Analiza Situatiei Financiare A Firmei S.C.promPT S.A. Timisoara

Analiza situatiei financiare a firmei S.C.PROMPT S.A.
Timisoara
CAPITOLUL I
Introducere
Tipurile de analiz financiar presupun luarea n considerare a criterilor de clasificare [MIH-
97]:
Dup modul de analiz a corelaiilor !ilanului"
Analiza pe orizontal: cuprinde corelaiile ntre active i pasive i care evideniaz
sura n care activele fi!e i circulante s-au forat pe "aza resusrelor financiare corepunztoare
din pasiv# deterin$nd astfel odul de utilizare a resurelor financiare%
Analiza pe vertical: urrete studierea &rupelor i a psoturilor din "ilan prin
raportarea eleentelor urrite fie la total &rup# fie la total activ# respectiv pasiv% 'ceast analiz
are scopul de a aprecia din punct de vedere calitativ structura &rupelor i a posturilor de activ i
pasiv reflect$nd astfel strate&ia adoptat de conducerea firei%
Analiza combinat: "in cele dou tipuri de analiz de ai sus%
Dup raportul dintre momentul #n care se efectueaz analiza $i momentul desf$urrii
fenomenelor ecomomice:
Analiza retrospectiv: studiaz fenoenele ulterior oentului din care s-au produs
n scopul identificrii factorilor i a intensitii aciunii lor# pentru o stiulare a aciunii factorilor cu
efecte pozitive i diinuarea factorilor cu aciune ne&ativ asupra activitii firei%
Analiza prospectiv: proiecteaz evoluia viitoare pe "aza cunoaterii factorilor de
influen i a aciunii acestora# pentru o"inerea anuitor rezultate%
Dup modul de urmrire a fenoenului #n timp"
Analiza static: studiaz fenoenele la un oent dat pentru deterinarea
cauzalitii situaiei e!istente%
Analiza dinamic: studiaz fenenele pe parcursul sc(i"rii lor pentru
deterinarea tendinei acestora%
Dup orizontul de timp pe care se desf$oar"
Analiza pe termen scurt) * an+# pentru luarea deciziilor de ana&eentul firei%
Analiza pe termen lung) ,-- ani+# pentru laurea deciziilor strate&ice%
Metodele i te(nicile utilizate n analiza financiar# aceleai ca i cele utilizate de analiza
econoic sunt fie specifice# fie pruutate de la alte stiine%
'stfel# analiza financiar folosete urtoarele etode i te(nici care sunt prezentate pe
scurt:
%. Di&iziunea" descopunerea rezultatelor ntreprinderii#a fenoenelor i proceselor
cercetate# n eleente coponente# pentru studierea aprofundat a fenoenelor i localizarea
rezultatelor n spatiu i tip% .e detrerin astfel contri"uia fiecrui eleent la forarea#
dezvoltarea i a"aterea total a fenoenului# procesului# rezultatului analizat% .e deterin
proveniena rezultatului i cauzele arcante%
/iviziunea poate fii realizat:
- dup tipul de forare a rezultatelor) ani# seestre# triestre# luni# zile+
- dup locul de forare a rezultatelor) ntreprindere# secie# sector# atelier# loc de unc+
- pe pri sau eleente coponente specifice naturii rezultatului
*
Analiza situatiei financiare a firmei S.C.PROMPT S.A. Timisoara
'. Comparaia: analiza unui rezultat n raport cu o "az# aceasta put$nd fii: un re0ultat precedent de
acelai tip# nivelul pro&raat)planificat+# nivelul opti# rezultatul siilar al altor nterprinderi din
acelai doeniu de activitate# rezutatul de acelai tip ediu pe raur# rezultatul de acelai tip al
unor ntreprinderi din acelai doeniu din alte ri%
1oparaia poate fii:
- n tip- se copar acelai fenoen n diferite on2ente al evoluiei sale
- n spaiu- se copar rezultatele unitii analizate cu cele ale unei uniti siilare# din
ar sau din strintate
- cu caracter special- se copar ai ulte variante ale aceluiai fenoen pentru
deterinarea optiului
3ezultatul coparaiei se e!pri n valori care arat &radul n care fenoenul analizat se a"ate de
la nivelul luat ca "az de coparaie i poate avea fora de a"atere a"solut# a"atere relaiv# indice
al variaiei relative%
(. Modelarea fenomenului: etod de studiu prin care un fenoen se reprezint printr-un odel
redus# siplificat# n prezena cruia nu s-au luat n considerare aspectele neeseniale n scopul
sintetizrii acestuia%
Metodele folosite n analiza financiar sunt:
- odelele analo&ice)&raficele+
- odele si"olice )ecuaii+# care la r$ndul lor pot fii odele de corelaie deteriniste#
odele de corelaie aleatorii# odele aditive# odele ultiplicative# odele "alaniere i
odele co"inate%
). Msurarea relaiilor factorial*cauzale: deterinarea riii# sensului i intensitii aciunii
factorilor asupra fenoenului studiat pentru caracterizarea cople! a strii fenoenului i pentru
interpretarea rezultatului acetei analize% 4e&turile cauzael ntre fenoenele econoice i
caracteristicile lor se anifest prin fore de tipul funcional)deterinist+ sau sto(astic% 4e&turile
funcionale sunt relatii cauzale n care la o anuit valoare a caracteristicilor luate n considerare
corecpunde o sin&ur valoare# "ine deterinat# a fenoenului studiat% 5n cazul le&turilor de tip
sto(astic# unei anuite valori a caracteristicilor studiate corespund ai ulte valori ale fenoenului
analizat6 aceste valori se includ ntr-un doeniu deliitat de valorile a!ie i inie posi"ile%
7entru surarea relaiilor factorial-cauzale# analiza financiar folosete etode i procedee
ateatice# cu sunt:
- metoda !alanier : ntre eleentele coponenete ale fenoenului studiat sunt relaii
de tip deterinist de natura suei i8sau diferenei
- metoda su!stituirii &alorii factorilor: relaiile sunt de tip produs sau raport
- metoda ratelor" relevarea relaiilor cauzale se face pe "aza calculrii ratelor- rapoarte
procentuale ntre dou rii copara"ile lo&ico-ateatic% 3atele sunt &rupate n
urtoarele tipuri: rate de structur# rate de ec(ili"ru# rate de &estiune i rate de
renta"ilitate% Metoda ratelor este foarte folosit n analiza finaciar%
- metoda scorurilor: folosit pentru studierea riscului de falient pe "aza etodelor
statistice
- metoda A+C: analiza fenoenului studiat face diferenieri ntre ceea ce privete
iportana eleentelor care-l deterin# consider$nd c e!ist trei tipuri de
caracteristici: *9-*- : din coponente deterin ;9-79 : din fenoenul studiat)aa
<
nuita zon '+6 alte <9-,9 : din coponente deterin <--,9 : din fenoenul studiat
) aa nuita zon =+6 iar ultiele ;--79 : din coponente deterin restul de *9-*- :
din fenoenul studiat )aa nuita zon 1+%
- metoda corelaiei: folosit n cazul relaiilor de tip sto(astic# prin care fenoenul
studiat este reprezentat printr-o ecuaie de re&resie de tip liniar# (iper"olic# para"olic# sau
e!ponenial# al crei paraetrii se deterin cu a>utorul etodei celor ai ici ptrate i
prin care se deterin intensitatea le&turii dintre fenoenul studiat i facorii si cu
a>utorul unui coeficient nuit corelaie%
4ucrarea de fa se dorete o analiz co"inat n ce privete odul de analiz al corelaiilor
"ilanului# care se va e!tinde asupra unei perioade de , ani%
.e studiaz astfel dinaica fenoenelor# deci analiza se poate ncadra n tipul de analiz
retrocpectiv# dinaic# pe teren lun&%
'utorul nu-i perite# dei ar fi fost tentat# s coplecteze aceast analiz cu eleente de
previziune# din diferite otive6 cele ai iprotante fiind lipsa de e!perien i inforaiile relativ
restr$nse pe "aza crora a ela"orat aceast lucrare%
5n ceea ce privete etodele i te(nicile utilizate de analiz financiar# fie ele proprii analizei
financiare# fie pruutate din alte doenii# pe parcursul lucrrii s-au folosit cele considerate ca
relev$nd cel ai "ine aspectul studiat%
1oncluziile e!trase pe "aza calculelor efectuate sunt# firete# colastice si lipsite de
e!periena unui analist financiar# dar se "azeaz pe studiul aprofundat al lucrrilor unor analiti
recunoscui%
Capitolul II
PR,-,.TAR,A /,.,RAL0 A 1IRM,I
'.% Date de identificare
.%1% 73?M7T .%'% este nre&istrat la re&istrul coerului cu nurul @,-8A-,8*99*%
'dresa: .tr% 'leea 1%B%3% nr% 7# *999 Tiioara
Telefon: CA9-<-;-*9AD99# *9AD*9# <<99;;# <<99,7# <97*-*# <<--9*
Ba!: CA9-<-;-*9AD9D# <<--9*
Electronic fa!: CA9-<-;-<<99,D
E-ail: propt F propt%dntt%ro
Internet: GGG%dntt%ro8propt
1od fiscal: 3 *D*79-9
1od .icoe!: *DD<A
1ont desc(is la =3/ sucursala Tii: ,99*<97999,9*
'.' O!iectul de acti&itate
2.2.1 Scurt istoric
.ocietatea coercial 73?M7T .%'% din Tiioara i-a nceput activitatea n octo"rie
*9A9 c$nd s-anfiinat ca filial a Institutului de 7roiectri Industriale =ucureti%
,
5n *9-9# Institutul de 7roiectri Industriale =ucureti s-a scindat n Institutul de 7roiectri
Metalur&ice HI73?METI =ucureti# care funcionea0 i astzi# i Institutul de 7roiectri de Maini
I73?M =ucureti# unitate de care aparine i filiala Institutului de 7roiectri de Maini din
Tiioara%
/in *9-- unitatea se transfor n Biliala Institutului de .tudii i 7roiectri pentru Materiale
de 1onstrucii =ucureti# av$nd profilul de proiectare pe utila>e i aini pentru industria
aterialelor de construcii%
5n ianuarie *9-D# prin (otr$re a consiliului der initrii# actuala fir 73?M7T devine
Biliala Institutului Te(nolo&ic pentru 1onstrucii de Maini =ucureti# iar din anul *9;9 devine
Biliala Institutului Te(nolo&ic pentru 1onstrucii de Maini i Maini Electrice =ucureti%
5n *9;; unitatea devine independent# lu$nd denuirea de Institutul de 1ercetri i
7roiectri pentru Maini de 3idicat i Transportat Tiioara# institut consacrat pentru concepia
ainilor de ridicat din 3o$nia%
5ntre *979 i *97A unitatea funcioneaz ca Bilial a Institutului de 1ercetri i 7roiectri
pentru Ec(ipaente Hidroener&etice i Maini de 3idicat 3eia%
5n *97A unitatea redevine independent cu denuirea Institutul de 1ercetri i 7roiectri
pentru Maini de 3idicat i transport Jzinal%
5n *97D s-a sc(i"at denuirea n 1entrul de 1ercetare Ktiinific i In&inerie Te(nolo&ic
pentru Maini de 3idicat i de Transport Jzinal%
/in *9D, doeniul de activitate al institutului se lr&ete prin preluarea utila>ului inier#
denuirea sc(i"$ndu-se din nou n anul *9D; n Institutul de 1ercetri Ktiinifice i In&inerie
Te(nolo&ic pentru Jtila> Minier i Maini de 3idicat Tiioara%
5n *99* prin Hotr$rea Luvernului 3o$niei nr% *-; se nfiineaz Societatea Comercial
PROMPT S.A. care se natriculeaz la 3e&istrul 1oerului Tii su" nr% @,-8A-,8<-% 9A% *99*%
'.'.' O!iectul de acti&itate conform statutului
.ocietatea coercial .%1% 73?M7T .%'%Tiioara i desfoar activitatea n
conforitate cu statutul apro"at prin Hotr$rea Luvernului 3o$niei nr% *-;8*99* i cu le&ile
ro$ne n vi&oare%
?"iectul de activitate cofor statutului este: prestri de servicii- cercetare tiinific#
proiectare# in&inerie te(nolo&ic# e!ecuie# consultin&# servicii# ofertare# asisten te(nic la onta>
i punere n fa"ricaie# activiti de furnizor &eneral i proiectant &eneral i coercializarea acestora
n specialitile instalaii de ridicat i transportat# utila>e de carier i depozite desc(ise# utila>e
terasiere# rutiere i feroviare# depozite autoatizate pentru rfuri paletizate# utila>e pentru
ecanizarea proturilor i a antierelor navale# sistee inte&rate de econoie lo&istic# autospeciale
pentru protecia ediului# e!ecutarea de prototipuri# produse av$nd caracter de unicat i serie ic#
efectuarea operaiunilor de coer e!terior# en&eneerin&# consultin&# cola"orare direct cu "nci de
coer e!terior# efectuarea operaiunilor de fond valutar# put$nd participa i convenii la operaiuni
de credit[.T'-9*]%
'ctivitile desfurate s-au diversificat# au fost adu&ate noi o"iecte de activitate# n
principal# activitile actuale fiind:
- inspecii
- e!pertizri
- surtori
A
- proiectare
- e!ecuie
- reparaii curente i capitale
- odernizare
- onta>
- fornizor &eneral
pentru:
- utila> de ridicat i transportat)acarale# poduri rulante# a&azii autoatizate# pentru
porturi i antiere navala# pentru societi coerciale specializate n construcii de
aini# acarale i poduri rulante pe pneuri sau pe ci de rulare# etc%+
- utila> inier)e!cavatoare# aini de prelucrat cr"une pentru e!ploatri iniere de
suprafa# etc%+
- construcii etalice)(ale fi!e sau o"ile# etc%+
2.2.3 Realizri
Bira a o"inut:
- certificarea sisteului de asi&urare a calitii I.? 999* de ctre 3MTNM-Lerania
- Marele 1ertificat de .udur# acordat de .4M MOnc(en necesare pentru acceptarea
produciei sale la e!port
- atestat I.1I3 pentru proiectare# e!pertizare# e!ecuie de instalaii de ridicat i transportat
necesar pentru a-i putea desfra activitatea i fr de care nu se poate participa la
licitaii pentru lucrri de investiii cu sunt cele care constituie o"iectul de activitate al
firei%
'.( Alte informaii despre firm
'.(.% Structura actionariatului
Bora de or&anizare a firei este ca societate pe aciuni cu capital a>oritar privat)97#D :+%
1apitalul social este de ,%<*7%97-%999 lei% 'ciunile sunt noinative i au valoarea noinal de
<-%999 lei%
Bira este cotat pe piaa 3'./'P# unde aciunile firei sunt tranzacionate la valori
oscil$nd n >urul cotei de apro!iativ *9%999 lei)9DA- n data de <7 aprilie <99*+%
2.3.2 Organizarea firmei
Bira este or&anizat n secii# "irouri i secii confro or&ani&raei ane!ate%
Qivelul unu al piraidei ierar(ice l constituie 1onsiliul de 'dinistraie forat din -
e"rii# condus de directorul &eneral# preedintele consiliului de adinistraie# cruia i este
dele&at autoritatea pentru conducerea e!ecutiv a firei%
Qivelul doi este constituit din secii i copartiente funcionale)"irouri+ independente care
sunt su"ordonate direct directorului &eneral# precu i "irouri i servicii independente su"ordonate
fie directorului te(nico-econoic i de calitate# fie directorului coercial%
1opartientele funcionale sunt urtoarele:
- consilier >uridic6
- "irou asi&urarea calitii6
-
- "irou 1TE )coisia te(nico-econoic+
- "irou arRetin&6
- "irou personal-salarizare6
- "irou coordonare i urrirea produciei6
- "irou financiar-conta"ilitate &estiune6
- "irou adinistrativ# aprovi0ionare6
- "irou disciplin contractual# iport-e!port6
- "irou ediie-ar(iv
.eciile de proiectare#e!pertiz# asisten te(nic sunt urtoarele:
- <A* acarale i utila> terasier-ecanise
- <A< poduri rulante i utila> inier-ecanise
- <-9 actionri electrice i autoatizri
- <;9 construcii etalice i transport a&a"aritic
Mai e!ist:
- secia de producie industrial
- la"orator de surtori i pro"e
4a data de ,* dece"rie *999# nurul de persoane an&a>ate era <-,# la ,* dece"rie <999
<,;# iar la ,* dece"rie <99* <A9 de persoane%
Capitolul III
Analiza situaiei financiare pe !aza !ilanului conta!il
=ilanul conta"il# ca docuent de sintez prin care se prezint patrioniul# drepturile i
o"li&aiile ntreprinderii# ofer o ia&ine fidel# clar i coplet a patrioniului# a situaiei
financiare i a rezultatelor o"inute[MIH-97]% =ilanul conta"il ofer deci inforaiile necesare
pentru sta"ilirea valorii ntreprinderii i relev riea resurselor la care a recurs aceasta i
utilizrile date acestora pentru o"inerea scopurilor urrite%
'ctivul "ilanului cuprinde "unurile i creanele deinute de ntreprindere# iar pasivul
cuprinde sursele de finanare% Eleentele activului sunt prezentate "ilan n funcie de lic(iditate#
cep$nd cu cele ai puin lic(ide[E7J-9;]:
- active io"ilizate6
- active circulante6
- conturi de re&ularizare i asiilate6
- prie privind ra"ursarea o"li&aiilor6
iar cele ale pasivului n funcie de &radul de e!i&i"ilitate ncep$nd cu cele cu scadena cea ai
ndeprtat[E7J-9;]:
- capitaluri proprii6
- provizioane pentru riscuri i c(eltuieli6
- datorii6
- conturi de re&ularizare i asiilate%
'naliza se poate face folosind: "ilanul patrionial# "ilanul financiar sau "ilanul funcional%
;
(.% Analiza pe !aza !ilanului patrimonial
(.%.% Structura 2eneral a acti&ului
5n activul "ilanului sunt cuprinse nuai valori nete)neaortizate+# &rupate n funcie de
posi"ilitatea de a fi transforate n nuerar)n ordinea invers a lic(iditii+%
(.%.%.% Acti&e imo!ilizate
.unt "unuri de orice natur# o"ile sau io"ile# corporale sau necorporale# ac(iziionate sau
produse de ntreprindere# care intr n patrioniul unitii# ca urare a deciziilor investiionale#
fiind destinate s serveasc o perioad ndelun&at activitatea unitii% /in punct de vedere financiar#
ele sunt eleente sta"ile care se uzeaz i se nlocuiesc lent i a cror depreciere se reflect prin
aortizare6 contri"uie eastfel la forarea i asi&urarea capacitii de autofinanare a unitii[MIH-
97]%
Io"ilizrile se copun din:
- io"ilizri necorporale6
- io"ilizri corporale6
- io"ilizri financiare%
-
I% Io"ilizrile necorporale
Io"ilizrile necorporale cuprind[E7J-9;]:
- c3eltuieli cu constituirea societii* ocazionate cu nfiinarea i dezvoltarea societii-
se recupereaz prin aortizare pe o peroiad de cel ult - ani6
- c3eltuieli de cercetare $i dez&oltare* ocazionate de efectuarea unor lucrri sau o"iective
de cercetare- se aortizeaz ntr2o perioad de cel ult - ani6
- concesiuni4 !re&ete4 licene4 mrci de fa!ric* "unuri preluate n patrioniu de unitatea
priitoare pe o perioad stipulat n contractul de concesiune# pe o perioad pe care sunt
aortizate6
- fondul comercial $i pro2rame informatice* partea ac(iziionat sau adus ca aport din
fondul de coer# care nu se re&sete n cellalte eleente de partrioniu# care concur
la eninerea sau dezvoltarea potenialului activitii unitii# concretizate n: clientel#
vad coercial# de"uee# reputaie# etc% pro&raele inforatice cuprind prestaia
intelectual necesar ela"orrii pro&raelor create sau ac(iziionate de la teri# ele se
supun aortizrii pe o perioad de a!% , ani6
- alte imo!ilizri necorporale.
Bira analizat ne are io"iizri necorporale# ele au fost inte&ral aortizate%
II% Io"ilizri corporale
Io"ilizrile corporale cuprind[E7J-9;]
- terenuri i aena>ri de terenuri6
- i>loace fi!e%

