementul Conservarii Biodiversitatii se
constituie si administratia parcului.
7
Prin pozitia geografica, Parcul National Piatra Craiului, se incadreaza zonal in clima temperata, iar
regional la tranzitia dintre climatul continental vestic de nuanta atlantica si cel eBcesiv continental. )ona
se incadreaza in sectorul cu clima de munte, tinutul muntilor inalti. 2n general, clima masivului nu difera
mult de a celorlalte zone montane invecinate. Cotusi, pozitia geografica, inaltimea, orientarea si
configuratia reliefului imprima climei unele particularitati locale.
Cemperatura D 2n Parcul National Piatra Craiului repartitia temperaturii anuale a aerului scade in functie
de cresterea altitudinii& 'ucar 7E:FC8, )arnesti 76-:FC8, Podu 0am.ovitei 76-:FC8, 4undata 7"-6FC8,
Curmatura 7"-6FC8, Piatra Mica 72-"FC8, (f. Piscul Baciului 7#-2FC8. Numarul mediu anual al zilelor de
vara cu temperatura maBima G26FC, scade in urmatoarea ordine& 'ucar "#-2#, )arnesti "#-2#, 4undata 2#-
#, Piscul Baciului # . (ariatiile valorilor medii ale temperaturii aerului in cursul anului, cu amplitudinea
anuala de 1!,9FC 7statia 4undata8 si 19,"FC 7statia Predeal8 imprima teritoriului caracterul unui climat
continental.
Precipitatiile D Precipitatiile sunt puternic influentate de directia perpendiculara a masivului fata de
vanturile din vest si nord-vest, el actionand, in general,ca un paravan in calea maselor de aer cald. 3e
o.serva o crestere a cantitatii de precipitatii corelata cu cresterea altitudinii, pana la inaltimi de 1:##-
2##m. Mai sus de aceste altitudini cantitatea de precipitatii incepe sa scada. 0in datele inregistrate la mai
multe statii meteorologice din zona, se constata ca precipitatiile au o distri.utie neuniforma, ele crescand
treptat din punct de vedere cantitativ in raport cu altitudinea, variind de la 9##-1### mm in zonele -oase la
aproape 1## mm, in partile mai inalte ale teritoriului. 2n afara volumului de precipitatii lunare si anuale,
este important de cunoscut si modul in care acestea se repartizeazain cursul anului, adica frecventa zilelor
cu precipitatii 7peste #,1 mm8.
Numarul acestor zile este de 1!#-2##, cele mai multe zile inregistrandu-se in sezonul de vegetatie, lunile
mai-august, in acesta perioada cazand ":-62@ din totalul precipitatiilor dintr-un an. Predominarea in
cursul anului a precipitatiilor su. forma solida pe masura ce creste altitudinea, atrage dupa sine cresterea
grosimii stratului de zapada si a duratei mentinerii lui 71"#-2## zile8. Prima ninsoare se inregistreaza la
mi-locul lunii octom.rie 712.H8 in zonele mai -oase, ea devenind din ce in ce mai timpurie in raport cu
crosterea altitudinii, astfel ca in partea superioara a pasunii 4unduri Prelungi aceasta se produce spre
sfarsitul lunii septem.rie 72:.#98.
CAPITOLUL -
CONSERVAREA NATURII SI A (IODIVERSITATII, (IOSECURITATEA
-.1. ('",er+tatea n re#er,ata Patra Cra!l!

M!nt Patra Cra!l!
2n vestul si nord-vestul Culoarului 'ucar-Bran se inalta impunatoare creasta Pietrei Craiului, care
constituie unul dintre cele mai reprezentative o.iective turistice ale muntilor nostrii. Masivul Piatra
Craiului domina cu creasta sa zimtata depresiunea Cara Barsei la nord-est, Culoarul 'ucar-Bran la sud si
est si Culoarul Camasului 7'ucar-)arnesti8 la nord si vest.
0atorita pozitiei, directiei si aspectului sau general, Piatra Craiului constituie o unitate geografica .ine
delimitata. Piatra Craiului este delimitata la nord de (alea Barsei, la vest de 0am.ovita, pe latura de est de
(ladusca si 'aul Mare pe o parte si pe de alta parte de (alea 3eaca a Pietrelor - Brusturet -
0am.ovicioara, in timp ce la sud descreste treptat pana in vaile raurilor 0am.ovita si 0am.ovicioara.
