contributors.

ro
http://www.contributors.ro/global-europa/cum-ne-pregatim-pentru-un-adversar-irational-cat-de-imprevizibil-poate-fi-liderul-rus-in-
criza-ucraineana/
Cum ne pregtim pentru un adversar iraional. Cat de
(im)previzibil poate fi liderul rus in criza ucrainean?
Zilele trecute, preedintele Romniei, aflat in faa diplomailor romni pentru discursul anual ce clarific marile linii
ale politcii externe, a fcut o declaraie surpriztoare despre criza din Ucraina si efectele poteniale asupra
Romniei: nu avem un pericol pentru Romnia n mod raional, dar trebuie s ne pregtim i pentru iraional,
pentru c acest iraional se dovedete c poate exista. Un asemenea discurs apare mai rar la un decident
politic, fiind specific, in opinia mea, experilor in tiinte sociale (sau, in cazul nostru, in relaii internaionale si studii
de securitate).
Aadar s vedem in ce context au fost spuse aceste cuvinte i cum de a ajuns Traian Bsescu (probabil sftuit de
consilieri) s se avnte, n mod inspirat, n plin teorie a actorului raional i a alegerii raionale (rational choice).
O criz internaional este o situaie in care tensiunea acumulat intre dou sau mai multe state cu interese si
viziuni divergente privind un aspect important al politicii lor interne sau externe ajunge la un nivel atat de inalt inct
risc s se transforme in conflict militar deschis. Ceea ce se intmpl acum in Ucraina constituie desigur o
situaie de criz internaional: decizia Rusiei de a modifica prin for graniele Ucrainei i de a isi retrasa sfera de
influen n dauna unui stat suveran (chiar dac acest stat a fcut parte din fostul imperiu incarnat de Moscova iar
poporul ucrainean s-a desprins greu, prin cezarian, de naiunea rus imperial) a produs indignare, stupoare,
team, multor state i a generat tendina unora de a ajuta cumva naiunea-victim, cea ucrainean. Ajutorul,
anunat de mai multi lideri de state UE si NATO, const in arme, echipamente, bani, nicidecum in oferirea de
sprijin direct cum ar fi primirea in NATO. Dar evident c i solidarizarea cu victima presupune riscuri: agresorul isi
poate ntoarce furia ctre aliaii de circumstan ai acesteia si le poate face ru.
Ca analist al relaiilor internaionale tiu c in tentativa de a intelege motivaiile i aciunile actorilor implicai intr-o
criz inter-statal, cei mai multi experi le atribuie liderilor de stat si de guvern caracteristica de a fi raionali.
Adic de a calcula costurile si beneficiile aciunilor lor, de a evita riscurile prea mari i a cuta succese tangibile,
cuantificabile. Dac toti actorii unei crize sau stri conflictuale ar fi raionali in acest sens, practic nu s-ar ajunge
niciodat la rzboi deoarece cel slab ar ceda in faa celui puternic i nu ar exista erori de calcul. Crizele ar fi
provocate de actorul puternic spre a obtine ce ii dorete, ins acesta ar urmpri atent riscurile i avantajele i nu
ar merge dincolo de nivelul la care mai poate obine ctig sau mai corect spus pragul la care ctigul e depit
de costuri.
Sunt liderii raionali?
Ins istoria ne-a demonstrat prin numeroase exemple c in unele situaii liderii sunt departe de a fi raionali, sau
mai bine spus nu in sensul pe care il dm noi, ca observatori externi, adesea provenind din alt sistem de valori,
acestui cuvnt. Ct de raional a fost Hitler spre a lupta cu si Anglia, Frana i a ataca apoi iute URSS, ajungand
insa in rzboi i cu SUA? Dar Stalin s aib incredere in Hitler pn intr-atat inct nu a anticipat atacul german din
22 iunie 1941 asupra URSS? Ori, mai recent, ce a fost in mintea liderului Irakului, Saddam Hussein, cand a
atacat si a incorporat Kuweitul, presupunnd c SUA se vor resemna cu situaia i va evita astfel rzboiul din
1991? Oare asemenea lideri au fost irationali, nebuni, lunatici? Si dac e aa, cum de au acceptat popoarele
respective s se lase conduse de asemenea indivizi, cum de le-au tolerat attea capricii teribile?