Terenuri
Maloarea terenurilor cuprinde:
- valoarea de cuprare6
- valoarea de v$nzare6
7
- valoarea lucrrilor de "untiri funciare6
- valoarea aortizrii lucrrilor de "untiri funciare%
Indici

9
*
Terenuri
Terenuri
I
t
=

t
I
- Indicele terenului calculat confor [MIH-97]
Indicele terenului indic odificarea valorii acestuia% 'stfel# dac:
t
I
S*# atunci valoarea terenului a crescut
t
I
T*# atunci valoarea terenuluia raas acelasi
t
I
U*# atunci valoarea terenului a scazut
Calcule
5n cazul firei analizate )n ii lei+:
7erioada I)*999-<999+
9, # <
DA9D7
<A9,**
= =
t
I

7erioada II)<999-<99*+
*
<A9,**
<A9,**
= =
t
I
Analiza financiar
'ceast dinaica se e!plic prin faptul c n perioada I# confor le&islaiei aprute# fira i-
a putut ncorpora i alte terenuri pe care se aflau cldirile de>a n proprietate% Efectul acestei
sc(i"ri este c fira i-a crescut astfel valoarea io"ilizrilor corporale)deci valoarea firei+# cu
posi"iliti de &arantare a creditrii la valori ai ari# rezultnd viitoare posi"iliti de finanare
crescute%
Mijloace fixe
Mi>loacele fi!e cuprind[E7J-97]:
- terenuri6
- cldiri6
- aini# utila>e i i>loace de transport6
- alte io"ilizri corporale) o"iecte de inventar# o"iecte de uz &ospodresc# aparate de
sur i control+6
- i>loace de inventar6
- alte i>loace fi!e%
Mi>loacele fi!e sunt n proprietatea firei i n leasin&%
5n cadrul operaiei de leasin& apar urtoarele pri:
- furnizorul6
- &arantorul de leasin&)pltete inte&ral i>locul fi!+6
- cel care cupr)pltete ratele de leasin&+%
?peraia de leasin& se afl n conturi n afara "ilanului%
1alculele pe "aza crora se analizeaz i>loacele fi!e# precu i datele din "ilan[=I4-<999#
=I4-<99*]# pe "aza crora s-a efectuat calculele se afl prezentate n Ta"elul *%
D
Indici
9
*
V
V
fixe Mijloace
fixe Mijloace
I
Mf
=
Mf
I
Tindicele i>loacelor fi!e
9

9
*
V 7r
V 7r
ui exercitiul oductia
ui exercitiul oductia
I
Oex
=
Oex
I
Tindicele produciei e!erciiului

T
Qex
Mf
Vr
Mf
W =
Mf
Vr
T viteza de rotaie a i>loacelor fi!e%
Calcule
Mf
I
T**<#D
Oex
I
T,<D#-
Analiza financiar
't$t indicele i>loacelor fi!e# c$t i indicele produciei e!erciiului sunt ai ari dec$t *99
n a"ele perioade i Iqex Imf n a"ele perioade# deci:
- a crescut eficiena utilizrii i>loacelor fi!e# deoarece a crescut producia e!erciiului la
*999 de lei i>loace fi!e de la *,9<#D la ,79<#* pentru periada I# respectiv de la ,79<#*
la 79;,#9 pentru perioada II% .e o"serv i o cretere dinaic)n perioada I a crescut cu
<AD9#, lei iar n perioada II cu A*7*#D lei+# ritul de cretere fiind ns in descenden%
- s-a redus viteza de rotaie a i>loacelor fi!e de la <7;#, zile la 9A#9 zile n perioada I#
respectiv de la 9A#9 zile la A-#< zile n perioada II% Indicele de variaie a crescut cu *,#,
procente# deci se afl n ncetinire%
- s-a redus consuul de i>loace fi!e pe unitatea valoric de producie a e!erciiului de la
7;7#; la <;,#7 lei pentru perioada I# respectiv de la <;,#7 la *<-#; pentru perioada II6
- se >ustific a>orarea i>loacelor fi!e dei poate nu la nivelul realizat% Jn nivel de
cretere a i>loacelor fi!e ai redus ar fi pstrat tendina dinaic pozitiv n cretere%
III. Imo!ilizri financiare
.unt forate din[E7J-<999]:
- titluri de participare6
- titluri io"ilizate ale activitii de portofoliuK
- alte titluri io"ilizate6
- creane io"ilizate: pruuturi acordate pe teren ediu i lun&6 depo0ite i &aranii
pltite%
Analiza financiar
.ocietatea deine io"ilizri financiare n anul 9 ,,9D ii lei# n anul I au crescut la *9,-7*
ii lei# indice -D#-# iar n anul II la AA7,99 ii lei# indice <#,*%
Io"ilizrile financiare au crescut cu un rit foarte are n perioada I fa de perioada II#
fapt e!plica"il printrCo situaie special# cu ar fi acordarea unei &aranii pentru participarea la
licitaie% Bira are activiti de furni0or &eneral# pentru care pe plan internaional se practic
&arania de participare la licitaie% .in&urul efect ne&ativ este diinuarea capacitii de acordare de
&aranii a firei%
*9
(.%.%.' Acti&e circulante
'ctivele circulante sunt eleente patrioniale necesare realizrii ciclului de e!ploatare#
supuse n a>oritatea ca0urilor unei rotaii rapide% Xn cadrul fiecrui ciclu ele trec din fora de
active fizice# n cea de creane i apoi de disponi"iliti[MIH-99]
'ctive circulante cuprind [E7J-<999]:
- stocuri6
- creane6
- disponi"iliti i plasaente%
I % .tocurile
1uprind:
- rfuri6
- aterii prie6
- ateriale consua"ile6
- producia n curs de e!ecuie6
- produse finite# seifa"ricate6
- a"ala>e6
- o"iecte de inventar%
/atele din "ilan [=I4-<999# =I4-<99*] i calculele necesare anali0ei activelor circulante
sunt prezentate n ta"elul ,%<%
**
*<
STOCURIL, D, MAT,RII PRIM,4 MAT,RIAL, CO.SUMA+IL,4
O+I,CT, D, I.5,.TAR.
.tocurile reprezint acea parte a activelor circulante aflate la nc(eierea e!erciiului
su" fora activelor fizice% 'v$nd n vedere c stocurile de la nceputul perioadei sunt
identice cu stocurile de la sf$ritul perioadei precedente# odificarea stocurilor cursul
perioadei reflect varaiaia stocurilor n perioada curent coparativ cu perioada
precedent[MIH-97]%
Mariaia valorii stocurilor de la sf$ritul perioadei fa de nceputul perioadei se
e!plic prin aciunea odificrii uratorilor factori[MIH-97]:
- cantitatea de ateriale aflate n stoc6
- structura aterialelor aflate n stoc6
- preul aterialelor%
Indicii stocurilor de ateriale# consuului de ateriale i cifrei de afaceri# prin
coparare# fac posi"il analiza n dinaic a situaiei stocurilor de ateriale%
Analiza financiar
Indicele stocurilorT<*D#A : n perioada I i Indicele stocurilorT*A,#7 : n perioada II# deci
ai are dac$t *# ceea ce indic creterea stocurilor prin:
- creterea cantitii de ateriale n stoc datorit: aprovizionrii unor cantiti ai ari6
ritul aprovizionrii davanseaz ritul produciei6 aprovizionarea unor ateriale nainte
de teren%
- odificarea structurii aterialelor n sensul c are loc o cretere a ponderii aterialelor
care au preuri ai ari datorit: odificrii te(nolo&iei care ipune asi&urarea unor
ateriale superioare calitativ i cu preuri ai ari6 renunarea la utilizarea unor
ateriale de calitate inferioar i eliinarea acestora din consu%
- odificarea creterii preului la ateriale n sensul creterii acestuia datorit: odificrii
preului furnizorului6 eveluarea stocurilor n cursul peroiadei de stocare i nre&istrarea
diferenelor de pre%I
Indicele cifrei de afaceri I1' este ai are dec$t *99 n a"ele perioade# ceea ce nsean
c cifra de afaceri crete# dar creterea este n ncetinire a ritului# deoarece diferena ntre indici
este ne&ativ%
Indicele consuului de ateriale este i el n ncetinirea ritului de cretere%
Mai ult dec$t at$t# indicele consuului de ateriale devanseaz indicele cifrei de afaceri
ceea ce denot:
- depirea consuurilor norate de ateriale la o unitate valorica a cifrei de afaceri6
- creterea ponderii aterialelor cu preuri ari n totalul stocului6
- creterea preului de evaluare a stocurilor%
PRODUC6IA 7. CURS D, ,8,CU6I,
5n "ilanul conta"il se conseneaz valoarea# la cost de producie# a produselor# lucrrilor i
serviciilor aflate curs de e!ecuie la sf$ritul perioadei# diinuate cu provizioanele afarente%
[MIH-97]%
*,
Bactori de influen [MIH-97]:
- volu fizic al produciei
- durata ciclului de fa"ricaie
- structura produciei
- costul de producie: consuuri6 preurile consuurilor respective i nivelul la care se
&sete producia n curs%
9
*
ce
ce
Qce
Q
Q
I =
Qce
I
- Indicele produciei n curs de e!ecuie
Analiza financiar
Indicele de producie n curs de e!ecuie este:
Qce
I
TA97#< :# deci Qce
I
S* pentru perioada I# i Qce
I
T<77#* :# deci Qce
I
S* pentru perioada II#
dar ritul de cretere este n scdere# ceea ce nsean c se scurteaz ciclul de fa"ricaie# se
accelereaz vite0a de rotaie a activelor circulante# crete profitul "rut aferent produciei stocate%
/in nefericire autorul nu a avut la dispoziie valori e!priate n preuri constante# astfel nc$t
analiza de ai sus este ai puin relevant%
/urata ciclului de fa"ricaie influeneaz n acelai sens dar nu neaprat n acelai rii
relative# nivelul produciei neterinate%
.tructura produciei influeneaz nivelul i evoluia produciei n curs n sens direct# la fel ca
i costul de producie%
/atorit specificului de producie de unicate ale firei analizate# aceast analiz este ai
puin iportant# ea nu arat dec$t situaia contractelor n curs# nu reuete s le releve evoluia
costurilor de producie pentru acelai produs%
PRODUS, 1I.IT, 9I S,MI1A+RICAT,
.unt o&lindite n "ilanul conta"il la costuri efective# prin rectificarea conturilor care le
evideniaz cu conturile ,AD Hdiferene de pre la produsI i ,A9 Hprovizioane pentru deprecierea
produselorI[MIH-97]%
Indici
9
*
!f
!f
I
pf
=