Masivul Piatra Craiului se intinde intre coordonatele de "6o22I#J si "6o6I11J latitudine nordica si
26o#:I!J si 26o2I1!J longitudine estica si poate fi impartit in trei su.unitati distincte, separate prin
limite naturale clare 73aua 4unduri, Curmatura Pietrei Craiului8 si anume in& Piatra Craiului Mare, Piatra
Craiului Mica si Pietricica.
7
Prin lungimea, altitudinea si diversitatea peisa-ului, Piatra Craiului Mare este cea mai cautata, intinzandu-
se pe circa 22 km intre Curmatura Pietrei Craiului si 3aua 4unduri si fiind o adevarata provocare pentru
turisti. %ici se afla si cel mai inalt varf din masiv& ,a Am sau Piscul Baciului - 22: m. ,a randul sau,
Piatra Craiului Mare este impartita in doua regiuni& Creasta Nordica, cuprinsa intre Curmatura Pietrei
Craiului si 3aua +rind, si Creasta 3udica, ce incepe in 3aua +rind si sfarseste in 3aua 4unduri.
%.rupturile ce stra-uiesc creasta pe de o parte au o mare cautare in randul alpinistilor si nu numai. 2ntre
(arful Curnu si Kmerii Pietrei Craiului intalnim a.ruptul nord-vestic care este .razdat de numeroase vai
torentiale, numite padine, si incins de .rane care formeaza adevarate gradini suspendate si totodata trasee
preferate de turistii cu eBperienta si incercati in ale muntelui.
%.ruptul vestic, desi are o intindere mai mica, este la fel de sal.atic, dar mai indepartat de localitati si
ca.ane, fiind cuprins intre Kmerii Pietrei Craiului si (alea Krzicii. (aile se contureaza a.ia de la .aza
peretilor si dispar complet in zona marilor acumulari de gro$otis.
%.ruptul estic este ceva mai putin sal.atic, avand pante mai domoale, unele acoperite cu pasuni intinse
care sunt intrerupte de mici insule de stancarii, tancuri, muc$ii si pereti de mica inaltime.
Ge'l'ge
Masivul Piatra Craiului are o alcatuire geologica formata din calcare recifale, care s-au sedimentat peste
sisturile cristaline eBistente. Peretii nord-vestic si vestic reprezinta o succesiune de vec$i recife de corali
care traiau in marea calda si de mica adancime eBistenta aici in mezozoic. %ceste calcare au o dezvoltare
mare si in -urul masivului, unde alaturi de conglomeratele perioadei cretacice, dau nota de pitoresc a
regiunii.
3tiva de calcare are o grosime aprecia.ila 7## m in Pietricica, 12## m in Piatra Craiului Mare8 si ocupa o
suprafata de aproBimativ 26,1 kmp, dintre care 2#,! kmp reprezinta o arie continua. %ceasta este putemic
inclinata sau c$iar redresata pana la verticala, fapt care a favorizat formarea unui relief alcatuit din vai
adanci despartite de creste a.rupte si puternic erodate. %colo, insa, unde stratificatia orizontala nu a fost
afectata, peisa-ul ne ofera aspectul impresionant al unor pereti verticali de ##-"## m inaltime, asa cum
este Peretele Central din zona Marelui +ro$otis. 3c$ematic, structura geologica a masivului se prezinta
astfel&
S+t!r *r+talne. 3unt roci stravec$i, ce constituie fundamentul pe care s-au fiBat recifurile de corali.
3isturile cristaline iau nastere in procesul de metamorfism, unde transformarea rocilor are loc in stare
solida su. influenta temperaturii siLsau a presiunii. 3isturile cristaline de su. Papusa si ,eaota co.oara su.
Piatra Craiului si ies la iveala in nord in apropierea orasului )arnesti.
%tat (alea Barsei Mari, cat si (alea 0am.ovitei, in amonte de Podu 0am.ovitei, sunt croite in sisturile
cristaline cu metamorfism scazut ale muntilor 2ezer-Papusa. Krcand din (alea 0am.ovitei spre Curmatura
4oii, urmand Plaiul Curcilor, vom stra.ate o zona de sisturi specifice muntilor ,eaota, colorate in verde
7sisturi cloritice8 sau argintiu, foarte foioase, avand intercalate cristale mari de feldspat al.it. 0in 3aua
Camaselului, spre muntele Camasul Mare, intalnim sisturile cristaline specifice muntilor 4agaras.
