Sunteți pe pagina 1din 14

ECUATII LINIARE SI INECUATII DE GRADUL INTAI

Forma Generala a ecuatiei liniare este: ax+b=0(1) unde a si b sunt


numere reale.
Se numeste solutie sau radacina a ecuatiei (1) un numar real

astfel nct
sa avem :
a

+b=0
Sa vedem care ot fi solutiile ecuatiei liniare .!istin"em ca#urile :
1. !ca a 0 $ ecuatia (1) are radacina %
a
b
.&n acest ca# ecuatia liniara ax+b=0
$ a 0$ se numeste ecuatie de "radul nti .
'. !ca a=0 si b=0 $ ecuatia (1) are forma 0x+0=0.(ceasta e"alitate este
adevarata entru orice valoare data lui x .!eci in acest ca# ecuatia are o
infinitate de radacini $ orice numar real fiind radacina .
). !ca a=0 si b 0$ ecuatia (1) are forma 0x+b=0 cu b 0. * astfel de
e"alitate nu este adevarata entru nici o valoare data lui x .!eci in acest
ca# ecuatia (1) nu are radacini .
+,+-./0:
Sa se re#olve ecuatia in necunoscuta x $
x m x m
2
1 (')
unde m este un numar real oarecare .(ceasta cutie devine :
m x m 1 ) 1 (
2
!aca 0 1
2
m $ adica m 1 si m %1 $ atunci ecuatia (') este de "radul nti
$avnd radacina :
1
1
2

m
m
x $ adica
1
1
+

m
x
.
1
!ca m=1 $ ecuatia (') devine 0 0 x $ care este adevarata t orice numar
real x .
!aca 1 m $ se obtine 2 0 x $ care nu este verificata entru nici o
valoarea a lui x .
*bservatie. &n ractica vom considera si ecuatii a caror re#olvare se reduce
la re#olvarea unor ecuatii liniare .
&n continuare $ vom da cteva exemle care contin necunoscuta la
numitorul fractiei.
&necuatii de forma
0 > + b ax
$
0 + b ax
$
0 < + b ax
sau
0 + b ax
$ unde a si b
sunt numere date $ iar
, 0 a
se numesc inecuatii de "radul nti .
*bservatie . &n ractica vom considera orice inecuatie care se reduce $
folosind rorietatile ine"alitatilor $ la o inecuatie de "radul nti .
1.Sa consideram inecuatia de "radul nti
0 , 0 > + a b ax
!aca a10 $ atunci
a
b
x > .
!aca 0 < a $ atunci
a
b
x < .
*bservam ca unctul
a
b

arte din multimea solutiilor.


+cuatii si inecuatii care contin necunoscuta in modul
2om da in continuare exemle de ecuatii si inecuatii care contin necunoscuta in
modul .
+xemle
1) Sa se re#olve ecuatia :
4 3 x
(3)
2
!ua definitia modulului avem

'

<


0 3 , 3 (
, 3 , 3
3
x daca x
o x daca x
x

adica

'

< +


. 3 , 3
, 3 3 , 3
3
x daca x
x daca x
x
(sadar $ ecuatia (3) devine :
a) !aca 3 x avem x-3=4 $ de unde x=7. 4um 7 3 > $ re#ulta ca 5 este
radacina a ecuatiei .
b) !aca x1) avem 6x+)+3 $ de unde x+%1 .4um 617) $ re#ulta ca 61 este o
radacina a ecuatiei . !eci radacinile ecuatiei (3) sunt
. 1 , 7
2 1
x x
*bservatie . * alta metoda de re#olvare se ba#ea#a e urmatoarea rorietate
a modulului :
a b
daca si numai daca b a t
+cuatia
4 4 3 x
devine 4 3 t x $adica 4 3 x sau 4 3 x $ de unde
re#ulta ca radacinile ecuatiei sunt
7
1
x
si
1 2
x