pf
I
- Indicele produselor finite i a seifa"ricatelor%
Analiza financiar
Indicele produselor finite i seifa"ricate indic scderea p$n la nivelul 9# ceea ce
nsean c fira nu lucreaz pe stoc# lucru foarte pozitiv a>utat n are parte i de specificul de
unitate# dar i de politica firei de a lucra nuai pe "aza de contracte%
Indicele cifrei de afaceri I1'T,9A# D :# respectiv <<9#< :# I1'S*99: i n plus I1'SIpf ceea
ce denot c a crescut viteza de rotaie a produselor finite i deci eficiena acestora% 7ractic fira
lucreaz la opti%
Bactorii care influeneaz sunt:
- cantitate
- structur
*A
- instruentul de evaluare care pot fi la: costul de producie efectiv# preul de inre&istrare#
pretul de v$nzare%
STOCURI TOTAL,
Indici:
9
*
"t
"t
I
st
=
st
I
- indicele stocurilor totale%
Analiza financiar
Indicele stocurilor totale4
st
I
T,;D#9 : respectiv <;*#A :# deci
st
I
S*99 :# deci stocurile
totale cresc# dar n dinaic# ritul de cretere este n scdere# ceea ce indic corectare
tendiei ne&ative de cretere a stocurilor%
Indicele cifrei de afaceri Ica#$$%& $ '# Ica S*99 :# i plus IcaUIst# ceea ce
denot[ cresterea stocuri cu o vitez ai are dect cifra de afaceri# tendina n scdere# deci n
corectarea evoluiei ne&ative%
II. Creanele
Sunt drepturi !ne$ti pe care ntreprinderea ureaz s le incaseze6 ele cuprind [E7J-
<999]:
- furnizori-de"itori
- clieni i conturi asiilate
- alte creane
Evoluia nivelului creanelor efectuale fa de perioada precedent este deterinat n
principal de [MIH-97]:
- odificarea cifrei de afaceri
- odificarea duratei edii de ncasare
- influena unor factori aleatori) diferene de curs valutar# reactivarea unor clieni%
Indici"
9
*
(r
(r
I
cr
=
cr
I
- indicele creanelor%
Analiza financiar
Indicele creanelor IcrT,D,#- : respectiv <,<#* : este ai are de *99 : n a"ele
perioade ceea ce arat o cretere a creanelor# fapt ne&ativ pentru evoluia lic(iditii firei# care
cretere este ns n rit descendent# deci n corectare a acestei deficiene financiare datorate
"loca>ului financiar din econoia ro$neasc%
5n plus coparativ cu indicele cifrei de afaceri de ,9A#D : respestiv <<9#< :)Ica este ai
ic ca Icr+ deci creanele cresc ntr-o sur ai are dec$t creterea cifrei de afaceri# tendina care
nu este favora"il i se datoreaz creterii duratei edii de ncasare a cerinelor# creterea care se
afl ns n aeliorare)indicat de senul ne&ativ al variaiei duratei de recuperare+% Bira se afl
ntr-o postur delicat n ceea ce privete posi"ilitatea recuperrii creanelor%
III. DISPO.I+ILIT06I +0.,9TI
*-
/isponi"ilitile "neti reprezint lic(iditile ntreprinderii aflate n cas# "nci# acreditive#
plasaente i alte valori [MIH-97]
Indici

9
*
)b
)b
I
)b
=
)b
I
- indicele disponi"ilitilor "neti%
Analiza financiar
.e constat din ta"elul ,%< c disponi"ilittile "neti% 1resc de la *99D7 ii lei a A7,;A ii
lei# respectiv scad de la A7,;A iilei la <79-A ii lei6 ponderea acestora n activele circulante crete
de la 9#-7 la 9#7 n pria perioad# pe c$d n a doua perioad scade de la 9#79 la 9# *D% 7onderea
disponi"ilitilor "neti n activele totale crete de la 9#<* la 9#A; n pria perioad i scade de la
9#A; la 9#*A n a doua perioad% 5n pria perioad se constat o evoluie pozitiv de cretere care
ns nu este eninut n a doua perioad%
/isponi"ilitile "neti tre"uie s reprezinte ,-- : din activele circulante sau *-*#- : din
activul total [MIH-97]%
5n situaia firei analizate# aceste disponi"iliti sunt ult su" ponderea indicat# deci fira
este n criz de lic(iditi i are pro"lee n &sirea resurselor de plat%
Qivelul disponi"ilitilor "neti depinde de [MIH-97]:
- viteza de rotaie a activelor circulante6
- raportul dintre riea creanelor i riea datoriilor6
- raportul dintre durata de ncasare a creanelor i durata de plat a furnizorilor6
- nivelul profilutului6
- efectele i terenele de ncasare a titlurilor de plasaent%
4ipsa disponi"ilittilor "neti duce la:
- iposi"ilitatea de a plti datoriile curente# de unde restane la pli)penaliti# a>orri+
- apelarea la credite de trezorerie de unde scderea profitului i c(iar intrarea n pierdere a
ntreprinderii%
7rintr-o politic raional i eficient de investiii i de plasaent soldul i>loacelor "neti
devine de cele ai ulte ori si"olic%
? analiz care ar dispune de date pe raur# pe econoie sau car a concurenei ar
releva dac acest situaie ne&ativ este a datorat lipsei de lic(iditi &enerale a econoiei
naionale# pro"leelor specifice doeniului de activitate al firei)piaa forelor de producie
pune ntotdeauna pro"lee de lic(iditate firelor care nu sunt susinute de ntreprinderti
financiare care s acopere necesarul de finanare cu valorile ari solicitate de investiii+ sau
unei &etionri defectuoase a resurselor financiare ale firei%
/in pcate#aceste date nu sunt la nde$na auorului lucrrii de fa%
(.%.%.( Conturi de re2ularizare $i asimilate
1uprind:
- c(eltuieli nre&istrate n avans6
- diferenele de conversie Y activ%
Analiza financiar
*;
1onfor datelor din "ilan# conturile de re&ularizare i asiilate cresc de la D,D ii
lei la D*;- ii lei n perioada I p$n la *ADA< ii lei n perioada II%
3eferitor la diferene de conversie Y activ# n situaia firei noastre# acestea sunt n
cretere de la <* la *;7A) cu indice de cretere de 79#7 + pentru pria perioad# respectiv n
scdere la 9 pentru a doua perioad% 7entru pria perioad# c$nd cursul valutar a crescut s-a
pltit ai ult% 7entru a doua perioad# situaia s-a inversat# deci fira este n c$ti&%
(.%.%.) Prime pri&ind ram!usarea o!li2aiunilor
1u a>utorul contului *;9 H7rie privind ra"ursarea o"li&aiunilor H se ine evidena
prielor de ra"ursare reprezent$nd diferena dintre valoarea de eisiune i valoarea de
ra"ursare [4EL-9<]% /up cu reiese din date [=I4-<999# =I4-<99*]# fira nu a eis o"li&aiuni%
.tructura activelor este reprezentat &rafic pentru cei trei ani analizai n fi&ura ,%*# iar
variaia eleentelor coponente n fi&ura ,%<%
*7
*D
(.%.' Structura 2eneral a pasi&ului
7artea de pasiv a "ilanului cuprinde [E7J-<999]:
- capitaluri proprii6
- provizioane pentru riscuri i c(eltuieli6
- datorii6
- conturi de re&ularizare pasiv6
7asivul "ilanului &rupeaz deci resursele de care dispune a&entul ecooic pentru
finanarea activitilor sale# &rupate n ordinea cresctoare a e!i&i"ilitii%
3.1.2.1 Capitaluri proprii
1apitalul propriu cuprinde fondurile proprii de care dispune un a&ent econoic din care se
finanteaza cea ai are parte a activelor io"ilizate ale unei intreprinderi% In coponenta
capitalului propriu intra [MIH Y 97] :
- capitalul social6
- prie le&ate de capital6
- rezerve6
- rezultatul reportat6
- rezutatul e!erciiului6
- fondurile6
- su"venii pentru investiii6
*9
- provizioanele re&leentate%
I. Capitalul social
Capitalul social reprezint ansa"lul aporturilor n "ani i n natur efectuate de ctre
asociai# fie n oentul constituirii societii# fie pe parcurs cu ocazia creterii de capital [E7J-9;]%
Analiza financiar
5n perioada I# capitalul social a crescut de la ,9-<7-9 ii lei la ,<*797- ii lei# adic cu
*;A,<- ii lei# aceeai valoare cu care au crescut terenurile # deci creterea reprezint pe care fira
a reuit s le preia n proprietate% 5n perioada II# capitalul social nu a fost crescut%
II. Prime le2ate de capital
7riele le&ate de capital# forate din prie de eisiune# de fuziune i de aport rezult

III. Diferene din ree&aluare
/iferenele din reevaluare reprezint diferena dintre valoarea actual )ai are+i valoarea
de nre&istrare )ai ic+ a activului reevaluat% ?peraia de reevaluare a activelor nu se efectueaz
dec$t asupra io"ilizrilor corporale financiare%
Bira 73?M7T .' nu are nre&istrri n contul *9-%
I5. Rezer&ele
3ezervele sunt forate din [MIH- 97]6
3ezerve le&ale constitue anual din rezultatul "rut# n cota de -: p$n la atin&erea unui nivel
de <9: din capitalul social6
3ezervele statutare#constituite din profitul net confor statutului6
'lte rezerve# neprevzute de le&e sau statut care pot fii constituite pe seaa profitului net
pentru: acoperirea pierderilor #creterea capitalului social sau alte scopuri# potrivit (otr$rii 'dunrii
Lenerale a 'cionarilor
Analiza financiar
5n perioada I# fira nu a constituit rezerve# dar a fcut acest lucru n perioada a II# cresc$nd
rezervele de la <A*DA< ii lei# dup cu arat calculele# cresc$nd astfel capitalul propriu%
5.Rezultatul reportat
3ezultatul reportat reprezint acel rezultat sau parte din rezultatul e!erciiului precedent a
crei repartizarea fost a$nat de 'L'[E7J-97]%
Bira nu are operaiuni de acest &en%
5I.Rezultatul e:erciiului
3ezultatul e!erciiului este diferen dintre veniturile totale i c(eltuielile totale ale a&entului
econoic%
Indici
9
*
3e
3e
zultat
zultat
I
*
=
*
I -indicele rezultatului
Calcule
<9
D, % <
9-,;,-
<;9D77*
77 % <-
,;997
9-,;,-
= =
= =
*I
*I
I
I
Analiza financiar
5n perioada I# rezultatul# care este profit#nre&istreaz o cretere spectaculoas de <-77:#
ult ai are dec$t cifra de afaceri# ceea ce indic o sc(i"are a strate&iei firei%
5n perioada II# profitul firei continu s creasc )<D,:# coparativ cu cifra de afaceri care
crete cu <<9%<:+# nu n acelai rit# dar superior cifrei de afaceri# ceea ce indic o cretere a
eficienei activitii econoice a firei sau o sc(i"are a pieii sau a poziiei firei pe pia%
Mariaia rezultatului e!ercitiului este reprezentat n fi&ura ,%,%
5II Pro&izioane re2lementate
7rovizioanele se constitue pe seaa c(eltuielilor# potrivit dispoziiilor le&ale# deduse din
e!cedentul "rut de e!ploatare i care servesc pentru autofinanarea ntreprinderilor )provizioane
privind a>oritatea preurilor aferente stocurilor# calcularea aortisentului accelerat [MIH-97]%
73?M7T .' nu a inre&istrat provizioane re&leentate in perioadele analizate%
(.%.'.'. Pro&izioane pentru riscuri si c3eltuieli
7rovizioanele pentru riscuri si c(eltuieli s einre&istreaza in contul *-* care tine evidenta
provizioanelor pentru liti&ii# &arantii acordate clientilor# c(eltuieli de repartizat pe ai ulte
e!ercitii# piederi din sc(i" valutar si pentru alte riscuri si c(eltuieli constitue de re&ula la finele
e!ercitiului )MIQ-9A+%
1onta"ilitatea firei 73?M7T nu a nre&istrat n contul *-* nici o opeariune n perioadele
analizate%