C'ngl'.erate + gre+. 3unt primele sedimente depuse peste sisturile cristaline si sunt formate din
nisipuri si pietrisuri.
/a0+!r. 'oci dure, silicioase, de culoare rosie sau verde. 3-au format prin sedimentarea organismelor
silicioase numite radiolari.
Cal*are n'"!l'a+e r'+. 3edimente calcaroase de culoare rosie formate din amoniti. 0au culoarea
rosiatica a rocii si se o.serva in masiv pe Muc$ia 'osie 7zona Marelui +ro$otis8.
7
Cal*are 1!ra+*e. %u culoarea cenusie-al.icioasa si sunt sedimentele calcaroase care formeaza imensa
stiva de calcare, caracteristica versantilor nord-vestic si vestic. 2n aceste roci sunt sapate c$eile Prapastiile
)arnestilor, c$eile 0am.ovitei, ale 0am.ovicioarei si Brusturetului.
Cal*are *reta**e. %u culoarea al.a si, impreuna cu depozitele mamoase 7depuneri de argila si maluri
calcaroase8, s-au format in cretacic. 2n c$eile Prapastiile )arnestilor se o.serva foarte .ine aceasta
stratificatie. %stfel, in timp ce calcarele -urasice de culoare cenusiu-al.icioasa sunt dispuse la .aza
peretilor, calcarele cretacice al.e formeaza partea lor superioara.
C'ngl'.erate. 'oci sedimentare, formate prin cimentarea cu calcare, gresii, argila. 3e depun la mi-locul
perioadei cretacice, cand apele se retrag si uscatul este erodat cu violenta. 3u. actiunea eroziunii se
comporta asemanator calcarelor. Conglomeratele cu ciment greso-calcaros ocupa o larga suprafata pe
versantul estic, din (alea Curmaturii, pana in (alea 4unduri. Conglomerate cu ciment greso-argilos se
gasesc pe versantul estic al muntelui Pietricica.
0atorita argilei, pe ele se formeaza rauri permanente. Conglomerate cu .recii calcaroase se gasesc in
Piatra Mica. 0upa formarea masivului, procesele de eroziune au continuat asupra calcarelor dand nastere
la imense acumulari de gro$otis, o mare dezvoltare avand-o la .aza a.ruptului vestic. %ceste procese de
eroziune continua si astazi.
Cl.a
Pozitia geografica, orientarea generala si configuratia specifica a reliefului Pietrei Craiului, totul aBat pe o
linie de creasta inalta si izolata, asezata perpendicular pe aBul general est-vest al culmii Carpatilor
Meridionali, au imprimat climatului Pietrei Craiului anumite particularitati, desi in general datele
climatologice medii se inscriu in limitele admise pentru celelalte zone montane invecinate. Cemperatura
medie anuala este usor superioara acestora din urma, datorita faptului ca rocile calcaroase predominante
a.sor. mai multa calduraM astfel, cifra medie anuala este, pentru zona inferioara a masivului, de 2A grade
C, iar pentru cea superioara de # grade C, in vreme ce in Bucegi, 2ezer sau 4agaras ea co.oara pina la
minus 2A grade C.
Orentarea generala a culmii Pietrei Craiului pe directia N5-3( da nastere la diferente de temperatura
intre cei doi versanti oponenti, in sensul ca pe versantul de rasarit, unde maBimum de incalzire diurna se
produce la amiaza, temperaturile sunt sensi.il inferioare celor de pe versantii de apus si nord-vest, eBpusi
razelor solare in orele de dupa amiaza. 5Btremitatea nord-estica a masivului 7cunoscuta local su. numele
de 0osul Pietrei Mici8 prezinta un topoclimat caracterizat prin diferente mai mici intre temperaturile
diurne maBime si minime, ca si printr-un grad mai ridicat de umiditate, ceea ce favorizeaza prezenta unei
masive $aine de paduri compacte, a caror limita superioara a-unge pina aproape de 1:## m, spre deose.ire
de restul masivului, unde padurea se opreste la limita de circa 1;## m.