ECUATII DE GRADUL AL DOILEA CU
RADACINI REALE
8e#olvarea ecuatiei de "radul al doilea cu radacini reale
3
Fie ecuatia :
0 , 0
2
+ + a c bx ax $ (1)
a$b$c fiind numere reale.
* astfel de ecuatie se numeste ecuatie de "radul al doilea cu coeficienti reali .
Se numeste solutie sau radacina reala a ecuatiei un numar real

astfel nct sa avem :


0
2
+ + c b a
.rin re#olvarea ecuatiei 0
2
+ + c bx ax se intele"e determinarea tuturor solutiilor
(radacinilor) acestei ecuatii .
9e rounem $ in continuare $ sa "asim radacinile reale ale ecuatii (1).
:ransformam membrul stn" al acestei ecuatii in modul urmator :mai nti
scoatem in fata arante#ei coeficientul lui
2
x :

,
_
+ + + +
a
c
x
a
b
x a c bx ax
2 2
(oi scriem termenul
x
a
b
sub forma

,
_
+ +
,
_
+ +
a
c
x
a
b
x a
a
c
x
a
b
x a x
a
b
2
2 :
2
2
2 2
/a exresia din arante#a $ adau"nd si sca#nd e
2
2
4a
b
$ care este atratul
lui
a
b
2
$ se obtine :
1
]
1

,
_

+ + + +
a
c
a
b
a
b
x
a
b
x a c bx ax
2
2
2
2
2 2
4 4 2
2
4
4um
2
2
2
2 4 2
2
,
_

+ + +
a
b
x
a
b
x
a
b
x $ avem
a
ac b
a
b
x a
a
ac b
a
b
x a
a
c
a
b
a
b
x a c bx ax
4
4
2 4
4
2 4 2
2
2
2
2
2
2
2
2
2

,
_

+
1
1
]
1

,
_

+
1
1
]
1

,
_

+ + +
(sadar $ ecuatia (1) devine :
0
4
4
2
2
2


,
_

+
a
ac b
a
b
x a
sau
2
2
2
4
4
2 a
ac b
a
b
x


,
_

+
+xistenta radacinilor reale ale ecuatiei de "radul al doilea (1) $ recum si
numarul lor $ deind de existenta lor $ deind de exresia ac b 4
2
.(ceasta
exresie se numeste discriminantul ecuatiei de "radul al doilea si se notea#a
cu .
Fie deci $ in continuare $ . 0 4
2
ac b (tunci $ exista numarul real
ac b 4
2
si utem scrie:
adica
a a
b
x sau
a a
b
x 0
2 2 2 2
2
2
2
2

,
_



,
_

,
_



,
_

+
0
2 2 2 2

,
_

,
_


+ +
a a
b
x
a a
b
x
8e#ulta ca

a a
b
x
2 2

t +
5
de unde

a
b
x
2
t

!ca discriminatul ecuatiei de "radul al doilea este e"al cu #ero $ atunci ecuatia
(1) are doua radacini reale e"ale:
a
b
x x
2
2 1


ECUATII IRATIONALE
1)Se numeste ecuatii irationale $ ecuatiile care contin necunoscuta sub
semnul radical . (sa $ de exemlu $ ecuatiile sunt irationale
(mintim ca radicali de ordin ar sunt definiti numai entru numere ne"ative $
acestia fiind de asemenea numere ne"ative . Sa consideram $ de exemlu
ecuatiile irationale :
3 2 3 1
0
+ x x . 4um radicali de ordinul doi sunt definiti numai atru
numere ne"ative $ re#ulta ca solutiile ecuatiei trebuie sa verifice sistemul de
inecuatii :
0 2 , 0 3 x x
Se aici re#ulta :
2 3 x si x
si deci sistemul nu are solutii .(sadar ecuatia
data nu are solutii reale .
6
*bservatie.4ele doua exemle recedente ne arata ca este necesar ca nainte
de a trece la "asirea $rin diferite metode $ a solutiilor unei ecuatii irationale $
sa ne asi"uram daca astfel de solutii ot sa existe .
')-etode de re#olvare a ecuatiilor de irationale .4alea obisnuita de re#olvare a
ecuatiilor irationale consta in eliminarea radicalilor $ rin diferite
transformari $ reducndu%le astfel la ecuatii de;a studiate (de exemlu $ e "radul
nti sau al doilea ). -ai ;os re#entam cteva ecuatii irationale a caror re#olvare
se ot efectua rin ridicare la utere sau inmultire cu exresii con;u"ate .
x x 2 (')
.entru ca radicalul sa existe trebuie ca 0 2 x $ de unde 2 x . !eci
solutiile ecuatiei trebuie sa verifice aceasta ine"alitate .8idicam ambii membrii
ai ecuatiei la atrat si obtinem : x x 2
2
$ sau 0 2
2
+ x x . de unde
2
1
x