(.%.'.( Datorii
<*
/atoriile e!pri resurse strine n folosin a&enilor econoici o perioad ai ult sau ai
putin indelun&at i re&site su" fora de [MIH-97]:
- pruuturi i datorii asiilate6
- furnizori ai conturi asiilate6
- avansuri priite de la clieni6
- alte datorii%
* pruuturi i datorii asiilate%
pruuturile i datoriile asiilate re&rupeaz ai ulte cate&orii de pruuturi [MIH-
97]:
- eisiunea de o"li&aiuni6
credite "ancare pe teren lun& i i>lociu6
- datorii privind concesiunile# "revetle# licenele preluate n patrioniu
- datorii le&ate de participanti
- alte pruuturi )credite priite prin conturile curente la "nci i do"$nzile
aferente+%
.oldul pruutului
o crete prin contractarea de noi credite ntr-o su ai are dec$t ra"ursrile din
aceeai perioad6
o scade prin ra"ursarea creditelor ntr-o su ai are dec$t eventualele
ipruuturi contractate in cursul perioadei%
/atoriile financiare sunt prezentate in ane!a la "ilant pe cate&orii )din eisiuni de
o"li&etiuni pe teren lun& ner"ursate la scadenta si alte ipruuturi si datorii financiare+ si pe
terene de e!i&i"ilitate )su" * an# intre * - - ani si peste - ani+%
Indici
9
*
I
I
I
prumuturi
prumuturi
I
p
=
p
I
I - indicele pruuturilor i datoriilor asiilate
Calcule
AD % -
,9 % ;
;7A9;7
A,*,,;;
9* % 9
7A99-9
;7A9;7
I I I
+ = =
= =
= =
pII pI p
mpI
mpI
I I I
I I
I
Analiza financiar
5n perioada I# indicele pruuturilor este su"unitar ceea ce indica o scdere a
ipruuturilor# deci fira a pltit din creditele anterioare ai ult dec$t s-a ndatorat%
5n perioada II# indicele pruuturilor a crescut foarte ult )de ;#,9+ ori ceea ce indic o
crstere a pruuturilor contractate%
7entru a aprecia dac a fost eficient folosit n activitate capitalul pruutat# este necesar s
se analizeze efectul de ndatorare# rezultatul financiar pozitiv sau ne&ativ o"inut ca urare a
folosirii creditului n calitate de capital% 'ceast analiz este prezentat la capitolul H'naliza
riscurilor ntreprinderiiI%
Analiza financiara
<<
In peroada I# indicele avansurilor priite creste foarte ult ) de <9* ori +# pe cand in
perioada II# indicele devine su"unitar# deeci nu nuai ca este in sacadere# dar resursele atrase su"
fora de avansuri au scazut fata de anu0l de "aza al peroadei II%
I5. Alte datorii
'lte datorii se refera [ MIH-97 ] la datoriile fata dee:
- pesonal Y renueratii datorate# drepturi de personal neridicate in teren6
- asigurari si protectia sociala+
- ,ugetul de "tat Y ipzitul dee profit# T5A de plata# ipozitul pe salarii6
- asociatii Y dividente
'cestea au un caracter cvasiperanent afandu-se ca sursa de finantare pe teren scurt% Ele depind
dee soldul ediu zilnic si ded terenul se e!i&i"ilitate%
.e ipune in final o analiza a datoriilor totale# ca surse pentru finantarea activitatii firei#
care este prezentata in cele ce ureaza:
Indici
I
)AT
<
*
)atorii
)atorii
=
I
)AT
- Indicele datoriilor totale
Calcule
I
)ATI
T ,, # A
*;*;*<D
799;77<
=
I
)ATII
T <D # <
799;77<
*-D9A9A*
=
9- # < I I I
datII datI dat
= =
Analiza financiara
Indicecle datoriilor totale esrte in a"ele peroade supraunitar# ceea ce inseana ca sursele
sunt in crestere# dar variatia ne&ativa a indicelui indica o scadere a cresterii datorilor firei% 'cest
fapt are urari pozitive pentru fira daca fondurile sunt &estionate eficiient%
(.%.'.). Conturile de re2ularizare si asimilare
1onturile de re&ularizare si asiilare cuprind veniturile inre&istrate in avans si diferentele de
conversie Y pasiv%
I. Meniturile inre&istrate in avans
Meniturile inre&istrate in avans reprezinta incasari sau creeante aferente unor "unuri nelivrate#
unor lucrari sau prestatii neefectuate [MIH Y 97]%
-u sunt inregistrate vanituri in avans la firma analizata in peroada studiata
II. Diferente de con&ersie ; pasi&
1ontul se diferente de conversie Y pasiv tine evidenta diferentelor de curs valutar intre data
de intrare a creeantelor si datoriilor e!priate in devize si data inc(iderii e!ercitiului financiar [MIH
Y 97]%
Indici
<,
I (vp
9
Z
V V
V V
pasiv conv )if
pasiv con )if
=
I (vp - Indicele diferentei de conversie - pasiv
Calcule
I

(vpI T ,- # *
*,<D-
AAA<
=
I

(vpII T *, # A9
AAA<
*7D<D-
=
7D # ,D I I I
1vpII 1vpI 1vp
+ = =
Analiza financiara
/iferenta de conversie Y pasiv este in crestere ) *#,- in perioada I si A9#*, in perioada II+#
ceea ce ar indica o posi"ilitate de casti&% 1u insa indicele este ai are la cresterea diferntelor de
conversie Y activ decat la diferntele de conversie Y pasiv in a"ele perioade# fira este intr-o pozitie
in care pierde# ceea ce indica o &estionare necorespunzatoare a devizelor aflate in posesia firei
(.'.Analiza pe !aza !ilantului financiar
=ilantul patrionial raspunde cerintelor de ordin >uridic# conta"il si fiscal# fara a raspunde cu
proptitudine o"iectivelor financiare# otiv pentru care se intoceste "ilantul financiar%
7entru intocirea "ilantului financiar se parcur& < etape:
*% tratarea eleentelor patrioniale de activ si pasiv Y a&re&area sau divizaarea lor pentru
o"tinerea de arii senificative din punct de vedere financiar6
<% clasarea lor in acti# functie de lic(iditate ) cele cu durata ai are de un an se includ in
io"ilizari nete# celelalte in active circulante + si pasiv# functie de e!i&i"ilitate%
Tatarea elemntelor &izeaza trei aspecte"
./ Eliinarea non-valorilor% Qon-valorile snt elente patrioniale ce nu au nici o valoare de
lic(iditate# e!istenta lor este pur conta"ila# dar ele nu pot fi transforate in "ani% /e
e!eplu: io"ilizari necorporale ) ai putin concesiunile# "revetele sau fondul coercial
cand se vinde fira sau pro&raele inforatice cand acestea se pot vinde+# conturile de
re&ularizare si priele de ra"ursare
$/ Aprecierea diferitelor eleente patrioniale la valoarea lor reala
(.(. Analiza pe !aza !ilantului functional
7entru analizaza pe "azaa "ilantului functional# eleentele de activ se &rupeaza in alocari
permanente<sta!ile=# caracterizate de o rotatie lenta a capitalurilor investite 6 alocari
ciclice<temporare=# pentru care recuperarea capitalurilor investite se face dupa inc(eierea unui ciclu
de e!ploatare si trezorerie de activ%
Eleentele de pasiv se &rupeaza si ele in :
* surse permanente<sta!ile=-care nu au scadenta decat in situatia de falient sau au o
scadenta foarte indepartata6
* surse ciclice<temporare=-care au o e!i&i"ilitate are si trezorerie de pasiv
Analiza pe baza bilantului functional este realizata in capitolul 0 Analiza ec1ilibrului
financiar2
<A
1oncluzii
- 'naliza pe "aza "ilantului patriionial a relevat uratoarele puncte sla!e "
a+ au crescut io"ilizarile financiare6
"+ crestarea acivelor circulante si in spacial a stocurilor# devanseazaa cresterea cifrei de
afaceri6
c+ cresterea creantelor in rit superior cifrei de afaceri ceea ce indica o pozitie deelicata
a firei in ceea ce priveste posi"ilitatea receuperarii creantelor6
d+ diponi"ilitatile "anesti sunt ult su" nivelul opti6
si puncte tari"
a+ fira nu are io"ilizazri necorporale6
"+ a crescut valoarea terenurilor# deci averea firei6
c+ a crescut eficienta i>olacelor fi!e prin cresterea productiei la *999 lei i>loace fi!e si
cresterea nuarului de rotatii a i>loacelor fi!e6
d+ a crescut spectaculos profitul e!ercitiului# iar crestera a devansat pe ceea a cifrei de
afaceri
<-
<;
Capitolul I5
A.ALI-A RAT,LOR D, STRUCTURA AL, +ILA.TULUI
'naliza structurii patrioniale are ca o"iective [MIH-97]:
sta"ilirea si evaluarea raporturilor dintre diferitele eleente patrioniale6
evidentierea principalelor utatii calitative in situatia i>loacelor si a surselor &enerate de
sc(i"ari interne si de interactiunea cu ediul econoico-social6
aprecierea starii patrioniale si financiare6
fundaentarea politicii si strate&iei financiare%
3atele de structura ale "ilantului se sta"ilesc ca raport intre un post sau o &rupa de
posturi din activ# respectiv pasiv si totalul activului# respectiv pasivului# sau ca raport dintre diferite
coponente de activ# respectiv pasiv%
7entru analiza ratelor de structura ale "ilantului se foloseste "ilantul financiar intocit la
capitolul precedent%
).%. Analiza ratelor de structura ale acti&ului
3atele de structura ale activului reflecta aspecte privind patrioniul econoic al
intreprinderii# apartenenta sectoriala# natura activitatii# politica de investitii a firei si in ai ica
asura# aspecte de politica financiara%
.tudiul ratelor de structura ale activului ofera inforatii privind :
destinatia econoica a capitalurilor6 &radul de lic(iditate a capitalului6
capacitatea intreprinderii de a-si odifica structura activului ca urare a
sc(i"arilor con>uncturale%
3atele de structura se calculeaza confor [MIH-97] :
*99

=
total Activ
e imobilizat Active
r
AI
e io"ilizat activelor rata
AI
r
r Ain T
*99
total 'ctiv
e necorporal i Io"ilizar
r Ain - 3ata io"ilizarii necorporale

r
Aic
T
*99
V
V I
total Activ
corporale obilizari
r
Aic
T 3ata io"ilizarilor corporale
r Aif T
*99
V
V
total Activ
financiare i imobilizar
r Aif - 3ata io"ilizarilor financiare
r
Ac
T
*99
V
V
total Activ
circulante Active
r Ac - 3ata activelor circulante
r "t T
*99
V
V
total Activ
totale "tocuri
<7
r "t - 3ata stocurilor totale
r (r T
*99
V