Vant!rle reprezinta un factor climatic important pentru Piatra Craiului, datorita faptului ca spinarea inalta
a acestui masiv se ridica puternic intre doua culoare depresionare 7unul la est& Culoarul 'ucar-BranM altul
la apus& Culoarul Camasului8 pe unde se scurg in permanenta masele de aer de pe cei doi versanti. ,a
nivelul crestei principale a Pietrei Craiului, curentii de altitudine circula in permanenta, cu variatii doar de
intensitate si de directieM curentul dominant ramane totusi cel din sectorul nord-vestic, ca de altfel in tot
cuprinsul Carpatilor Meridionali, fenomen atestat nu numai de inclinatia coroanei ar.orilor, ci si de
acumularile de zapada mult mai masive pe versantul estic, la adapostul crestei principale. %notimpul
relativ cel mai calm este vara, in timp ce frecventele si vitezele cele mai mari ale vinturilor se inregistreaza
iarna si primavara. ,a poalele estice ale masivului se manifesta un vant denumit de localnici JPietrarulJ
care .ate atat vara cat si iarna dinspre nord si nord-est, care creste in intensitate mai ales la inceputul
primaverii, cand poate produce efecte distructive asupra padurilor, prin do.orarea unor parcele intregi de
ar.ori.
7
Ne2!l'#tatea prezinta un grad relativ ridicat, media anuala a zilelor cu cer acoperit fiind de 1!#-2##, iar
a celor cu cer senin de cel mult !#. 3unt demne de semnalat, in acest domeniu, doua fenomene
meteorologice& marea de nori care face ca, in unele zile calme de iarna, piscurile cele mai proeminente de
pe creasta sa apara ca niste insule stancoase in mi-locul unui ocean in continua framantareM ceata deasa si
umeda 7J.oag$eaJ - denumirea data de localnici8 care acopera zonele de altitudine medie, in general
impadurite, constituind un serios o.stacol in orientarea turistilor. Nu rareori, parcurgand drumul de
creasta, vom asista si la fenomenul de Jfoe$nJ, materializat prin puternice acumulari de nori care incaleca
linia de creasta, trecand de pe un versant pe celalalt, eBact in acelasi mod in care fenomenul este vizi.il si
pe culmea principala a muntilor 4agaras.
Pre*0tatle sunt a.undente in Piatra Craiului, media anuala cantitativa atingand 1#6#-126# mm, din
care lapovita si ninsoarea reprezinta circa 6#@. Cele mai a.undente ploi se inregistreaza in lunile mai-
iunie, cele mai reduse in lunile de toamna, iar cele mai putine caderi de zapada in lunile fe.ruarie si
martie. 4oarte frecvente sunt, in lunile de vara, aversele de ploaie insotite de descarcari electrice, datorate
curentilor ascendenti 7de convectie8 de pe cei doi versanti opusi ai masivului. 0aca ploile sunt distri.uite,
in general, aproape uniform pe am.ii versanti, zapezile se aglomereaza mai mult pe versantul de rasarit,
situat la adapost fata de vanturile predominante din sectorul nord-vestic si favorizat de o panta categoric
mai putin inclinata decat pe versantul opus, unde zapada se pastreaza indeose.i pe .ranele de altitudine si
pe vaile de a.rupt, de unde rezulta marele pericol al avalanselor. %valansele se pot produce fie pe
suprafete mai mari, fie liniar, pe vaile torentiale din a.rupturi dand nastere Jculoarelor de avalansaJ.
%valansele se produc mai ales in vaile larg desc$ise in portiunea superioara si puternic inclinata de pe
versantul estic 7de eB& (alea C$eii de su. +rind8, pe a.rupturile situate su. zonele de cornise 7de eB& su.
varfurile Cim.alul Mare, Cim.alul Mic8.
3"r'gra4e
Constitutia geologica a Pietrei Craiului, preponderent calcaroasa, se caracterizeaza prin imposi.ilitatea
retinerii apelor de infiltratie sau de siroire, pentru a da nastere unor panze
freatice si, in final, unor vai cu apa. %sa se eBplica faptul ca, in timp ce vaile care .razdeaza masivul sunt
lipsite de apa, singurele vai cu apa sunt cele de la periferia masivului& Barsa Mare, 0am.ovita,
0am.ovicioara, cu unii dintre afluentii lor.