Gradul mai mic sau mai mare de iraionalitate a liderilor a fost explicat de diversi experti psihologi, psihiatri,
antropologi prin existena unor patologii individuale, a unor deformri cognitive grave. Nu e acum momentul s
fac o trecere in revist a vastei literature dedicate mecanismelor patologice ale deciziei de politic extern si a
autorilor cei mai importani precum Robert Jervis, Margaret Hermann sau Philip Tetlock. O literatur infloritoare
mai ales in mediul anglo-saxon, dar nu numai. Pascal de Sutter profesor belgian specializat in psihologie
politic a scris relative recent chiar o carte devenit best-seller (tradus i la noi) Aceti nebuni care ne
guverneaz. A demonstrat cu argumente convingtoare c, de multe ori, lideri pretini raionali au luat decizii
eronate, chiar catastrofale, din cauza unor probleme grave de percepie i comportament precum paranoia,
personalitatea schizoid sau mitomania, dar a atras atenia i c adesea nebunia e un element conotat
cultural, fiind aadar nevoie de realizarea unor profiluri psihologice ale liderilor aliai dar i, mai ales, ale celor
inamici. Fiind specializat si in sexologie, Sutter propune ca explicaie pentru comportamentul politicienilor i ceea
ce el numete profilul sexologic al acestora, care poate uor conduce la comportamente deviante, plecnd de la
constatarea c setea de putere politic e poate generat de dorina subcontient de a avea acces la ct mai
multe partenere, atrase de statut si prestigiu. De asemenea, a constatat c la muli politicieni apar trsturi
specific psihopailor, precum agresivitatea, iritabilitatea, lipsa remucrilor i a empatiei pentru cei crora le fac
ru i folosirea repetat a minciunilor.
Bine-inteles c nu doar patologia privat a decidentului explic luarea unei decizii eronate, cu consecine tragic
pentru alte naiuni, dar si pentru propriul popor si finalmente pentru propria persoan. Ali experi s-au axat pe
nivelul urmtor, al statului, artand c intervin grupuri de interese, mecanisme birocratice, conflicte de putere
intra-guvernementale sau apar tendine nefaste in cadrul unor grupuri de consilieri (precum fenomenul
groupthink gndirea captiv de grup, descris de psihologul American Irving Janis de la Universitatea
California) cu opinii prea uniformizate i tiranice. In fine, si la nivelul trei, cel al relaiilor inter-statale, s-a
demonstrat c anumite configuraii de putere sistemice (multipolare, biupolare, predominana armelor defensive
sau a celor ofensive la un moment dat, cursa narmrilor etc) pot influena deciziile n situaii de criz.
Ce si cum gndete Vladimir Putin?
Toate aceste mecanisme trebuie puse la lucru, desigur in mod selectiv, ca s ne lmurim totui ce este n
mintea lui Vladimir Putin, cnd a decis s invadeze Ucraina si cum de este dispus s ii asume, cel puin in opinia
multor europeni, un nivel de risc att de ridicat. S vedem aadar ce credem noi c e raional si respectiv non-
raional in gndirea putinist, aa cum se manifest ea prin discursuri i prin fapte.
1. Rusia nu se teme de nimic si e o mare putere nuclear
2. Ruii si ucrainenii sunt un singur popor, nc din vechime
3. Rusia analizeaz intotdeauna obiectiv ce se intmpl in exterior
4. Separatitii din Donbass sunt miliiile din Novorossia, adic nite eroi populari ai neamului rus
5. Rusia nu a trimis fore armate in Ucraina dar exist militari rui aflai in vacan i rui mercenari care lupt
in Ucraina
6. La nevoie se poate crea un nou stat in Ucraina de Est.
Credina in atotputernicia propriului stat i n atu-ul suprem in plan militar al capacitilor nucleare constituie o
viziune deformat dac vom compara pe hrtie forele militare ale statelor NATO i ale Rusiei, deoarece d
impresia c Rusia e invulnerabil i poate face tot ce vrea.
Credina c nu exist distincie intre rui si ucraineni din punct de vedere etnic este un ablon cognitiv specific
ideii imperiale ruseti i atest un mod geopolitic pan-slavist de citire a istoriei. Opoziia majoritii ucrainenilor
fa de aciunile Rusiei arat c e vorba de o percepie cu grad sczut de raionalitate.