total Activ
(reante
r
(r
- 3ata creantelor
r
)
T
*99
V

total Activ
itati )isponibil
r
)
- 3ata disponi"ilitatilor
In ta"elul A%*% sunt calculate ratele de structura ale activului%
'naliza financiara
<D
activul total are indice de crestere inferior celui al cifrei de afaceri in a"ele perioade
) <#*- fata de ,#9A in pria perioada si *#9A fata de <#<9 in a doua perioada +# ceea ce
indica o evolutie pozitiva# de crestere a eficientei cresterii activelor%
Indicele activelor io"ilizate este inferior indicelui activului total in perioada I si in
perioada II# ceea ce inseana ca in a"ele perioade ponderea activelor io"ilizate in
activ total a scazut%
Rata acti&elor imo!ilizate este in anul 9 de ;<#D :# adica in >urul nivelului noral de
;9 :6 in anul I aceasta rata scade pana la ,A#; :6 iar in anul II# continua sa scada pana la <9#< :%
Tendinta de scadere are o influenta pozitiva asupra activitatii firei# cu atat ai ult cu cat activul
total creste% /eoarece rata activelor io"ilizate scade# ponderea io"ilizarilor scade fata de perioada
de "aza ca efect al odificarii intr-o proportie ai ica a valorii activelor io"ilizate in raport cu
valoarea activului total% 'ceasta indica o tendinta favora"ila# cu atat ai ult cu cat indicele cifrei
de afaceri este ai are decat indicele activelor io"ilizate%
Rata imo!ilizarilor necorporale este e&ala cu 9# adica nu e!ista io"ilizari necorporale in
activul firei%
Rata imo!ilizarilor corporale in anul 9 este de ;<#D :# in anul I este ,<#7 : si *D#*, : in
anul II# deci scade# ceea ce indica faptul ca intreprinderea are capacitatea si a inceput sa se adapteze
la sc(i"area "rusca a te(nicii sau la cerintele pietii# incercand sa areasca capacitatea sa de a
converti activele in disponi"ilitati% 3ata io"ilizarilor corporale in anul 9 ) ;<#D : + este ai ica
decat rata io"ilizarilor corporale din anul I ) ,<#7 : +# care la randul ei este ai ica decat rata
io"ilizarilor corporale din anul II ) *D#*, : +# dar tendinta de scadere este in aeliorare ) indicele
ratei in perioada I este -<#*# iar in perioada II este --#*- +% 'ceasta inseana ca ponderea
io"ilizarilor corporale in total activ scade# dar in rit incetinit# ca efect al odificarii intr-o
proportie ai ica a valorii io"ilizarilor corporale fata de odificarea activului total%
Rata acti&elor circulante : tendinta ratei indica cresterea ponderii activelor circulante in
total activ ) a crescut de la ,7#* : la ;-#A : si de aici la 79#; :# adica cu un indice de *#7;#
respectiv de *#<*% Tendinta de crestere este in aeliorare# fapt indicat de variatia ne&ativa de 9#-A a
indicilor%
Indicele activelor circulante este de ,#D* in perioada I si <#,; in perioada II# deci ai
are decat indicele activelor totale <#*; in perioada I si *#9A in peroada II# deci valoarea
activelor circulante se apreciaza prin copararea ratei activelor circulante cu indicele de
rezultate I (A %
I (A T ,#9A in perioada I# si I (A T <#<9 in perioada II# iar I (A T ,#D* in perioada I si <#,;
in perioada II# deci activele circulante au crescut intr-un rit ai are decat a crescut
cifra de afaceri# ceea ce indica un rit de crestere nefavora"il# tendinta care este insa in
aeliorare# in corectare# asa cu indica variatia ne&ativa a indicilor%
Rata stocurilor. Tendinta ratei este de crestere# ponderea stocurilor in total activ a
crescut de la ;#A; : la ** :# respectiv la *A#D- :% Qivelul ratei stocurilor reprezinta de apro!iativ
< ori ai ult an in anul I fata de anul 9# ceea ce indica o crestere in rit incetinit ) indicele ratei in
cele doua perioade scade de la *#7 la *#,A +% /eoarece indicele de variatie a activului total in a"ele
perioade ) ,#;9 S <#*;# respectiv <#;* S *#9- +# valoarea stocurilor creste intr-o pondere ai are
fata de activul total# ceea ce deterina cresterea ponderii stocurilor in total activ%
Eficienta odificarii ratei stocurilor ) care are tendinta de a influenta ne&ativ activitatea
prin volu are de stocuri# ceea ce nu este cazul# deoarece ponderea stocurilor nu este
totusi foarte are + se apreciaza prin copararea cu indicele cifrei de afaceri : ,#9A#
respectiv <#<9% Indicele cifrei de afaceri arata o crestere ai lenta a cifrei de afaceri fata
<9
de cresterea stocurilor ) ,#;9# respectiv <#;* +# deci intr-adevar politica firei referitoare
la stocuri nu este corespunzatoare deoarece a crescut rata stocurilor% Este posi"il ca
perioadele in care s-a facut raportarea sa fi fost plasata in tipul ciclului de fa"ricatie si
atunci aceasta nu are relevanta foarte are deoarece fira are produse cu ciclu foarte
lun& de fa"ricatie% Totusi transforarea stocurilor in lic(iditati tre"uie sa dea de &andit
conducerii%
Rata creantelor creste de la un an la altul# ponderea creantelor in total activ creste de
,9#A : la -,#9 : si de la -,#9 : la ;A#; :# adica cu un indice de crestere de *#77 ) *77 : +#
respectiv *#*9 )**9#; :%+% /eoarece indicele creantelor ) ,#DA# respectiv <#,< + este ai are decat
indicele total activelor# inseana ca ponderea crescanda a creantelor in active circulante are ca "aza
ritul de crestere al creantelor foarte ridicat%
1oparand indicele creantelor ) ,#DA# respectiv <#,< + cu indicele cifrei de afaceri 9 ,#9A#
respectiv <#<9 + se deduce ca creantele cresc intr-un rit ai are decat cifra de afaceri#
deci intreprinderea are pro"lee cu incasarea creantelor%
Rata disponi!ilitatilor a crescut de la 9#<* : la 9#A; : in pria perioada si a scazut
de la 9#A; : la 9#*A : in perioada II# ) deci cu un rit de crestere de <#*7# respectiv de scadere de
,9#A 9# deci ponderea disponi"ilitatilor a crescut in total active in perioada si a scazut in a doua
perioada% Tendinta de crestere este pozitiva pentru situatia financiara a firei# pe cand cea de
scadere# nu% 1oparand indicele de crestere a disponi"ilitatilor ) A#;9 + cu indicele de crestere a
activelor totale ) <#*; + se deduce ca aceasta # rata disponi"ilitatilor# a crescut ai rapid decat a
crescut totalul activ# fapt care este de dorit% ?ricu intreprinderea are nivelul disponi"ilitatilor su"
nivelul opti ) *#- Y < : + si deci din nou rezulta ca a avut si are pro"lee cu lic(iditatile% .e pot
lua insa in considerare si diferitele perioade in care a>oritatea intreprinderilor au avut pro"lee cu
lic(iditatile%
).'. Analiza ratelor de structura ale pasi&ului
3atele de structura ale pasivului perit aprecierea politicii financiare a intreprinderii prin
punerea in evidenta a unor aspecte privind sta"ilitatea si autonoia financiara a acesteia# precu si
&radul de indatorare% Ele se calculeaza confor [MiH Y 97]%
r
*99
V
V
=
total !asiv
permanent (apital
sf
r
*99
V
V V V
=
total !asiv
scurt termen pe Obligatii
sf
r sf - 3ata sta"ilitatii financiare
r
*99
V
V
=
total !asiv
propriu (apital
afg
r afg - 3ata autonoiei financiare &lo"ale
r aft T
*99
V
V
permanent (apital
propriu (apital
r
*99
V V V V V I
V
=
lung si mediu termen pe prumut
propriu (apital
aft
aft - 3ata autonoiei financiare la teren
,9
r
*99
V
V
=
total !asiv
totale )atorii
ig
r ig - 3ata de indatorare &lo"ala
*99
V
V V V V V I
=
permanent (apital
r
it
r
*99
V
V V V V V I
=
propriu (apital
it
r it - 3ata de indatorare la teren
3atele de structura ale pasivului sunt deose"it de iportante pentru aprecierea unei
pozitii optie a firei in ce priveste structura sa financiara% 1onfor [MIH Y 97] aceste rate au
uratoarele nivele optie :
r
, 8 *
afg
r
# - # 9
aft respectiv r aft [ 9#- dupa cu este calculata cu pria sau a doua forula6
r ig \ <8,# respectiv r ig \ <# dupa cu este calculata cu pria sau a doua forula6
r it \ 9#-# respectiv r it \ *# dupa cu este calculata cu pria sau a doua forula%
3atele de structura ale pasivului sunt calculate in ta"elul A%<%
Rata sta!ilitatii financiare s-a deteriorat puternic de la ;-#9- : la ,*#97 :# deci a scazut cu
AD#9 : fata de anul precedent% 7rocesul a continuat si in perioada II# cand a scazut de la ,*#97 : la
*9#A7 :% 'ceasta diinuare a sta"ilitatii financiare este &enerata de cresterea pasivului total intr-o
asura ai are decat cresterea capitalului peranent in a"ele perioade ) I
!T
T <#*7 S I 7r ( T
*#9- respectiv I
!T
T *#9A S I
7r (
T *#*D +# deci are loc o diinuare in arie a"soluta a surselor
sta"ile# perenente in raport cu datoriile# desi ritul a inceput sa se diinueze% 1resterea pasivului
total este rezultatul a>orarii in are asura pe "aza cresterii datoriilor pe teren scurt# fapt care
duce la inrautatirea situatiei financiare% Intreprinderea nu are suficiente resurse pentru finantarea
activitatii de "aza%
,*
,<
Rata autonomiei financiare 2lo!ale a scazut de la ;-#9- : la ,*#97 : pentru pria
perioada si la *9#A7 : pentru perioada II# nivelul ratei reprezentand AD :# respectiv ;* : din
nivelul ratei pe anul considerat de "aza% 1u toate ca rata autonoiei financiare &lo"ale a scazut# in
pria perioada analizata prezinta un aspect pozitiv si anue : rata reprezinta un pic ai putin de <8,
Y nivel opti# adica ,*#97 :# deci este aproape deliita# deci fira are ici sanse sa prieasca noi
ipruuturi%
1eea ce s-a intaplat in perioada II# cand fira nu a contractat noi ipruuturi si rata
autonoiei financiare &lo"ale a scazut su" nivel opti%
Rata autonomiei financiare la termen este de *99 : pentru a"ele perioade studiate#
valoare deterinata de faptul ca fira nu are ipruuturi# deci are o autonoie financiara la
teren ult peste nivelul ini de -9 :%
Rata indatorarii 2lo!ale a crescut de la ,A#9- : in anul 9# la ;D#9, : in anul I# respectiv la
D9#-, : in anul II# deci s-a du"lat in pria perioada si a crescut cu un indice de **D : pentru a
doua perioada# aceasta crestere senificand o crestere a &radului de indatorare &lo"ala si o scadere a
ratei de autonoie financiara% 7osi"ilitatile de indatorare ale firei se diinueaza considera"il#
depasind nivelul accepta"il de ;;#7 :% 1resterea ratei de indatorare &lo"ala se diinueaza# fapt
indicat si de variatia ne&ativa de -9#D< a indicelui cresterii ratei6 fira a sesizat pro"a"il acest aspect#
sau a fost confruntata cu aceste pro"lee si a teporizat ritul de crestere a ratei indatorarii
&lo"ale%
Rata de indatorare la termen este 9 pentru anii studiati# deoarece fira nu are in aceste
perioade ipruuturi pe teren ediu si lun&%
1oncluzii :
'naliza ratelor de structura a relevat uratoarele puncte sla!e :
1reste ponderea stocurilor in activele circulante 6
7onderea creantelor in activele circulante in crestere indica pro"lee in incasarea
creantelor6
3ata sta"ilitatii financiare este in scadere si ridica pro"lee in finantarea activitatii de
"aza6
,,
3ata autonoiei financiare scade verti&inos su" nivelul opti6
si puncte tari :
.e inverseaza ponderea activelor io"ilizate cu cea a activelor circulante# a>un&and
astfel ca activele circulante sa detina ponderea a>oritara# ponderea activelor circulante
in activ total este in crestere si aeasta evolutie este inre&israta pe intrea&a perioada
analizata# ceea ce indica adaptarea firei la econoia de piata6
3ata autonoiei financiare la teren este *99 :# fia nu a contractata ipruuturi pe
teren ediu si lun&6
3ata indatorarii &lo"ale are o dinaica pozitiva de incetinire a ritului de crestere%
Capitolul 5
A.ALI-A ,C>ILI+RULUI 1I.A.CIAR
'ctivitatea unei intreprinderi se desfasoara in priul rand in scopul o"tinerii de profit si a
a!iizarii valorii patrioniului sau% 3ealizarea consecventa a acestor o"ietive priordiale poate
avea loc nuai in conditiile unei activitati de etinere a ec(ili"rului financiar%
3c1ilibrul financiar se defineste ca e&alitate intre sursele financiare si i>loacele econoice
necesare desfasurarii de e!ploatare si coercializare pe teren lun& si scurt [MIH-97]%
'naliza financiara a ec(ili"rului financiar se realizeaza pe "aza "ilantului financiar si are ca
o"iective :
,c3ili!rul pe termen lun2# cand se copara capitalul peranent cu activele
io"ilizate6
,c3ili!rul curent# cand se copara activele circulante cu o"li&atiile pe teren scurt6
,c3ili!rul pe termen scurt# cand se copara fondul de rulent cu nevoia de fond de
rulent%
Mentinerea ec(ili"rului financiar este un o"iectiv peranent al politicii financiare6
ralizarea si entinera lui se anifesta ca o tendinta insotita de onente de dezec(ili"ru# deoarece
practic respectarea celor doua e&alitati de principiu ) Activ imobilizat # (apital permanent si Active
circulante # )atorii pe termen surt + care redau ateatic ec(ili"rul financiar este iposi"ila de
realizat si entinut peranent% 7rincipala cauza pentru care activele sta"ile nu sunt finantate din
surse sta"il# respectiv activele circulante nu sunt finantate din datorii pe teren scurt o constituie
neconcordanta dintre durata edie a lic(iditatii activului si durata edie de e!i&i"ilitate a pasivului%
In concluzie [MIH-97] :
Ec(ili"rul financiar este o conditie de "aza pentru derularea unei activitati profita"ile6
3ealizarea unui ec(ili"ru financiar este un Hperpetuu o"ileI al politicii financiare6
Ec(ili"rul financiar se o"tine prin re&larea unui sir de dezec(ili"re care se anifesta in
activitatea curenta a intreprinderii%
?.%.Intocmirea !ilantului functional
In analiza ec(ili"rului financiar un pri pas este intocirea "ilantului functional% 1onceptia
functionala considera "ilantul ca pe un ansa"lul de stocuri de utilizari si resurse# ceea ce perita
analiza activitatii pe cicluri de operatiuni# luand in considerare rolul fiecaruia in functionarea
intreprinderi%
,A
1onstruirea "ilantului functional si clasificarea eleentelor de activ si pasiv se face dupa
apartenenta eleentelor de activ si pasiv la un ciclu sau altul [MIH ] :
(iclul de investitii# caruia ii corspunde activul aciclic sta"il si resursele sta"ile6
(iclul de exploatare# caruia ii corespunde activul ciclic de e!ploatare si finantarea scurta
de e!ploatare6
(iclul de finantare# caruia ii corespunde ansa"lul resurselor de trezorerie%
Eleentele ce tre"uie luate in calcul la intocirea "ilantului functional sunt :
Imo!ilizarile# atat corporale cat si necorporale6 se iau la valoarea lor "ruta si in
corespondenta# aortizarea lor a>oreaza sursele# adica se considera sursa proprie
Elentele din afara intreprinderii# de natura i>loacelor fi!e in leasin& se iau in
considerare la valoarea lor "ruta# urand ca sursele sa se a>oreze astfel :
*% cu aortizarea acestora se a>oreaza capitalul propriu6
<% cu valoarea neta care ai este de platit# se a>oreaza ipruuturile pe teren ediu
si lun&%
C3eltuielile inre2istrate in a&ans# cele repartizate pe ai lte e!ercitii ) ca de e!%
3eparatiile + se inre&istreaza la active io"ilizate6 cele aferente strict e!ercitiului urator
devin creante si se inre&istreaza la acestea
Diferentele de con&ersie ; acti& : pot fi de natura crantelor si vor asi&ura o crestere a
creantelor# sau de natura o"li&atiilor si vor duce la scaderea o"li&atiilor
Primele de ram!ursare Y se eliina din activul "ilantului si# in contrapartida# se reduc
ipruuturile pe teren lun& cu valoarea acestora
Ciclul de in&estitii Y analiza acestuia arata &radul de investire a capitalului# precu si
politica firei de investire in active care# raanand la dispozitia firei o perioada indelun&ata# se
concretizeaza in active sta"ile ) aciclice +%
Ciclul de e:ploatare cuprinde :
'provizionarea
.tocarea ateriilor prie6
7roductia 6
.tocarea produselor finite6
/esfacerea%
.i are < flu!uri :
Material6
Binanciar6
Ciclul de finantare pune in evidenta toate raporturile cu proprietarii decapitaluri
) actionarii si ipuutatorii +%
/atele necesare la intocirea "ilantului functional in cazul firei analizate sunt
prezentate in ta"elul -%*%
,-
,;
,7
,D
?.'. Analiza ratelor de finanare
1u a>utorul ratelor de structur se efectueaz o analiz pe vertical# iar cu ratele de finanare
se efectueaz o analiz pe orizontal% 3atele de finanare se construesc pe "aza posturilor de activ i
de pasiv a inforaiilor din contul de profit si pierderi# dup cu ureaz [MIH-97]:
Rate de finanare
e imobilizat Active
permanent (apital
r
fa
V
V
=
rfa T rata de finanare a activelor io"ilizate din surse peranente
nete e imobilizat Active
propriu (apital
r
fp
V V
V
=
rfp T rata de finanare a activelor io"ilizate din capital propriu
-4*
4*
r
f-4*
=
f-4*
r
T rata de finantare a necesarului de fond de rulent
flo5 (as1
lung si mediu termen pe prumuturi
r
acr
=
V V V V V I
acr
r
T rata de acoperire a riscului
flo5 (as1
rambursare de anual ratelor "uma
r
ramb
=
V V V V
ramb
r
T rata capacitii de ra"ursare a creditului
3atele de finanare sunt calculate n ta"elul -%-%
,9
A9
Analiza financiar
Rata de finanare a acti&elor imo!ilizate din surse permanente e!pri &radul n care
activele io"ilizate# la valoarea lor net# sunt finanate din capitaluri peranente [MIH-97]%
5n anul 9# aceast rat este ai are dec$t *99:# ceea ce e!pri faptul c activele sta"ile
sunt finanate inte&ral din capitalul peranent i e!ist un surplus de resurse peranente care
constitue fondul de rulent &ol"al%
5n anul I# nuai 9<#A<: din resurse sunt finanate din resursele peranente# restul fiind
finanate din resurse ciclice# de aseeni# fondul de rulent este ne&ativ% .ituaia este aceeai i n
anul II# doar procentul difer# el este n cretere )cu o variaie de 9#*-:+ ceea ce indic o tendin de
redresare%
Rata de finanare a acti&elor imo!ilizate din surse proprii are evoluia identic cu rata de
finanare a activelor io"ilizate din surse peranente# deoarece fira nu are an&a>ate pruuturi
pe teren ediu i lun&%
Rata de finanare a necesarului de fond de rulment din fondul de rulmenteste n anul 9
de *;#;9:# deci ult ai ic de *99:# ceea ce nsean ca necesarul de fond de rulent este
finanat parial pe seaa datoriilor pe teren scurt i trezoreria este ne&ativ% 5n anul I i n anul II#
necesarul de fond de rulent este finanat inte&ral pe seaa datoriilor pe teren scurt li trezoreria
este ne&ativ%
3ata de finanare a necesarului de fond de rulent din fondul de rulent a sczut drastic n
proporie de 79#9,:# deci s nrutit situaia trezoreriei# iar fondul de rulent a sczut ntr-o
sur ai are dec$t a crescut necesarul de fond de rulent%
Rata de acoperire a riscului soara capacitatea de ra"ursare a creditului pe seaa
flu!ui de nuerar# ai concret arat dup c$i ani pruutul pe teren ediu i lun& se poate
ra"ursa din cas( Y floG-ul de&a>at de afacere% 1u cat aceasta rata este ai ic dec$t perioada de
ra"ursare# cu at$t ai repede se ac(it pruutul% 5n situaia firei analizate nu este cazul#
deoarece nu are contractate pruuturi pe teren ediu i lun&# deci rata de acoperire a riscului
nu se calculeaz%
Rata capacitii de ram!ursare arat c$te procente din cas( Y floG se utilizeaz pentru
ra"ursare a ratelor pruuturilor pe teren ediu i lun&% /eoarece nu e!ist pruut pe
teren ediu i lun& nu este necesar acoperirea acestuia din flu!ul de nuerar# acesta se folosete#
atunci c$nd e!ist# pentru alte necesiti# n totalitate%
Concluzii"
'naliza ec(ili"rului financiar relev o situaie nefavora"il din punct de vedere financiar a
firei# relev$nd urtoarele puncte sla!e:
- fondul de rulent su" nivel opti indic o politic e!pansionist de finanare a investiiilor
din datoriile pe teren scurt6
- necesarul de finanare este ai are dec$t sursele posi"ile a fi o"ilizate# nre&istreaz i o
cretere spectaculoas# iar raportat la cifra de afaceri# necesarul de fond de rulent este su"
nivelul opti6
- n ntrea&a perioad analizat fira nre&istreaz un puternic dezec(ili"ru pe teren scurt
)trezorerie de pasiv+ ceea ce indic c fira apeleaz la credite de trezorerie6
- rata de finanare a necesarului de fond de rulent din fondul de rulent ult su" valorile