%pele Pietrei Craiului apartin de doua .azine $idrografice principale. 'aurile dinspre nord apartin
Bazinului Altului, iar cele dinspre sud - Bazinului 0am.ovitei, fiind delimitate de cumpana care urmareste
linia& Kmerii Pietrei Craiului - (f. +rind - ,a Ca.le - 0ealul 3asu.
Pe cuprinsul masivului Piatra Craiului pot fi delimitate patru .azine $idrografice.
(a#n!l (ar+e - marc$eaza limita nordica a Pietrei Craiului. %cesta ia nastere in zona Plaiu 4oii, la
-onctiunea cursurilor raurilor Barsa Camasului si Barsa +rosetului. Pe dreapta Barsei, incepand de la Plaiul
4oii pana la )arnesti, se insira un numar aprecia.il de afluenti ai acesteia, in general cu un de.it foarte
redus de apa& (alea Podurilor, Padina lui Calinet, Padina Krsilor 7cu Padina Popii - Padina lui 'aie -
Cioringa Mare8, Padina Badoaiei, Padina 2nc$isa 7cu Padina 3indileriei8, Padina Calului, Padina *otarului
7cu Padina lui Man8, (alea Crapaturii, precum si numeroasele fire de apa care impanzesc zona JtoplitelorJ
de la marginea orasului )arnesti. 2n ceea ce priveste latura opusa a Barsei, nu sunt de semnalat decat doi
afluenti principali, Barsa lui Bucur si Barsa 4ierului, am.ii cu un aprecia.il de.it de apa, intrucat stra.at
zonele de sisturi cristaline din muntii Cagla-Persani.
(a#n!l Ra!l Mare al Zarne+tl'r - principalul colector al apelor de pe versantul estic al masivului,
afluent al Barsei Mari. Capteaza toate paraiele ce vin de pe versantul de rasarit, pasunile )anoaga,
Curmatura si (ladusca, care insa nu au un de.it permanent.
7
(a#n!l Da.2',*'ara - raul 0am.ovicioara marc$eaza o parte din limita estica a masivului, captand o
serie de paraie, dintre care cele mai importante sunt& (alea +rind, (alea Capatanelor, (alea 3teg$ii, (alea
cu %pa, (alea Muierii. 'aul isi mareste considera.il de.itul in aval, unde primeste apele izvoarelor
carstice +algoaie 7## lLs8, care reprezinta de fapt izvoarele raului 0am.ovicioara.
(a#n!l Da.2',te - principalele cursuri de apa colectate sunt& (alea 0ragoslovenilor cu afluentii (alea
Camasului si Padina ,ancii, (alea lui 2van, (alea Krzicii, (alea ,arga, (alea 3periata, (alea +ruiului si
(alea Berila.
Fl'ra
Masivul Piatra Craiului adaposteste un numar de 1.1:# de specii si su.specii de plante, reprezentand #@
din numarul speciilor superioare care se intalnesc pe teritoriul 'omaniei. Kn numar de 1!1 dintre acestea
sunt considerate specii endemice, fiind supuse unui regim sever de protectie.
0atorita prezentei calcarelor, in masiv s-a dezvoltat o flora specifica, astfel incat pe cuprinsul Pietrei
Craiului eBista o serie de specii endemice, specifice acestei zone. 2ntre acestea se remarca +arofita Pietrei
Craiului 70iant$us callizonus8, declarata monument al naturii. 0escoperita cu mai .ine de 1"# ani in urma
de catre doi .otanisti ardeleni, se deose.este evident, prin toate caracteristicile, de celelalte specii ale
genului 0iant$us. Branele si stancariile versantului vestic al Pietrei Craiului sunt singurele locuri din lume
unde creste aceasta specie. Cot aici apar si plante calcicole, care sunt foarte raspandite in muntii din zona
Brasovului 7Postavaru, Piatra Mare8 si in Bucegi. 0intre acestea se poate aminti& maciulia 7C$esium
kernerianum8 si flamanzica 70ra.a $aNnaldi8.
3pecific Pietrei Craiului este repartitia diferentiata a vegetatiei pe cei doi versanti, determinata de diferenta
factorilor geografici, astfel, versantii nord-vestic si vestic, mai sal.atici si greu accesi.ili, pastrand mai
.ine specificul florei. Pe versantul estic, mai putin inclinat si cu pasuni intinse pana su. culme, elementele
endemice de flora sunt mai rare.