Novorossia este un vechi concept imperial, de secol XVIII, resuscitat de actualul preedinte rus, aadar a echivala
rebelii rusofoni din Estul si Sud-Estul Ucrainei cu miliii care lupt pentru independena dorit de majoritatea
populatiei din regiune este tot un fel de wishfull thinking. Minciuna legat de militarii rui aflati pe cont propriu in
Ucraina nu poate nici ea s fie util i credibil.
Dac lum vorbele si actiunile Rusiei i le raportm la sistemul de norme si valori occidentale, evident c
preedintele Putin ne apare ca un ins iraional. Din momentul in care sanctiunile economice au inceput s
ubrezeasc grav economia rus fuga a peste 150 miliarde USD din economia rus, cderea rublei cu peste
35%, lipsa produselor agricole de import etc. a devenit clar c avantajele controlrii Crimeei si a unei pri din
Donbass sunt depite de costuri. Problema e c in sistemul de referin al lui V. Putin i al apropiailor si,
asemenea aciuni sunt acceptabile i chiar benefice ct vreme popularitatea liderului e foarte crescut i ct
vreme peste 50% din rui accept sacrificiile in numele ideii de Rusie mare, puternic, de imperiu in
reconstrucie.
E sau nu previzibil liderul rus? E posibil s anticipm continuarea campaniei de sabotare a aciunilor statului
ucrainean de a recpta controlul asupra teritoriilor separatist. Nu tim sigur dac Putin urmrete s desprind
Donbass-ul si s il transforme intr-un soi de Transnistrie sau Osetie de Sud, sau s il alipeasc i pe el la Rusia,
ori chiar s trimit armat s cucereasc Kievul i s elimine prin for autoritile pro-occidentale i naionaliste.
Pe care el le percepe drept fasciste, aa cum s-a exprimat adesea. Caz in care va inventa un nou Ianucovici, il
va reinstala pe tronul din Kiev (pzit de o gard pretorian) i lucrurile vor reveni, in opinia sa, la situaia de
dinainte de noiembrie 2013.
Dac o lum inapoi pe firul naratiunii incepnd cu finele anului 2013, devine clar c gradul de rationalitate e
variabil. Dac vezi rsturnarea regimului Ianucovici ca pe o conspiraie a unor elemente radical nationaliste
ucrainene, ajutate de UE, SUA si statele NATO ostile Moscovei, atunci pare rational s te opui acestui trend.
Dac esti sincer convins c noua Ucrain se va altura rapid la NATO si c in Crimeea vor fi evacuate trupele
ruse si inlocuite cu fore americane, e logic si raional s treci la actiune pre-emptiv i s ocupi Crimeea primul.
Ceea ce vreau s art e c in sistemul lui de referin bazat pe idea de imperiu, naiune glorioas, conflict
natural aadar inevitabil cu Occidentul si ameninare din partea valorilor occidentale, dorina de a victimiza
Ucraina i de a i rpi teritorii i o parte populaie apare ca raional, calculat.
Un jurnalist m intreba de curnd cum de sunt att de sigur c Putin ii controleaz pe separatitii din Donbass i
cum tim dac ei nu fac de capul lor anumite aciuni militare. Nu stim cu maxim certitudine, dar felul in care
Rusia ii ajut, mai ales cnd armata ucrainean incepuse s le restrng teritoriul la cateva pungi incercuite si
s le nimiceasc lupttorii, arat c de fapt rebelii au avut mereu in spate umbra protectoare a lui Vladimir Putin.
Desigur c i ei fac tot ce pot spre a i fora mna i a evita un abandon catastrofal.
S revenim la opinia lui Traian Bsescu despre Vladimir Putin, ilustrat sugestiv: ns elemente de descurajare
trebuie s existe, chiar dac, chiar dac Tratatul de la Montreux limiteaz prezena n timp a navelor militare ale
altor state n Marea Neagr. tim foarte bine c o nav a altui stat dect al riveranilor poate rmne n Marea
Neagr 21 de zile. Dar aceast rotaie, cu nave cu capabiliti majore, care s poat descuraja idei, idei ale
vreunui bolnav care crede c poate reface zonele de influen ale fostei URSS, trebuie s existe.