norale iplic fondul de rulent pe seaa datoriilor%
pe teren scurt# i dinaica ratei este de scdere
A*
.e poate eniona urtorul punct tare: situaia net este pozitiv i n cretere la un rit
foarte "un # ceea ce indic o fructificare superioar a activului net%
CAPITOLUL 5I
A.ALI-A RAT,LOR D, /,STIU.,
Lestioanarea resurselor uane# ateriale i financiare tre"uie s asi&ure:
- realizarea inte&ral i la teren a o"iectivelor activitii6
- o"inerea unor produse copetitive6
- valorificarea eficient a potenialului resurselor disponi"ile%
E!priarea sintetic a odului de &estionare a resurselor se realizeaz prin viteza de rotaie
a lor# prin care se soar durata de tip necesar parcur&erii tuturor fazelor ciclului de
e!ploatare i coercializare# concret viteza de rotaie )ratele de &estiune+ soar durata de
transforare a activelor n lic(iditi i durata de re$nnoire a datoriilor [MIH-97]%
1ifra de afaceri acoper toate c(eltuielile de e!ploatare i coercializare# re$nnoirea
io"ilizrilor fi!e a stocurilor# ac(itarea o"li&aiilor financiare i fiscale% Miteza de rotaie a
activului i pasivului este factorul deterinant i sura eficienei &estionrii resurselor%
Msurarea vitezei de rotaie se realizeaz cu a>utorul a doi indicatori: nurul de rotaii i
durata n zile a unei rotaii% Borulele dup care se calculeaz aceti indicatori sunt [MIH-
97]:
Indicatori:
pasiv de sau activ de 3lement
afaceri de (ifra
n
r
V V V V V
V V
=
r
n T nuar de rotatii )coeficientul rotatiilor+
,;9
V V
V V V V V
=
afaceri de (ifra
pasiv de sau activ de 3lement
d
z
z
d T durata in zile a unei rotatii
3atele de &estiune se part n , cate&orii [MIH-97]:
- rate de &estiune a capitalului6
- rate de &estiune a stocurilor6
- rate de &estiune a clienilor i furnizorilor%
@.%. Analiza ratelor de 2estiune a capitalului
Rate de 2estiune
total Activ
afaceri de (ifra
n
ra
V
V V
=
sau
,;9
V V
V
=
afaceri de (ifra
total Activ
d
za
ra
n
# za
d
T viteza de rotatie a activului
imobilizat Activ
afaceri de (ifra
n
n
V
V V
=
sau
,;9
V V
V
=
afaceri de (ifra
imobilizat Activ
d
zi
n
n
#
zi
d
T viteza de rotatie a activului io"ilizat
A<
circulante Active
afaceri de (ifra
n
rm
V
V V
=
sau
,;9
V V
V
=
afaceri de (ifra
circulante Active
d
zm rm
n
# zm
d
T viteza de rotatie a activelor
circulante
propriu (apital
afaceri de (ifra
n
r
V
V V
=
sau
,;9
V V
V
=
afaceri de (ifra
propriu (apital
d
z
r
n #
z
d T viteza de rotatie a capitalului propriu
permanent (apital
afaceri de (ifra
n
r
V
V V
=
sau
,;9
V V
V
=
afaceri de (ifra
permanent (apital
d
z
r
n #
z
d T viteza de rotatie a capitalului peranent
3atele de &estiune a capitalului i indicii lor de variaie sunt calculate n ta"elul ;%*%
A,
AA
Analiza finaciar
Rata de 2estiune a acti&ului total<nra4dza=
/in o"servaiile fcute de specialiti s-au constatat urtoarele niveluri inie ale vitezei
de rotaie a activelor totale:
A-
- nra U *- eficiena utilizrii este foarte sla"# deci este o situaie ne&ativ &enerat de o
proast utilizare a patrioniului6
- nra T *]*#< - eficiena utilizrii este sla" er&$nd spre edie6
- nra T *#<]*#A - eficiena utilizrii este "un6
- nra S *#A Y este cazul unei foarte "une eficiene i or&anizare a activelor totale%
5n anul 9 nra este 9%DA# deci este o foarte sla" eficien a utilizrii a activelor totale# spre
deose"ire de anul I# c$nd viteza de rotaie crete la *#*9# incadr$ndu-se n situaia de sla" spre
edie% 7rocesul de cretere continu i n anul II# c$nd valoarea *#,- o nscrie la o eficien "un%
5n anul 9 nu se efectuaz o rotaie coplet a activelor pe parcursul unui an# deci patrioniul
nu a fost n stare s &enereze cifra de afaceri de A9*9,*- ii lei%
/urata n zile a unei rotaii a activelor totale a sczut de la A<7 zile la ,9, zile# respectiv la
<;7 zile# deci cu <9:# respectiv cu *D:%
3ezult c &estionarea activului s-a "o&it# dei p$n la nra S A care este pra&ul unei
or&anizri "une# fira ai are de luat suri% 1auza acestei situaii este c cifra de afaceri a crescut
ntr-o sur ai are dec$t activele totale )indicii de cretere pe perioade: I1' T ,#9A S Iat T <#*;#
respectiv I1' T <#< S Iat T *#9A+%
Tre"uie s se continue pe aceast cale aplic$nd urtoarele suri:
- ac(iziionarea stocurilor la costuri ai ici6
- aprovizionarea ai ritic# atfel nc$t voluul stocurilor s se icoreze6
- creterea eficienei utilizrii activelor io"ilizate i a celor circulante%
5n cazul cifrei de afaceri tre"uie s se odifice:
- cantitatea de produse v$ndute Y depinde de fir6
- structura v$nzrilor Y depinde de pro&raul de fa"ricaie6
- preul pieei# duce la creterea sau scderea cifrei de afaceri Y nu depinde de fir%
Rata de 2estiune a acti&elor imo!ilizate<nri4dzi=
5n anul 9 de rotaii este de *#,A# nre&istr$nd o cretere p$n la ,#A, n anul I#
respectiv ;#;< n anul II# deci crete viteza de rotaie a activelor io"ilizate% 5n a"ele
perioade se realizeaz ai ult de o rotaie a activelor io"ilizate ntr-un an%
/urata n zile a unei rotaii coplete a sczut de la <;D la *9-# respectiv -A deci cu
;*:# respectiv AD:%
/urata unei rotaii a activelor io"ilizate a sczut ai repede dec$t cea a activelor
totale% 'ceasta este direcia n care tre"uie s se canalizeze eforturile firei i n continuare%
Msurile de cretere a vitezei de rotaie a activelor io"ilizate sunt:
- creterea ponderii i>loacelor fi!e active6
- creterea eficienei utilizrii i>loacelor fi!e prin sporirea randaentului acestora
)reducerea consuului specific de io"ilizri fi!e la una ia lei cifra de afaceri#
respectiv creterea cifrei de afaceri la un leu io"ilizri fi!e+%
Msurile pentru creterea cifrei de afaceri necesare a fi luate sunt aceleai ca cele enuerate
la analiza ratei de &estiune a activelor totale%
Rata de 2estiune a acti&elor circulante <nrm4dzm=
Qurul de rotaii a activelor circulante ateriale a sczut de la <#<7 la *#D* )cu 9#D9+# deci
se reduce viteza de rotaie de la o perioad la alta# ceea ce reprezint o tendint ne&ativ care
influenteaz viteza de rotaie a activelor totale%
A;
/urata n zile a unei rotaii a activelor circulante a crescut de la *-9 zile la *99 zile n anul I
si <*, zile n anul II6 o cretere cu A9 zile# respectiv cu *A zile% /ei este o cretere ic coparativ
cu durata unui ciclu # este totui o tendint ne&ativ%
/ei cifra de afaceri a crescut # aceast cretere a fost influentat ne&ativ de scderea vitezei
de rotaii a activelor circulante# deci creterea a fost realizat cu un indice ai ic dec$t indicele de
cretere al activelor circulante%
Bactori indireci de influen sunt:
- stocurile )care au crescut ntr-o pondere foarte are Y indice ,#;9 respectiv <#;*+6
- creanele )care de aseeni au crescut foarte ult Y indice ,#DA# respectiv <%,<+6
- disponi"ilittile "neti )care dei au crescut n pria perioad# nu ntr-o sur
suficient dat fiind ponderea ic a disponi"ilitilor n total active circulante6 n a doua
perioad disponi"ilitile oricu au sczut+%
Msuri ce se ipun a fi luate de fira pentru creterea vitezei de rotaie a activelor
circulante sunt:
- asi&urarea nivelului opti al stocurilor si creanelor6
- odificarea structurii stocurilor6
- eliinarea stocurilor fr icare%
5n fi&ura ;%*% este prezentat sc(eatic variaia vitezelor de rotaie ale activelor# e!priate n
nur de rotaii pe an%
Rata de 2estiune a capitalului propriu $i a capitalului permanent <nr4 dz=
/eoarece fira nu dispune de credite pe teren lun& i ediu i nici nu are nre&istrate
provizioane pentru riscuri i c(eltuieli# capitalul peranent este constituit nuai din capitalul
propriu% 'cesta este otivul pentru care se analizeaz nuai capitalul propriu%
1apitalul propriu al firei a nre&istrat o viteza de rotaie a capitalului propriu de <D< zile n
anul 9 97 zile n anul I i -< zile n anul II# indica de aseeni o eficien deose"it a folosirii
capitalului propriu% 5ntr-un an# capitalul propriu este forat s se roteasc de aproape 7 ori n anul II#
ceea ce indica o &estiune foarte "una # care ins preseaz asupra ec(ili"rului financiar%
A7
5n fi&ura -%<% este reprezentat &rafic creterea spectaculoas a vitezei de rotaii a capitalului
propriu%
;%<% 'naliza ratelor de 2estiune a stocurilor
3atele de &estiune ale stocurilor arat de c$te ori# ntr-o perioad de &estiune# stocurile
ateriale trec succesiv prin fazele de aprovizionare Y fa"rica
ie Y v$nzare# respectiv durata n zile a unei rotaii coplete%
5n cadrul stocurilor se include:
- stocul de aterii prie i ateriale6
- stocul de producie n curs6
- stocul de produse finite%
3atele de &estiune ale stocurilor se calculeaz cu urtoarele relaii [MIH-97]:
Rate de 2estiune
prime materii "tocuri
afaceri de (ifra
n
r"t
V V
V V
=
sau
,;9
V V
V V
=
afaceri de (ifra
prime materii "tocuri
n
z"t
r"t
n
#
z"t
d
T viteza de rotaie a stocurilor de aterii prie si ateriale
incurs oductia
afaceri de (ifra
n
r"p
V 7r
V V
=
sau
,;9
V V
V V 7r
=
afaceri de (ifra
curs in oducti
d
z"p
r"p
n
# z"p
d
T viteza de rotatie a stocurilor productiei nedeterinate
finite produse de "tocuri
afaceri de (ifra
n
r"f
V V V
V V
=
sau
,;9
V V
V V V
=
afaceri de (ifra
finite produse de "tocuri
d
z"f
r"f
n
# z"f
d
T viteza de rotatie a stocurilor de produse finite si seifa"ricate
ratele de &estiune ale stocurilor si indicii lor de variatie sunt calculati in ta"elul ;%*%
Analiza financiar
Rata de 2estiune a stocurilor de materii prime $i materiale <nrSp4 dzsp=
AD
Miteza de rotaie a stocurilor de producie nederinat# spre deose"ire de cea a stocurilor de
aterii prie i ateriale inre&istreaz o scdere accelerat )rit de 9#7-# 9#79 n cele dou
periaode analizate+% /e la valoarea de *;#,, rotatii# vitea acsde la *<#<, rotaii# respectiv la 9#7*
rotaii# fapt care influeneaz ne&ativ &estiunea stocurilor totale%
'stfel# durata unei rotaii crete de la <<zile la<9# respectiv ,7# cu un indice de *#,A#
respectiv *#<;%
4u$nd n considerare faptul c fira realizeaz produse finite cu ciclu lun& de fa"ricaie#
aceasta tendin nefavora"il poate fi e!plicat prin aceea c oentul la care s-a nc(eiat situaia
financiar nu a corespuns oentului final al ciclului de fa"ricaie% Este puin pro"a"il ca acest
lucru s se nt$ple n doi ani succesivi# deci influena ciclului lun& de fa"ricaie nu constitue o
e!plicaie satisfctoare% E!plicaia care este susinut i de analiza stocurilor de producie n curs
faa de creterea cifrei de creterea cifrei de afaceri# indic o politic financiar deficitar a stocurilor
la fira analizat%
.e ipun urtoarele suri pentru o reediere a &estiunii stocurilor# at$ta vitezei de
rotaie# c$t i a cuantuului acestora# printre care enun:
'% scderea ponderii c(eltuielilor ateriale n totalul c(eltuielilor de producie:
- diinuarea consuurilor specifice de aterii prie i ateriale# utiliti# servicii# etc6
- diinuarea consuurilor specifice de aterii prie i ateriale# utiliti#servicii#etc6
- creterea productivitii uncii6
- sporirea randaentului io"ilizrilor fi!e6
- raionalizarea c(eltuielilor de conducere# adinistrare i deservire%
=% creterea ritului de fa"ricaie al produselor prin :
- perfecionarea# odernizarea i nnoirea te(nolo&iilor de fa"ricaie6
- reproiectarea#odernizarea i nnoierea produselor# rete(nolo&izarea proceselor de
producie
1- creterea ritului de livrare a produciei prin:
- contractarea produciei
-peranentizarea relaiilor cu "eneficiarii
-localizarea opti a livrrilor
or&anizarea relaiilor cu unittile de transport%
/- creterea ritului de ncasare a produciei prin:
-ale&erea celor ai adecvate fore de decontare6
-or&anizarea corespunztoare acopartientului de decontri)facturare#ntocirea
docuentelor nsoitoare+6
-utilizarea instruentelor le&ale pentru a deterina plata inte&ral i la tip a facturilor de
ctre "eneficiar6
-apelarea la sanciuni econoice i financiare pentru clienii care nu respect nenteeiat
condiiile i terenele de plat%
E-creterea cifrei de afaceri%
Toate aceste suri sunt la latitudinea conducerii firei%
/eoarece stocurile de produse finite i seifa"ricate sunt la nivel 9 atat n anul I c$t i n
anul II # autorul nu consider edificatoare o analiz a acestor stocuri%
5n concluzie# influena ne&ativ a &estiunii stocurilor produciei neterinate este ai
puternic dec$t cea pozitiv a &estiunii stocurilor totale nre&istreaz o scdere# respectiv durata unei
rotaii nre&istreaz o cretere )de zile n anul 9# la,, zile n anul I i A9 zile n anul II+%
A9
.e ipun deci suri ur&ente de redresare a situaiei ai cu sea n stadiile produciei#
livrrii i decontrilor# ndeplinirea o"iectivelor a>ore ale &estiunii stocurilor:diensionarea opti
a stocurilor de ateriale n toate fazele ciclului econoic i reducerea c(eltuielilor de e!ploatare i
coercializare [MIH-97]%
5n fi&ura -%, este reprezentat viteza de rotaie a stocurilor de aterii prie i ateriale# a stocurilor
produciei nedeterinate i a stocurilor totale%
@.(. Analiza ratelor de 2estiune a clienilor si furnizorilor
3ealizarea o"iectivului de activitate pune ntreprinderea ntr-o du"l ipostaz:
- de consumator de aterii prie# ateriale i utiliti+ c$nd intr n relaii de
cola"orare cu furnizorii+
- de furnizor de produse finite i servicii% 7entru realizarea ec(ili"rului financiar
ntreprinderea va tre"ui s acioneze at$t asupra vitezei de rotaie a stocurilor# c$t i
asupra creditului coercial% 1reditul coercial se re&sete su" dou fore:
creditul clien6i i creditul furnizor [MIH-97]%
3atele de &estiune a clienilor i furnizorilor sunt [MIH-97]:
n #
totale V 1reate
afaceri deV V 1ifra
sau d7c #
,;9 W
afaceri deV V 1ifra
totale V 1reate
nrcS dzc - Miteza de rotaie a clienilor
n #
Burnizori
afaceri deV V 1ifra
sau d7c #
,;9 W
afaceri deV V 1ifra
Burnizori
nrf# dzf - Miteza de rotaie a furnizorilor
-9
3atele de &estiune ale clienilor i furnizorilor# precu i indicii lor de variaie sunt calculai n
ta"elul ;%*%
Rata de 2estiune a clienilor <nrc. dzc=
Lestiunea clienilor cu a>utorul duratei unei rotaii este cea ai folosit n practic i e!pri
decala>ul ediu de zile de la data facturrii produsului p$n la data ncasrii contravalorii lor [MIH-
97]%
Rata de 2estiune a furnizorilor <nA. dzf=
/urata n zile a unei rotaii a furnizorilor e!pri nurul de zile n care a&entul econoic
i ac(it o"li&aiile sale fa de furnizori%
'utorul consider edificatoare o analiz n paralel a celor dou rate de &estiune%
'stfel# n anul ? durata de ncasare a creanelor era de *,9 de zile# iar durata de plat a furnizorilor
de nuai ,- de zile# prin urare fira i recupera ult ai ncet )de apro!iativ A ori ai ncet+
creanele dec$t pltea furnizorii# situaie considerat nefavora"il pentru ec(ili"rul ei financiar# ceea
ce s-a evideniat i la analiza disponi"ilitilor# fira pltete prea repede furnizorii6 se consu
astfel resursele financiare la nivelul ntreprinderii% 3ezulta o trezorerie net ne&ativ i totui un
fond de rulent pozitiv%
n anul l# durata de ncasare a creanelor crete la *;, de zile )adic cu <;:+# iar durata de plat a
furnizorilor scade la <9 de zile )cu AA:+% Este e!act sensul invers al unei evoluii pozitive% Bira
nt$pin reale dificulti n ncasarea facturilor eise# i tactica de plat a furnizorilor este coplet
inadecvat# scz$nd la <9 de zile# adic su" nivelul le&al de ,9 de zile# av$nd n vedere situaia
ncasrii creanelor%
n anul II durata ncasrii clienilor continu s creasc# fira nu a reuit s &seasc soluii pentru
ncasarea ai operativ )de la *;, de zile la *7< de zile# adic cu 9#-:+% /urata de plat a
furnizorilor crete de data aceasta# de la <9 de zile la A9 de zile# o tendin pozitiv# dar care arat c
fira a avut dificulti fa plat# deoarece se depete terenul le&al de ,9 de zile# teren peste care
fira poate fi penalizat%
.e pot &si urtoarele otivaii ale acestei situaii:
^ fira este n e!pansiune i de aceea acord un interval de tip ai are pentru plat clienilor
lor )e!plicaie acceptat+6
^ fira lucreaz cu clieni tradiionali6 cu fire din strintate# ncerc$nd s dezvolte
e!portul6 cu fire ari# care prezint &aranii serioase )e!plicaie acceptat+6
^ specificul produciei# de ec(ipaente industriale# a cror valoare reprezint o povar financiar
pentru clieni )e!plicaie acceptat+6
^ con>unctura econoic deterin acordarea unui interval de tip ai are dac este favora"il#
pe c$nd n condiii nefavora"ile intervalul de tip va fi redus )e!plicaie neacceptat# perioada
analizat este caracterizat de o con>unctur econoic nefavora"il la nivel naional+6
-*
^ politica de credit practicat pe pia influeneaz creditul clieni n sensul creterii duratei
acestuia n situaia scderii ratei do"$nzii )e!plicaie neacceptat# rata do"$nzii a crescut n
perioada analizat+%
7olitica firei n doeniul &estiunii clienilor i al furnizorilor este incorect i tre"uie odificat
pentru a atin&e ec(ili"rul financiar% Tre"uie s se a>un& la o durat de plat a furnizorilor de
apro!iativ ,9 de zile i ai are dec$t durata de ncasare de cel ult A- de zile%
'stfel# n loc s fie folosite de clieni# fira va a>un&e s-i foloseasc sin&ur propriile resurse
financiare# va reui s creasc flu!ul acestora# va folosi ea resursele financiare ale furnizorilor# nu va
ai apela la cereditele de trezorerie%
% In fi&ura -%A sunt reprezentate variatiile celor doua rate de &estiune# e!priate in nuar de
roatii pe an ale furnizorilor# nu va ai avea dificultati datorate lipsei dee lic(iditate# nu va ai apela
la creditele de trezorerie%
Cocluzii
'naliza ratelor de &estiune relev urtoarele puncte sla!e:
*% scderea vitezei de rotaie a activelor circulante a adus la teporarizarea creterii vitezei
de rotaie a activului total6
<% scade viteza de rotaie a stocurilor totale# ceea ce arat o &estiune incorect a stocurilor6
,% viteza de rotaie a clienilor este n scdere i ai ult ai ic dec$t viteza de rotaie a
furnizorilor # care de-a"ia in a doua perioad analizat este n scdere# ceea ce indic
ncercri de corectare a &estiunii furnizorilor i clienilor6
i puncte tari"
*% crete viteza de rotaie a activelor io"ilizate6
<% crete spectaculos viteza de rotaie a capitalului propriu
,% crete puternic viteza de rotaie a stocurilor de aterii prie i ateriale6
A% eficiena utilizrii activului total nre&istreaz o evoluie pozitiv i cresctoare# aceasta
parcur&$nd n perioada analizat &aa de valori care indic trecerea de la o eficient
sla" la o eficient "un%
-<
5II Analiza ratelor de renta!ilitate
Bructificarea capitalului investit se aterializeaz n capacitatea lor de a de&a>a profit prin
e!ploatare% 7rofita"ilitatea este confirat de o"inerea unor venituri superioare c(eltuielilor de
e!ploatare i coercializare# respectiv de o"inerea de profit%
Msurarea renta"ilitii se realizeaz printr-un siste de rate de renta"ilitate ) raport ntre
renta"ilitate i capitaluri + i de rate de ar> ) raport ntre rezultate i cifra de afaceri + [MIH-97]
7rincipalele rate de renta"ilitate sunt [MIH-97]
rata de renta"ilitate econoic
rata de renta"ilitate financiar
B.%. Rata de renta!ilitate economic
B.%.%. Analiza ratei de renta!ilitate economic
3ata de renta"ilitate econoic arat eficiena utilizrii activului total sau patrioniului#
indiferent de proveniena surselor care finanteaz patrioniul respectiv%
3ata de renta"ilitate econoic prezint un avanta> suplientar pentru c nu este influentat
de politica de aortizare i a provizioanelor a unitii%
Ea senific [MIH-97]:
W Lradul de valorificare a capitalului investit e!pri$nd profit "rut sau e!cedent "rut de e!ploatare
o"inut6
W Eficiena i>loacelor ateriale i financiare alocate activitii de e!ploatare i coercializare6
W 7erforana activului total# reflect$nd rezultatele econoice ale acestuia# independent de
odul de finanare a capitalului i de sisteul fiscal%
E!ist dou odaliti de calcul a renta"ilitii econoice [MIH-97]:
a= Renta!ilitatea economic a activitii !e exploatare
r
e
#
net total 'ctiv
E=E sau 7"