,a poalele muntelui suntem in eta-ul padurilor de fag 74agus silvatica8. Pe masura ce urcam, padurile de
fag se amesteca cu cele de .rad 7%.ies al.a8, a-ungand ca la peste 11## m, acestea din urma sa devina
dominante. 2ntre (alea Crapaturii si Padina lui Calinet se o.serva eBistenta unor palcuri de tisa 7CaBus
.accata8 instalate la peste 12## m.
Eta1!l 0a"!rl'r "e .'l" 51%66 )1786 .9. Padurile de molid 7Picea eBcelsa8 au o mare eBtindere pe
versantul nord-vestic si vestic, unde urca pana la altitudinea de 1:6# m. 5le s-au dezvoltat mai .ine pe
locurile netede sau pe fundul vailor cu umezeala mare. ,a .aza peretilor, unde molidul s-a dezvoltat mai
putin, se intalnesc eBemplare pitice de .rad de mare altitudine. Primavara, in poieni, se intalnesc .randuse
de primavara 7Crocus vernus8, g$iocei, floarea pastelui 7%nemone nemorosa8 si floarea crucii-voinicului
7*epatica transsilvanica8.
(ara, pa-istile devin multicolore, fiind o adevarata mare de flori. %ici gasim eBemplare impresionante de
clopotei 7Campanula patula8, crini de padure 7,ilium martagon8, sangele voinicului 7Nigrittella ru.ra8,
stupinita al.a 7Plantat$era .iofolia8, garofita de munte 70iant$us super.us8, garofita al.a 70iant$us
spiculifolius8, .ul.uci 7Crolius europaeus8, g$intura gal.ena 7+entiana lutaea8, am.risor
7C$Nmusmontanus8.
7
Eta1!l +!2al0n. 3e intinde de la limita superioara a padurilor 7aproBimativ 1;6# m8 pana la aproBimativ
19## m. %ici este zona tufarisurilor si pa-istilor su.alpine. 3unt foarte raspandite -neapanul 7Pinus
montana8, afinul 7(accinium mNrtillus8, merisorul 7(accinium vitisidaea8. 2n luna iunie infloreste
smirdarului sau .u-orul de munte 7'$ododendron kotsc$Ni8. Mai rar se intalnesc si ienuparul pitic
7<uniperus nana8 si prin locuri accidentate, aninul de munte 7%lnus viridis8. 2n pa-istile su.alpine, covorul
verde este alcatuit, ca de o.icei, din graminee, preponderent fiind paiusul rosu 74estuca ru.ra8. 2n
valcelele si $ornurile mai um.roase sunt raspandite ciu.otica ursului 7Cortusa mat$ioli8 si gal.inelele de
munte 70oronicum carpaticum8.
Pe gro$otisurile de la .aza peretilor a.rupti intalnim o flora variata& iar.a deasa 7Poo nemoralis8, linarita
7,inaria alpina8, steg$ia 7'umeB scutatus8, macul gal.en 7PapaverpNrenaicum8. 3unt plante care
realizeaza primul strat de fiBare a gro$otisului. Pe stancariile umede intalnim crini de stanca 7,loNdia
serotina8 si toporasi gal.eni de munte 7(iola .iflora8. Pe .ranele versantilor nord-vestic si vestic intalnim
eBemplare rare de argintica 70rNas octapetala8, nemtisori 70elp$inium intermedium8, iar.a osului
7*eliant$emum alpestre8, floare de colt sau floarea reginei 7,eontopodium alpinum8.
Eta1!l al0n. 5ste situat la altitudinea de peste 19## m si ocupa partea inalta a crestei. %ici vegetatia s-a
adaptat conditiilor climatice aspre, eBistente la mari inaltimi. 2n aceste locuri, greu accesi.ile, pa-istile isi
pastreaza compozitia lor florala naturala. Pe versantul estic, pa-istile ocupa suprafete intinse, a-ungand
pana pe creasta. Branele insorite sunt ocupate cu pa-isti de coada iepurelui 73esleria $aNnaldia8. 2n
portiunea cea mai inalta a masivului, si anume intre varfurile ,a Am si Cim.alul Mare, se pot vedea o
serie de elemente alpine proprii muc$iilor eBpuse vanturilor puternice ca de eBemplu& malaiul cucului
73esleria coerulans8, rogozul de munte 7CareB sempervirens8 si argintica 70rNas octopetala8.