Aadar este Putin un mare bolnav sau totui e un actor raional? Problema cea mai mare este c acum liderul
rus nu mai poate da napoi fr teama de a i pierde prestigiul i aureola de om victorios i inamic al Vestului.
Dac ar accepta s i abandoneze pe rebelii pro-rui, legitimitatea lui intern ar avea imediat enorm de suferit i,
probabil c, in opinia sa, opoziia intern ar fi incurajat s protesteze i s acuze contra puterii sale absolute. Pe
de alt parte, beneficiile de imagine in exterior i eliminarea gradual a embargoului ar fi desigur avantaje clare
pentru V.P., aadar in opinia noastr un asemenea comportament ar fi raional. Ins in sistemul su de referin,
unde etalonul e propria putere, propria glorie i percepia de superioritate i grandoare a poporului rus, o
asemenea soluie ar fi clar negativ. Ar accepta-o doar in ultim instan, de nevoie i poate l-ar afecta psihic.
O radiografie a psihologiei putiniste
Desigur exist destui specialiti in psihologie i antropologie care au cercetat si vor mai cerceta mentalul lui Putin,
care ii investigheaz comportamentul si percepiile. Plecnd de la portretul psihologic pe care profesorul Sutter i-l
face fostului dictator Saddam Husseim putem face o paralel cu Putin, identificand aspectele asemntoare.
Liderul irakian se identifica simbolic cu Nabucodonosor, cel care a cucerit Ierusalimul in timp ce Putin e un
admirator declarat al lui Petru cel Mare dar prin aciunile sale incepe s aminteasc mai mult de Ivan cel
Groaznic. Saddam se ceracteriza prin idealizare de sine excesiv (se identifica total cu Irakul si se condidera un
indivi exceptional), lipsit de contiin moral (deci fr nici un fel de sim al culpabilitii pentru rul fcut altora,
total ne-empatic), gata s recurg la violen pentru a ii atinge scopurile si suferea si de orientare paranoid
(credina ca e inta unor comploturi nencetate si e inconjurat de oameni care ii vor rul). Putin desigur se
consider omul providenial si se identific total cu Rusia, nu are contiin moral i crede c are dreptul moral
de a manevra aa cum vrea el oamenii, deopotriv prieteni si adversari, e gata oricnd s ordone aplicarea
violenei si inlturarea celor care il deranjeaz (cazul Kodorkovski, cel arestat abuziv si intemniat ani lungi sau al
jurnalistei Anna Politkovskaia, ucis probabil la comanda Kremlinului). Nu e la fel de sngeros precum Saddam
dar si contextual e diferit in Rusia fa de Irak.
In sistemul su de referin, Putin se consider protectorul final i unic al tuturor ruilor, nu doar a celor din patria-
mam. De aceea, crede c graniele pot fi i chiar trebuie retrasate in funcie de dispunerea acestor etnici rui.
Fiind suspicios din fire, consider c ruii sunt persecutai si discriminai de majoritarii din statele vecine. Se
ofer s ii ajute chiar dac nu primete semnale serioase in acest sens de la aa-zisele victime. Uneori nu
intervine doar pentru rusofoni ci i pentru ali minoritari pretins persecutai, cum ar fi osetinii din Osetia de Sud i
abhazii din Abhazia. Baza militar din Armenia contribuie astfel la protejarea etnicilor armeni din Nagorno
Karabah, pseudo-republica armeneas nerecunoscut de nimeni i care controleaz arbitrar o bucat de teritoriu
din Azerbaidjan. In mod cert, psihologia putinian conine acest rol de salvator i printe al ruilor si al altor
minoritari persecutai. In general ortodoci i apropiai cultural de rui. De asemenea, el ii dorete crearea unor
state noi, pe care s le poat proteja i de care s se foloseasc in interes strategic, o adevrat inginerie
geopolitic care merge clar impotriva ordinii teritoriale garantate de ONU si OSCE. Desigur c intervin i
interesele geo-economice clasice: Crimeea e inconjurat de dou mri i in apele teritoriale are petrol i gaze, de
asemenea are o poziie strategic vital in bazinul Mrii Negre iat Transnistria e un pinten in flancul UE.