!= Renta!ilitatea economic a capitalului investit
r
e
#
Vinvestite 1apitaluri
E=E sau 7"

r
e
#
ti tatiV"anes diponi"ili QB3 eV"rute activeVfi!
E=E sau 7"
+ +
"*+ 3enta"ilitatea econoic bruta a capitalului investit total
r
e
#
ti tatiV"anes diponi"ili QB3 estitV"rut activeVinv
E=E
+ +
"<+ 3enta"ilitatea econoic neta a capitalului investit
r e #
ti tatiV"anes diponi"ili QB3 estitV"rut activeVinv
E=E
+ +
In care:
7" - 7rofitul "rut de e!ploatare
E=E - E!cedentul "rut de e!ploatare
'ctiv total net - 'ctiv total fr aortizri
Qivelul ratei de renta"ilitate econoic tre"uie s asi&ure pstrarea valorii sale6 pentru ca
efortul s fie recuperat coplet i s se o"in un efect scontat# se ipune ca renta"ilitatea
-,
econoic s fie ai are dec$t rata inflaiei )n+% 3ata de renta"ilitate econoic tre"uie s asi&ure
n tereni reali reunerarea capitalului investit la nivelul ratei inie de randaent din econoie
)rata edie a do"$nzii+ i s acopere riscul econoic i financiar al investitorilor )acionari sau
creditori+%
E!ista < rate econoice:
^ 3ata econoic noinal ren#
^ 3ata econoic real rer%
ntre care# n situaia unei rate a inflaiei &alopante - cu este situaia perioadei analizate - este
urtoarea relaie )dup Bisc(er+:
3ata de renta"ilitate econoic superioar ratei do"$nzii la capitalurile pruutate asi&ur
fructificarea efectului de levier al ndatorrii a&entului econoic%
1uantuul ratei de renta"ilitate econoic tre"uie s asi&ure rennoirea i creterea activelor ntr-un
teren c$t ai scurt )S<-:+%
3atele de renta"ilitate econoic i indicii lor de variaie sunt calculai n ta"elul 7%*%
-A