M'n!.ente ale nat!r
+arofita Pietrei Craiului 70iant$us callizonus8 - este specifica masivului si unica in lume.
4loarea de colt 7,eontopodium alpinum8 - originara din %sia Centrala, infloreste in lunile iulie-august. 2n
prezent floarea de colt se afla intr-un proces lent de disparitie
+$intura gal.ena 7+entiana lutea8 - er.acee ce traieste in -ur de !# ani, infloreste in iunie-august.
Bul.ucii 7Crolius europaeus8 - planta ier.oasa, infloreste in mai-iunie, avand flori gal.ene.
3angele-voinicului 7Nigritella nigra si Nigritella ru.ra8 - planta perena, cu flori de culoare roz si emanand
un parfum de vanilie, infloreste din mai pana in iulie.
Cisa 7CaBus .accata8 - ar.ore ce atinge inaltimi de maBim 26 m, avand o durata de viata de 2###-### de
ani.
Bu-orul de munte 7'$ododendron mNtifolium8 - ar.ust cu o inaltime maBima de 6# cm, are flori de
culoare purpurie, adunate in inflorescente, infloreste in iunie-iulie.
%lte specii rare, pe cale de disparitie sunt& angelica 7%ngelica ar$angelica8, macul gal.en 7Papaver
alpinum ssp. corona-sancti-stefani8, linarita 7,inaria alpina8, gladiola sal.atica 7+ladiolus im.ricatus8,
iedera al.a 70ap$ne .lagaNana8, tulic$ina 70ap$ne cneorum8.
Fa!na
Ca si vegetatia, fauna Pietrei Craiului cunoaste o eta-are pe verticala, fiind influentata de temperatura si
umiditate, dar arealele in care animalele isi desfasoara viata sunt mai largi si mai putin conturate. 0intre
cele aproBimativ 1## specii de mamifere din fauna intregii tari, peste "#@ traiesc si in masivul Piatra
Craiului.
7
0intre mamifere, *a0r'ara 5Ca0re'l!+ *a0re'l!+9, o intalnim in padurile dese, iar *er2!l 5Cer,!+
ela0:!+9 se face simtit pana la limita superioara a padurii. Ur+!l 5Ur+!+ ar*t'+9 este .ine reprezentat atat
de ursul de talie mica, cat si de ursul cafeniu, mai mare, populand padurile de conifere de la poalele
masivului. 2n poieni, mai ales in cele de pe versantul estic, putem intalni si mistretul 73us scrofa8.
2n paduri mai traiesc ,!l0ea 5Can+ ,!l0e+9, ,e,erta 5S*!r!+ ,!lga:+9, rar ra+!l 5L;n< l;n<9,
0+*a +al2at*a 5Fel< +l,e+tr+9, l!0!l 5Can+ l!0!+9. 3tudiile realizate au aratat eBistenta a trei culoare
de circulatie ale speciilor de urs, lup si ras intre masivele Piatra Craiului si Bucegi, culoare care vor avea
un regim special de protectie. 5ta-ul alpin este populat de *a0ra neagra 5R!0*a0ra r!0*a0ra9 care
traieste pe .ranele de pe versantii nord-vestic si vestic si cuprinde aproBimativ ## de eBemplare.
0intre speciile de pasari cea mai reprezentativa este *'*'+!l "e .!nte 5Tetra' !r'gall!+9, care traieste in
padurile de conifere, fiind .ine reprezentat in zona versantului vestic si in padurile dinspre Martoiu, si
putinele eBemplare de a*,la 5A=!la *:r;+aet'+9.
'eptilele sunt reprezentate prin +'0arle, rar se intalneste si ,0era *'.!na 5V0era 2er!+9. 2n apele
repezi de la poalele masivului intalnim 0a+tra,!l 5Sal.' tr!tta 4ar'9.
0intre elementele faunei Pietrei Craiului declarate .'n!.ente ale nat!r se remarca urmatoarele& capra
neagra 7'upicapra rupicapra8, rasul 7,NnB lNnB8, cocosul de munte 7Cetrao urogallus8, acvila 7%Ouila
c$rNsaetos8 si pastravul 73almo trutta fario8.