si
1
2
x
4u toate ca 2 1
2 1
x si x $ nu utem tra"e inca conclu#ia ca acestea sunt
radacini ale ecuatiei (').
F094:&( !+ G8(!0/ (/ !*&/+(
!efinitie :Fiind date numerele reale a,b,c cu 0 a , functia definita prin formula
c bx ax x f + +
2
) ( e numete functie de !radul al doilea cu coeficienti a,b,c
*bservatii
1. !omeniul si codomeniul functiei de "radul al doilea este multimea
numerelor reale . !eci functia de "radul al doilea este o functie numerica.
'. !eoarece domeniul si codomeniul functiei de "radul al doilea este
vom indica aceasta functie astfel :
c bx ax y sau c bx ax x f + + + +
2 2
) (
7
). *functie de "radul al doilea c bx ax x f f + +
2
) ( , : este erfect
determinata cnd se cunosc numerele reale
) 0 ( , , a c b a
3. :rebuie sa observam ca in definitia functiei de "rad al doilea conditia
este esentiala in sensul ca iote#a a=0 conduce la functia de "radul nti
<. !enumirea de functie de "radul al doilea rovine din fatul ca este
definita rin intermediul trinomului de "radul al doilea .
2
c bx ax + +
+xemle de functii de "radul al doilea
1. , 10 9 7 ) (
2
1
+ x x x f
'. 1 2 2 ) (
2
2
+ + x x x f
). x x x f 2 51 , 0 ) (
2
3

.robleme care conduc la functia de "radul al doilea
+xista numeroase exemle concrete care a imus studiul sistematic al
functiei de "radul al doilea :
1. (ria ( a unui atrat este de lun"imea ra#ei sale x = aceasta
deendenta functionala este data de relatia

2
x A
'. (ria ( a unui cerc este functia de lun"imea ra#ei sale x = aceasta
deendenta functionala se exrima astfel:
,
2
x A unde

este o constanta aroximativ


e"ala )$13.
). &n fi#ica se arata ca in caderea libera a unui cor in vid $ sub
actiunea fortei "ravitationale $ satiul s(t) arcurs de cor in
timul t este dat de formula :
,
2
) (
2
t
g
t s
8
3. !intr%un turn de inaltime 0
h
se arunca o iatra e verticala in sus
cu vite#a initiala 0
v
.&naltimea >(t) la care ea a;un"e la momentul t
este data de formula :
,
2
) (
2
0 0
t
g
t v h t h +
<. &n miscarea uniform accelerata satiul s(t) arcurs de un mobil in
timul t este dat de formula