--
a=. Rata renta!ilitii economice din e:ploatare
este n anul ? destul de sczut: 7#,:# su" nivelul accepta"il de <9:% n anul l aceasta crete peste
nivelul de <9:# la <<#7:# o cretere su"stanial av$nd n vedere situaia econoiei din 3o$nia#
fira trec$nd la etapa de adaptare la econoia de pia% /ei nivelul ratei do"$nzii este ai are#
activitatea a devenit profita"il# n anul II# creterea continu a>un&$nd la un nivel de ,<#*A:# ceea
ce nsean c fira are o strate&ie "un de e!ploatare# n ciuda
deficienelor rearcate n &estionarea stocurilor% 3itul de cretere de ,#<# respectiv *#A* este un
rit "un# dar s-ar prea c s-a atins nivelul liit% ? cretere a renta"ilitii econoice din
e!ploatare r$ne un succes nota"il# totui%
!%=. Renta!ilitatea economic "rut a capitalului in&estit a crescut de la *-#A9: n anul ? la
;<#D- : n anul l# respectiv 79#9<:# deci capitalul "rut investit devine ai renta"il n ntrea&a
perioad analizat# cu o cretere spectaculoas de A#9; n pria perioad i o continuare a creterii
cu un indice de *#<76 'cest fapt este deterinat de creterea e!cedentului de e!ploatare ntr-o
sur ai are dec$t capitalul investit# a>un&$ndu-se peste nivelul renta"ilitii liit accepta"il#
deci afacerea este prosper%
!'=. Rata renta!ilitii economice nete a capitalului in&estit4 favorizat i de etoda liniar de
aortizare folosit n conta"ilitatea firei# a crescut ntr-o sur ai are )indice de cretere ;#;#
respectiv *#,,+# de la D#9-: la -9#*:# respectiv 7D#,7:%
n fi&ura 7%*% este reprezentat rata renta"ilitii econoice calculate pe "aza profitului "rut din
e!ploatare%
B.%.'. Analiza ratei de renta!ilitate economica cu aCutorul modelelor factoriale de
descompunere
Modelele factoriale de descopunere a ratei de analiz# care constau n descopunerea ratei de
renta"ilitate n rate coponente structurate dup diferitecriterii # su&ereaz cile pe care a&entul
econoic poate aciona pentru sporire a renta"ilitatii%
%
-;
B.%.'.%. Modelul I
Modelul I descopune rata de renta"ilitate econoic n dou rate# astfel [MIH-97]:
r
< *
V
xr r
total activ
(A
x
(A
!
b
e
= =
r
*
- se ai nuete i rata de structur a cifrei de afaceri sau ar>a "rut de acuulare# i arat c$t
la sut din cifra de afaceri se acuuleaz treptat su" fora de profit din e!ploatare
r
<
- arat intensitatea utilizrii patrioniului total# este viteza de rotaie )nurul de rotaii+ a
activelor totale prin cifra de afaceri
7entru creterea renta"ilitii econoice e!priat ca produs al acestor dou rate se pot
proova < politici:
S politica preurilor nalte corelat cu o vitez de rotaie sczut a activului total6
S politica preurilor >oase corelat cu o vitez are de rotaie a activului total%
1ele dou rate coponente ale ratei de renta"ilitate econoic# cu valorile lor# precu i
indicii lor de variaie sunt prezentai n ta"elul 7%<%
1reterea ratei de renta"ilitate econoic ca urare a creterii ar>ei "rute de acuulare se
calculeaz cu forula:
'r& #rlc8r$b9rlb8r$b& unde indicii c# " reprezint anul curent# respectiv "az%
7entru perioada l# variaia renta"ilitii econoice este D#D<# iar pentru perioada l este -#-7%
1a urare a creterii lui ar>ei "rute de acuulare de la D#;- la *9#*- n anul l# respectiv
<,#D, n anul II are loc o cretere a renta"ilitii econoice cu D#D< n pria perioad i -#-7 n a
doua perioad%1reterea ratei de renta"ilitate econoic ca urare a creterii vitezei de rotaie a
activelor totale se calculeaz cu forula:
'reTr#cWr<c-rlcWr<il# unde indicii c# " reprezint anul curent# respectiv "az%
7entru perioada l# variaia renta"ilitii econoice este ;#79# iar pentru perioada l este ,#D*%
n concluzie# creterea renta"ilitii econoice este ai cu seaa un efect al creterii ratei de
structur a cifrei de afaceri# dec$t al creterii vitezei de rotaie a activelor totale prin cifra de afaceri%
3ezult n ansa"lu o cretere a renta"ilitii cu *-#A<:# respectiv 9#A<:%
-7
-D
B.'. Rata de renta!ilitate financiar
B.'.%. Analiza ratei de renta!ilitate financiar
.pre deose"ire de rata econoic de renta"ilitate# ea apreciaz doar eficiena surselor
proprii# a capitalului propriu%
3enta"ilitatea financiar este e!presia intereselor finale ale acionarilor# e!priate prin rata de
reunerare a investiiei fcute de acionari n procurarea activelor sau a reinvestirii totale sau
pariale a profitului rezultat [MIH-97]% Interesele acionarilor sunt e!priate prin rata de
renta"ilitate pe teren scurt prin ncasarea de dividende# iar pe teren lun& prin reinvestirea
profitului care asi&ur creterea valorii aciunilor i crearea preiselor pentru sporirea dividendelor
n perioadele urtoare% Ea se calculeaz cu urtoarea relaie [MIH-97]:
r
propriu capital
!
n
f
V
=
3ata de renta"ilitate financiar# cu valorile ei n cazul firei analizate# precu i indicii de
variaie sunt prezentai n ta"elul 7%A%
Qivelul ratei financiare crete de la *#*D: la <D#9-: n pria perioad analizat# i la
;9#AA: n a doua perioad analizat% 'ceasta nsean un indice de cretere de <A#-A pentru pria
perioad i <#A9 pentru a doua perioad# adic o variaie a ratei de <7#77# respectiv A9#A9% .e o"serv
c rata de renta"ilitate financiar are un nivel foarte sczut n anul 96 creterea este spectaculoas n
pria perioad i continu s creasc# dar nu n aceeai proporie%
3ezulta c a crescut eficiena surselor proprii# a crescut valoarea dividendelor ncasate de
acionari%
n fi&ura 7%<% este reprezentat evoluia ratei de renta"ilitate financiar%
B.'.'. Analiza ratei de renta!ilitate financiara cu aCutorul modelelor factoriale de
descompunere
-9
Modelele factoriale de descopunere a ratei financiare# care constau n descopunerea ratei
de renta"ilitate financiar n rate coponente structurate dup diferite criterii# su&ereaz cile pe
care a&entul econoic poate aciona pentru sporirea renta"ilitii financiare%
B.'.'.%. Modelul l
Modelul l descopune rata de renta"ilitate financiar n dou rate# astfel [MIH-97]:

< *
V
xr r
propriu capital
(A
(A
!
n
f
= =
r
*
- se ai nuete i rata ar>ei nete de renta"ilitate i arat profitul net la un leu cifr de afaceri
r
<
- este viteza de rotaie ) nuarul de rotaii + a capitalului propriu# arat intensitatea utilizrii
capitalului propriu%
1ele dou rate coponente ale ratei de renta"ilitate financiar# cu valorile lor n cazul firei
analizate# precu i indiciile lor de variaie sunt prezentai n ta"elul 7%-%
/in ta"el se evideniaz clar c renta"ilitatea financiar a crescut ai cu sea pe "aza
creterii ar>ei nete de renta"ilitate %
7entru ca renta"ilitatea financiara s continue s creasc tre"uie ca:
- profitul net sa se odifice ntr-un rit superior odificrii cifrei de afaceri prin:
a+ reducerea c(eltuielilor de e!ploatare i coercializare ) la latitudinea firei+6
"+ sporirea produciei6
c+ politica fiscal favora"il
;9
;*
Concluzii
'naliza ratelor de &estiune releva uratoarele puncte sla!e :
lic(iditatea curenta si lic(iditatea iediata in scadere# cu valori su" opti# indica
confruntari peranente ale firei cu plata datoriilor sale6
pra&ul de renta"ilitate creste ai ult decat cifra de afaceri datorita cresterii c(eltuielilor
varia"ile6
si puncte tari :
lic(iditatea rapida inre&istreaza valori optie# ceea ce arata ca fira poate onora# prin
fructificarea stocurilor# daca aceasta este posi"ila# datoriile sale pe teren scurt6
indicele de si&uranta al e!ploatarii# care este in crestere# arata un risc de e!ploatare foarte
ic% Mai ult decat atat# coeficientul de elasticitate inre&istreaza valori foarte "une6
fira este departe si se indeparteaza de zona sensi"ila din >urul pra&ului de renta"ilitate
al e!ploatarii6
valorile calculate ale riscului financiar arata pe parcursul perioadei analizate iesirea
firei din zona de nesi&uranta si pozitionarea ei intr-o situatie conforta"ila% 7ozitia de
sta"ilitate financiara a firei se consolideaza# fapt# indicat si de coeficientul de
elesticitate6
riscul de falient calculat arata de aseeni iesirea firei din zona in care riscul de
falient este in cote norale% 4a sfarsitul perioadei analizate# fira se afla in pozitia in
care riscul de falient este aproape ine!istent%
3enta"ilitatea econoica in crestere a>un&e la valori penste nivelul opti in ultiul an
analizat# crestere realizata ai cu seaa pe "aza ar>ei "rute de acuulare6
3enta"ilitatea econoica "ruta si neta a capitatului investit in crestere inre&istreaza
valori ari6
1reste spectaculos renta"ilitatea financiara6
In finalul perioadei analizate# desi &radul de indatorare al firei creste# deoarece rata
do"anzii suportate de fira este ica# fira se afla in pozitia privile&iata de "eneficiara a
efectului de levier# de ultiplicare a unei renta"ilitati econoice# ea insasi foarte "una%
;<
+I+LIO/RA1I,
*% MIH Y 97 I%Mi(ai ) coordonator +# E%1azan s%a%# H'naliza situatiei financiare a a&entilor
econoiciI# Editura Mirton# Tiisoara# *997
<% .TT' Y 9* H.tatutI de functionare al firei .%1%73?M7T .%'%
,% E7J Y 9; M%Epuran# s%a%# H1onta"ilitatea financiara in noul siste conta"ilI# vol%I#
vol%II# Editura de Mest# Tiisoara# *99;6
A% E7J Y 97 M%Epuran# M% =a"aita# H=azele conta"ilitatiiI# Editura de Mest Tiisoara#
*997
-% =I4 Y <999 HBorulare de "ilant conta"ilI al firei .%1%73?M7T .%'%#*997
;% =I4 -<99* HBorulare de "ilant conta"ilI al firei .%1%73?M7T .%'#*997
7% 4EL Y D< H 4e&ea conta"ilitatiiI# Ministerul Binantelor# *9D<
D% MIQ -9A H Mono&rafie conta"ilaI# Ministerul Binantelor# *99A
9% ='= Y 9; I% =a"aita# '%/uta# HIntroducere in icroeconoieI# Editura de Mest#
Tiisoara# *99;6
*9% ME3 Y DD 7%Mernien# HBinance de l2entreprise% 'nal0se et &estionI# Editura /alloz#
7aris# *9DD6
**% MIH Y 99 I% Mi(ai# '%=u&lea# 7%.tefea# H'naliza financiara a intreprinderiiI# Editura
Marineasa# Tiisoara# *9996
*<% QIT Y 97 Qita /o"rota# HEconoie politicaI# Editura /idactita si 7eda&o&ica#
=ucuresti# *99-
*,% .T' -9; 1% .tanescu# H'naliza econoico Y financiaraI# Editura Econoica#
=ucuresti# *99;6
*A% 13I Y 9D H% 1ristea# I%Talpos# /%1osa# HLestiunea financiara a intreprinderiiI#
Editura Mirton# Tiisoara# *99D6
*-% 13I Y 9; H% 1ristea# I%Talpos# /%1osa# HLestiunea financiara a intreprinderiiI# Editura
Mirton# Tiisoara# *99;6
*;% 7E3 Y 97 3%7erson# HJtilizare _indoGs 9-I# Editura Teora# =ucuresti# *997
*7% =?4 Y 9D I% =oldea s%a%# H7ro&raarea aplicatiilor _indoGsI# Editura Mirton#
Tiisoara# *99D6
;,

Analiza Situatiei Financiare A Firmei S.C.promPT S.A. Timisoara

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Situatiei Financiare A Firmei S.C.promPT S.A. Timisoara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza situatiei financiare a firmei S.C.PROMPT S.A.

r Ain - 3ata io"ilizarii necorporale

S-ar putea să vă placă și