Puterea aproape total pe care o are liderul rus asupra aparatului de stat i a societii din propria ar, faptul c e
inconjurat de slugi dornice s il laude si nu de consilieri valoroi care au curajul s i critice, sondajele care il
arat ca fiind tot mai popular in ar, lectura in cheie istoric-mitologic a evenimentelor politice actuale i
profundul su resentiment fa de Occident i valorile sale par s ii fi distorsionat grav si probabil iremediabil
percepiile i comportamentul. Se consider desigur omul providenial, cel care schimb istoria si remediaz
ceea ce a numit cndva cea mai mare catastrof a epocii actuale, dispariia URSS! Omul care unete toi ruii
i le creaz un el comun, mre, in acord cu sensul istoriei.
Un articol aprut in revista Psychology Today, semnat de Ian Robertson, arat c dispreul e un element
fundamental al psiholiogiei putiniene. Dispreuiete instituiile, tratatele i legile internaionale iar autorul crede c
de fapt lucrul se explic prin tinereea liderului rus intr-un mediu marxist in care instituiile i liderii occidentali erau
dispreuii ca fiind decadeni, expresii ale capitalismului decrepit. A dobndit o natur machiavelic in care scopul
justific mijloacele. Exist puine indoieli c, de fapt, creierul su a fost din punct de vedere neurologic si psihic
schimbat att de mult nct el crede ferm si sincer c fr el Rusia ar fi condamnat (he firmly and genuinely
believes that without him, Russia is doomed). Puterea absolut i-a creat o personalitate egocentric i
narcisistic, lipsit de auto-critic i obiectivitate. Tinde s vad celelalte persoane ca pe nite obiecte si s le
dispreuiasc sincer. S ne aducem aminte c Angela Merkel, in plin criz a anexrii Crimeei, i-a declarat lui
Barack Obama dup o intrevedere cu Putin, c a avut impresia c acesta nu e in contact cu realitatea si c
triete in alt lume! Aadar a recunoscut implicit c Putin i-a construit un univers mental paralel si evident
foarte periculos C e un actor iraional din perspectiva unui occidental get-beget sau a unui teoretician al
relatiilor internaionale. Robertson, expert in psihologie cu ani lungi de practic, intuiete la liderul rus sindromul
hybrisului, marcat de izolare si intoleran la opiniile altora dar i de frica de responsabilitate in caz c opoziia va
prelua cndva puterea la Moscova. Deviza o patrie, un popor, un viitor a devenit simbolul unei personaliti
obsedate de propriu destin i total amorale.
Ca s anuleze consecinele dezintegrrii URSS i a umilirii ruilor de ctre Occident prin extinderea UE i
NATO spre Est i dominaia capitalismului occidental asupra Rusiei de acum dou decenii e dispus s i
asume riscuri imense din punctul de vedere al unui decident politico-militar occidental standard. Va continua s
provoace, s rite, s acioneze in numele binelui suprem al poporului rus, pe care sunt sigur c l consider in
vrful piramidei naiunilor, dac nu din punct de vedere rasial precum Hitler, cel puin in plan cultural. Faptul c
vede NATO i UE divizate intre state care il aprob tacit (Frana, Germania etc.) sau explicit (Ungaria lui Orban) si
state care i se opun (Marea Britanie, Polonia, balticii etc.) ii sporete dispreul fa de Vestul decadent si slab i il
indeamn s fie i mai curajos, mai lipsit de scrupule. Nici mcar jignirile nu il mai ating. Cnd Traian Bsescu il
numete un bolnav care crede c poate reface zonele de influen ale fostei URSS, evident c un asemenea
ton dur ii arat c nu s-a inelat i c poporul rus are inc destui inamici. Dar ce bine c are, nu-i aa? Pentru c
un popor fr inamici si rivali e precum un mamifer preistoric lipsit de competiia trofic si de lupta darwinist
pentru supravieuire subiect al declinului si dispariiei. Nu tiu cum se va termina acest moment trist al istoriei si
ct de periculoas e situaia pentru securitatea internaional pe ansamblu. Dar tiu c fr o bun inelegere a
psihologiei putiniste, e puin probabil ca statele NATO i UE s reueasc s il descurajeze eficient pe liderul
rus si s ajute i poporul ucrainean s i pstreze ara intact.
Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si
trimite-l la editor[at]contributors.ro