,
2
) (
2
t
a
t s
unde a este acceleratia mobilului .
2+4:*8&

8eamintim cteva notiuni si roietatii studiate in "imna#iu :
.lanul este o multime de uncte care contine ca submultimi dretele . &n
cele ce urmea#a vom considera ca toate unctele si dretele aartin unui
aceluiasi lan .*ricare doua uncte distincte determina o dreata . !aca ( si ?
9
sunt doua uncte distincte atunci dreata dreata determinata de ele se va nota
(? .!oua drete ot avea un unct in comun $ nici un unct comun sau toate
unctele comune . !oua drete (? si 4! sau
2 1
d si d sunt aralele si se va
nota 2 1
d d sau CD AB
..entru a simlifica unele unele formulari se considera
ca doua drete care coincid sunt aralele
0n unct care aartine unei drete d determina e aceste doua
semidrete cu ori"inea in acel unct . Fie unctele ($?$4 trei uncte distincte
$ coliniare (deci $ situate e dreata d )..unctul ( determina e d doua
semidrete ..unctele ? si 4 sunt de aceasi arte a unctului ( daca ele
aartin aceleiasi semidrete (fi". 1.1)si sunt de o arte si de alta a unctului
( daca aartin la semidrete diferite (fi". 1.')=in acest ca# se sune ca unctul
( este intree unctele ? si 4
fi"1.1 fi"1.'
* semidreata este determinata de ori"inea ei si inca un unct care ii aartine
. &n notatia semidreata (? se va intele"e ca ( este ori"inea si ? un alt
unct de al ei .Se"mentul determinat de doua uncte distincte ( si ? $ notat
(? $ este multimea dretei situate intre ( si ? . Se va face distinctie intre
10
se"mentul inc>is $ care cxontine extremitatiile si se"mentul desc>is $ care
nu le contine .
!istanta dintre unctele ( si ? se numeste lun"imea se"mentului (? ..entru
simlitate $ dreata detrminata de unctele ( si ? $ se"mentul de ele si
lun"imea acestuia $ au aceasi notatie $ (?$ iar din context re#ulta la care
notiuni se face referirea . !oua se"mente
2 2 1 1
B A si B A care au aceasi
lun"ime se numesc con"ruente si se notea#a
2 2 1 1
B A B A
sau 2 2 1 1
B A B A
.
!eci simbolul este utili#at intre doua multimi iar simbolul @@=@@ este utili#at
intre doua numere .Se va considera si se"mentul nul $ se"mentul detrminat de
doua uncte care coincid ./un"imea se"mentului nul este 0.


8elatii metrice in lan si in satiu
"# $aura unui un!%i incri in cerc
Formulele care exrima masura unui un">i in functie de masura unui arc nu
sunt elatii metru=ive dar sunt necesare entru demonstrarea unor relatii
metrice .
0n">iul 7(-? se numeste un">i inscris in cercul 4(*$r) daca ($-$? sunt
uncte ale cercului 4(*$r).
11
Teorema 1 : -asura unui un">i inscris in cerc este
2
1
din masura arcului
curins intre laturile sale
Terema " : -asura unui un">i cu varful e cerc $ una din laturi fiind secanta
cercului $ iar celalta tan"enta cercului este
2
1
din masura rcului de cerc
inclus in interiorul un">iului
')&atrulater incriptibil
TEORE$A :
!aca un atrulater este inscritibil atunci oricare doua un">iuri ouse sunt
sulementare si orice un">i format de o dia"onala si o latura este con"ruent
cu un">iul format de cealalta dia"onala cu latura ousa .
TEORE$A :
!aca intr%un atrulater convex doua un">iuri ouse sunt sulementare $ sau
un">iul format de dia"onala si o latura este con"ruent cu un">iul format de
cealalta dia"onala cu latura ousa $ atunci atrulaterul este inscritibil .
)).:eorema cosinusului .
TEORE$A : &n triun">iul (?4 are loc relatia
A bc c b a cos 2
2 2 2
+
12
3):eorema sinusului . &n triun">iul (?4 se notea#a cu 8 ra#a cercului
circumscris .
TEORE$A : &n triun">iul (?4 au loc relatiile :

R
C
c
B
b
A
a
2
sin sin sin

Formule tri"onometrice ale sumei si diferentei de un">iuri
x y y x y x cos sin cos sin ) sin( + +
x y y x y x cos sin cos sin ) sin( +
y x y x y x sin sin cos cos ) cos( +
cos(x%A)=cos x cos A +sin x sin A
tgxtgy
tgy tgx
y x tg

+
+
1
) (
tgxtgy
tgy tgx
y x tg
+


1
) (
ctgy ctgx
ctgxctgy
y x ctg
+

+
1
) (
ctgx ctgy
ctgy ctgx
y x ctg

+
) (
13

14